148 Plt economigg Bibliografie Agraa, Ali Me, (2001), European Union, Editura McGraw Hill Baldwin R. E., Murray T., MEN Tariff Reductions and Dev Trade Benefits Under the GSP, The Foonomic Journal, 1977 Dinu, M., Socol, C., Marinas, M. (2004), Economie europeand. O abordar sinoptica, Editura Economica, Bucuresti Hall S., Ciupagea C., Unguru M, The evolution of Romania's foreign trade ang commercial policies during the economic transition of the last decade Iucrare pentru ACE-Phare project P96-6221-R, 1998 lancu, A., Romenia ine libe Bucuresti, 1999 Kaminski, B, How Accession to the European Union Has Affected Externa) Trade and Foreign Direct Invesiment in Central European Keonomis lucrare prezentata in cadrul simpozionului ,,Prague 2000 Accession’ organizat de FMI/Banca Mondiali la Praga, septembrie 2000 Krueger AO, Evaluating restrictionist trade regimes, Theory and urement”, Journal of Political Economy, New York, 19 Krugman, P., Obstfeld, M. (2002), International economy, Editura MIT, New York, 2002 Moonjong, T. (2001), International trade, www econs.ecel uwa edu Pelkmans, J. (2003), Jmtegrarea eurapeand. Metode i analizé: economic Institunul European din Romania, edifia a doua, Bucuresti Institutul European din Romania, Colecyia Monografi ~ Politica comercial Bucuresti, www ier ro, opi Country alism $i protectionism, Revista Oeconomica, nt 4 Politica agricola Cu toate ci multe dintre bunurile si serviciile din economia reali sunt tranzactionate pe piefe cu concurenfa imperfecté, existi piete a ciror functionare se apropie de modelul concurentei perfecte. Majoritatea produselor agricole sunt tranzactionate pe piefe apropiate de trasiturile modelului concurenjei perfecte. Este vorba despre piata firdneasca din firile unde predomind producitorii mici si mijlocii. In mod. analog, pozitia firilor mici in cadrul comertului mondial poate fi aproximati cu ajutorul aceluiasi model. in concluzie, modelul concurenfei perfecte este important atat pentru teoria, cit si pentru practica economi Este dificil de explicat din punctul de vedere al teoriei economice ecesitatea interventici statului pent a sustine veniturile anumitor categorii de agenti economici, in conditile in care celelalte categorii de agent se confrunti cu riscuri si incertitudini din ce in ce mai puternice. Pentru a studia efectele masurilor de interventie in domeniul agricol trebuie sa comensurim modificarile survenite asupra bundstati Blobale a natiunii Modelele de analize economice formale pentru misurarea eficien- [ei relative a masurilor de interventie a statului evidemtiaza distributia sistigurilor si a pierderilor de bundstare intre prineipalii actori economici Participanti pe piaté — consumatorii, producdtorii si guvermul, ca administrator al bugetului de stat Efectele diferitelor instrumente aplicate pot fi evidentiate fie pe baza transferurilor monetare intre actorii principali, fie pe baza Tedistribuirii de resurse si fluxuri de bunuri. Transferurile monetare intre tori principali explicd cine cAstiga si cine pierde, precum si situatia in care céstigurile unora acoperd pierderile celorlalt, A doua metoda, pe taza redistribuirii de resurse si fluxuri, compara costurile de realocare a tesurselor cu céstigurile rezultate din reducerea importurilor sau cresterea &xporturilor. Modelele clasice de echilibru partial prezentate in ultima Parte a capitolului intéi se bazeaza pe prima metoda, utilizand analiza8 Politi eanomig transferurilor de valori intre acterii economici, permitind totusi si evidentierea fluxurilor de resurse si bunuri De ce multi economisti cred cd, in general, este de dorit sa te bazezi pe pietele private pentru a rezolva problemele economice funda. mentale ale societatii? in ce mod pietele competitive sunt eficiente din punet de vedere economic? Daca distributia veniturilor realizata de pietele libere este considerata injusti de citre membrii societifii, ar trebui si abandonim mecanismele piefei ? Poate guvernul sé intervind intr-un mod mai limita. pentru a combina rezultatele eficientei cu o distribuire acceptabila. 4 veniturilor? In urmatoarele subcapitole prezentim modelul compettiv funda- ‘mental, vizut ca referential, si apoi necesitatea interventiei guvernulul Pentru a corecta asa-numitele egecuri ale piefi, situafi in care piefele nu pot aloca eficient resursele societatii, Mai departe analizam utilitatea Politicii agricole, ca instrument de interventie a guvernului in alocarea resurselor intr-un domeniu cu specific aparte — agricultura Piafa agricola se preteazd foarte bine la paradigmele ennnate mai departe in Iucrare ~ analiza echilibrului partial, analiza echilibrului general etc. -, ca de altfel si Ia studierea impactului aplicdrii instrumen- telor de politica agricola asupra bunastirii societifii prin modele neoelasice de echilibru partial In masura in care conditiile din lumea reala se pottivese cu ipotezele modelului de bazi competitiv (agenti economici rationali si icfe concurenfiale competitive), va exista eficien{& economicd. Astfel, guvernele vor avea un rol scdzut in economie, dincolo de crearea unui cadru legal in care sa aibai loc tranzactile de piata Ce se intampla atunci cind ipctezele subliniate nu se verifica? $i care anume este cel mai greu de realizat? Pe ce s& punem fundamentul, pe validarea ipotezelor subliniate ce fin de mode! sau pe implicafiie lui? Schimbarile de pe o piata vor avea efecte pe alte piefe. Pentru a analiza, de exemplu, efectele unei subventii, analiza cchilibrului general ia in considerare efectele de pe toate picfele. Dar cind repercusiunile secundare ale unei schimbari sunt mici, este suficienta analiza echili- brului partial, concentrndu-se asupra uncia sau a cétorva pice In functionarea piefelor apar adeseori aga-numitele esecuri ale Plefet, motive care fac necesara interventia guvernului. Astfel. existenta capitol 9 unei concentrari a puterii de piafd la nivelul cumpiritorilor sau vinza- torilor, existenta bunurilor publice, a externalitatilor, a problemei pasage- rului clandestin, precum si a problemelor legate de informatia imperfect’ (hazardul moral, informatia asimetrica si sclectia advers8) sunt tot atdtea motive pentru interventia guvernamentala. In plus, apar situatii de incertitudine i rise in luarea deciziilor, protectia mediului natural, neadaptarea eficienta a ofertei la cerere, definirea neclard a drepturilor de Proprietate, care incumba existenta unui planificator care si doreasca cresterea surplusului consumatorului si al producatorului Jn cadrul pietelor agricole, adeseori se realizeazd 0 alocare suboptimal a resurselor, necesitind interventia publica. In principal existi doua tipuri de interventie guvemamentala pe Piafa, pentru incercarea de a restabili o alocare optimala a resurselor, In cazul in care exist o singurd distorsiune intr-o ramur& a economici, guvernul foloseste instrumentele de care dispune pentru a restabill situajia optima (best-world, optimul de gradul unu). Existé, de asemenea, situafii -- care sunt mai dese pe piefele agricole — in care solutiile pentru restabilirea unui optim de gradul unu si nu aibi eficienta. Astfel, guvernul opteaza pentru tealizarea unui optim de gradul doi (second best world), ciutind s& minimizeze distorsiunile relative dintre ramura respectiva (agricultura) si celelalte ramuri ale economic privind alocarea resurselor 5 \strumente |. Principii, obiective sii Atunci cdnd se vorbeste in teoria si practica economic& despre interventia statului in economie, se are in vedere mai mult nivelul macroeconomic. In majoritatea {arilor lumii, indiferent de marime si nivel de dezvoltare, statul promoveazi 0 anumiti politic’ agricola. Apare inevitabil intrebarea: de ce este nevoie ca agricultura si se bucure de 0 atenfie specialé din partea statului? De ce are nevoie agricultura de sprijinul puterii publice? Problemele difera de Ia tara la fara sau pe grupe de fr. In tirile in dezvoltare, unde exista o agricultura de subzistenfa gi unde problema securitatii agroalimentare nu este rezolvati, agricultura are nevoie de sprijin pentru a-si mari randamentele, numai cd acest sprijin este precar. In rile cu agriculturé dezvoltati, performantl, care defin ponderea principala in productia si oferta de produse agricole180 Polite economics (vegetale si animale), problemele sunt de alta natura (stabilitatea veniturilor agricultorilor) Politica agricola’ reprezimta, pe de o parte, 0 componenti fundamentala a politicii economice, iar pe de alta parte, mai mult decit aceasta, finded ea cuprinde gi masuri de politica social in principal, doua tipuri de probleme justificd intervenfia statului in economie (K.L. Robinson, 1989): ~ Problema securitdti alimemare, atunci cand rata de crestere a cererii solvabile depaseste rata de crestere a productiei, conducdnd la dezechilibre economice manifestate prin cresteri mari de prefuri gi la tensiumi sociale Problema venituritor fermierilor, atunci cind rata de crestere a productici depageste rata de ‘crestere a cererii de produse agricole, conducand la reducerea insemnata a preturilor agricole; jin cazul problemei securitatii alimentare, se fundamenteaza misuri de incurajare a productiei, precum finanfarea unor proiecte de cercetare privind cresterea randamentelor medi, extinderca terenurilor cultivate, a irigatii ete. Se pot aplica in acest caz gi masuri de subven: fionare a inputurilor, de regula la ingrisiminte chimice si la credite, precum si de asigurare a unor prefuri garantate pentru producdtori in cazul problemei legate de veniturile scizute ale agricultorilor, statul ii sprijind pe acestia prin facilitarea acordarii de credite, prin restricfionarea importurilor, prin cumpérari interventioniste ale surplusu- rilor de produse, prin subventionarea consumului intern, a exportului sau prin limitarea productiei, Accentuarea fenomenelor de imperfectiune a piefei in domeniul ricol a condus la intensificarea interventii statului, prin: Misuri de politic’ comerciala: introducerea taxelor vamale de import, asiguratea protectici producatarilor autohtoni ~ Masuri de reglare a pietei, pe baza cheltuiclilor bugetare: susfinerea prejurilor agricole, investifii fficute indeosebi pentru dezvoltarea infrastructurit in domeniul rural, acordarea unui sprijin social populatiei rurale, ~ Influenfarea indirecté a piefei prin dezvoltarea sistemului de creditare a agricultorilor, protejarea formarii cooperativelor, dezvoltarea "Cag a, |. Stinescu, Poll eeonomice,Extura Economic’, Bucuresti, 2001 capolus 151 sistemului de stimulente acordate agricultorilor, in vederea respectirii standardelor privind calitatea, normele sanitar-veterinare, mediul ete Protejarea agriculturii este reclamati de nevoia de a asigura stabilitatea piefelor agricole, Mecanismul concurenfei mu echilibreaza piaja agricola sicu ata mai putin, nu o poate stabiliza pe termen lung, Politica agricola este conceputa rational, pomind de la dowd ipoteze principale: = interesul public de eliminare a imperfectiunii functionarii pietelor agricole; necesitatea redistribuirii veniturilor. ‘Argument economicepeniru pola ‘areola | - ] a = it |] [Argumental] [Argumentul | [Argument Cnet sc eficionfei | | comertului | |egeculu pletet lemenkng necro! |b neste exterior | instlinca Green orcenvertsir| Seger euree | femaen Moneablcies do | | soe [ite | | posts ned) rnc comet | | aati prea Scare proto pedusb | |, Reason aryena | | copa aol pe amen rg secu proce agricole | | lea dete cone cs os_| | Seva Dotti || rad fot siadasteti raise ace | | FFouze simone i Se prose aia in ‘urepene ce tuefedo vex Sha fe ever + Saicarea cornea Nata ci ata ical epi dtr |" pitdersgrodo | | partis | | vetuaiern = mined. Sn ogrutrd Frodiscerarge | | agai sekdrea verti aproa — Pisa mondala | | iest odio reblene dp. sce! | | { poten ing in detaliu, pot fi considerate urmitoarele motive (Vineze, 1999): instabilitatea ofertei la principalele produse, aflata sub impactul factorilor naturali fluctuani si imprevizibili; ~ instabilitatea cererii a c&rei curb urmeazé ciclul afacerilor, avind o slaba elasticitate fata de venit: imperfectiunile piefei: imposiblitatea impuneri intereselor mici- lor producdtori in fata monopolurilor de comercializare gi de prelucrare;12. Poli economicg ~ atingerea siguranjei alimentare; conservarea resurselor naturale ete. Pentru a-si indeplini rolul siu in mecanismul economic, polit Pe i ismul economic, politic agricola isi fixeaza anumite obiective _— Obiectivele politicii agricole pot fi impatite dups crite 0 gricole pot fi imparjite dupa criterile de ficient, stabilitate, dstribusie gi libertate economi Eficienta Distributie ] produce agricoli | 2. Alocarea resurselor in cadrul sectorulu ructua exploataiilor 3. Diviziunea munci inte regiuni 4. Diviziunes intemajionala Alocir intertemporale |g“ sSaimeresare progresui enc 6. Influentee externalitjitor: ~ Mediul inconjuritor i alte |__bunuri comu de producti, consumatr, consi | | buabiti inte gospodiri | _-Cerinte sociate intre regiunt | -Regiuni eimase in urma Sorin oterationa de dezvtare, | | aiuto atimentar Ine genera prezenta vitae | | -Resurse neregenerabile I Stabila Liberate economia 1. Prefuri de consum stabile Lege agricola liberala _ |2. Prem de prediciesubie | pekacemoonseenls | 5 Asigurarca Satisfacerii cererii | ozitiei competitive a agrice | mf rer W,, Witzke HLP., 1994, | 4. Balanta de plati echitibra Sursa: Henzichsm Obiectivele majore se concretizeaza, la randul lor, intr-un sistem de obiective concrete, operationale, tactice, care diferd mai ales tn funetie de gradul de dezvottare economicd a tirilor. Astfel, in file dezvoltate, atrage atentia politicieniler susjinerea veniturlor produerh ‘orilor, pe cand in tirile slab dezvoltate, mentinerea la nivel recue Prewuritor agricole este un obiectiv major, stimulind asigurarea tateric, Prime ieftine pentru industrile prelucratoare gi pentru export aptolu - 158 Obiectivele pot fi formulate explicit sau urmarite f&r transpa- renfi. De exemplu, scopul cresterii competitivitatii pe plan mondial genereazi obiectivul favorizarii unitifilor mai mari, in. detrimentul fermelor familiale mici, fia ca acest obiectiv si apara formulat clr. Obiectivele politicii agricole trebuie abordate intotdeauna intro conceptie sistemic’, deoarece pot aparea conflicte intre diferite obiective ale ramurilor agricole (de exemplu: vegetale, animale) sau intre obiectivul unei ramuri si obiectivul global al economic nationale ete Este necesari sublinierea faptului ci modalitatea de calcul a costului social net al oricarui program de politica agricold depinde in ‘mare masur& de nivelul elasticitatii curbelor de cerere si oferti in raport cu prefurile si veniturile, de elasticitatea substituirit diferitelor resurse intre ele, de elasticitatea produselor substituibile ete. Astfel, efectul diferitelor misuri de politica agricola trebuie modelat si cuantificat mod coneret, pe baza cunoasteriielasticitatilor aferente. Analiza cobweb arati c& existi convergent& citre un pret de echilibru atunci cand clasticitatea cererii la pret este mai mare decét lasticitatea ofertei Ia pref. in cazul produselor agricole am putea spun mai degraba cA exista 0 instabilitate crescuti a pretului, fiind necesara intervenfia statu. Instrumentele politici agricole Instrumentele principale prin care guvernul poate solufiona distorsiunile aparute in cadrul piefei libere sunt impozitele (iaxele) $i subvengile, in teoria economic’, R. Coase si A.C. Pigou au propus ca metode de corectare a extemalititilor piefei impunerea unei taxe a carei marime s& fie egalé cu valoarea costului marginal extem sau prin acordarea unei subvenfii egale cu marimea beneficiului marginal extern. Prin interventia in domeniul agricol, guvernul doteste: optimizarea corelatiei dintre formele de proprietate si atributele dreptului de Proprietate; reglementarea legislatiei antitrust, referitoare la reprimarea racticilor restrictive privind intrarea i iegirea pelde pe piata si a monopolurilor; sporirea eficientei paretiene prin modificari privind consumul si/sau productia de bunuri agricole; restringerea efectelor nedorite, create de hazardul moral, informatia asimettica si selectia adversi; redistribuirea optimal’ a veniturilor Ia nivelul actorilor cconomici din agricultura ete,