SISTEMUL NERVOS LA MAMIFERE, Are rolul de a integra organismul in mediul de viafi si de a coordona activitatea organclor interne, © Din punct de vedere topografie sc clasifica in: 1, Sistem nervos central format din: - maduva spindrii; - encefal: trunchi cerebral, cerebel, diencefal, emisfere cerebrale. 2, Sistem nervos periferic format din: + nervi periferici: spinali si cranieni: - ganglioni nervasi. Din punct de vedere Functional se clasificd in: 1, Sistem nervos somatic (al victii de relatic)- integreazi organisrul in mediul de via(a; 2, Sistem: nervos vegetativ (al vietii vegctative)- coordoncazi aclivitatea organclor interne, © Activitatca sistemului nervos se realizeazi prin acte reflexe sau reflexe. ¢Reflexul este ispunsul organismului Ja actiunca unui stimul realizat cu participarca sistemului nervos. © Orice reflex s¢ realizcazd pe o cale anatomicé numitd arc reflex ce cuprinde cinci componcate: + receptori: recepjioncaza stimuli - cale aferenté (senzitiva): conduce influxul nervos de la reecptori fa centrii nervosi: = centri nervosi: primese informajiile, le anlizeaza gi transmit comenzi citre efectori; - calea eferenté (motoare); conduce comenzile de la centri nervogi citre efectori; = oe - efectori: realizeazi raspunsurite comandate de centri nervosi. Cs. CM. R ———+CN ———> E 1 2 3 4 5 MADUVA SPINARIT Este localizati in canalul vertebral, format prin suprapunerea géurilor vertebralc, « Este protcjati de un invelis format din trei meninge (duramater, arahnoida $i piamater) care are §i rol nutritiv; intre meninge se afla si lichidul ccfalorahidian. © In sectiune transversala, m&duva spindrii prezinta (fig.42) L. substanta cenusie - este dispus la interior;- are forma literei H prezenténd: dou’ coarme posterioare cu neuroni senzitivi, dou& coarne antericare cu neuroni motori gi doudi coarne laterale cu neuroni vegetativi; ~ confine corpi neuronali care constituie centrii nervogi cu rol in realizarea fimefici reflexe a maduvei spindrii; 2. substanja alba = este dispus& la periferie sub forma de cordoane; ~ este format din axoni ai neuronilor grupati in fascicule; ~ Indeplineste functia de conducere a impulsurilor nervoase: - spre creier- prin c&i ascendente, senzitive; + diogpre creier- prin cai descndente, motoare; - intre diferite etaje ale ¢mdaves We eee Som Ceausit 7s - anferioarg Fig.42_Maduva spindrii si nervul spinal © Centrii nervosi din m&duva spin&rii sunt conectati cu receptorii st efectorii {runchiului $i membrelor prin intermediul nervilor spinali. © Unnery spinal este aleatuit din: + raddcina posterioard (dorasali) - senzitivi; aduce informatii de la receptori; prezint& pe traseul ei un ganglion spinal cu neuroni senzitivi; - rédécina anterloardé (ventralé) — motoare; conduce comenzile de la centrii din miduva citre efectori; - trunchi comun- tmixt, format prin alaturarea celor dow& ridicini. = romuri, « Funcfiile mAduvei spinkcii sunt: funcjia reflexd gi de conducere, 1, Funcsia reflex «este realizatd de centrii nervogi din substanta cenusie;¢ Mamiferele acvatice (foca, delfinul,etc) prezints membre foarte mult reduse, forma corpului este hidrodinamica, iar locomofia se bazeazd indeosebl pe ondularea corpului. © Mamiferele aeriene (liliacu!) prezint& adaptiri specifice locomofiel prin zbor printre care: ~ prezinta falange hungi si subfiri care sustin membrana aripii; + majoritatea caselor sunt foarte uscare; + sternul (os al trunchiului) este marit pe el prinzindu-se muschi pectorali puternici care migcd aripile. ® Scheletul uman prezinté adaptari specifice locomotici bipede printre care: ~ alungirea oaselor coapsei si gambei; - + coloana vertebral este curbat4 in forma literei ,,S”; + se lirgeste centura pelviand; ~ apare curba plantaré (scobitura din talpi); Sistemul muscniar © Este reprezentat indeosebi de muschi striafi ce se prind in majoritatea lor pe ase (muschi scheletici) si se reflectl, deasemenea, adaptarile la un anumit mod de locomotic. » La locomofie participa mugchi ai membrelor- - anterioare: deltoid- mushiul umarului; bicepes si triceps branhial- mugchi ai bratului; mugchi ai antebrazului. - posterioare: anugchii, ifesiert (mugchi ai centurii pelviene); croiter, si aductor- muschi ai coapsei; musschi ai gambei. © Muschii se gisesc sub controlul sistemului nervos, iar structure nervoase care comand’ muschii scheletici se adapteazi corespunzAtor. Numarul de neuron ice controlcaza activitatea unui grup de mugchi corespunde preciziei si finetii migcaritor efectuate. Din acest mativ, la om, zonele din aria motoare a scoar{ei care controleazi. mainile si limba sunt mult mai extinge decit cele corespunzStoare membreler inferioare gi trunchiului, FUNCTIA DE REPRODUCERE «: ++ © Reprezint& tnsugirea organismelor vii de a da nagtere fa noi organisme aseminiitoare lor. fn bumea vic exist& doui tipuri de reproducere: - reproducere asexuata; - reproducere sexuatd; REPRODUCEREA LA PLANTE © Se poate realiza atat asexuat cat si sexuat, Reproducerea asexuata la plante Se poate realize in dou’ moduri:- nucleii proprii sunt reprezentaji de centri respiratori si cardiovasomotori; centrii respiratori descarcé impulsuri ritmice cu o anumitd frecvent& pentru muschii respiralori, avand capacitatea de a-gi adapta activitatea in functie de necesil&tile organismului, - oti oucleii trunchiului cerebral fimctioneazi automat fiind coordonati de centrii din etajele superioare. 2. Substanfa alba - este dispusa la periferie $i printre nucleii de substantia cenusie; ~ are functie de conducere. ¢ Centrii nervogi din wrunchiul cerebral sunt conectati cu receptori gi efectori de Ja nivelul capului prin zece perechi de nervi cranieni (din totalul de 12 perechi), © Reflexele care igi au centrii Ia nivelul trunchiului cerebral sunt reflexe indscute gi nu pot fi modificate; nu depind de experienta de: viata gi'de accea se numesc teflexe neconditionate. Cerebelul « Este situat dorsal fai de trunchiul cerebral de care se ‘leagh prin trei perechi de cordeane de substanja alba numite pedunculi ¢erebclosi. Este format din dou’ emisfere cercbcloase cu suprafaja brizdatd de numeroase santuri unite printr-o formajiune alungité numit& vermis. » Prezinta: 1, Substanta cenusie - este dispusa la suprafata formind scoarja cerebeloasd, dar gi la ~ interior unde formeazd nuclei intracerebelogi. 2. Substanja albé este dispusa dumai la interior. © Functii: - asigurii mentinerea echilibrului pe baza informatiilor primite de la urechea intern’; + controleazi pozitia corpului (regleazi tonusul muscular) pe baza informajiilor primite de la proprioceptorii din mugchi 5i articulagii, - asigurA precizia migcSritor comandate de scoarta cerebrala, Diencefalul a Este dispus in continuarea trunchiului cerebral fiind partial acoperit de emisferele cerebrale. © Este format din mai multe mase de substan{i conusie ce formeaz’ nuclei. © Unii nuclei diencefalici primesc impulsuri pe cdi senzitive: vizuali, auditiva, gustativa, tactila, vestibulard. cic, * Hipotalamusul- situat in partea inferioar’ a diencefalului conjine nuclei vegelativi cu diferile funclii: regleazaA temperatura, pofta de méncare, activitatea organelor sexuaie, detcrmini manifestarile legate de emotii, etc.Enisferele cerebrale * Sunt cele mai voluminoase componente ale encefalului. Sunt tn numir de dou’, separate printr-un gant interemisferic, dar unite prin punti de substanja alba. © Prezint& substanjé cenusie si substanja alba, 1, Substanja cenusie + Se giseste la suprafafa formind scoarja cerebralé cu numeroase ari care din punct de vedere al functiilor indepinite se clasifica tn: a. arii senzitive (vizualé, auditiva, gustativ’, somestezicd ~ primesc informatii de la diferit? receptori ; ia nivelul lor informajiile sunt wansformate fn senza{ii specifice (vizuale, auditive, gustative, etc) To b. arif motorii- comand’ migcarile indeosebi pe cele*volantare, ¢. arit de ascociafie - realizeazi o prelucrare completi a informatiilor; sunt mult mai extins la mamiferele superioare, evoluate, unde scoarja cerebralA este puternic pliaté prin formarea ‘unor ganguri. 2. Substanya albd se giscsle la interior. © Scoarja cerebral cstc sediul activitasii nervoase superioare ia nivelul ei inchizindu-se reflexele nervoase condifionate. © Reflexele conditionate sunt comportamente dobandite, invifate in timpul vielii, sunt specifice ficcdrui individ in parte, pot fi modificate, se pot pierde, etc. Comportamentele dobindite prin invitare se deasebesc de reflexele neconditionate prin faptul c& in arcul lor reflex apar componente noi, circuite noi, etc. care ¢¢ formeaza in finctie de experirnta de viaja. Cu cét activitatea unui individ este mai complexa si mai variati cu atat conexiunile si legaturile dintre diferitele arii corticale ‘Sunt mai variate si multiple, Boli ale sistemutui nervos la om Manifestéri * Rigiditate « Degencrarca progresiva a | muscular’ generalizatt © Practicarca sistemutui nervos Tremuraturi ale unui extrapiramidal. mainilor gi picioarclor Tegim de viata © Mers rigid, cu pagi fazional, mici » Monoplegie- © Inflamatia sau leziunea * Evitarea unui nerv datorate unor: paralizia unui membru; consuntulni Paratizia Hemiplegic- paralizia excesiv de jumat3tii superioare sau | tutun, alcool, -loviri si distrugeri ale inferioare; cafea, nervului; * Tetraplegie- paralizia -Tuperi sau astupari de vase | tuturor membrelor. « Asigurarea@ Infectii acute; © Tumori cerebrale; Epilepsia | » Traumatisme craniene; © Alcoolism, ete Scleroza in | « Cauze necunoscute si « Leziuni gi cicatrici plitct neclare sub forma de plici in ‘unei alimentagii