NICOLAE MITROFAN Noe ek lye, 1 WR _ TESTAREA PSIHOLOGICA A COPILULUI MIC EDIT PRESS MIHAELA 5.2L. Bucuresti, 1997Coperta de CONSTANTIN POHRIB Toate drepturile apartin EDIT PRESS MIHAELA S.R.L. CUPRINS Cuvant ipainte ce 1, Ce inseamna ,,copilul mic” sau ,,varstele miei? 2. Testarea abilitatilor la varstele mici . 22... . 2.1. Instrumentele de m&surare de tip ,,screéning” 2.1.1, Precautii privind utilizarea lor 2.1.2. Exemple de teste intalnite mai freevent in practice. bea ondoe 21.2.1, Testul Denver {de evidentiere a achizitiilor in planul dezvoltarii 2.1.2.2, Inventarul de dezvoltare Battelle 2.1.2.3. Testul de triere Brigance (revizuit) pentru gridinit& si copiii din clasa La ZAZA. Testul de triere Brigance (revizuit) pentru prescolaritatea timpurie 2.1.2.5. Testul detriere Brigance® pentru prescolari : 2.1.2.6, Tnventaral de triere pe baza activi tafilor de dezvoltare 2.1.2.7. Indicatérii deavoltarii_pentra:mi- surarea efectelor invitarii 2.1.2.8, Inventarul pentru trierea timpurie 212.9, Teventarelpentra tienen timps- tie 3 eens 2.1.2.10. Profilele trieri timpurii - : uw 19 19 rt) 24 24 28 86 39 8 46 “9 302.1211 Testul de trieve a lui MeCarthy (IST) 2.12.12. Testul Miller de masurare a pre- seolarilor . 2.1.2.13, Inventarul pentru misurarea dez- voltarit prescolarului 2.1.2.14. Teste de misurare (tip ,,screening”) pentru ari comportamentale spe- cifice 2.2. Mijloace de misurare a dezvoltirii .. . . 22.1 2.2.2. Mijloace de misurare a dervoltrit eopiilor nou-nascuti . 2.2.1.1. Masurarea comportamentuli copi- Iului nascut inainte de termen 2.2.1.2. Seala_de masurare a comporta mentului neonatal . . 2.2.1.3. Misurarea neurologici a copilului nascut inainte de termen sila ter men. ‘2.2.14, Chestionar pentru temperamentul copilului — Revienit Miloace de masurare a deavoltiritcopilr foarte mici (0—2/3 ani) 5 2.2.2.1. Sistemul de misurare, evaluare si programare pentru copiii foarte mici $i mici 2.2.2.2. Scalele Bayley ale dezvoltarii co paului — 1h . 2.2.2.3, Carolina Curriculum pentru copiti foarte mici cu nevoi speciale . 2.2.2.4, Profilul de dezvoltare al interven tiet timpurii 2.2.2.5. Profilul achizifillor invari tim- puri 5 2.2.2.6, Profiul Hawaii al: invatarii tim- puri 35 58 60 63 53 64 66 67 68 2 78 80 82 83, 2.3. 2.2.2.7. Inventaral, Minnesota de dezvol tare a copilului 2.2.2.8 Scalele ordinale ale dezvoltarii psi hologice ho . 2.2.3. Mijloace de masurare a dezvoltarii copiilor prescolari si a scolarilor mici 2.2.3.1, Inventarnl dezvoltarii copilului 2.2:3.2 Inventarul diagnostic al loi Bri gance pentru dezvoltarea timpu- Tie — revizuit 3. Profilul achizitiilor inv&{tii 4. Sistemal de planificare a servicillor pentru copilaria timpurie 22.3, Carolina Curriculum pentru pre- scolarii cu nevoi speciale 2.2.3.6, Testul Gesell pentma prescolari 2.2:3.7, Scalele de dezvoltare Gesell 2.2.3.8, Alte teste folosite in practica psiho- diagnostict de la noi din tara Probleme ce apar in Jegiturd eu aplicarea testelor de misurare a dezvoltarii 3. Masurarea inteligentei la prescolari ©... 2 2s Exemple de teste 3.1.1, Scala de inteligen{4 pentru copii mici a lui Cattell : 3.12. Bateria Kaufman pentry misurarea co- piilor oie 3.1.3, Scalele MeCarthy pentru’ abilititile co- piilor LILA, Scalele pentru diferentierea abilitilor 3.1.5. Scala de inteligenfa Stanford-Binet (a patra editie) 3.1.6, Seala de inteligenta’ Wechsler pentru copiii prescolari si scolari mici — revizuit Consideratii si recomandari privind aplicarea teste- lor de inteligenta pe copiti prescolari a4 86 90 90,MOTTO: Face mai mult un psiholog fara teste decét mat multe teste fard psiholog”. 1. szONDYCUVANT INAINTE Am simfit nevoia si scriem aceasti carte, mai ales din trei motive. Primul este legat de faptul ci, prelund cursul de Psihbdiagnostic de la Catedra de psihologie, Universitatea ‘din Bucuresti, din anul 1992, ne-am dat seama ca studentilor Je lipseste suportul bibliografic necesar pentra asimilarea .cunostinfelor specifice domeniului, ‘Nu uitam faptyl ca. acest curs a fost predat mulfi ani de zile, cu mult pfofesionalism si cu multa daruire de pro- fesorii Urstila Schiopu si Paula Constantinescu. Al doilea motiv s-a conturat in urma investigatiilor facute in lega- turé cu. situafia psihodiagnosticului in tara _noastra, incepand .cu anul 1991; Conciuziile, care nu sunt deloc imbucuriteare,,.am , putea si le sistematizim astfel ~ lipsa, aproape total, a preocuparilor romanesti privind teoria psihodiagnostica, si psihometricd pe o perioad’ de saproape-20 de:ani; — absenfa unor lucrari roménesti publicate, cele mai.vechi apartinand anilor ’70 (de exem- plu: U. Sehiopu, Introducere tn. psihodiagnostic, T.U.B. 1976; M. Rosca, Metode. de cumoasterea personalitatii, E.D.P., Bucuresti, 1972} A. Cosmovici (coord.), Metode pentru cunoasterea personalitéfii, E.D.P., Bucuresti, 1971 A. Cosmovici; ‘Curs.de psihologie diferenfiald si pstho- diagnostic; basi, Univ. ..,A. 1. Cnza”, 1974; T. Kulesar, Indrumdtor. psihodiagnostic, vol. 11, Univ. Cluj-Napoca, a1976; — intarzieri nepermise din punct de vedere stiin- fific in revizuirea si reetalonarea unor instrumente psiho- diagnostice folosite de catre practicieni. In cel mai bun caz, pentru unele teste au fost folosite etaloane create in interiorul unor categorii socio-profesionale ; — absenya unui cod deontologic profesional si a oricarei forme de control stiintific a activitajii de aplicare a teste- lor psihologice. Astfel a fost posibil ca, {ard nici un fel de consecingé, unii psihologi si publice integral unele teste (testul Lischer, de exemplu), acestea intrand ir ia unor nespecialisti. In ultimit ani, in repetate eee ar ales, Revista de psihologie, nt. 4/1992 si nr, 3/1993, Revista Psihologia, nr. 4/1993 gi nr. 6/1994 Revista invdfdmdntului prescolar, nv. 4/1991 si nr. 1—2/ 1994) am atras atenjia asupra necesititii masu- rarea in cadrul unor centre specializate. Indiferent, insi, de locul unde se desfasoara activita- tea de evaluare a copiilor, examinatorii trebuie si. find seama de o serie de recomandiri, altele decat cele ce vizeazi, desigur, buna cunoastere a instructiunilor din manual privind aplicarea instrumentelor de mésurare (G. L. Cohen, J. L. Spenciner, 1994 1, Sensibilitate fafa de preocupdrile si grijile parénfi- lor. Parintii pot fi ingrijorati in legatura cu reztiltatele testarii, de aceea, trebuie abordati cu delicatete, atat entru a le reduce anxietatea, cat si pentru a-i face si infeleagi mai bine ratiunea si utilitatea actiunii 2. Locul-de examinare trebuie si fie ferit de orice sursi de zgomot si distragere a atentiel 3. Familiarizarea copilului cu examinatorul, in vede- rea evititii temerii- si inhibitiilor, contraindicatii_ pentrn © cat mai corecta masurare. 4, Influenfele mediului inconjurdtor. Este vorbae=in primul rind ‘de relafiile de interactiune dintre copil si cel ce-l ingrijeste. Acestea pot sprijini sau, dimpotriva, impiedica deavoltarea, de aceea, este bine si fie supuse unei .observatii sistematice 5. Starea fisicd, Trebuie verificat’ cu atentic si in cazul in care copilul este suferind {racit, gripat) sau este obosit, actiunea de evaluare se amana pentru alta data. De asemenea, trebuie si se find seama de faptul c& un copil mic are posibilit3{i limitate de concentrare a atentiei, de aceea actiunea de masurare nu trebuie si se bazeze pe foarte multi itemi 6. Ariile dezvoltérii, Desi actiunea de masurare poate si fie concentrata. mai mult asupra uneia dintre ariile 28comportamentale (motorii, cognitive, comunicafionale etc.) nu trebuie si se piarda din vedere interactinnile multiple si complexe dintre acestea BIBLIOGRAFIE 1. Cohen, G. E.. Speneiner, J. L., Assessment of Young Chik dros, Longman, New: York & London, 1994, 2. Liehtenstein, Ri, Preschool screening : Identifying yowig chile dren. with developmental and. educational problems, Orlando, FL; Grune and. Stratton, 1984. 3. Meisels, S. J.. Wasik, -B.'A.. Who should be served? Iden. tifying ‘children in néed of ‘early intervention, in Meisels, S.J Shonkoff, J.P. (Eds.), Handbook of carly childhood interoention (pp. “605~632), Cambridge: Cambridge ‘Uni- versity Press, 1990, 4, Peterson, N,.” Early intervention for handicapped and. at-ris childreii “with special needs; Denver : Love, 1987. 24,2. Exemple de teste intalnite mai ‘freevent in 2 os practiod : 2121, Testud Denver in plant evidentiere’ a achizifiilor htt mpl3tor incepe prezentarea cu acest. test *, deoarete, dup’ opinia noastri, adaptaréa $i etalonarea Ini pe populatie de’ copii romaneasc& reprezintd cea mai Developmental Screening Test — Revised mare’ Tealizare’ in domeniul psihodiagnosticului it ta noastri de dup& 1989. Celelalte teste din acedsta’ cat Borie (teste lip screening”) vor fi prezentate in’ ordine alfabeticd, avand in vedere denumirea lor in limba englez’ Vom insista asupra unor aspecte mai importante ale acestei reusite activitati stiintifice, avand convingerea c& psihologii din Romania, mai ales cei practicieni, isi vor uni eforturile in vederea revizuirii fundamentale a’intregu- Ini instrumentar psihodiagnostic folosit, Actiunea s-a desfigurat in a doua jumatate a anului universitar 1993—1994, cw sprijinul material si, mai ales, financiar al Societagii SORZ din Olanda (director Pieter G. J. M. Hermsen). Coordonarea general 2 apartinut Centrului universitar Bucuresti (prof. dr. Nicolae Mitrofan si psiholog Gabriel Drilea) iar pentru celelalte ceiitre uni- Versitare, coordenarea a aparfinut urmatoarelor cadre Gidactice : conf, dr. Anca Munteann (Timisoara), lector Comel Havameanu (Iasi), asistent Stefan’ Szamoskézy (Cluj-Napoca) Referitor la esantionul national (N. Mitrofan, 1994), cei 2 000 de copii au fost impartiti in 34 de grupe (clase), 7 dintre ele cuprinzind 58 de copii, far 27 cuprinzind 59 de copii. Din punct de vedere geografic, copii au provenit din urmatoarele centre: 903 copii din centrul Bucuresti (Muntenia, Bucuresti, Oltenia; Dobrogea}, 419 copii din central Iasi (Moldova), 186 copii din central Timisoara (Banat), 492 copii din eenirul Cluj-Napoca (Transilvania, Maramures, Crigana), Partea a doua a acfiunii de etalonare si anume, pre- lucrarea datelor gi alcdtuirea normelor nationale (ctalonul roménesc) sa desfagurat in cadrul Catedrei de psihologie a Universititi Bucuresti, sub coordonarea prof. dr, Nicolae Mitrofan. Printre studentii ce au avut cea mai important 25contributie, remarcém pe Andreea Petrescu si Cristian Lazar, Le aducem si pe aceasta cale multumirile noastre. Testul igi are originea in mare masura in Tabelele de dezvoltare ale lui Gessel, care, la randul lor, au constituit sursi de inspiratie si influentare pentru cele mai multe din testele create pentru misurarea psihologicd a copitlor miti, El este unul dintre cele mai cunoscute teste in S.U.A. gi unul dintre cele mai frecvent folosite in domeniul pedia- tric (Frankenburg, W. K., Dodds, J. B., Fandal, A. W., Kazuk, E., Cohrs, M., 1975; Frankenburg, W. K., Fai dal, A. W., Sciarillo, W., Burgess, D., 1981). De altfel, testul a fost preluat si standardizat si in afara granifelor S.U.A;, cum ar fi, de exemplu, in fri precum: Anglia, Olanda, Japonia si, in ultimul timp, dupa cum s-a men- fionat deja, in Romania. | Testul cuprinde 105 itemi care sunt asezati in ordine crescandi a dificultatii, avind in vedere expectafiile pe linia dezvoltarii pentru fiecare nivel de varsté. EV sunt impirfi{i in 4 grupe > 1, comportament social (itemi ce urmaresc reacfiile copilului Ja factorii sociali inconjuritori si modul sau de comportare ; de exemplu: ris, imitatie, comportament faté de alfi oameni) ; 2. comportament de adaptare (itemi ce urmarese dezvoltarea capacitafii de observafie si a modului de acti- onare; de exemplu: coordonarea ochi-mand, manuirea obiectelor, rezolvarea unor probleme practice) ; 3. eomportament verbal (itemi ce urmérese modul in care este’ folosité limba; de exemplu: ras, vorbit, vocabular activ si pasiv, combinafii_ de cuvinte, abstractii) 4. comportament motor (itemi ce se referi Ia contro- Jul asupra corpului ; de exemplu : pozifia dreapti a corpu- lui, si stea in sezut, si stea in picioare, sf mearga, si sar’, balans, prins etc.) 26 Pentru aplicarea testului se folosesc utmatoarele materiale : = un mic ghem de lana rosie —o jucirie pentru sugari (ce face zgomot), cu un nér ‘ingust ; ~8 cuburi colorate de 2,5 x 25 x 2,5 cm, respec tiv, 2 albastre, 2 galbene, 2 verzi si 2 rogii —o sticluta transparenta cu gatul de 1 cm: — un ‘clopotel ; -.0 minge de’ tenis ; — un creion ; — stafide ; — cateva coli de hartie (fri lini sau patrafele) Dei, in urma aplic&rii, nu se ajunge la un scor ce sa reprezinte un coeficient al dez mi voltarii, pentru fiecare nivel de varsta, rezultatele la cei 23-30 de itemi favorizeaza conturarea unui scor, care, la randul Jui, poate fi evaluat ca find: normal, suspect, anormal, instabil. Avand in vedere faptul ca, la varstele mici, achizitiile si modificdrile in plan psiho-comportamental sunt adesea imprevizibile si, pe de alta parte, faptul ca riscul aplicarii si interpretarii eronate a testului este foarte mare, unii autori recomanda repetarea testarii in felul urmator : la intervale de aproxi- mativ sase luni pani la varsta de 2 ani si la inte de un an, pani la varsta de 5 ani. al Privitor la caracteristicile psihometuive, esie evie denjiat’ valoarea destul de mare a coeficientului de fidelitate. Astfel, valoerea fidelita’ retest este .9 iar valoarea. fidelitigii interevaluatorii este 90 (Fran- kenburg, W. K. et al., 1975). In ceea ce priveste ins vali- ditatea, mai ales validitatea predictiv intre autorii care au efectuat cerce , nu existé un acord i in aceasta directie. Astfel, unii autori isi manifesta optimismul privind posi- 27bilitajile DDST-R de a identifica din timp subiectii ce prezint& am rise privind evolufia normala a dezvoltarii lor, chiar dacd sunt uneori unele esecuri in’ identificare (Salvia, J., Ysseldike, S. S., 1988). Intr-o cercetare efec- tuatd.pe'copit de 6 ani s-a evidentiat faptul ci 89% din copiii cu diagnosticul anormal”, rezultat in urma_apli- cari testului, au-egnat ulterior in ciclul primar (Fran- kenburg et al., 1975). Pe de alt& parte, sunt autori care atrag atenjia asupra faptului ci testul suferd in planul validitafii predictive, deoarece el nu reuseste si detecteze, pan in procent de 80, copii care ulterior, in special in scoaki, obfin rezultate slabe (Gregory, J. R., 1996). 2.1.22. Inventarul de dezvoltare Battelle * Scurt istoric, Acest inventar a fost construit de un grup de autori (Newborg, J., Stock, J. R., Wnek, L., Guidubaldi, J., Sviniski, J.), in anul 1984, iar in. 1988, aceeasi editura publica testul sub o denumire mai dezvol- tat, ,,Battelle Developmental Inventory Screening Test’’ si semnat de acceasgi autori, Nu este vorba ins de exact acelasi test, ci de o variant redusi, ce cuprinde numai 96 de itemi din totalul de 841 de itemi cat cuprindea testul initial. Datorita faptului ci varianta prescurtata este mai mult utilizatd in practic’, am inclus acest test in categoria instramentelor tip ,,screening” si nu in categoria mijloacelor de testare a dezvoltirii, unde s-ar fi cuvenit dupa tith variantei extinse a jnventarului, * Battelle Developmental Inventory (BDI). * Obiective, Ambele variante se adreseazi copiilor cu varsta intre 0 si 8 ani, cu intenfia de a identifica pe cei care sunt handicapafi sau rimasi in urmé pe linia dezvol- tarli, De asemenea, pot fi utilizate pentru evaluarea for- {elor si skibiciunilor copiilor in procesul degvoltirii, pre- cum si pentru evidenjierea copiilor dotati. In cadrul manualului pentru varianta_prescurtati (1988), autorii prezinta urmatoarele aplicafii ale Testului de triere BDI — Masurarea copiilor, in’ special a celor mici, caré sunt considerafi a prezenta un risc inalt in oricare din atiile de dezvoltare ; — Evidengierea. generali a fortelor si slibiciunilor din procesul dezvoltarii ; ~Trierea generaki ‘a copiilor prescolari ; ~ Controlul si supravegherea progresului realizat de copil_pe termen scurt si pe termen lung. © Confinut, Asa dup cum am mentionat deja, va- rianta inifiala, extinsa a testului, cuprinde 341 de itemi, iar varianta prescurtalé, numai 96 dintre acestia, La randul lor, itemii sunt distribuifi in mai multe grupe, fiecare urmarind un anumit domeniu san sector al dez- voltarii copilului, In total sunt 5 domenii si anume: 1, personal-social ; 2 adaptativ; = * 3. motor; 4. comunicafional ; 5. cognitiv. La acestea se adauga un total pentra toate domeniile, Mai trebuie adiugat cd manualul prevede adaptiri spe- cifice pentru modificarea testului in vederea aplicarii lui pe copii handicapati + Administrare si scorare. Testul se_aplica individual ndu-se 3 proceduri diferite pentrw colectarea infor utiliz 29mafiilor privitoare la copii: a) administrarea structurala a itemilor ; b) observafiile directe ; c) interviuri cu parin- tii, cu persoanele ce au in grija copii sau cu cadrele didac- tice. Este obligatoriu si fie aplicate toate cele 5 domenii Desi pot exista diferente mari intre copii, datorita parti- cularititilor psiho-comportamentale, in medie administra~ rea testului dureazi intre 10 si 30 de minute, Manualul nu prezinta nici un fel de instructiuni privind selectarea procedurii de administrare, ci doar un fel de recoman- dare general, de forma. ,,s4 se utilizeze intotdeauna pro- cedura care va'permite obfinerea celor mai valide date”, Deci, in cazul acestui instrument psihodiagnostic, exa- minatorul are o destul de mare libertate in a decide, in raport cu copilul, ce proceduri de administrare si utili- zere. Ca o particularitate specifica pentru acest test, spre deosebire de multe altele de acest gen, in timpul administrarii itemilor structurati, poate si asiste fie p3rin- tele, fie cel ce-l are in grija, fie cadrul didactic cu care lucreazi copilul. Sunt foarte importante observafiile atat celestructurate, cit si cele informale, Acestea din urma pot fi efectuate de-a hingul a mai ‘multor saptiméni, in cadrul mediului natural al copilului, de citre cel ce aplic testul. In caz c& nu este posibil, pot fi intervievati parin- fii, cadrele didactice sau cei ce au grija de copii, care, doar la unii itemi, sunt solicitati s4 ofere un exemplu de comportament al copilului, in vreme, ce, la majori- tatea itemilor, ei rispund prin ,,Da” sau Nu” Privitor la scorare, pentru fiecare item pot fi acor- date: 2 puncte, daca copilul dovedeste cd adopti un tip de comportament mai tot timpul (90% succes) ; 1 punct, daca dovedeste cé il adopta uneori (50% succes) ; 0 puncte, daci dovedeste ca il adopta foarte rar sau niciodata, Se aduna punctele pentru fiecare domenin comporta- 30 | mental si pentru toate domeniile, Deci, avem, practic, 6 tipuri de scoruri brute, care, la randul lor, sunt transfor. mate in centile, scoruri standard, coeficienti de dezvol- tare si echivalenti ai curbei normale. © Standardizare. Etalonul din 1984 a fost realizat intr-o manieri necorespunzitoare, in timp ce etalonul din 1988 a constituit o serioasi recalibrare a primului, autorii utilizind medianul in locul mediei performantelor. De aceea, cand se apeleaz la Testul de trierve BDI este bine si se verifice etalonul (normele}, pentru a se evita utilizarea rezultatelor standardizdrii din 1984 (Cohen, GL. Spenciner, J. L., 1994). Pentima alcdtuirea esantionului au fost sclectati $00 de copii, pe baza mai multor criterii, precum : regiunea geograficd, rezidenta urbana sau rurala, rasa, sexul. Din 24 de state au fost alesi 42 de practicieni, care urmau si selecteze copii in functie de cerinjele specifice ale esantionarii, Pe lng esantionul principal, desi in manual nu sunt prea multe referinte, a fost aledtuit un esantion secundar, cuprinzind copii cu diferite dizabilitaqi © Caracteristicé psihometrice. In primul rand, si dupa cum era de altfel de asteptat, exist’ mari diferente intre cele dowd variante referitor la fidelitate. Astfel, Sheenan, R. si Snyder, R.S., 1989-1990, au aritat ci fidelitatea variantei prescurtate este mult inferioara fata de cea a inventarului intreg. Referitor la validitate, autorii prezint& doar un singur studiu, efectuat pe un lot de 164 de co; provenifi din cele dowd esantioane folosite in vederea standardizdrii, Acestor subiecti li s-au aplicat ambele variante ale testului (BDI si ‘Testul de triere BDI). Corela- file dintre cele dowd instrumente variaza intre 92 si .99, pentru cele 5 domenii si pentru scorul total. Desi mu sunt oferite informafii detaliate privind o serie de aspecte a