You are on page 1of 37
GERMANA PENTRU {NCEPATORI in economia si societatea romaneasc& schimbirile survenite in ultimii ani, au adus cu ele multe-multe probleme dar si multe posibilititi. Pentru a putea exploata aceste posibilitati este foarte important cunoasterea limbii germane, a acelei limbi care se vorbeste in mai multe tari din Europa. in economic, in turism si in cultura este indispensabila cunoasterea limbii germane. De aceea, in cele mai multe fri europene limba germana se preda deja din scoala general’. Metoda bazati pe insusirea treptata a cunostingelor noi, introdusé de EUROCOR, se utilizeaza de mult timp cu succes in {arile Vest-Europene gi in Statele Unite. Dupa cateva lectii si dumneavoastra veti constata c& obtinefi rezultate rapide cu eforturi relativ mici. Este de ajuns sA invifafi zilnic 15 minute. Nu va pierdeti ribdarea in cursul repetarii sistematice a exercitiilor si atunci veti progresa in mod garantat. Parcurgeti deodata cel mult o jumatate a unei lectii. Fiecare parte a unei lectii cuprinde o cantitate suficienta de material nou pentru a exersa. Atunci cand rezolvati pentru prima data un exercifiu, nu folositi de la inceput filtrul rosu. Folosirea acestaia are sens doar daca afi repetat deja de trei-patru ori exercitiul. Daca acoperiti textul cu filtrul rogu, raspunsul corect devine invizibil, astfel dumneavoastra trebuie si-l ghicifi. Prin indepartarea filtrului, puteti verifica dacd ati rezolvat corect exercitiul. Daca iutilizati si caseta, cu ajutorul filtrului rosii putefi si vat verificati si pronuntia. ‘Atunci cand invafim un lucru nou, acesta ajunge pentru inceput, in asa-numita ,memorie de scurt’ durata", Dac& dup aceea nu repetiim, sau nu folosim din now cele invatate, foarte probabil le vom uita repede. In schimb daci recapitulam des si utilizam cele invatate, atunci acestea ajung in asa-numita ,memorie de lungi durata”. Datele acumulate in aceasti memorie (ca de ex.: numele personal) vor rimane acolo pentru foarte multi vreme. Veti constata repede, c& exercitiile efectuate de-a lungul cursului, vor permite retinerea cu usurintd a noului material, Acestea contribuie la sporirea increderii in fortele proprii si a dorinfei de a continua invatarea. Cursul pentru incepatori cuprinde 32 de lectii. Fiecare lectie are dowd parti, in prima lectie, se afl exercifiile cu materia now8, Partea a doua a celei de a doua lectii m cuprinde cunostinfe noi, aici gisifi exercifii de verificare. Fiecare lectie se incheie cu recapitularea noilor reguli gramaticale yi cu tema pentru acasi. La sfarsitul caietului de curs se aflé glosarul cuvintelor gi expresiilor noi precum si transcrierea lor fonetica in ordine alfabetic’. Pronuntia se afl& in paranteza dreapti. Pe marginea paginilor veti intlni urmatoarele semne: La nivelul acestui semn, textul cules cu litere inclinate cuprinde caracteristicile lexice sau gramaticale specifice limbii germane. Exercitiu. pentru verificarea materialului lexical si gramatical insugit. Cuvinte noi. Problema aparutd in acest exercitiu este tratati si in lectia 3. la pg- 21. Observatiile cele mai importante, care se refer la regulile gramaticale re he sau la pronuntie, le gasiti totdeuna reliefate prin acest semn grafic. Textul care urmeazi dup& semnul ..>” tiparit cu togu (care tu se vede in cazul folosirii filtrului rosu arati) c& exercitiul trebuie rezolvat conform indicatiei, de ex. completarea unui Text sau traducerea unei propozitii. « LECTIA 1. — PARTEA INTAI Cititi cu atentie pronuntia, aflatd in paranteza dreapta: Guten Tag - Bund ziua!l ~ guten - [gu:tan] - bun, bund ~ Vocala silabei accentuata este notatd cu liter’ groasd [gu:tin]. in cuvantul [gu:tin] vocala .u” se pronunté lung, ca in cuvantul roménese ,bun”.| Vocala pronunjat’ lung, o marcdm totdeauna cu punct ‘dublu Vocala ,,e”, aflata la sfarsitul cuvantului sau in prefix se pronunta ca vocala romaneasca ,,4” [(gu:tan}. Tag - zi in cuvantul [ta:k] vocala a” se pronunté lung. Consoana ..g”, la sfarsitul cuvantului se pronunté ca si consoana ,c”, din cuvantul »care”. Consoana ,,c” este transcrisa prin ,,k” [ta:k]. Guten Margen - Bund dimineafa in cuvantul [mo:rgin] vocala ,,o” se pronunti lung. Vocala ,,e” se pronunta cu 4” [mo:rgin] vu Wie geht es? - Ce mai faci?, Cum te simi? in cuvantul [vi:] diftongul ,ie” se pronunta cu ,,i” lung, ca in cuvantul romanesc ..vie", iar vocala ,e” nu se pronunté [vi:]. es geht - bine, muljumese in cuvantul [gEt] vocala ,¢” se pronunja lung. Acest ,,e” lung, il maredm cu majuscula E si o pronuntim ca pe vocala ,,e” din cuvantul »Eva”, iar consoana ,,h” nu sé pronunta [gEt]. » Frau Schmidt - doamna Schmidt in cuvntul [frau] articulim diftongul au” ca in cuvantul ,,sau”, ins& vocala ,,a” este mai accentuata decat vocala ..u” [frau]. wsch” - sé pronunt cu ,,g” romanesc, ca in cuvantul ,,si” [smit]. ’ Frétulein Rohde - domnisoara Rohde In cuvantul Fraulein” [froila‘n) diftongul au” se pronunta ca diftongul romfnese ,.oi”, din cuvantul romanese ..noi”. Diftongul ,,ei" se pronun{f ai”, ca in cuvantul romanesc whaina”, Voeala i” scrisa cur: Exersafi pronuntia cuvintelor! Cititi cu voce tare gi clar: Zi - Tag > {tak} buna — guten > [gu:tin] dimineata — Morgen > [morgan] » cum - wie > [vir] / merge — es geht > [es gEt] doamna — Frau > [frau] Schmidt — Schmidt > [smit] domnisoara. — Fraulein > [froflain) ~ Rohde — Rohde > [resda] [vi:] punctul dublu - Neg Cititi cu voce tare gi clar urmétoarele cuvinte: o Tali ew . / Observatii privitoare la pronuntie: t= [guitin] litera serisd gros — uz” — marcheaza silaba accentuata; - marcheaza vocala pronunjatd lung, — Tag — guten ~— Morgen — wie — es geht — Frau — Schmidt — Fraulein — Rhode * Guten Tag > [gustan tack] Guten Tag » Guten Morgen > [gu:tin mosrgin] Guten Morgen * Wie geht es? > [vir gEt es] Wie geht es? » Frau Schmidt > [frau smit] Frau Schmidt Fraulein Rohde > [froflain rozda] Fraulein Rohde Important! [4, se pronunta muiat, ca in cuvantul ,.noi”: [froilain) > [ta:k] > [gustin] > [mozrgan] > [vir] > [es get] > [frau] > [smit] > [fre/lain] > [rozda] > [gustan tack] > [gu:tan mo:rgan] > [vi gEt es] > [frau smit} > [froflain rozda) “Fa limba germand, accentul cade in general pe prima silaba. |La cuvinte monosilabice maream accentul. In cuvintele plurisilabice, litera scrisé gros marcheazd silaba accentuatd. fn limba germand subsiantivele se scriu imotdeauna cu majuscula. In faja substantivelor se afd articolul hotrét: der", ,,die". ,,das”, de ex.: der Tag, die Frau, das Fraulein. Genul gramatical de multe ori nu coincide cu genul natural (de exemplu: das Frévlein — neutru), de aceea articolul hotdrat trebuie invajat impreund cu substantivul. “ $4 recapitulam substantivele cunoscute, impreun& cu articolul hotardt. Pronuntafi-le cu voce tare: dic Frau > (di: frau] das Fraulein > [das froilain] der Morgen > [de mo:rgin] der Tag > [de® tack] die Frau > [dir frau] das Fraulein > [das fro‘lain] der Morgen > [de® mo:rgin] der Tag > [de™ ta:k] Acestea sunt cuvintele lectiei de astézi. Sa le recapitulim ‘gi si incercim sa le pronunfim corect: der Abend > [de" azbant] auch > [au] ~ seara. - si Consoana ,,h” pronuntati mai adanc si mai tare o notim cu ,,H™. Pronuntati acest ,h” ca si numele ,,Ahmed”, * danke > [danka] » Dir > [di:'] ~ gut > [gu:t] der Herr > [de" her] Thnen > [i:nan) * sehr > [ze] und > [unt] Acum exersati cuvintele in alti ordine. Aveti der Herr > [de" her] der Abend > [de" arbant] Thnen > [i:nan] auch > [auH] Dir > [di:"] gut > [gu:t] sehr > [ze'] danke > (danka] und > [unt] es geht > [es gEt] = mulpumese = tie - bun, bund - domnul ~ pentru dumneavoastra: = foarte - $i grija la pronuntie: domnul — seara — pentru dumneavoastra - 3 = fie ~ bun, bund ~ foarte = muljumese - gi - merge, bine “Dupa atiita recapitulare precis stiti deja cuvintele pe din afara. Traduceti in limba germant eae > der Abend > [de a:bant] pentru dumneavoastra > Thnen > [k:nan} domnul > der Herr > [de" her] doamna, femeia > die Frau > [di: frau) pentru dumneavoastri > Ihnen > finan] fie > Dir > [di:"] si > auch > [aul] multumese > danke > [danka] dimineata > der Morgen > [de mo:rgiin] ziua > der Tag > [de" tack] domnisoara > das Fraulein > [das frofain) bine, bun, buna > gut > [gu:t] foarte > sehr > [ze'] ~ / Observatii privitoare la pronuntie: x in limba germani consoana ,,r ” de la sfirsitul cuvantului, abia se | pronunta: sehr [ze"] - foarte Dir [di:']— fie der [de"]— -ul ’Acum invajim si salutim. Pronuntati formele de salut cu voce tare si clar: is Guten Morgen! > [gustan mo:rgan] Guten Morgen! > [gu:tin mozrgiin} Guten Tag! > [gustan tack] Guten Tag! > [guztin ta:k] Guten Abend! > [gu:tan a:bant] Guten Abend! > [guztin a:bant] Repetati incd o data! Atentie la pronuntia corecta! Bund seara! — Guten Abend! > [gu:tan azbint] Buna ziua! - Guten Tag! > [gu:tan ta:k] Buna dimineata! - Guten Morgen! > [gu:tan mo:rgan] Acum sa legim formele de salut invatate, cu persoanele din manualul nostru: Guten Tag, Frau Schmidt! > [gu:tan ta:k frau smit] - Buna ziua, doamna Schmidt! Guten Abend, Friulein > [gustin a:bant froflain ~ Buna seara, domnisoara Rohde! ro:da] Rohde! Guten Morgen, Herr Rohde! > [gu:tin mo:rgan her ~ Buna dimineata, domnule ro:da] Rohde! Explicatie in limba germand folosim prenumele sau numele de familie atunci cdnd ne adresim direct persoanei respective, de exemplu: Guten Tag, Frau Schmidt! [gu:tn ta:k frau smit] — Bund ziua, doamnd Schmidt! “$4 vedem cAteva propozitii simple! Urmariti pronuntia germana! Ce mai faci? Multumesce, bine. ~ Situ? Foarte bine. “A, doamna Schmidt! ~ Ce mai faceti? * La fel, bine. Atentie! - Wie geht es Dir? - Danke, gut. - Und Dir? - Sehr gut. = Ach, Frau Schmidt! — Wie geht es Ihnen? = Auch put. > [vir gEt es di:r) > [danka gu:t] > [unt di:'] >[ze" gu:t] > [aH frau smit] > [vi: gEt es i:ndin] >[auH gu:t] fnirebarea ,,Wie geht es Ihnen?”— Ce mai faceti? — nu se referé numat la sdndtate, ci este gi 0 forma de salut. Cuvantul ,,Ihnen” se scrie cit majusculd, pentru ca este o forma de politeje: Dumneavoastra. Repetati propo: grija la pronunfarea corecta! Guten Tag, Frau Schmidt! Wie geht es Ihnen? Guten Morgen! Guten Abend! Wie geht es Dir? Danke, gut. Und Ihnen? Danke, sehr gut. Guten Abend, Fraulein Rohde! Guten Tag, Herr Rohde! (Observatii privitoare la pronuntie: ie > [guitin tack frau smit] > [vir gEt es iznan] > [gustin mo:rgan] > (gu:tin a:bant] > {vit gEt es di:'] > [danka gu:t unt i:niin] > [danka ze" gu:t] > [gustin azbant froilain ro:da] > [guztin ta:k her ro:da] je! Aveti griji la intonatie! Repetati propozitiile cu voce tare si clar! Aveti > Bund ziua, doamna ‘Schmidt! > Ce mai faceti? > Buni dimineata! > Buna seara! > Ce mai faci? > Multumese, bine. $i Dumneavoastra? > Multumesc, foarte bine. > Bund seara, domnisoara Rohde! > Buna ziua, domnule Rohde! Pronuntia este mai usoara, dacd accentu’im corect propozitia. La inceput accentuafi putin, fortat, de ex.: \ Guten Abend, Herr Rohde! (gu:tdin a:bint her ro:di] — Buna seara, domnule Rohde! “ Cuvintele cunoscute le Jegam acum cu conjunctia ,.und” — .,si ”. Sa pronunfaim cu voce tare: Der Herr und die Frau. Die Frau und das Fraulein. Der Tag und der Abend. Der Morgen und der Abend, Gut und sehr gut. Herr Rohde und Frau Schmidt, Herr und Fraulein Rohde. Herr und Frau Schmidt. Danke Ihnen und Dir. >[de" her unt di: frau] >([di: frau unt das froflain] >(de" ta:k unt de” a:bant] >[de’ mozrgin unt de’ a:bant] >[gu:t unt ze" gu:t] >[her ro:di unt frau smit] > [her unt froilain ro:da) >[her unt frau smit] >[danka isnan unt di:‘] — Domnul gi doamna. ~- Doamna si domnisoara. ~ Ziua si seara. ~ Dimineata si seara. — Bine si foarte bine. ~ Domnul Rohde si doamna Schmidt. ~ Domnul si domnisoara Rohde. = Domnul si doamna Schmidt. - Va mulfumese dumneavoasti ¢i tie. ‘Sa folosim cele invatate! Spuneti tare cu voce tare textul corespunzator in limba germana! Dac gresiti, corectati-va! A, domnul Rohde! Ce mai faceti? Multumese, bine. Si tu ce mai faci? Foarte bine. Ziua $i seara. Doamna Schmidt si donmigoara Rohde. Domaul si doamna Schmidt. Buna seara! >Ach, Herr Rohde! >Wie geht es Ihnen? >Danke, gut. >Und wie geht es Dir? >Sehr gut! >Der Tag und der Abend. > Frau Schmidt und Fraulein Rohde. > Herr und Frau Schmidt. > Guten Abend! > [aH her ro:da] >[vi: gEt es i:nan] >[danka gu:t] >funt vi: gEt es di:"] > [ze" gut] >[de" tak unt de" a:bant] > [frau smit unt froflain ro:d4] > (her unt frau smit] > ([gu:tin a:bant] La sfargitul lectiei s& recapitulam pronuntia catorva cuvinte. Cititi cu voce tare si aecentuati! [a:] Tag, Abend, [o:] Morgen, Rohde fi:] wie, Ihnen, dir LECTIA 1, — PARTEA A DOUA ~ ich heiBe > [iH haisa] - md mumese fn cuvantul ,,ich” [iH] consoana ,,h” se pronunfa tare, ca in cuvantul romanese ,,haina”. in cuvantul heiBe” intélnim o nova litera ..B", aga numitul ,,estet”. Pronuntarea lui corespunde cu pronunfarea consoanei romanesti ,, ”, din cuvantul sunt” [haisa]. “ich verstehe > [iH ferstEa] - injeleg Consoana ,,h”-ul dintre cele doua vocale nu se pronunta, litera ..v” la inceputul cuvantului se pronunti f” [ferstEa], Ich heiBe Kurz. > [iH haisé kurt] - md mumese Kurz. Consoana 2”, numita in limba germana ,.tet” se pronunta ,.t°: Kurz [kurt]. Repetati propozitiile invatate! Pronuntati cu voce tare si clar: inteleg. - Ich verstehe. - [iH ferstEa] M& numese Kurz. - Ich heife Kurz. — {iH haisa kurt] inteleg, doamna —-- Ich verstehe, - [iH ferstEa frau smit] Schmidt. Frau Schmidt. “ Verbul la persoana a intaia, singular, timpul pre- zent primeste terminatia ,,e” si in fata lui sta = | pronumele personal ,,ich” [iH] -,,eu": ut ich heiBe — ma numese ~ ips eee Urmeaza cuvintele noi ale lectiei. Pronuntati cu voce tare si clar cuvintele: heifen > [haisan] - ase numi ich > [iH] - eu ja > [ia] - da mich > [miH] - pe mine nein > [nain] - nu nicht > [niHt) - nu Sie sie verstehen > [zi] > [2i:] > [ferstEan] - dumneavoastra — ea, ei, ele — a intelege ¥Acum sa recapitulam cuvintele lectiei de azi in alt ordine. Aveti grija la pronuntie: ich > [iH] ‘ich > [iH] ea mich > [mil] mich > [miH] — pe mine sie > [zi:] sie > [zit] — ea, ei, ele nicht > [niHt] nicht > {niHt) =n Sie > [zi:] Sie > [zi] — Dvs. heiBen > [havsan) heifen > [ha/san] — a se numi verstehen > [ferstEan] verstehen > [ferstEan] ~ a intelege ja > [ia] ja > [ia] —da nein > [naén] nein > [nain] —nu Repetati cuvintele pana cAnd le stiti pe de rost! Incereati acum: eu > ich > [iH] pe mine > mich > [miH] ea > sie > [zi] dumneavoastra > Sie > [zi:] da > ja > [ia] nu > nicht > [niEit] asenumi > heifen > [haisin] nu > nein > [rain] aintelege > verstehen > [ferstEan] ~ Formati propozitii cu verbul , si a pronumelui .,ich”: Ich heiBe Schmidt. Ich heifSe Eva Schmidt. Sie heifen Rohde, Sie heiBen Max Rohde. Wie heiBen Sie? Rudy? Nein, ich heiBe nicht Rudy. Ich heifSe Rohde, heiSen”- a se numi! Atentie la pronuntarea verbului ,,heiBen” (iH hais& sit] [iH haisi Efa smit] [zi: haisin re:da] [zi: haésin maks ro:da] [vi: haisin zi:] {ru:di] [nain iH hais& niHt ruzdi] [iH haisa ra:da} ~ Ma numese Schmidt, - M& numese Eva Schmidt. - Va numiti Rohde. - Va numifi Max Rohde, - Cum va numiti? ~ Rudy? Nu, nu m& numese Rudy, Ma numese Rohde. Explicagie in propozitia afirmativé verbul sta totdeauna pe locul al doilea. Subiectul poate sta atat inaintea verbului conjugat edt si in urma tui. Ordinea: subject — verb conjugat se numeste ordine directa, de exemplu: ‘Ich heiBe Max Rohde - Md numesc Max Rohde. Pane. 3 Daca pe primul loc in propozitie este o alta parte de propozitie decdt subiectul, vorbim de ordine inversd, de ex.: Max Rohde heifle ich, - Max Rohde mé numesc. - 2 of / Cititi cu voce tare in limba germand! Daca gresiti, corectati-va: Cum va numiti? ‘Ma numesc Max Rohde. Va numifi Rudy? Nu ma numesc Rudy. Va numiti Eva. ‘Va numiti Schmidt? > Wie heifen Sie? > Ich heiie Max Rohde. > HeiBen Sie Rudy? > Ich heiBe nicht Rudy. > Sie heiBen Eva, > Heiflen Sie Schmidt? > [viz hadsain zi:] > [iH haisi maks ro:da) > fhaisin zi: ru:di) > (iH haisi niHt rusdi] > [7i: haisin Efa] > [haisan zi: smit] /Negatia qnicht” — ,.2u" — se afl totdeauna dup’ verb sau la sfarsitul ( propozitiei, dar niciadata inaintea verbului, de ex.: \ ew \ \ oh hile nicht Rudy, Sau: [eh heifle Rudy nicht. } L Cititi propozitiile urmatoare cu verbul ,,verstehen” — a infelege. Urmariti pronuntia germand: Ich verstehe Sie. Ich verstehe Sie sehr gut. Ich verstehe Frau Schmidt nicht. Sie verstehen mich. Sie verstehen mich auch. Werstehen Sie mich? Verstehen Sie Fraulein Rohde? Nein, ich verstehe Sie nicht. Und ich verstehe Sie gut. Verstehen Sie Eva? Ja, ich verstehe sie. > [iH ferstBa zi:] > [iH ferstEa zi: ze" gu:t] > [iH ferstEa frau gmit nit] > [zis ferstEan miH] > [zi: ferstEin miH auH] > [ferstEan zi: mi] > [ferstEan zi; froilain ro:d&) > [nain iH ferstEa zi: niHt] > [unt iH ferstEa zi; gust) > [ferstEan zi: Efa] > [ia iH fergtEa zi:] - Wa inteleg, - Va inteleg foarte bine. = N-o inteleg pe doamna Schmidt. - Ma ingelegeti. — Si dumneavoastra ma ‘injelegeti. MA intelegeti? - O infelegeti pe domnigoara Rohde? - Nu, nu va inteleg, = $i eu va infeleg bine. — O intelegeti pe Eva? - Da, o injeleg. Wie verstehen Sie mich? > [vir ferstEan zi: miH] ~ Cum ma infelegeti? Ich yerstehe Sie sehr gut. > [iH fergtB& zi: ze’ gu:t] - Va inteleg foarte bine. / in limba germand, propozitia interogativ’ are ordine invers’. Aceasta [> {_ inveamnn’ ca verbul se affa in faja subiectului: Heifen Sie Rudy? (haisin zi: rusdi] — Va numiti Rudy? Formati cdteva propozitii! Atentie la ordinea corect a cuvintelor! Spuneyi cu voce tate in limba germana: Ma intelegeti? > Verstehen Sie mich? > [ferstBan zi: miH] Da, va infeleg bine. > Ja, ich verstehe Sie gut. > [ia iH ferstEa zi: gu:t] Nu va inteleg. > Ich verstehe Sie nicht. > [iH ferstEa zi: nit) Cum mi intelegeti? > Wie verstehen Sie mich? > [vi: ferstEan zi: miH1] Va inteleg foarte bine. > Teh verstehe Sie sehr gut. > [iH ferstEa zi: ze‘ gu:t] Nu ma infelege; Explicatie Negatia ,,nein” [nain] — nu — opusul iui ,,ja” — da — neagd toata propozitia si sid la imceputul acesteia. Negtia ,,nicht” [nit] neagd numai 0 parte de propozitie $i sta dupa verb, de ex.: > Verstehen Sie mich nicht? > [ferstEan zi: miH niHt) eh verstehe Sie nicht. - Nu va infeleg. Ich heiBe nicht Rudy. - Nu md cheamd Rudy. Pronumele personal ,,Sie” (zi:] — Dumneavoastrd -, scris cu majusculd este 0 forma de politefe. Cu acest pronume verbul se conjugd la persona a 3-a plural. Promumele ,,Sie” se refera la o singurd persoand sau la mai multe persone, ca si in limba roméand, de ex.: Wie heiBen Sie? [vir haisin 2i:] — Cum vii numiti? Verstehen Sie mich? [ferstEan zi: mil] = Ma injelegeti? Pentru a clarifica la cate persoane ne referim, addugdm de obicei si mumele persoanei, de ex.: Verstehen Sie mich, Herr Rohde? (ferstEiin zi: miHl her ro:di] — Mé infelegeti, domnule Rohde? Cititi cu voce tare propozitiile germane, apoi traduceti-le in limba romana: Ich verstehe Sie gut. > Va inteleg bine. Sie verstehen mich sehr gut. > MA infelegeti foarte bine, Ich verstehe Sie nicht, Frau Schmidt. > Nu va injeleg, doamna Schmidt. Ich heiBe nicht Eva. > Nu ma numese Eva. Sie verstehen Frau Schmidt gut. > O infelegeti bine pe doamna Schmidt, Wie heifen Sie, Herr..? > Cum va numiti, domnule...? Ich heifle Max Rohde. > Ma numese Max Rohde. Heifien Sie Rudy? Wie verstehen Sie Frau Schmidt? Verstehen Sie mich nicht? Nein, ich verstehe Sie nicht. > Va numiti Rudy? > Cum o infelegeti pe doamna Schmidt? > Nu ma intelegeti? > Nu, nu va infeleg. Important! Dupa cuvantul ,,wie” [viz Wie heiBen Sie? [vi: hasan zi:] Wie geht es Ihnen? [ io gEt es i:nan] — cum — urmeaza ordine inversa, de exemplu: Repetati céteva propozifii ined o data! Aveti grija la accent! Cititi cu voce tare si clar: Ich verstehe Sie sehr gut. Wie heiBen Sie? Verstehen Sie Fraulein Rohde? Heifen Sie Kurz? Wie verstehen Sie mich? Ich verstehe Sie nicht. > [iH fersta zi: ze" gu:t] > [vi: haisan zi:] > [ferstEan zi: froilain rozda] > [haisin zi: kurt] > [vir ferstEan zi: miH] > [iH ferstEa zi: niHt] Cititi de mai multe ori urmatoarele propozitii! Acestea sunt deja cunoscute. Cititi-le cursiv si clar: Wie heiBen Sie? Verstehen Sie mich? Wie geht es Ihnen? Es geht gut. HeiBen Sie Kurz? Wie verstehen Sie Eva? Danke, sehr gut. Guten Abend, Frau Schmidt! Guten Tag, Herr Rohde! > > > > ss [vi: haisan zi:] [fergtEan zi: miH] [viz gEt es i:nan] [es gEt gu:t] {haisan zi: kurt] [vit ferstE4n zi: Efa] {dank& ze" gu:t] [gu:tin a:bant frau mit] [gustan ta:k her ro:da] Guten Morgen, Fraulein Eva! > [gu:tin mo:rgin froilain Efa] Cum va numiti? Ma intelegeti? Ce mai faceti? Bine. Va numiti Kurz? Cum o infelegeti pe Eva? Multumese, foarte bine. — Buna seara, doamna Schmidt! Buna ziua, domnule Rohde! Buna dimineaja, domnisoara Eva! © Exersati gi in alta ordine aceste cuvinte! Pronuntati-le cu voce tare! Atentie la pronuntia S corecti: Ce mai faceti/Ce faci? nu inteleg sieu multumesc tie nu ma numesc..., va inteleg va numiti.....2 si pentru dumneavoastra o inteleg Buna seara, domnule Rohde! Ah, domnisoara Rohde! Foarte bine. >[vi: gEt es] > [iH ferstEa niHt] > [iH auH] > [danka] > [di:"] > [iH hais& niHt] > [iH fergtEa zi:] > [hafsan zi:] > [unt iznan] > (iH ferstEa zi:] > [gu:tan a:bant her ro:da] > [aH froilain ro:da] >[ze" gu:t] > Wie geht es? > ich verstehe nicht > ich auch > danke > Dir > ich heiBe nicht > ich verstehe Sie > HeiBen Sie.....? > und Thnen > ich verstehe sie > Guten Abend, Herr Rohde! > Ach, Fraulein Rohde! > Sehr gut. in incheierea lectiei de azi repetati toate propozitiile! Cititi cu voce tare propozitiile in germana! Urmiariti accentul corect: Ma intelegeti? Nu ma numese Rudy, Ce mai faceti? Multumesc, foarte bine. Nu va infeleg. Cum va numiti? ‘Vi inteleg bine. > Verstehen Sie mich? >Ich heiBe nicht Rudy. > Wie geht es Ihnen? > Danke, sehr gut. >Ich verstehe Sie nicht. > Wie heifien Sie? >Ich verstehe Sie gut. > [ferstEan zi: miH] > [iH has nit ruzdy] >[vi: gEt es iznan] > [danka ze" gu:t] > [iH ferstBa zi: nit) > [vi: haisin zi:] > [iH ferstE zi: gu:t] in cuvintele urmatoare se repeti aceleasi sunete. Citifi cu voce tare: [E] Eva,verstehen, geht; [H] auch, ich, mich, nicht; [8] danke, Morgen, Rohde {e] Herr, Abend, sehr RECAPITULARE A. Reguli gramaticale 1.1. in limba german toate substantivele se scriu cu majuscula, de ex. Ly Ll i be x 0. der Abend, dic Frau. . Articolul indic& genul gramatical al substantivului. Fiecare substantiv are articol. Articolul ,,der” indica genul masculin, ,,die” genul feminin, ,,das” genul neutru de ex.: der Herr, die Frau, das Fraulein. . Substantivele se invaté impreuna cu articolul: das Fraulein - domnisoara, Forma de politefe se exprima prin ,,Sie” — dumneavoastra — gi se scrie cu majuscula. Acest pronume se foloseste cu verbul la persoana a treia, plural. De exemplu: Wie heiBen Sie? — Cum vA numiti? -, sau Verstehen Sie mich? - MA injelegeti? _Cuvantul ,nicht” este o negatie si st& dupa verb, de ex: Ich heiBe nicht Rudy. — Nu ma numese Rudy. . Cuvantul ,nein” este tot o negafie (opusul lui ,ja”), si meaga toaté propozitia, care se aflé dupa ea, de ex. Nein, ich verstehe Sie nicht. — Nu, nu va injeleg. in propozitia afirmativa, verbul se afla totdeauna pe locul al doilea. Subiectul se afla de obicei pe primu! loc /a/, sau pe locul al treilea fbi, de ex.: a/ Ich verstehe Sie sehr gut. — Va inteleg foarte bine. 1 2 3 4 b/ Sehr gut versiehe ich Sic. — Va inteleg foarte bine. 4 2 1nd: . In propozitia interogativa folosim ordinea inversd, verbul sta in faa subiectului, de ex.: Verstchen Sie mich? 2 1 3 . Dupa cuvantul ,,wie” avem ordine invers’, de ex.: Wie geht es Ihnen? 2a Forma conjugata a verbului se foloseste totdeauna impreund cu pronumele personal corespunzator. La persoana 1-a, singular, timpul prezent verbul primeste terminatia ,e”, si in fata lui folosim pronumele ,,ich”: ich heiBe. La persoana a 3-a, plural, timpul prezent verbul primeste terminafia ,,en”, gi in fata lui folosim pronumele ,,sie” sau ,,Sie” — ei, ele, dumneavoastra: Sie heiBen — Ei / ele / se numesc; Dumneavoastra va numifi. _ in germani, ca si in limba romana prenumele st in fata numelui de familie, de ex.: Max Rohde sau Eva Schmidt. B, Pronuntia 1,12: a3: 1.14, 4.15. 1.16. TT. 1.18. Pronuntia limbii literare este influentat& mai mult sau mai putin de diferite forme dialectale. Acestea sunt cu atét mai des folosite cu cat ne apropiem mai mult de sudul Germaniei. Multi germani folosesc in conversatiile libere forme dialectale. Cel care invata limba germand trebuie insa sa invete limba literara si nu cea dialectal, deoarece limba literara este cunoscut’ pe intreg teritoriul german. Accentul. in limba germana accentul st& pe prima silaba. Verbul cu prefix il accentuam dupa modelul urmator: verstehen — [ferstE&n] Intensitatea accentului. in limba germana silaba accentuata slabeste intensitatea silabei neaccentuate, de ex.: Rohde —[ro:da] Silaba accentuaté o marc&m cu litera groasa, de ex.: [ferstEan] Lungimea vocalei. Vocalele germane pot fi lungi sau scurte. Vocalele care se pronunti lung, le marcam cu punct dublu dupa vocala, in afari de vocala ,,e”, care este pronuntata lung si inchis 0 marcm cu majuscula ,E”, de ex.: wie —[vi:], geht —[gEt] »ch”-ul aflat dupa ,,a”, 0”, ,u” se pronunt& adnc, din gat (de ex.: Ahmed): ach, auch. Dup ,,e”, ,,i” ,,ch”-ul se pronunta ca in cuvantul ,,haina”. Consoana ,,r” de la sfarsitul cuvantului abia se pronunta, de ex.:[ze"] ,[de"] . Diftongul ,,ci” se pronunta [a/] , de ex.: Fraulein [froilain] , nein [nain] . 1. TEMA PENTRU ACASA Rezolvati urmétoarele exercitii! A. — Traduceti in romana: 1, Guten Abend, Frau Schmidt! Wie geht es Ihnen? Geht es Dir gut? 2 3. Verstehen Sie mich? 4. 5. Wie heifen Sie? B. Traducefi in germana : 1. Nu va inteleg domnule Rohde. 2. V& numiti Eva? 3. Buna ziua Max. Ce mai faci? 4 Va injeleg bine. 3, Nu ma numese Rudy, C. — Notati raspunsurile corecte! 1. Unde nu pronuntém vocala ,.c” la sfarsitul cuvantului? Ich heiBe Rohde Wie Fraulein Pp sehr gut mp a9 Ich verstehe 2. Care propozitie este corecta? a. Ich heiBe auch Rohde. b. Ich heiBe Sie Kurz. c¢. Fraulein Rohde verstehen mich. d, Sie verstehen sie. e. Wie geht es Frau Schmidt. 3. Care propozitie este gresiti? a, Sie verstehe ich nicht. b. Sie verstehen mich nicht. ce. Sie nicht verstehen mich. d. Nicht Sie verstehen mich. e. Ich verstehe Sie nicht. f WVeretehen Sie mich nicht? ¥ Sa incepem lectia cu cateva cuvintele noi. LECTIA 2. — PARTEA INTAI der Bahnhof die Bank die Botschaft das Geschaft das Haus das Hotel die Kirche der Ober das Restaurant die Schule Acum repetati cuvintele in alti ordine: das Hotel die Schule der Bahnhof das Restaurant die Botschaft die Kirche die Bank das Geschiift das Haus der Ober > [de" basnho:f] > [di: bank] > [di: be:tsaft] > [das geseft] > [das haus] > [das hotel] > [di: kirHa] > [de" ozbe"] > [das restoran] > [di: gu:la] > [das hotel] > [di: su:la] > [de" ba:nho:f] > [das restoran] > [di: boztsaft] > [di: bank] >([das geseft] > [das haus] > [de" ozbe"] Repetati-le : ~ gara - banca = ambasada ~ magazinul - casa - hotelul - biserica chelnerul ~ restaurantul = scoala hotelul ~ scoala - gara restaurantul ambasada biserica - banca magazinul ~- casa - chelnerul ‘Va sunt deja cunoscute cuvintele? S& exersim inca o data! die Kirche die Bank die Schule die Botschaft der Bahnhof > [di: kirHa] > (di: bank] > (di: guzla] > [di: bo:tsaft] > [de ba:nho:f] ~ biserica ~ banca - scoala - ambasada - gara der Ober > [de" o:be") ~ cheinerul das Haus > [das haus] - casa das Hotel > [das hotel] — hotelul das Geschift > [das geseft] ~ magazinul das Restaurant > [das restoran] - restaurantul Ati reugit si invatati cuvintele noi? Urmeaza verificarea. Cum traducem urmatoarele cuvintele in limba germana? scoala > [di: su:la] > die Schule chelnerul > [de" azbar] > der Ober gara > [de" basnho:f] > der Bahnhof casa > [das haus] > das Haus ambasada > [di: bo:tsaft] > die Botschaft biserica > [di: kirHa] > die Kirche restaurantul > [das restoran] > das Restaurant magazinul > [das geseft] > das Geschift hotelul > [das hotel] > das Hotel banca. > [di: bank] > die Bank (Dee" este articolul hotarat masculin, ,,die: feminin, das”; neutru, de ex.: der’ Ober — cheinerul, die Bank — banca, das Hotel — hotelul, Folosim articolul +hotarat, atunci cand vorbim despre Iucruri sau persoane cunoscute. | Pronumele demonstratiy are tot aceste forme: \der - acesta, die — aceasta, das — acesta. o » Unde este” — ,,Wo ist” [vo: ist] Cititi cu voce tare intrebarile in limba germana si observati sensul lor in romana: Wo ist der Bahnhof? > [vo: ist de" basnho:f] - Unde este gara? Wo ist die Botschaft? > [vo: ist di: be:tsaft] ~ Unde este ambasada? Wo ist der Ober? > [vo: ist de" ozbe"] - Unde este chelnerul? Wo ist die Schule? > [vo: ist di; suz1a] - Unde este scoala? Wo ist das Hotel? > [vo: ist das hotel] ~ Unde este hotelul? Wo ist die Kirche? > [vo: ist di: kirHa] - Unde este biserica? »/Acolo este”, in germana se reda prin: ,,Dort ist.” In germand folosim totdeama subiectui, gi atunei céind in roménd mud folosim, deoarece avem subiect subdnjeles, de ex.: Wo ist die Kirche? Dort ist sie. — Unde este biserica? ~ Este acolo. -sau- Acolo-i, dn asemenea cazuri, in propozitia germand folosim pronumele personal corespunzétor; dacé substantivul este masculin spunem ,,er” — el", daca este feminin ,,sie” — ea jar dacd avem un substantiv neutru folosim pronumele ,,es”. In limba germand pronumele er”, sie”, nes” se referd nu numai la persoaneci si la obiecte. Cititi cu voce tare raspunsurile la intrebarea ,,Wo ist” din exercitiul precedent si urmariti sensul in romana: Wo ist der Bahnhof? Dort ist der Bahnhof. Dort ist er, Wo ist die Botschaft? Dort ist die Botschaft. Dort ist sie, Wo ist der Ober? Dort ist der Ober. Dort ist er. Wo ist die Schule? Dort ist die Schule. Dort ist sie. Wo ist das Hotel? Dort ist das Hotel. Dort ist es. Wo ist die Kirche? Dort ist die Kirche Dort ist sie. > [dort ist de" bamho:f] > [dort ist e'] > [dort ist di: bostsaft] > [dort ist zi:] > [dort ist de” ozbe"] > [dort ist e*] > [dort ist diz suzla) > [dort ist zi:] > [dort ist das hotel] > [dort ist es] > [dort i > [dort ~ Gara este acolo, - Este acolo. - Ambasada este acolo. ~ Este acolo. - Chelnerul este acolo. - El este acolo, — Scoala este acolo. ~ Este acolo, ~ Hotelul este acolo. ~ Este acolo. ~ Biserica este acolo, ~ Este acolo. (Forma conjugatd a verbului ~ in eazul nostru ,ist" — nu figureaza niciodata \\singur in propozitie, Folosirea subiectului este obligatorie. in propozigiile urmatoare veti intélni cdteva cuvinte rioi, Cititi propozitiile germane cu voce tare! Aveti grijé la pronunfia corecta! ncercati si retineti sensul lor in limba roménd: Das Geschaft ist dort links. Das Haus ist dort driben. Die Kirche ist dort rechts. Die Schule ist hier, Der Bahnhof ist hier geradeaus. Das Restaurant ist da. > [das gesefi ist dort links] > [das haus ist dort drU:ban] > [di: kirHa ist dort reHts} > [dis gu:la ist his") > [de" ba:nho:f ist his” geradeaus) > [das restoran ist da:] ~ Magazinul este acolo, pe stinga. - Casa este acolo vis-a-vis. ~ Biserica este acolo, Ya’ P* dreapta. = Scoala este aici. ~ Gara este aici, drept inainte. ~ Restaurantul este acolo. “Aa propozitiile de mai sus intalnim un nou sunet ,,”, transcris prin {U] . ‘Acest’ iS { sunet nu exista in limba romani, de aceea pronuntia hii nu este usoara, Incereati | sal pronuntati cu buzele apropiate ca sunetul .u", ins formati-l adanc, in gat | \ si nu in cavitatea bucala [4rU:ban] , oo cu voce tare si urmériti cu atentie in propozitiile urm&toare repetim aceste cuvinte, Cit pronuntia: Ist die Bank dort? >[ist di: bank dort] - Banca este acolo? Ja, sie ist dort. >[ia zi: ist dort] ~ Da, este acolo. Ist das Hotel hier? > list das hotel hi:'] Hotelul este aici? Nein, es ist dort. >[nain es ist dort] Nu, este acolo. Ist der Bahnhof dort driben? >[ist de" ba:nho:f dort = Gara este vis drU:ban] Ja, er ist dort driiben. > [ia of ist dort drUzbiin] Da, este vis-a-vis. Ist die Schule hier rechts? > List di: gusla his’ reHts]_— — gcoala este aici, la dreapta? Nein, sie ist nicht hier >[nain gi: ist niHt hi: — Nu, nu este aici la rechts, sie ist hier links. reHts zi: ist hi:" links] dreapta, este la stinga, Stiti deja aceste cuvinte? Cititi-le inc o data si pronuntati-le corect: la dreapta — rechts > [reHts] — rechts > [reHts] la stinga — links > [links] — links > [links] drept inainte — geradeaus >[geradeaus] — — geradeaus > [geradeaus] aici — hier > [hi] — hier > [his] acolo — dort > [dort] — don > [dort] vis-a-vis — driiben > [drUsban] — drilben > [drU:ban] ‘V-ati mai imbogajit vocabularul? Traduceti in germana gi spuneti propozitiile cu voce tare; Gara este vis-a-vis. = Der Bahnhof ist dort > [de® ba:nho:f ist dort driiben, drU:ban] Biserica este acolo, la ~ Die Kirche ist dort rechts, > [di: kirH ist dort reHis] dreapta. Restaurantul este aici, drept - Das Restaurant ist hier > [das restoran ist hi:’ inainte. geradeaus. geradeaus] Este aici hotelul? = Ist das Hotel hier? > [ist das hotel bi:"] ‘Nu, este acolo. — Nein, es ist dort, > [nain es ist dort) Scoala este aici la stinga? — — Ist die Schule hier links? > [ist di: susla hic" links} Da, este aici. ~ Ja, sie ist hier. > [ia zi: i Banca este vis-a-vis. — Die Bank ist driiben. > [diz bank ist drU-ban) wAceasta este ..... 2", In germana se reda prin .,[st das. Tat cateva exemple! Cititi propozitiile germane si observati sensul lor in limba romana: Ist das hier die Schule? Ja, das ist sie. Ist das der Bahnhof? Nein, das ist er nicht. Ist das da die Kirche? Ja, das ist sie. Ist das der Ober? Ja, das ist er. Ist das Herr Rohde? Nein, das ist er nicht. Ist das Fraulein Rohde? Ja, das ist sie. > [ist das his’ di: gusta] > [ia das ist zi:] > fist das de’ ba:nho:f] > [nain das ist e" niHt] > [ist das da di: kirHa] > [fa das ist zi:] > [ist das de“ ozbe"] > [ia das ist e] > [ist das her ro:da] > [main das ist e* niHt] > [ist das froflain ro:da] > [ia das ist zi:] ~ Aceasta este scoala? ~ Da, aceasta este. Aceasta este gara? Nu, nu este aceasta. Aceasta este biserica? Da, aceasta este. = Acesta este chelnerul? Da, el este, Acesta este domnul Rohde? Nu, nu este ¢l, ~ Aceasta este dommnisoara Rohde? — Da, ea este, /Suistantivul ,das Fraulein” [das frvlafn) este de genul neutr, insé cénd iy ( inlocuim cu pronumele personal, folosirn pronumele feminin sie” [2i:] si ee cel neutru ,,es” [es]: Ist das Fraulein Rohde? Ja, das ist sie. Traduceri in germana! Verificati si pronuntia! Folositi filtrul rogu: Domnul Kurz este aici? ‘Nu este aici. Aceasta este domnisoara Rohde? Da, ea este. Biserica este acolo, vis-a-vis? Da, este acolo. Aceea este gara? Nu, nu este aceasta. Acesta este chelnerul? Aceasta este la dreapta? Nu, aceasta este drept inainte. > Ist hier Herr Kurz? > Er ist nicht da. > Ist das Fraulein Rohde? > Ja, das ist sie. > Ist dort driiben die Kirche? > Ja, dort ist sie. > Ist das der Bahnhof? ? Nein, das ist er nicht, > Ist das der Ober? > Ist sie dort rechts? > Nein, sie ist dort geradeaus. > fist hi: her kurt] > [e" ist niHtt da] > [ist das froilain rozda] > fia das ist zi:] > [ist dort drU;bain di; ‘kirHa] > [ia dort ist 2i:] > [ist das de” ba:nho:f] > [nain das ist e* niHt] > [ist das de’ ozbe'] > [ist zi: dort reHts] > [nain zi: ist dort geradeaus] Urmeazii cateva cuvinte noi. Atentie la pronuntie: sprechen > [spreHan] sprechen > [spreHan] a vorbi bitte > [bita] bitte > [bita] ~ poftim, va rog Verzeihung > [fertaiun®] Verzeihung > [ferta‘un®] — pardon nicht wahr > [niHt va:"] nicht wahr > [niHt va;"] — nu-i adevarat was > [vas] was > [vas] —ce langsam > (lan“zam] langsam > [lan®zamj = ineet Cum spunem in limba germana? Folosifi filtrul rogu: nu-i adevarat ~ nicht wahr pardon - Verzeihung a vorbi - sprechen incet ~ langsam ce = was poftim — bitte $A folosim cuvintele noi! Cititi cu voce tare si clar : Sie sprechen sehr gut. > [zi; spreHin ze" gu:t] Frau Schmidt, nicht wahr? > [frau smi:t niHt va:‘] Was ist das? > [vas ist das] Bitte, wo ist der Bahnhof? > [bit vo: ist de" ba:nho:f] Sprechen Sie bitte langsam! > [spreHan zi: bité lan®zam] Verzeihung, ist das Hert > [fertaiun® ist das her Rohde? ro:da] Das ist die Botschaft, nicht => [das ist di: be:tsaft niHt wahr? vaz"] > > ¥ v > > [niHt vas") [ferga/un®] [spreHan] {lan*zam] [vas] [bit] Vorbiti foarte bine. Doamna Schmidt, nu-i asa? anode Ce este acesta? Unde este gara, va rog? Vorbiti va rog incet! Scuzati, dinsul este domnul Rohde? Aceasta este ambasada, nu-i aga? Sunetul nazal ng” este caracteristic limbii germane. Consoana ..n” se Ee | pronunfa intens, accentuat, iar consoana ,,g” se pronunfii slab. De ex.: \\_Verzeihung [fertaiun®] - pardon, scuzati: langsam [lan*zam] - incet, _/ SA exersim inca o data pronuntia urmiitoarelor propozitii! Retineti sensu! lor in romana: Wo ist der Bahnhof? > [vo: ist de" ba:nho:f] Er ist dort draben, > fe" ist dort drU:ban] Wie, bitte? > [viz bita] Sprechen Sie langsam! > [spreHan zi: lan®zam] Unde este gara? Esi¢ acolo, vis-a-vis. Cum? Vorbiti incet! Der Bahnhof ist dort. > [de ba:nho:f ist dort] Verstehen Sie? > [ferstEan: zi:] Ja, danke. > [ia danka] Und wo ist das Restaurant Kurz”? > [wnt vo: ist das restoran kurt] Es ist hier rechts, > [es ist hi:" reHts] Danke sehr! > [danka ze'] ~ Gara este acolo. — Intelegeti? - Da, multumesc. ~ Si unde este restaurantul Kurz”? ~ Este aici, la dreapta. ~ Multumese mult, in exercitiul urmitor traduceti propozitiile din romana in germana. Folositi filtrul rogu! Cititi propozitiile germane cu voce tare si clar: Vorbiti va rog incet! > Sprechen Sie bitte langsam! Gara este acolo, la stinga. > Der Bahnhof ist dort links. Infelegeti? > Verstehen Sie? Da, multumesc. > Ja, danke! Si unde este scoala? > Und wo ist die Schule? Este acolo la dreapta. > Sie ist dort rechts. Este si ambasada acolo? > Ist dort auch die Botschaft? Nu, aceasta este drept > Nein, sie ist dort inainte. geradeaus. Multumese mult. > Danke sehr! Cu placere! > Bitte, bitte! > [spreHan zi: bits lan®zam] > [de baznho:f ist dort links] > [ferstBan zi:] > [ia dankal > [und vo: ist di: gu:l&] > [zi: ist dort reHts] > [ist dort ault di: boztsaft] > [nain 2i: ist dort geradeaus] > [dankd ze"] > [biti dita] in exercitiul urmator citifi textul german si traduceti-l in limba romana! Ist das die Schule? > [ist das di: gu:la] Ja, dort rechts bitte. > [ia dort reHts bita] Ist dort auch die Botschaft? > [ist dort auH di: bo:tsaft] Nein, hier geradeaus, > [main hi: geradeaus] Und wo ist die Bank? > [und vo: ist di: bank] Sie ist nicht hier. > [zi: ist niHt hi:'] Verstehen Sie? > [ferstEan zi:] Verzeihung! > [ferta‘un®] Danke sehr! > [danka ze"] > Aceasta este scoala? > Da, acolo la dreapta, vai Tog. > Acolo este si ambasada? > Nu, aici drept inainte, > Si unde este banca? > Nu este aici. > Intelegeti? > Scuzati! > Multumese mult. Completati propozitiile cu cuvintele care lipsesc! Folositi filtrul rogut Scuzati-ma, unde este restaurantul? = Acolo drept inainte. Acolo este si magazinul, nu-i asa? - Nu, nu este acolo. Si unde este biserica? Acolo vis-a-vis. Aici este si banca? Da, este aici, la stinga. Multumese mult. Sa exersim incd o data pronuntia. Stiti deja sensul propozitiilor germane? Cititi propozitiil germane cu voce tare: Wo ist Fraulein Eva? Sie ist dort links. Und wo ist das Hotel? Es ist hier rechts. Das ist hier Herr Rohde! Guten Tag, Herr Rohde! Wie geht es Ihnen? Herr Rohde, ist das dort die Bank? Nein, sie ist hier geradeaus. Und wo ist die Schule, Herr Rohde? Dort ist sie. Danke sehr. in limba germand cand ne adresdm cuiva, folosim numele sau prenumele persoanei res $i precizdm si genul prin cuvintele ,,Herr”, ,frdulein", saw Frau”: Herr Rohde, ist das dort die Bank? ~ Domnule Rohde, acolo este banca? Fraulein Eva, verstehen Sie mich? — Domnisoara Eva, md infelegeti? — Es ist dort >geradeaus | — Nein, es ist nicht >42 , 4 = Dort >drliben , ~ Ist hier >auch die Bank = Ja, sie ist hier >links _ = Danke >sehr | >[vo: ist fre/lain Efa] >[zi: ist dort links] >[unt vo: ist das hotel] >[es ist his" reHts] >[das ist hi:" her ro:da] >[gu:tan ta:k her rozda] >[vi: gEt es i:n’n] >[her ro:da ist das dort di: bank] >{[nain zi: ist hi: geradeaus] >[unt vo: ist di: su:l4 her ro:da] >[dort ist zi:] >[danka ze"] Verzeihung, wo ist >4as Restaurant 2 Da ist auch >das Geschift | nicht Und wo ist sie Kirche 9 > Unde este domnisoara Eva? >Ea este acolo la stanga. >$i unde este hotelul? >Este aici, la dreapta. >Aici este domnul Rohde. > Buna ziua, domnule Rohde! >Ce mai faceti? >Domnule Rohde, acolo este banca? >Nu, este aici drept inainte, >$i unde este scoala, domnule Rohde? >Este acolo. >Multumese mult. Completafi inca 0 data propozifiile germane! Sperm c& nu aveti nevoie de traducere: Verzeihung, wo > ist der Bahnhof? > [fertaiun® vo: ist de" baznho:f] > [spreHiin zi: bith lan®zam] > [di: kirHa ist dort drU:bin] > [ferstan zi: -ia iH fergtEa] > [nain das ist niHt di: gu:la] Sprechen sie > bitte langsam! > Die Kirche ist dort driiben. ‘Verstehen > Sic? - Ja, > ich verstehe. | Nein, das ist > nicht die Schule. > Das Restaurant ist hier geradeaus, Das ist der Ober, nicht > wahr? Ist das dort > das Geschaft? > [das restoran ist hi: geradeaus] > [das ist de" o:be' niHt va:'] > [ist das dort das geseft] > [vas ferstEan zi: niHt) Was versiehen > Sie nicht? Sa exersdm traducerea germana! Spuneti cu voce tare textul german si verificati pronuntia: Vorbiti foarte bine. Scuzafi-ma, v4 rog unde este scoala? Vorbiti va rog, incet. Gara este acolo, vis-a-vis, Magazinul este la dreapta, Banca este acolo, la stanga. Biserica este aici, drept inainte, Ce este aceasta, ambasada? Unde este, va rog restaurantul? v Sie sprechen, sehr gut. v Verzeihung, wo ist die Schule? v Sprechen Sie bitte langsam! Der Bahnhof ist dort dritben. v v Das Geschaft ist rechts. > Die Bank ist dort links, > Die Kirche ist hier geradeaus. v. Was ist das, die Botschaft? v Bitte, wo ist das Restaurant? ‘Sa invatam cateva cuvinte noi! Repetati cu voce tare: das Bier die Flasche das Glas der Kaffee die Milch die Tasse der Tee der Wein die Zigaretten > [das bi:'] > [di: flasa] > [das gla:s] > [de" kafE] > [di: milH] > [di: tas] > [de" tE] > [de" vain] > [di: tigaretain] > [zi: spreHan ze‘ gu:t] > [fertaiun® vo: ist di: gu:1a) > [gpreHin zi: biti lan®zam] > [de" ba:nhosf ist dort drU:ban] > [das gesef ist reHts] > [di: bank ist dort links] [di: kira ist hit geradeaus] {vas ist das di: boztsaft] v v > [bité vo: ist das restoran] ~ berea ~ sticla, butelia - paharul, sticlé (material) - cafeaua — laptele — eagca = ceaiul - vinul ~ figarile Acum sa exersim cuvintele in alté ordine! Repetefi cuvintele der Kaffee > [de" kafE] der Tee > [der tE] das Bier > [das bi:"] der Wein > [de" vain} die Zigaretten > (di: tigaretan] die Flasche > (di: flag] das Glas > [das gla:s] die Tasse > (di: tas] die Milch > [di: milH] Ati invatat deja cuvintele acestei lectii? Spunefi cu voce tare ceagea > [diz tasa] cafeaua > [de' kafE] paharul, sticla > [das glass] berea > [das bi:"] figdrile > [di: tigaretin] laptele > [di: milH] sticla, butelia > [dir flag] vinul > [del vain] ceaiul > [de" tE] Cat costé?”, in germand se spune: ,,Wieviel kostet?" [ viz noi cu voce tare $i clart) — cafeaua — ceaiul ~ berea 1 vinul — fighrile — sticla, butelia - paharul, sticla (material) = ceasca 1 laptele in limba germana: > die Tasse > der Kaffee > das Glas > das Bier > die Zigaretten > die Milch > die Flasche > der Wein > der Tee :1 kostat] Repetati propozifiile germane cu voce tare si clar! Urmariti pronuntia corecti: Ct cost cafeaua? - Wieviel kostet der Kaffee? O bere, va rog! - Bitte ein Bier! ‘Vai rog, o sticla de lapte! - Bitte eine Flasche Milch! ‘Va rog, un pahar de ceai! —_- Bitte cin Glas Tee! ‘Cat cost o sticld de vin? ~ Wieviel kostet eine Flasche Wein? Vinul costé 6 marci. - Der Wein kostet sechs Mark. VA rog, 0 ceasca de ceai! — Bitte eine Tasse Tee! > [visficl kostat de" kafE] > [bitd ain bi'] > [bita ain& flasa milH] > [bita ain gla:s tE) > [virfisl kostit ain flaga vain] > [de" vain kostiit zeks mi > [biti ain’ tasi tE) » Cat costd?"~ in german ,, Wieviel kosten? “[vi:fi:| kostin] In limba germané, predicatul se acordé in numdr $i persoand cu subiectul. Dacé subiectul este la plural (se referd la doud sat mai multe persoane sem lucruri, fenomene) predicatul se afld tot fa plural: Die Zigaretten kosten vier Mark; der Kaffee und der Tee kosten sechs Mark.” Sa repetéim cu voce tare si clar! Si avem grija la accent: Die Zigaretten kosten vier > [di: figaretlin kostn fi:' — Tigarile cost patru marci. Mark. mark] Der Kaffee und der Tee > [de" kafE unt de" tE — Cafeaua si ceaiul cost kosten sechs Mark. kostiin zeks mark] sase marci. Wieviel kosten die Flasche > [vi:fi:1 kostan di: flasi — C&t costa sticla de lapte Milch und das Bier? milH unt das bi:'] si berea? Der Wein und das Bier > [de" vain unt das bi:" — Vinul si berea costa sase Kosten sechs Mark. kostan zeks mark] marci. Wieviel kosten die > [vizfi:l kostan di: ~ CAt costa figdrile? Zigaretten? figaretan] Die Milch und das Bier > (di: milH unt das bi:" ~ Laptele si berea costi Kosten vier Mark, kostan fi:' mark] patra marci, / Cuvantul ein” este articolul nehotarat de genul masculin si neutru - un”? | corespondentul feminin este eine” —,,0”, Articolul nehotarat fl folosim cand 1a vorbim prima oara despre substantivul respectiv, de ex.: | Dort ist eine Kirche. [dort ist aina kirHa] — Acolo este o biserica. | Articolul nehotarat Deco accentuat este numeral, de ex.: \ Bite ein Bier! [bita ain bi:'] — Va rog o bere! Sa inceredim si folosim cunostinjele noi! Traduceti in limba german urmatoarele propozitii: Aici este 0 scoala, - Hier ist eine Schule. > (hi:’ ist aia su:la] Acolo este un magazin, = Dort ist ein Geschaft. > [dort ist ain gesefi] Acolo vis-a-vis, este un ~ Dort driben ist ein Herr. > [dort drU:ban ist ain her] domn. Acolo este un restaurant, ~ Dort ist ein Restaurant. > [dort ist ain restoran] Restaurantul nu este bun. ~ Das Restaurant ist nicht > [das restoran ist niHt gu:t} gut. Cat costa o cafea? ~ Wieviel kostet cin Kaffee? > [vi:fi:] kostat ain kafE] Aici cafeaua este foarte ~ Der Kaffee ist hier sehr > (de" kaf¥E ist his" ze" gu:t] buna. gut. Cum este ceaiul? ~ Wie ist der Tee? > [vir ist de" 1B] Si ceaiul este bun. - Der Tee ist auch gut. > [de" tE ist auH gu:t] fia persoana a 3-a singular timpul prezent verbul primeste terminatia ("> | In limba germana, predicatul nu se foloseste fird subject. Subiectul poate fi iE | exprimat prin substantiv sau pronume. De ex.: | Der Kaffee kostet vier Mark. \ \_ Er versteht mich. Se .Acelea sunt, ef sunt $4 folosim acum materia nou inva{atd. Cititi cu atentie propozitiile germane gi retineji sensul lor: Die Kirche und die Schule sind rechts. Das Restaurant und das Hotel sind links. Der Bahnhof und die Botschaft sind geradeaus. Die Zigaretten sind gut. Wo sind die Kirche und die Schule? Sie sind dort rechts. Wo sind das Restaurant und das Hotel? Sie sind dort links. Wo sind der Bahnhof und die Botschaft? Sie sind hier geradeaus. Wie sind die Zigaretten? Sie sind gut, Acum sa exersiim traducerea it pronuntia: Tigarile nu sunt bune. Berea gi vinul sunt bune. gale Cafcaua si ceaiu! sunt“bune Bi? Da, foarte bung. Cum sunt figdrile? Nu sunt bune. ” in germani: ,, fe" ferstlet mill] Sie sind” [zi: zint] [diz kirHa unt di: gutta zint reHts] [das restoran unt das hotel zint links] [de" ba:nho:f unt di: bo:tsaft zint geradeaus] [di; tigaretin zint gu:t] (vo: zint di: kirH& unt di: suzla] (zi: zint dort reHts] [vo: zint das restoran unt das hotel] {zi: zint dort links] (va: zint de’ ba:nho:f unt di: ba:tsaft] [zi: zint hi:* geradeaus] [vi: zint di: tigaretin) [zi: zint gut] germana! Spuneti textul german cu voce tare si verifi Die Zigaretten sind nicht gut Das Bier und der Wein sind gut. Sind der Kaffee und der Tee hier gut? Ja, si¢ sind sehr gut. Wie sind die Zigaretten? Sie sind nicht gut. [der kafE kostat fi: mark]—Cafeaua costi | 1 > patru marci. — El ma intelege. Biserica si scoala sunt la dreapta. Restaurantul si hotelul sunt la stanga. Gara si ambasada sunt drept inainte. Tigarile sunt bune. Unde sunt biscrica gi scoala? Sunt acolo la dreapta. Unde sunt restaurantul $i hotelul? Sunt acolo la stanga. Unde sunt gara si ambasada? Sunt aici, drept inainte. ‘Cum sunt figdrile? Sunt bune. [di: tigaretin zint niHt gu:t] [das bi:" unt de* vain zint gu:t] [zint de" kaf® unt de” tE his* gua] [ia zi: zint ze" gu:t] [vir zint di: tigaretin] [zi: zint niHt gua] Unde sunt tigarile? Sunt acolo. > Wo sind die Zigaretten? > Dort sind sie. > [vo: zint di: figaretén] > [dort zint zi:] Sa repetém inca o data structurile cele mai importante ale lectiei. Traduceti in germana: Unde este chelnerul? Este acolo. Acolo este banca? Da, ete acolo. Este scoala aici, la dreapta? Nu, nu este la dreapta, este aici, la stanga. a z VY Vorbiti va roa incet! intelegeti, domnisoari Rohde? Berea costa o marci. Cat costa o sticla de lapte si ceaiul? O ceasca de cafea, vi rog! > Wo ist der Ober? > Dort ist er. > Ist die Bank dort? > Ja, sie ist dort. v Ist die Schule hier rechts? > Nein, sie ist nicht hier rechts, sie ist hier links. > Sprechen Sie bitte langsam! > Verstehen Sie Fraulein Rohde? > Das Bier kostet eine Mark. > Wieviel kosten eine Flasche Milch und der Tee? > Verzeihung! Bitte eine Tasse Kaffee! LECTIA 2. — PARTEA A DOUA in aceasté parte recapitulam toat4 materia din lectiile 1-2. in urmatoarele propozitii completaji cuvintele, care lipsese! Cititi cu voce tare propozitiile germane! Nu redim traducerea deoarece ati rezolvat deja exercitii asemanatoare. Folosifi filtrul rosu: Der Wein >ist da driiben. > [de' vain ist da: drU:ban] Das Hotel und das Restaurant >sind dort. > [das hotel unt das restoran zint dort] Wieviel >Kkostet der Wein? > [vizfidl kostat de" vain] Die Zigaretten >sind nicht gut. > [di: tigaretan zint niHt gut) Wieviel >kostet das Hotel? i:1 kostat das hotel] Herr und Fraulein Rohde >sind sehr gut. > [her unt frodain re:da zint ze" gu:t) Wieviel >kosten die Zigaretten? > [vicficl kostan di: tigaretin] Sie >sind nicht sehr gut. > [zi: zint niHt ze" gu:t] Wo >ist Frau Schmidt? > [vo: ist frau smit] Wie >sprechen Herr und Frau Schmidt? > [vi: spreHan her unt frau smit] Wie >ist die Milch? > [vi: ist di: milH] in exercitiul urmator cititi textul roménesc gi traduceti-I in german, apoi verificati pronuntia cu ajutorul transerierii fonetice din coloana a treia: > Bitte eine Tasse Kaffee. > Herr Ober, wo ist das Bier? > Bitte ein Glas Tee. ‘Va rog o ceagea de cafea. Chelner, unde este berea? > [bit ain’ tad kaff] > [her ozbe" yo: ist das bi:"] Va rog un pahar de ceai! > [bita ain gla:s tE] Scuzati, unde este magazinul? ‘VA rog 0 sticla de lapte! C4t costa tigarile? Ea nu ma intelege. El este acolo? $titi deja substantivele lectiilor |. si 2. cu articolul hotarat corect? Acum puteti sa va verificati. Completati articolele hotardte din fata substantivelor! Folositi filtrul rogu: Wieviel kostet >der Kaffee? Wo ist >die Botschafi? Wo ist >der Bahnhof? Herr Ober, wo ist >die Milch? > Verzeihung, wo ist das Geschaft? > Bitte eine Flasche Milch. > Wieviel kosten die Zigaretten? > Sie versteht mich nicht. > Ist er dort? Wie ist >das Hotel dort? Wieviel kostet >der Tee? Wie ist >das Geschiift? Wo sind >die Kirche und >das Restaurant? > [fertaiun® vo: ist das geseft] > [bit ain& flag’ milH] > [virfi:| kostin di: tigaretin) > (zi: ferstEt miH niHt] > [ist e” dort] Verstehen Sie >das Frauleit Wie sind >die Zigaretten? Herr Rohde, wie ist >das Hotel? Wieviel kosten der Wein und >das Bier? Urmitorul exercifiu de citire va ajuta la consolidarea cunostintelor de pana acum, in ceea ce priveste structura propozitiei, Prin repetarea permanenta a materiei invatate, veti memora Mai usor aceste structuri gi in scurt timp vefi reusi si le redati corect, faré eforturi prea mari. Cititi cu atengie urmatoarele propozitii! Repetati-le pind cand le puteti citi fluent si corect. Silabele serise cu liter groasé marcheaz accentul propozifiei, Citifi cu voce tare si clar: Guten Tag, Herr Rohde! Wie geht es Thnen? Danke auch gut. Schmidt. Und Sie? Nein, ich verstehe Sie nicht. Bitte, wo ist die Botschaft? Wieviel kostet das Bier? Verzeihung, wie ist das Geschaft dort? Ist der Wein auch gut? Danke gut. Und Ihnen? Wie heiBen Sic? Verstehen Sie mich? Herr Ober, bitte eine Tasse Kaffee! Dort driiben ist sic. Vier Mark, bitte! Es ist sehr gut. Er ist sehr gut, V4 recomandam sé va inregistrati propria pronuntie pe 0 caset gi s-0 comparati eu cea original! Repetati pana stifi propozitiile ira greseli! Daca nu stiti sigur cum se promuntd un cuvant verifieati-va pronuntia cu ajutorul vocabularului de 1a sfargitul caietului de curs. Traduceji propozitiile din romana in limba germana, apoi verificayi traducerea: Unde este domnul Rohde? Este acolo, vis-a-vis. Dansa este doamna Schmidt? Nu, ea nu este doamna Schmidt. Unde sunt domnul si doamna Kurz? Sunt aici, MA intelegeti? Da, va injeleg bine. $i dumneavoastra ma intelegeti bine? Aceasta este gara? ‘Nu, aceasta nu este gara. Aceasta este acolo, drept inainte. Unde este ambasada? Acolo, vis-a-vis, Hotelul este acolo, la stanga? Nu, este acolo la dreapta, Magazinul este acolo, nu-i aa? > Wo ist Herr Rohde? > Er ist dort drtiben. > Ist das Frau Schmidt? > Nein, das ist nicht Frau Schmidt. > Wo sind Herr und Frau Kurz? > Sie sind hier. > Verstehen Sie mich? > Ja, ich verstehe Sie gut. > Verstehen Sie mich auch gut? > Ist das der Bahnhof? > Nein, das ist nicht der Bahnhof. > Er ist dort geradeaus. > Wo ist die Botschaft? > Sie ist dort driben. > Ist das Hotel dort links? > Nein, ¢s ist dort rechts. > Das Geschift ist dort, nicht wahr? Biserica este acolo vis-a-vis? Nu, acolo este o casa. Cum este hotelul? Foarte bun. Este si restaurantul bun? Nu, acela nu este bun. ‘Cat costa tigarile? Patru marci. Berea costa 0 marca? Nu, 0 mareé gi patru pfeningi. ‘Cat costa vinul? Costa sase marci. Cum este cafeaua? ‘Cafeaua nu este buna. Scuzati, va rog unde este laptele? Acolo, la sténga. Vorbifi incet va rog! Ce este acolo? Acolo este o scoala. Ce mai faci? Cum va numiti? Va numiti Eva? Nu mi numese Rudi. > Ist die Kirche da dritben? > Nein, dort ist ein Haus. > Wie ist das Hotel? > Es ist sehr gut. > Ist das Restaurant auch gut? > Nein, es ist nicht gut. > Wieviel kosten die Zigaretten? > Sie kosten vier Mark. > Kostet das Bier eine Mark? > Nein, es kostet eine Mark vier. > Wieviel kostet der Wein? > Er kostet sechs Mark. > Wie ist der Kaffee? > Der Kaffee ist nicht gut. > Verzeihung, wo ist die Milch? > Sie ist dort links. > Sprechen Sie bitte langsam! > Was ist dort? > Dort ist eine Schule. > Wie geht es Dir? > Wie heifen Sie? > HeiBen Sie Eva? > Ich heiBe nicht Rudi. in cuvintele de mai jos se repetd aceleasi sunete, Cititi-le cu voce tare: [i:] hier, Ihnen, Bier, Dir {n®] langsam, Verzeihung [E] Tee, Kaffee, Eva, verstehen {u:] Schule, gut [t] Zigaretten, Verzeihung, Kurz (‘] sehr, der, hier, wahr, er Bahnhof, Glas Botschaft, Ober, Bahnhof, mich, Kirche, milch, rechts driiben Ihnen, sprechen, guten, Kirche RECAPITULARE A. Reguli gramaticale 2.1. fh limba germani, ca gi in limba romana exist articol hotarat gi nehotérat. Cuvantul der” este articolul hotérat masculin, ,die” articolul hotarat feminin, ,,das” articolul hotarat neutru. Aceste articole le folosim cand vorbim despre lucruri cunoscute si de interlocutorul nostru. De ex.: Wieviel kostet das Bier? — Cat cost berea? 2.2. Cuvantul ,,ein” este articolul nehotarat de genul masculin si neutru. La genul feminin folosim articolul nehotarat ,,cine”. Articolul nehotirat il folosim cand vorbim despre lucruri sau persoane la care nu ne-am referit inainte in comunicarea noastra, sau pe care inci mu le cunoastem: Dort ist eine Kirche, Articolul nehotarat pronunfat accentuat are funetie de numeral: Bitte ein Bier! 2.3. Pronumele personal la persoana a treia, singular are trei forme - er” = el; ,,sie” = »es"= genul neutru, pentru care in limba romAnd nu avem forma separat&. Toate cele trei forme se pot referi atat la persoane cat gi la lucruri sau fenomene, Cu pronumele personal putem inlocui substantivele. De ex.; der Bahnhof ,,cr”; die Kirche ,,sie”; das Hotel es”. La piural folosim pronumele ,,sie”. De ex.: Wo sind die Kirche und der Bahnhof? — Sie sind links. 2.4, Verbul la persoana a treia singular primeste terminafia ,,t”. Predicatul nu se foloseste niciodata fara subiect. Subiectul poate fi exprimat prin substantiv sau pronume, de taht Der Kaffee kostet vier Mark. — Cafeaua cost patru marci. Er kostet vier Mark. — Cost& patru marci, 2.5. in limba german’, dacd ne adresim unei persoane spunem si prenumele sau numele acesteia folosim cuvintele ,Herr, ,,Frau”, Fraulein”, prin care desemnim genul persoanei respective. Herr Rohde, ist das dort die Bank? ~~ — Domnul Rohde, acolo este banca? Fraulein Eva, verstehen Sie mich? ~ Domnisoara Eva, ma injelegeti? 2.6. Substantivul das Fraulein” — ,domnisoara” este de genul neutru, Totusi, daci il inlocuim prin pronume personal folosim pronumele feminin ,sie” — ea, si nu pronumele ,,es"- neutru: Ist das Fraulein Rohde? — Ja, das ist sie. 2.7. in limba germana la singular folosim formele: ,,er ist”, ..sie ist”, .,es ist”, iar la plural: Sie sind”, B. Pronuntia 2.8. ng” este un sunet nazal specific german. ,.n” se pronunfa accentuat iar ,,@” se pronun{a slab. Acest ,,g” il transcriem prin [*], De ex.: Verzeihung [fertaiun"] - scuzati, langsam [lan*zam] - incet. 2.9. 42”- ul german, numit et” il pronuntim ,,f” romanesc, de ex.: Zigaretten [tigaretin], Kurz [kurt], Verzeihung [fertaiun®] ul german este un sunet care nu existi in limba romana. Se transcrie prin [U]. De ex.: driben [drU:ban] — vis-a-vis, 2. TEMA PENTRU ACASA Rezolvati exercitiile urmatoare si trimiteti-le inspre verificare! Pe ultima pagina puteti citi cAteva informatii utile, referitoare la modul de rezolvare a temei pentru acasa, cat si despre modul de corespondenta. A. Traducefi in limba romana: 1. Wie ist der Wein und wie ist das Bier? 2. Herr Ober, bitte cine Tasse Kaffee! 3. Verzeihung! Wo ist hier die Botschaft? 4, Die Bank? - Sie ist dort driiben. 5. Sprechen Sie bitte langsam! 6, Ach, die Botschafi! - Sie ist nicht da. B. Traduceti in limba germana: 1. Berea costé patru marci. 2. Nu, aici cost& 0 marca. | 3. Dénsul este domnul Kurz si dansa este doamna Kurz? | 4. Cat costa tigarile? 5 Aici ceaiul nu este bun. C. Care raspuns este corect? De ex.: ,,1c” sau ,1b” etc. 1. in care cuvant pronuntim lung vocala ,,o” [o:]? a. dort b. Herr Ober c. der Bahnhof d. wo e. kostet 2. Care propozitie este gresita? a. Wieviel kostet das Bier? 'b. Wieviel kosten das Bier? c. Wieviel kosten die Zigaretten? d, Wieviel kostet das Bier und der Wein? e. Was kostet das Bier? Vocabularul lectiilor 1. si 2. der Abend auch der Bahnhof die Bank das Bier bitte die Botschaft da danke das der die Dir dort driiben ein eine er és die Flasche die Frau das Fraulein geht geradeaus das Geschaft das Glas gut guten Abend guten Morgen guten Tag das Haus der Herr heiBen heiBen Sie ich heiBe hier das Hotel ich Thnen ist ja > > > > > > > = > > > > > > > > > > v v v v 5 = = > > > > > [a:bant] {auH] [ba:nho:f] [bank] [bi:"] [bita] [bo:tsaft] [da:] [danka] [das] (de'] [dis] [di] [dort] [drU:ban]} ain] aina] e"] [es] [flasa] frau] froflain] BEt) [geradeaus] geseft] gla:s] gu:t] gu:tin a:bant] gu:tin mo:rgan] [gu:tan ta:k] haus] her] {hasan} haisan zi:] [iH haisa] [hi] [hotel] iH] i:nan] ist] [ia] 1 ' seara asemenea, $i gara, banca berea poftim ambasada aici mulfumesc -ul (creionul - neutru) sul (domnul - masculin) -a (doamna - feminin) jie acolo vis-a-vis un ° el neutru german sticla, butelia femeia, doamna domnisoara merge drept inainte magazinul paharul, sticla (material) bun buna seara buna dimineata buna ziua casa domnul ase numi va numiti ma numese aici hotelul eu pentru dumneavoastra este da der Kaffee die Kirche kosten kostet langsam links die Mark eine Mark mich die Milch der Morgen nein nicht nicht wahr der Ober rechts das Restaurant die Schule sechs sehr sie Sie sind sprechen der Tag die Tasse der Tee und yerstehen verstehen Sie ich verstehe Verzeihung vier was der Wein wie wie bitte wieviel wo die Zigaretten = > > > > > v vvyv vvwMVYY YY yvvvy vovw > eA > > > Ss > > > > > > > > > [kafE) [kirHa] [kostdn] [kostat] [lan®zam] links] mark] ainaé mark] miH] ‘milH] mo:rgan] nain] niHt] niHt va:"] o:be"] reHts] restoran] su:la] zeks] ze") iy zit] zint] spreHan] tatk] [tasa] [tE] [unt] [ferstEan] [ferstEan zi:] [iH ferstEa] [fertaiun®] [fi:"] [vas] [vain] [viz] [vi: bita] [vizfi:l] [vo:] [tigaretin] cafeaua biserica a costa costa ‘incet la stinga marca o marci: pe mine laptele dimineata nu nu nu-i adevarat chelnerul la dreapta restaurantul scoala gase foarte ea dumneavoastra suntem, sunt a vorbi ziua ceagca ceaiul si a infelege intelegeti dvs. eu infeleg: pardon, scuzafi patru ce vinul cum poftim, cum cit unde tigarile

You might also like