p)SeO] ZA SIALN LAV Influenta limbii latine asupra limbilor neromanice s-a manifestat in mai multe etape, in toate perioadele de dezvoltare a acestora, fie direct, fie indirect, prin diferite canale. La nivelul englezei vechi (450-1100), influenta s-a manifestat in mai multe etape si se datoreazd mai multor factori care au actionat diferit. Din aceast8 perioada dateaza un numar de 450 de cuvinte imprumutate din latina. O prima etapa include cuvinte latine aduse de triburile germanice care au avut contact cu Imperiul Roman pe continent sau‘imprumutate de catre celti de la romani si transmise britanilor, Din categoria acestor imprumuturi fac parte cuvinte din sfera comercialé si militara, cuvinte referitoare la viata cotidian&, imbracdminte, hrana, constructii, De exemplu, cuvantul street, care vine din strata via (drum croit), se regaseste in denumiri ca Stratford-on-Avon, Stratton, sau cuvantul weal! (wall), care vine din latinescul vallum {intéritura), g@sit in toponime precum Walton, Wallbury. 2, Adoua etapd de imprumuturi latine vine odat8 cu introducerea crestinismului in Britania, in jurul ara ee perioad& a durat 500 de ani, find cea mal important si aducénd cele mal multe cuvine latine in limba englezd. RUfost adop- tate cuvinte din domeniulreligiei (conde = festlé — candle, presbyter = preot - priest) sau din sfera vietii casnice, din cea a educate’, precum sinume de plante, de animale, de boli, ba chiar si termeni stiintiicl data cu anul cand a avut loc{cucerirea_normand3,/se manifesta influentele limbii latine asupra a cea ce numim Middle English (Engleza medie). Aceasta influent se evidentiaz8 in principal a nivelul vocabularului, datoritd influentel limb franceze. Aceasta a fost timp de 200 de ani limba curt regale sia aristocratiel in Anglian timp ce populatia de tarani a continu s& vorbeascé engleza. in secolele XIV-XV au existatsiimprumuturi direct din lating, in special din sferareligioasa O altd influent se inregistreazd la nivelul formar cuvintelor, prin utiliarea sufixelor sia prefixelor din francez& in locul celor din englez8. Uneori, cvantul nou adoptat avea deja un echivalent englezesc; in aceste cazuri, fie unul dintre cuvinte a dispSrut, fie s-au pstrat ambele, dar au evoluat cu sensuri diferte, unul concret, celilalt abstract. De exemplu, life (viata) si existence (existent8) sau deep (adanc) si profound (profund). Trcazul limbii engleze moderne (dup anul 1500), se manifest8 din nou o puternic’ influenta in perioada Renasteri (1500-1650), cénd p3trund in englez’ aproximativ 10 000-12 000 de cuvinte. Datorité renasteri interesului pentru cultura clasi- cS, multe cuvinte sunt imprumutate direct din latin’ sau greacé, dar si indirect, din francezd. Unele cuvinte au fost ,reimprumutate’, generand dublete ~ count si compute sau poor si pouper. Odaté cu Revolutia Industrial si descoperirlestiintifice, apare nevoia de a inventa noi cuvinte cares redea noile notiuni si cunostine, multe dintre aceste cuvinte avand , origine greco-latins Fig. 2. Apeduct roman «Caius lulius Caesar, om politic, general, orator si scritor roman, a cucerit Galia (52 LHr) si a invadat Britania in STH si S47Hr? des engleza este o limba german la nivelul masei vocabularului ponderea o detin cuvintele de origne latina? Asti, un procent de aproximativ 55% din masa vocabularulu imbil engleze este de orgine latin, prin flier drecté sau prin inter- mediullimbilfranceze, 35% sunt cuvinte de origine germanica si 10% sunt imprumuturi din alte limbi .romanii au inventat apeductele, betonul folosit la constructi i bornele kilometrice plasate pe marginea drumurilor pentru a arsta distanta pnd la cel mai apropiat oras? Ele indicau si constructorul sectiunii respective a drumului si costul acesteia. Auadus, de asemenea, multe imbundtStiriincaltéminte sau inventat... josetele (socks in englezd, soccusin lating). bine-cunoscuta garoaf’, numita cornation in englez8, are etimologie latin&? Provine fie din coronatio (= impodobire cu cununi), avand in vedere forma petalelor, ca dintii unei coroane, sau din faptul c& floarea era folosité la impletirea coronitelor, fie dintr-un cuvant din francez8, carnation (tenul sau culoarea pieli unei persoane), care deriva, la rndul ll, cuvdntul latin carnatio (= bucat& de carne) si care face referre la culoarea roz a flor, asa cum era ea inital