Professional Documents
Culture Documents
CamScanner 03-24-2021 08.46
CamScanner 03-24-2021 08.46
Q @ @) Completeaz enunturile care prezinta 0 zi de vacant’ colorata in albastru, O zi de vacanta albastra! Albastra ca seninul cerului de vara, ca intinderile | de necuprins ale marilor, albastra ca invelitorile cartilor si ale caietelor de: scoali, albastr’ ca , albastra ca Limba si literatura roman ‘Scanned with CamSeanneryy rie cinci substantive care denumesc obiecte sa esare intr-0 drumetie la munte, altele decat we reprezentate in imaginea aléturata, cel serie un text format din cel putin cinci enunfuri cu titlul Ce-as face dacé as fi 6 citeste modelul dat. Ce-as face daca as fi un baston de alpinist \v-as plimba toaté ziua. As ‘ yedea piscurile muntilor. Pe | jrmé, un baston este folositor {jg munte. Este sprijin pentru el care il tine. sunt un obiect destul de teresant. As avea un maner auriu si un desen frumos. Cred ci as putea fi un insotitor foarte apreciat, 0 Completeazd frunzele cu informatii despre cuvintele scrise pe flori (parte de vorbire, numar sigen, unde este cazul). a = Jocuri Scrie pe linii cuvintele care completeazé titlurile jocurilor, pentru a afla cuvantul ascuns pe verticala, 1, Adevar sau... 2. Baba... a 3. Uliul si. Pp 4. Podul de... | : : Gietulelevului pentru clasa a tila ‘Scanned with CamSeannerrespunde fiecare fragment dat. © @) scrie in casete cirei parti a textului i co! 3 ecura cu mare grija ir bara langa un tufis din | Se strecurara tiptil pe langa gardurile vecinilor si, tr i in | Curtea pardsitd printr-o spartura a gardului, Isi asezars toners Se a a apropierea gropii, Curatara de buruieni un loc mic siincepure 7 | Seranta c& vor gasi in curand comoara. Chiar atunci, dintr-un tufis, se auzi un suierat care tI fe e pregateau sa fuga’ de teamé ca ar putea fi un sarpe, can’ in Fuga rusinoasa. ji facu si sar’ ca arsi. Tocmai | dd rasete vesele i oprira | Cu mult voie bund, din tufis, se aratara prietenii lor, renumiti gas farsele | pe care le faceau tuturor cu singurul scop de se amuza pe seama lor. Si-au dat Mainile bucurosi si au continuat impreuna cutarea de comori. Era o dimineata limpede de vari, cu un cer albastru ca de cristal. Daniel si Ana lénuiser3 s3 porneasca in cSutare de comori. Se stréduiserd din greu in ziua recedenta sd deseneze o hart’ a imprejurimilor si hotarasera cé locul cel mai un pentru a incepe sdpaturile era o groapa deja sdpata si inecata in buruieni. b) Scrie dous titluri potrivite textului obtinut prin ordonarea fragmentelor de mai sus. © Fedacteazi, pentru fiecare imagine daté, partea din text indicat’. a) INTRODUCERE b) INCHEIERE Limba si literatura ro ‘Scanned with CamSeannerP James si piersica uriasa dupa Roald Dahl ‘teste textul din manual, apoi completeaz’ schema de mai jos. Ret Pee 0 cand? | S jaroducere | Unde? | | Cine? | “lesirea pe varful piersicii [Gooans | tet ce Arcul de cerc Se - 2 : “Curcubeul Culorile curcubeului: rosu, oranj, galben, [fncteiere | Bucuria descoperirii @ Scrie un alt titlu potrivit textulul. completeaz’ spatilelibere pentru a obtine povestirea fragmentului de mai jos. =Ce-o mai fi si asta? intreba James se intreaba James. ~E un pod! Eun inel gigantic tiat in dou’! —E 0 potcoava uriasis indreptatai insus! — Stiti ce? sopti James. ~ Ce? intrebara ceilalti. Ce? Unul spune c3 este iar altul spune James sopteste c& este = Arcul acela enorm... pare cd! il picteaza. Oamenii din Nori au } galeti de vopsea si pensule mari! - Oamenii din Nori | tleevull pentru clasa a tka ‘Scanned with CamSeannerCuvintele. Ce poti face cu ele? al Imagineazi-ti c3 ai i primul locuitor al unei 7 descoperite de tuna azd-ti cd ai sansa de a fi primul ei insule a) Sctie douazeci ‘i US Gouazeci de substantive care si denumeasca lucruri, fiinte pe care vrei si le iei cu tine: b) Daca ai it 6% iol . ) Daca ai fi nevoit sa iei doar cinci dintre lucruri, fiinte, care ar fi ele? Ce i a 7 e seein’ 2scunde palma ta? Observé-ticu atentie palma. Scrie cinci substantive care umesc elementele pe care le vezi sicinci adjective care exprima Insusiri ale lor. © Diversitate. Observa tabelul. Completeaz’-| folosind substantive care denumesc persoane sau numele unor persoane care corespund criteriilor date. Gist) CEJ Tt) @ Gaseste-ti locul! ] a) Scrie in casetele libere adjectivele cu inteles opus. Plaseazé initiala : prenumelui tau mai ~\ aproape de insusirile pe care le ai. | b) Realizeaz’ propriul desen. Scrie alte | got ® ne Limba si literatura roman ‘Scanned with CamSeanner insusiri, la alegere.ce ne spun semintele? Co, ™MPletears 6 foloseste verbe care araty 2 neg textul de Mai ; - Mt&mpla in yan JOS CU i Noisuntem seminte migi Pla in viit Cel putin patr i idein, ses ‘or, u enunturi, i prima fi Stim cumin vaveni primavara, Cand yr, Minti sub ps emea Pamant. Afars ef "Mara einca frig, Va incalzi, noi darin curand G imi place... nucmi place, —. a} completeaza tabelul, se ‘mi 5 ului) =Place terisu i place sah ey) {mi place fnotul. ‘Nuy Nu+i place rebusul. a a EeaeananeananaeEEE TEE: | a See b) Scrie propozitii dup’ model, ins = « Mie mi-ar placea sa devin medic. « Colegei mele i-ar placea s§ devins pilot lueta calitatilor a a) Observa etapele de realizare a siluetei Scrie-le. 1. Mai intai, 2. Apoi, — 3, La sfarsit, b) Scrie insusirile tale sufletesti pe biletelele din jurul siluetei de mai sus. ie. Gul elevului pentru clasa a ‘Scanned with CamSeanner2) _ 4 6 Axa vietii mele, al ) Plaseaza pe axa anul i ainda oe loc evenimente i a pe axa anul in care te-ai nascut, apoi anii in care au avut Mportante de care iti amintesti. —+—______ Oo b) Seri oo ) Scrie enunturi dup’ model, folosind cuvintele subliniate. in anul 2008, m-am na i , M-am nscut eu. {n anul 2012, s-a nascut sora mea. in anul 2013, parintii mi-au luat prima trotineta. N anul 2015, domnul invatator mi-a acordat Premiul pentru creatie. e Conversatii neobisnuite. Imagineaza-tice si-ar spune o salcie si un brad. Scrie un dialog in care fiecare arbore s aiba cate trei interventii. Foloseste si pronume personale. @ ce-ar spune? Alege un obiect pe care il folosesti d acesta ar vorbi despre: Care a fost clipa cea maiferici Scrie cel putin trei enunturi in care ‘Care a fost clipa cea mai nefericita? Vederi din Romania. incercuieste dintre imaginile 1, 2, 3 peaceea care crezi ca reprezinta jumatatea vederii A. Scrie cel putin doud enunturi pentru a argumenta alegerea ta, a Limba si literature roman ‘Scanned with CamSeannercopi din imaginea de mai jos n serie, Pe baza ilustratiei, un aie aes impreund 0 zi de vacanta. Esti partiinant la intamplari, unmltnarale putin zece aunt Esti unul dintre ei. aspecte: iin care sa surprinzi, C8 TRODUCERE: « cGnd se petrece intémplarea? * inde se desfasoard? az © Cine participg? cUPRINS: « ce intamplari se petrec? + cuce mijloace? « ce vezi in jurul tau? «Ce auzi? « ce mirosuri simti? INCHEIERE: « cum se sfarsesc intémplarile? 5 Gum te simtila final? #itulelevului pentru clasa a ill-a ‘Scanned with CamSeannetinti o intamplare imaginar: @ serie un text de cet putin zece enuntur in care s8 prezinti 0 I imagine. Stabileste Pornind de la planul de idei dat. Utilizeaza si informatiile sugerate de imagi st un titlu potrivit, INTRODUCERE: * loana are de scris un text cu titlul Calétorie in cosmos. CUPRINS: * Fetita viseazd c& ajunge pe Nava unor extraterestri, * loana calatoreste in cosmos al&turi de prietenii ei. * Prieteni iau ramas bun de la fiintele extraterestre. ‘INCHEIERE: * Fetita scrie despre intamplarea din vis. Limba si literatura roméni ‘Scanned with CamSeannerEe x cul ngelepeiunil. Completeazé fiecare proverb folosind cuvantul potrivit dint f cor floare, trunchi, fulgere, padure, lac. Scrie si tu alte proverbe pe care le cunosti. seca La revedere! Fiecare copil din imaginile de mai jos exprima in felul sdu ceea ce simte fata de colegii de care se desparte la venirea vacantei. Alcatuieste propozitii, pornind de la imaginile date, la sfarsitul cdrora s& scrii punct, semnul exclamarii sau semnul intrebarii. {Get elevului pentru clasa a Ill-3 ‘Scanned with CamSeannerEvaluare finala TESTUL 1 * Citeste textul Croitorul de povesti, dup’ Marta Cozmin. necae e a dats Un baetel care era necijit, scorneaces Ot fratil si surorile tui, stiau 58 Sear onal eves, numa el nu, in fiecare Fr algcat cintre copitincepea cate o poveste aise lormea pana ce aceasta nu era pani la capat. pepe data cand ii venea réndul, baiatul 8dsea nimic de povestit, iar sora cea mare trebuia sa-i tina locul. Intr-o 2i, in timp ce fratii si surorile se jucau be afaré, baietelul stitea in casi amarat. Deodaté, usa se deschise si, in prag, se ivi un armasar alb, cu aripi verzi de patrunjel. — Vino cu mine, zise calul cu bunatate. Am eu un prieten care este croitor de Povesti. Poate ca te va scoate el din bucluc. Baiatul, fara sa mai facd mofturi, a incdlecat si s-a pomenit cd zboara deasupra unei paduri. Dupa o vreme, a coborat intr-o poiand plind de clopotei albastri. Pe prispa unei cdsute de lemn, mesterea un padurar care purta la gat un lant de arama, de care atarna o foarfeca de arama ~ Croitorul de povesti! strig’ baietelul si, far si mal astepte, sari jos in iarba. Dar, ce s vezi? in clipa in care a srit s-a pomenit mic, mic de tot. Acum, clopoteii albastri se inaltau ca niste plopi, iar pe nga el misunau ganganii harnice de padure. Pe unde s-o apuce? Nu mai zari casa de lemn si nici urma de armasar. Se urcé pe spatele unei buburuze si ajunse pe un deal plin de maci. in pragul unei mori de vant statea, in straie albite de fain’, morarul. La gat ji atarna un lant de argint si o foarfeca de argint. Nerabdator, baiatul sari pe iarba matsoasa. De-abia © atinse cu piciorul c& trupul incepu sa i se lungeasca si sd creasca, sa creasca pana aproape de cer, in timp ce dealul ramase cat un musuroi. Se urcd degraba pe un nor si, purtat de acesta, ajunse deasupra unui desert. C&nd atinse nisipul, baiatul reveni brusc la inaltimea sa normala. in fata lui, asezat pe jos, cu picioarele incrucisate, se afla un batran. = Ai ajuns la croitorul de povesti, murmur’ norul, departandu-se. Dacé-si va ‘indrepta o singura data privirea spre tine, o sa ajungi si tu mester ca el. Cu varful foarfecii sale de aur, batranul desena in nisip felurite chipuri: zmei care scoteau foc pe nari, printi si printese, bogati si armani, pesti fermecati. Desena ce desena, apoi incepea si taie in nisip cu foarfeca. Cele inchipuite in pulberea aurie de nisip se desprindeau si porneau usor, unele dup’ altele, ca niste caravane tacute. Se inserd. Batrnul impietri, cu pleoapele inchise. ~ A adormit! isi zise copilul. Trebuie si ma intorc acasé inainte de a se innopta. De cum rosti cuvintele acestea, armasarul cu aripi de patrunjel cobori lang’ el.Un an intreg, din sase in ase zile, baiatul a zburat pe armasarul cu aripi de Limba si literatura roman ‘Scanned with CamSeanneratrunjel. De fiecare dat, copilul ar fi vrut s8-i graiasca batranului, dar se temea nu il tulbure. Nu se mai satura s@ priveasca la lucrul mainilor sale. Batranul croia povesti minunate, dar nu voia sé stie de copil. — Astazi célatorim impreuna pentru ultima oara, il vesti calul mahnit intr-una din zile. — Stai sé iau foarfeca mamei cu mine, grai copilul si incdleca. L-au gasit pe batran lucrnd de zor, ca de obicei. Desena cu varful foarfecii de aur si taia fara incetare, ins batranul nu-si ridicd nici macar o data privirea. Tacand, copilul isi scoase forfecuta. Nu era nici vrajit’, nici de aur. Si, fard si se mai gandeascd la croitor, se apuc’ de lucru. Zgarie fn nisip un pom mare si stufos. Pe creanga cea mai groas desend un palat cu trei ferestre si, la fiecare, cate o copilé. Pe trunchiul copacului se cdtara un flacdu, dar palatul era pazit de un leu cu multe capete. ie Foarte bine! rosti pe neasteptate un glas adanc si croitorul de povesti jl privi pe baiat drept in fata. De azi inainte vei fi si tu croitor ca mine, numai ca sa stii, din caravanele pe care le pornesti n-ai s afli niciodata care pe unde ajung. Aceasta ne e soarta. Chipurile zugravite de baiat se ridicard lin deasupra pamantului si pulberea lor aurie porni incet spre zare. @ Raspunde la intrebar. a) Cine i-a propus baiatului si mearg’ la croitorul de povesti? incercuieste varianta corecté de réspuns. sora mai mare * armasarul alb * buburuza * norul Ob) Ce persoane a intalnit biiatul tn primul su drum spre croitorul de povesti? Completeazd enuntul cu informatil din text. jn primul sau drum spre croitorul de povesti, baiatul a intalnit_______—— care purtalagat__-__————_________, de care atérna______——— la gatul cdruia atarnau si un Og Cum crea batranul croitor personajele de poveste? ‘aietulelevului pentru clasa a ‘Scanned with CamSeanner@ completeazs tabelul, Reactia _Enuntul din text care ti: © Exprim’-ti psrerea baza i iilor din text. , pe baza informatillor din text. a oe 2) De ce crezi cd bijiatul a rétacit drumul spre croitorul de povesti, in prima sa calatorie? °b) Scrie, pe baza textului, un sfat pe care |-ai adresa baiatului pentru a obtine maj repede ceea ce isi doreste. Oc) Dacé tu ai fi fost croitorul de povesti, ti-ai fi ridicat mai repede privirea spre baiat? Alege o varianté de raspuns si motiveazé-ti alegerea. Da, pentru cd... Nu, pentru ca... @ Pe baza informatillor din text, alcituieste cate un enunt in care s8 folosesti: a) un substantiv care denumeste un element al naturii; b) un verb care exprima o actiune facuta de armasarul alb; 2) pronumele personal din primul alineat al textului. ‘Scanned with CamSeanner| a jeatuieste propozi 6 2) agjectivul aramiu sé fie la numarul plural; f i ob) adjectivul argintiu sé aib& genul neutru; od adjectivul auriu sa aiba genul masculin si sd fie la numarul plural. 0 pifeaza enunturile in care cuvintele subliniate sunt verbe. Nerabdator, baiatul sare pe iarba matsoas’, vin jurul su era pulbere fina de sare. + Trupul incepu sd i se lungeasca si sd creasc pana aproape de cer. ~ | fratii fi cer baiatului si spund o poveste noua. l "| armasarul il duse pe baiat in zari indepartate. rl Nu mai zari casa de lemn si nici urma de armasar. itu poti fi un mic croitor de povesti! a) Scrie un text format din cel putin zece enunturi, in care: « personajele sunt cele create de baietel; —_* intamplarile au un final fericit. 1) Marcheaz3, in textul scris de tine, cu ll introducerea, cu @ cuprinsul sicu ® inchelerea. 4 5 6 7 | - | ° ° un enunt as ae | Bine oo | dowd enunturi as» | Foarte bine | | ooo treienunturi_ | ass bl Gietuelevului pentru clasa a ill-a =F Wy fe ‘Scanned with CamSeannerTESTUL 2 * Citeste textul Omul care scrie, dupa Victoria Maricutoiu. Se stie c8, in vechime, exista profesia de scrib. Scribii isi desfasurau activitatea la palate sila curtile regale, fiind persoane foarte importante. _Nu de putine ori, regii, imparatii, marii conducatori de osti din vechime stiau putind carte. in aceasta situatie, cei care stiau s@ scrie bine si corect erau cAutati si pusi in slujba imparatului, Scrip ain Babilon pentru a scrie corespondenta si toate discursurile acestuia sa (ora celebry si bogat celelalte documente de la palat in manuscrisele vechise géseste in Antchote urmitorul text: Acela care se va remarca in stinta scrieri va stréluci ca soarele, Instruirea pentru a deveni scrib era rezervata unui numar cu atat mai restrans, cu cat ucenicia cerea mai multi ani si un invatamant sustinut si sever. La inceput, scolile se aflau in grija templelor, dar, cu timpul, au devenit institutii publice, adic in slujba comunititi, Scribii din Babilon nu scriau la mas cum scriem noi astazi, St&teau in picioare. Tineau in mana dreapta instrumentul de scris, iar in mana sténga tineau tablita de argild. Era foarte greu sa scrii asa. Era 0 pozitie incomoda. in manastiri, scrierea era realizata de cAtre cdlugari. Ei se numeau copisti. Acesti copisti au fost, unii dintre ei, oameni invatati, avand cunostinte de istorie, geografie, medicina. Copistii scriau stand in picioare, in fata unor pupitre inalte. Ei purtau cerneala intr-un corn prins la cingatoare. Cand era ‘inca uda, cerneala putea fi stearsa cu o cArpa, dar cand era uscat8 nu mai putea fi decat razuit cu o lama de cuti Pe vremuri, inainte de aparitia stiloului, scolarii aveau o calimard cu cerneala si toc cu penita. Purtau climara intr-un mic sdculet facut din panzd. Acest sdculet il purtau in mana pand la scoald si de la scoala pana acasa. lata cateva date interesante din istoria calimari Primele cdlimari erau confectionate din metal, din corn sau din piele. Calimarile din sticl au fost fabricate de catre mesterii englezi, in anul 1800. Folosirea sticlei la fabricarea calimarilor a permis realizarea unor calimari cu marginile rasfrante in interior, ceea ce impiedica varsarea cernelii in caz de rasturnare. C3limara de calatorie reprezinta o curiozitate. Era un flacon cu gatul subtire prin care nu putea patrunde decat pana de gasca destinata scrisului. Astazi se folosesc mai rar calimarile cu cerneala. Ele au devenit piese de muzeu si au darul de ane readuce in memorie, si in acest fel, pe mari scriitori ai lumii, ori de cate ori vizitam muzeele si casele memoriale ale personalitatilor in domeniul scrisului. Inventand scrierea si folosind-o, omul si-a asigurat, pentru nemurire, pastrarea destepticiunii sale. Scrierea si lectura creeazi omul intelept. a) Bifeazd pentru a indica daca afirmatiile sunt adevarate sau false. Adevarat | Fals in vechime, scribii erau pusi in slujba imparatului. Jn manastii,scrierea era realizat’ de catre copist | _Primele cdlimari erau confectionate din sticla. | | Limba si literatura romana ‘Scanned with CamSeannereching itn ‘Oare rag 7 inv - Scribii erau foarte apres nannstlulcorect, | Jerau mari Conducatori de ost; Ni deoarece,,. ee Corespondenta, gi é Alege cuvantul potrivit dintre cele scrise in, OMesterii care au fabricat cdlimérile din sticls erau de englez. (ne-am, neam) OLa palat erau apreciati Care stiau sa scrie bine si corect. (cei, ce-i) CAcela care se va remarca in stiinta scrie strdluci ca soarele. (va, v-a) Parantezé, apoi completeaz enunturile. Ovi parea interesant si Scrieti cu tocul? (sar, s-ar) Completeazé spatiile cu forma potrivita a verbului a scrie: Eu scriu. ec * OVoi 2 a0ONOis + Oj @ Participi la realizarea proiectului despre istoria scrierii. Alcdtuieste trei enunturi in care s folosesti diferite formule de solicitare, conform cerintelor date. 2a) Soliciti doamnei invatatoare sa repete o informatie pe care nu ai retinut-o. 0b) fi ceri colegului tau sprijinul in realizarea unui afis. ql rogi pe ghidul muzeului sé iti ofere informatii despre primele instrumente de scris. = a _ — [Cum te poti aprecia | 1 2 | 3 4 oe : ecia | _ | a Suficient | o al oo | 900 a Bine ao qo | O60 | ooeo |: oe Foartebine. | 000 | a00 | o000 |o00a00| coo itu elevului pentru clasa a ila ‘Scanned with CarScannerAutoevaluare * Deseneazé un simbol in dreptul enunturilor care indicd ce poti face la finalul acestui an scolar, astfel: @—« @-—™ @— aasian in clasa: Ascult cu atentie explicatiile doamnei invatatoare. | ae Particip la conversatii. Intervin ca s8-mi exprim parerile, Parcurg repede un text. Citesc un paragraf si subliniez informatiile importante. Citesc ca sa aflu informatii si ca sa intocmesc 0 schema sau un plan. Realizez o povestire pe baza unei scheme. Acasi | Gitesc textul cu atent Caut in dictionar sensul cuvintelor necunoscute. | | Caut cuvintele importante pentru a construio schema sau un plan. Prezint subiectul unei povestiri pe baza unei scheme sau a unui plan. | Prezint subiectul unei povestiri cu glas tare, fie in fata | | cuiva, fie in fata oglinzii. Limba si literatura romani ‘Scanned with CamSeanner