Serer SEE ESET TISErES STI SOrTSTEESEEESTESTSTEESSTSETE! STANDARD DE STAT erase \ EDITIE OFICIAL | ROMANIA oe — oe a seman Inloesteste , ee TROTUARE, ALEL DE PreTONE SE PIsTE S78 47 DE CICLISTE Seana | i | sete tamu on — Ho aes — | Rous TuOTTOIS, ALBES a bean a PISTES Di: CIO SSA rroty spb iHBIIREX OBIE TACKS rseriptions on woe de Teiabissent “AALSIEWE IL GEIOTPERI. Desian specfiatins I he prod'ts ipexnicutit no apoetapomaND | 1 GENERALITATI eed si domeniu de aplieare | 12.4 Preental standard stabileste preseripfile de proieetare pentru trotuare si alei de pie- ! i fle urbane gi rurale, precum i pentrn pistele de eieligti din loealititi saw din afar acestora, 1.1.2 Trotuarele reprezinti piirti componente ale strizilor amenajate special pentru eireu- lagia. pietonitor. | “Meile de pietoni reprezinti cXi amenajate in zonele plantate, precum i pentru accesul pietonilor In eltuirile care nu sint amplasate adineent trotuarelor, ‘Gud exists funesil urbanistice dominante care generea7i fluxuri pietonale importante (ex. peste 6000 piotonifoni), se pot prevedea striza niuinai pentra pietoni, conditionat de asigu- furea citeulatiel vehiculelor pe-alte trasee invecinate. Tenet ag ciety reprints ext rezervate si amenajate pentru eixeulaia cieligtilor in| Iungul arterelor de cireulatie sam independent de acestea. 1.1.3. Amplasarea trotuarelor, aleilor de pietoni si a pistelor de cielisti, precum gi determinarea Iitimii acestorn se face in concordanta eu caracteristicile function te i intensitates eireulatie’ pietonilor, # cirueivarelor pentrn copii, handicapati, respeetiv a ciclistilor, stabitite in endrul studiilor de cireulatie, 1.1.4 La sistematizarea, proiectarea si realizarea trotuarelor, aleilor de pictoni si pistelor de viclisti se previad Incratile necesare pentru dirijarea si siguranfa eixeulafiel flustrilor de pie- toni si ciclisti 1.1.5. Lucnitile de trotuare, alei de pietoni si piste de cicligti se proieoteazi si se realizeant hatiel incil ai se asigure reducerea la strictul necesar i suprafefei de teen ocupat, in coneor- dant cu prevederile legale, in eorelare ev Ineririle de sistematizare vertical si de refele teh- hico-edilitare supra. si subterane. Cind instalatiile subterane nu se pot realiza inaintea luc pietoui sut piste de ciclisti, sistemele rutiere ale acestor_ citi se stabilese astfel | Sibili destacerea lor ulterioari si recuperaren materialelor vilur de trotuare, alei_de cit i fie po- 14.6 Amenajirile necesare sigurantei circulatiei pietonilor si a ciclic.ilor xe realizeazi atit, Ia strizile noi eit si la strazile existente eare se modernizeazs sau care «int intens solieitate. 1.1.7 Preventul standard nu se aplicd la : —"trotuarele de protecfie din jurul constructiilor, de pe poduri si pasaje in afara locas | lititilor, trotuare sub portive si de la pasajele de trecere intie elidiri; | — explanadele si spatiile amenajate special din punct de vedere estetie si funetional; | ‘peroanele xi accesele Ix intririle in stadioane, exporipii ete; Pile cirenlatie pentra Incriri eu earscter tnieat (ex. metroul, peroane in | aborad des = promat de cong RS wow er, UNI Jit. wontAN nb staNDAnOZ PSuAMENMAMEA TeniToRUULCY © [Sy Jean Louis Calderon ut. 13 ; Piety, enaie Estar BocURESET 1991-01-01 take CT SERS | pata itn tsar:STAS 10144/2-91 eee 1.2 Standarde eonexe STAS 4039/2-78 Tehniea traficuli rutier. Terminologie SPAS 101413-81 Elemente goometriee ale strizilor, Preseriptii de proiectare VAS 1139-87 Borduri de beton 2 CONDITIL DE PROTECTARE 2. in cadral studiilor de cireulatie, determinarea, caracteristicilor fuxurilor de pictoni gi ciclisti se efectueazt pe baza recenssimintelor, msuritorilor si prognozelor de trafic. Pentru pistele de ciclisti situate in afura localititilor, caracteristicile fluxurilor de cicligti se stabilese in eadrul studiilor de cireulatie pentru modernizarea sau realizarea drinmurilor dintre loealititi. 2 Deterninares ‘dite toarele procedee — inregistxini pe baza mumnivii diveete a pietonilor, in int sat 15 minute In orelé de virf ale traficului pietonal ; ~ fotografieren seetinnii de trotvar, urmatit de ni gradului de ceupare a unitafii de suprafati, @ vitezei medi de dephe 2.3 Pentru dimensionares Kifimii kotuarelor se considers wuniLoarele viteze de deplssare Pietonilo 4, a nuntirulni de pietoni se poate efectua folosind unul din uri: ele de timp de 5, 10 mm/s la dephisia i seop profesional, inte-wn singur sens ; 1.2 m/s la deplassivi pentru alie activitZ{i decit. cele profesionale, imt-un singur seus 1,0 m/s Ja deplasiri in zone comerciale, i aunbele sensuri ; 0.8 1s la deplasiri in perioade de aglomeratie nure si pen pare 5 1,2...4,5 m/s la traversarea strizilor cind predoming cireulatia pietonals intra sens 5 O18. 1,0 mjs Ia traversaren strizilor eind intensitatea cireulafiei pietonilor este sini- lari in ambele sensuri fan plinbari, in zone de 24 Dimensionaren Lifimii Wotuarelor are It bai prognoza Muxurilor de pictoni, stabilit de motivatia si volumul dephisirii, in corelare eu repartitia in spatite gi in timp st eestor Pentru Ineniti noi, nunsirul de pietoni se poate stabili_ pe bane aucetetor de ei 2.5 Determinarea intensittii orare a fuxurilor de ciclisti se face pe hari de recensiminte, numinitori direcie si anchete de eixculshie. Pistcle de ciclisti in Inngul artexclor de cireulatie se previid cind trafieul motorizat depsigesie 2000 vehieule pe zi si cipd exista ect putin 1000 ciclisti pe ai intr-um sens sau 400 eielighi in ora de yirt intrun sens. Tutte partea eurosabi yh Pista de cicligti se provede o bands cic separare de min, 1,50 1 laine, rulagie 2, Ls ateituires si dimensionares profilurilor transversale ale arterelor de cireulayi peetiv ale trotuarelor si pistelor de eielisli, se respects distan{ele intre tronturile construct conform prevederilor legate. 3 PRESCRIPMI DE PROFECTARE PENTRU TROTUARB e se previ, In mod enrent, pe ambele pirti ale sixizitor, paralel eu axa, lor dupa cum urmeazi + ile urbane trotuarele sint, de reguli, separate de partes caro- a) Ia strizile din localit nt, a instalatiilor subterane, & subikl printr-o figie liberi rezervati pentru sunplasarea pot stilpilor de Huminat si de telecomunieatii. Figia liberi are kitimea de: —"2,00 im la stitizile de eategoria 1; 1,50 m In striizile de categoria LL — 1}40 m In strizile de categoria TU, dar numai in cazul cind distana dintre fron turile construcfiilor de pe pirtile laterale ale siriizilor permite prevederea fisiilor liberes in cae conirar, trotuarele sint adiacente earosabile,o rurale, trotuarele sint de regukii adiaconte rigolelor saw son- {urilor. In caval cind distanfa dintro froniurile construetiilor saw dintre garduri peraiite ave najarea unor banchete intre trofitare si rigoki (sav gant), aeestea at Lifimea ininima de 0,50 m. Hanchetele se previid, in mod enrent, cind adineimea rigolelor sav sanfurilor este moi inare de 0,25 m. 1b) Ia strizile din localitit In eaznl cind partea earosabil’ este incadratA en borduri aparente (denivelate), sis. tomatizarea vertical. si evacnarea apelor se rezolv’i ea pentru localitayile urbane. ©) pe terenuri eu configuratie accidentati, irntuarele pot fi situate la distante vin abile fat de marginile pirtii earosabile, i vederea, reducerii volemelor de Leravanente si con solidari. 3.2 In profil longitudinal, declivitatea wrotuarulai urmireste, de result, dctivil carosabile. Tn eal terenurilor aceidentate, declivitatea trotuarului poate fi difer rosie a strizi, in vederen inserierii pe teren in condi eit mai avantijor 3.3 Declivitatea maximi a trotuarelor este de 6% in caztl intensititit de eireuk mare de 1000 pietoni pe or’ si 8°, penirn inteusiti{i mai mici, Cind declivitatea st geste 6%, respectiv 8%, trotnarele se amenajeazsi eu trepte. 3.4 —‘Trofuarele care se asnenajeaz eu trepte au iwsltimea acestora de max. 15 ow iar bk ‘mea de min. 25 em, Pentru usurin{s cireulatici pietonilor, se recomand’ ce inilfimes si Vitimea teptclor si fie corelate ew dectivitatea drumului 3.5 Pe pirtile Iatermle (rotuarelor ere nu sint adiacente construe bile se previid spatii here de siguranii eare aw katini minime de: 0,25 an pind In sti 100 in pink Ia. constrmetii invevinate rau alle cai de eireubsfie, filor sau pirtii earasa 3.6 Trotuarele din luealitiitile urbane au in inod eurent Hitimes euprine’ intee 1,90. 5,00 m, corespunaitor intensititi: fuxului de pictoni si iaportantel sszii, In itimen frotiarnlui se inelude si Bifinen bordurilor de incadyare, I tabelul 1 se dau dimensinnile pentru trotuare, fisii libere si partea carocabili, preeum gi Kitimea totalt a acestora pentra cele patra extegorii de strizi din mediul urban. vast t 7 _ Dimensinnite clementclor stravti, in wy | tn antic te mar de pietont por suman | tien ntnunt tater Se CNET | venuitor | PAU | Blemostete str "ting? Inewnle | nematic | bpm moa Sa Sa \ by | atu | ateetuor i] i | CLULl [— —| Trotiin n " Piste beet i | | | | Aatime tate i | ee i Sime tuna | Vsie bert m eee | Fine tata s,00_| sein 11500, 10,01 7 2 TART tentnee TOT) 10, 29a PT | | Fe thera Fein | sisat i's0! | | Slime total I 12,00, 19,001 1500 a | T,50'2500fa00— ] = ie bers | -l | Seine tana + LC si = ap trata = Wivie her | Ww 14 atime total * i [TRI retu 3 | Hue bers | i tottne total © | s * Gand distant diate fontueie constructor situate pe partite faterale ae ste fcupata de tratuare, fst ere st partea can Wild, spatile disponibile se pot amenaja funti trotuare ete). 39 ia strdvite de categoria 1Ny Gnd masnirul de pictoni pe ord este my ante de 210, se proved wn trotuar ct Atnsca de 1,00'm. atin totals a stelaa ete tya0 respect 10 1h OBSERVATIL — In zonele le stalionare gf aulomerate a pictonilor, Hitimes trot ‘pimzator nomarulyi de pictons, andi tm vedere yi prevederte din STAS 10144 "ateulul capacitit de eipculaie a strSaiir st respeetiv «intersection de std ih depdseste Hilimes total one vert, ego de 39's 10144)6-89 pivind STAS 10L14/2-91STAS 10144/2-91 ~4- 3.7 Cind datoriti condifiilor locale cireulatia pietonilor se desfiigoari pe o singurk parte a striézii, profilul transversal al acesteia se amenajeazi cu tm trotuar numei pe partea solicitata. 3.8 _In dreptul stajiilor de transport in eomun si a trecerilor de pietoni, Kitinea trotuarelor poate fi majorati corespunzAtor aglomerixii pietonilor gi prevederilor din SPAS 10144/6-89 {cel mult pink lr dublarea litimii curente), 3.9 Trotuarcle din Jocalitiitile rurale au Litimex de max, 1,40 m si kicimes eurentt de 0,75 1, in functie de importante strizii si intensitatea cireulatiel pietonilor. Cind cirenlagia este foarte reds se prevede un trotunr de Kifime 0,75 m, numai peo parte «str 3.10 _ Pe spafinl destinnt cireulatie’ pietonilor se interzice amplasares diferitelor dotari eum sint : chiogcuri, zherete, eabime de statii de transport in comtn, eabine telefonice. Acestea se amplasearé adiacent trotuarclor, pe platforme proprii, conform detaliulni de sistematizare a zonei. ctiv a cielistilor in sectoarele perieuloase eu cireu- din siilile de spectacole, intre partea carosabil si 3.11 Pentru protejarca pietonilor si respe lajia foarte intensi s1 eterogent — ea de exemplu in droptul iesir seoli, In intersectii principale ete. — se previd parapete de sigurant trotuare, respectiv piste de ciclisti. functie de intensitaten 3.12 Pe poduri, podete si pasarele, Kifimea trotmarelor se determing Fluxurilor de pietoni si de prevederile din STAS 2021-86. 3.13 In profil transvensil trotuarele, sint amenajate de regula, en pants Pantele transversale se stabilese in fnnefie de tipul imbriedmintiior si sistomiatizaren vertical’, conform tabelulai 2. In eazul declivitijilor mati, trotuarele xe amenajeant ou trepte confornt pet. 3.4, ‘Tabetul 2 {mhrdednin{itor Iesbrdctmin}i bituminoase Dietruie, alas Dale ain beton 3.14 La strizile on patra san gase benzi de circulatie, traversirile de pietoni se pot_prevedea pe baza calculelor de eficienté tehnico-economici, cu'pasaje denivelate, pasarele san tunele, Ya claborarea calculelor de eficientis se au in vedere datele orientative din tabelul 3, precum i pierderile eauzate de eventualcle accidente rutiere, daci traversirile pietonilor s-ar face Ia acelagi nivel. abetul 3 “aleiatater minimis a] clreulefiel vehieutelor atea minima a | Durata minima a trafiewlut | Ja rata ‘hrematler letter evn a sehieuetor Teton | 3.19 Tiitimea minimit a pesajeler denivelate pentru pietoni este de 3,00 m, in ea caro peretii tunelului au vitrine iatersle, Hitimea. xcestuia se mireste eu o bands de stafionare in fata vitrinelor, de Titime 0,75...1,00 m. 3.46 — fniljimea de beri trecere In pasajele denivelate pentru pictoni se recomandi de 2/40 m, dar nu mai mied de 2,20 1 3.17 Accesul la pasajelo deniveli‘e se realizeari de regult. cu sekri san eu rampe avind in- Glinarea de 1/6...1/8 (7°...10°), Cin fluxurile de pictoni sint foarte intense, respectiv peste 3000 pietoni pe or’ in ficcare sens si rol putin opt ore pe zi, accesul xe prevede, dack se justifies economic si functional, si en seri rulante, Pentru inlesnirea cireulatie: clirucioarelor pen- tra copii sau handieapati, pe seirile de acces se pot amenaja rampe ce unese muchiile trep- telor, cu Kitimea de 1,00...1,50 m. 3.18 La statiile de transport in comun pe partea carosibili, peroanele sint denivelate fat de cota acestein, Tangimea statiilor se stabileste in funetie de nunvirul si lungimea vehieulelor de transport in comun, conform studiului de cireulatie, Létimea peroai concordant eu intensitatea fluxurilor de pietoni si este de cel pugin 1,50 m. 3.19 Trotuarele sint incadrate eu borduri denivelate fafsi de partea earosabili, a eior indl- time liber’ este de 6...20 em, in mod curent 15 em.si STAS 101449 4 PRESCRIPTIL DE PROTECTARE PENTRU ALE DH PIOTONt 4.1 Traseul_aleilor de pietoni se stabileste in detaliul de sistenmatizare a zonei, in osiy ot dant eu conditille locale si punctele de interes comian. 12 jar pentru aleile seeunda joni care deservese Husuni majore este de 5" Declivitatea maxims pentrn aleile de pi din zonele de agrement 10°, ONSERVATIE —Ateite de pietoni cu dectisilate mai mate de 6%, se rovonisada st se amrensieze et Io pe ramp. pent eanicinase 4.3 Iditimen aleilor de pietoni se stabiloste in funetie de nunzirul de hendi wee afiei, conform tabelului 4 Intensitaten clecutalie irul de ewal de Latins stett depicted onion circulate pewirn pletont ™ wna ta un 2am i ‘a 7 44 in eazuri de cireulatie intensi a pietonilor, se pot prevedea sis multe benzi de cfrenlatie. Pentra dimensionarea acestora se considers baucie de Iefinie 0 si intensitaten cireulatiel de G00 pietoni pe or 4.5 __ in profil transversal, aleile de pietoni se amenajenzi ca pant (rnev “1 avind valorile previizute la pet. 3.13 sau en bombament eurb 1/25...1/49, fiiad ivivzinite pe ambele parti sau numai pe o parte de rigole, in funetie de sistematizarea pe vertieala a {ereaalui invecinat. > conform 4.6 Pe partie laterale aleilor de pietoni so preva spafii libere ie sigur pet. 3.5. RU PIS! 8 DE CICLISTL 9 PRESCRIPSII DE PROIECTARE PEN S.A Traseul in plan al pistei de cicligti oste dispus. pe eit po ibil, paratel cu axa strizii respectiv, a drumultt. Pistele de cicligti in localititi sint situate in afara gahari!etor de liberi trecene a vehi- culelor si a pietonilor si sint separate de partes carosabili si re cetiy de irotuste conform pre- vederilor STAS 10144 /1-90. 5.2 Pentru pistele de ciclisti amenajate in lungul drumurilor interurbeue este necesar s se asigure un spatin de siguranta de 1,00...1,50 m igime fo{2 de marginea acostamentului, Spafiul de siguranti poate fi inlecuit eu un parapet. 5.3 Declivitatea longitudinal a pistel de ciclisti urmireste de reguki declivitatea partit carosabile a dramalui, In cazul terenarilor accidentate, pista de cieligti se amenajeari astfel inclt <4 se reduci la strietal nevesar volumele de Ineriri $i supratata de teren ocupath, depigi declivitatea de 4°) Tn functie de conditiile locale, traseul pistes de cieligti se poate indeparta mal mult satt mai pugin de ampriza drumului, in vederea asigurarii celor mai economice nerti, OHSERYAT le tetnie 9 ceonomsie, se adlt gh declivitafi mat mati, pi Ia 7%, ear pe longi} reduse, confor tabetila 5 Vabetut 6 mea lasing Ga a ‘aeclivitate 200 0 7STAS 10144/2-91 —6— 54 Laitimea minim a pistelor de ciclisti trebuie si fie de 1,00 m pentrn o banda si un sens de eireulatie, 1,50 m pentrn donk benzi gi un sens de cireulatie s1 2,00 m pentru doi henzi in ambele ‘sensuri de cirenlatie La racordares pisted de ciclisti cu partea carosabili a drumulni se previid borduri tesite cu inctinarea 1:3. Cind pista de ciclisti este adiacent trotuarului, intre acestea se prevede © bordnri de demareatie. Ma transversal wn 545 Inv prufil trameversal, pista de cieligti se amenajea Fametie de tipal im cu pe iminilor conform valorilor din tabelul 2. A.2— Gaburitul pistei de ciclisti asigurs o inaltime liber’ de trecere de 2,40 m. 5.8 Spatiul minim de sigurangi de la marginea pis de cirenlatie inveeinate, este de 0.5 nt pini la constructiile laterale ; 1,50 m pin la alte edi de eirculatic paralele, altele decit trotuarele si alcile de pietoni. ci de eicligti Ia constructii sau alte ej 6 BLEMENTE CONS RUCTIVE 61 Sistemele rutiere pentru trotuare, alei de pietoni gi piste de ciclisti se aleitmiese om utilizarea a maximum a materialelor locale si a produselor secundare industriale (zguri, ce- huge, etc), Bxecutin sistemelor rutiere se efectueazi numai pe terasamente realizate corespun- zitor conditillor tehnice previzute de STAS 2914-84. Executia Iueririlor de suprastructura se cfeetueaai dup terminarea lueririlor de pozare a rofele: tehnico-edilitare subterane, realizate conform. prescripfillor in vigoare. Sistemele rutiere pentru trotnare, alei de pietoni si piste de cielisti preeum gi incadzirile log se rezolvs. eonform documentatiilor’ de proiectare. aje nite Fundatiile sint constituite, dupa eaz, din straturi de uisip, balast, piatri sparti, din piatri bruta saw bolovani, in conformitate en STAS 6100-84. hnbricimintile sint al din asfalt, dale din heton, pavaje din piatra ete. In tabelul 6 se dan exemple do sisteme rutiere si grosimni ale straturilor component ¢ pentru trotuare, alei de pietoni #1 piste de cielisti Fabel 6 Bey Yipuri de sisteme ratiere a 1 Lvirjetiminte astaltica 2 Pevaje din pistra Drala sau bolovant 4 u2...19) ip sh balast 7 Ueton de ciment 10 fat de msi 3 . in ee vaje din plates Hite Se ae niip : 2 & _ T— | Dale din eton de ement I 7 Stistrat de mist 0 - - = ho 6.3 Ineadrarea_imbriekmingilor pentru trotuare, ale) de pietoni gi piste de ciclisti se realizeazi, de reguli, cu borduri din piatri natural sau beton, denivelate sau ingropate. Pentin continuitatea circulatiei ciclistilor si a elirucioarelor pentru copii si handicapati se folosese, unde este cazul, borduri tesite sau racordari eu planuri inclinate.6.4 Stafiile de transport in comun de pe partea carosabilé gi refugiile de la trecerile de pictoni sint ineadrate en borduri denivelate vizibil mareate si previzute en indicatoare luni hoase reflectorizante conform SPAS 1848/1, ..3-86 si 1848785, Suprafaja carosabili in forms de pau, avind ea baz eapiitul peronului diuspre fluxul incident, se amenajeazi cu denivelari pentru avertizarea conduetorilor auto, iar capsiti perv: nului este prevaizut en parapete de proteetie i indieatoare de eirculatie. 6.5 ‘Tehnologia exeeutiei lueriirilor de trotuare, alei de pietoni gi piste de ciclisti, precum gi conditiile de calitate xi recepfie ale acestora corespund prevederilor din standardele si nortnt- tivele Ineririlor de dramuri si strigi