YU vCtgo9votd 6 YCU.

OVO|O VUrutO3
€o
ecqoeprp eper6 l5 lenlyullep ep
eleueuexe ru1ued plqg
VIINIOVUo
Nto
l^lrvSnct-NrcnursNt
uolrrYilArrcv
vclcoHl^l
Nlo3HgtS VNtlt tHf,sEl tolo vNtov vuounv
lngurus srolv tNouvg Nlu[uvf, \n]vHtu[
tHf,vuaNvxslv NlWUVf, VNUVS \nlNoultd VNVnnt
yIVW vNvnn nuvf,oro \ntvHn t vutNil
tuvssvn vNv-vNtNvtg vrlNre vNtuof, vNnstuf,
(roleuop.rooc)
f Hcv-l!tHcNVVctuStvn
 L
11"""""""' """""""""""' aigb.tSoq%q alryn{ay
99 """""""' "' e$llo^zap ep rrueuop-unlnurfuoc edeyeg '9'111
99"""""""' """""':""""" )Ulowoqlsdr Intueuoq'S'Z'III
99"""""""' Mtoa.o $ cltawg lnrueuoq 'V'Z'\l
V9"""""""' aptarios lS uto lntuetuoc 't'Z'lll
e9"""""""' alullts Inruetuoq'Z'Z'l1g
29"""""""' """" atD)runtuoc tS pqulT lnrueuog 'l'Z'ilI
19
"""""'r"' """"""""':' ' lnurfuoc ep Jolrruewop eztlary 'Z'III
gS """""""' elewlultu efutrec 'e1lce;es ep IIJoIIJo
'ldecuoc :girurppr8 urp royfprnllce roltrnlnutfuoc '
"clletuolqoJd
l'III
' ' "' " (aqcnlaq&uV nn.ta1n1) yIINI11yUO NI11 AIIyJ111fl-AIIJ1UISNI
,SS
I trTIUNIONITNOf, 'III ANTOIIdVf,
,s................................:.
:^'o*: .. acgfot'orlqtrq arultalay
9v"""""""' "" JoJeAIlceIqo uerczll€uorieredg '7'11
VV"""""""' 'lnutfuoc ep rolllueuop ele ocglceds enllcerqg'E'11
68 """"i""""':"""""""' eleqorfecnpe roleAllcelqo urSoyodrl '7'11
'1'11
L8"""""""' leuorfucnpe Aucelgo ep lqdecuo3
"""
"'
18 (tt1c namo1o 3 ttutpv,lrunf./ VIfNf AVUC NI11 AIJYC111U-AIIf, 1UIS1111
InTnsf,Joia ururrrrJgrflo'rI ln'IorldvJ
98 """""""'
""":"""""" "' ' acg[nt8ot1q1q alul,.tapy
S8
.'""""""' relocSerd lnlugrugignul uI arulnclrJnc leuroJor oltcllsuelceJu3 'E'I
tt """""""' 'gcrSo8epedoqrsd eralltsuoc':
I t """""""' gleuos.led erullolzep ep riglr,rltcy 't'lZ'I
erluelralut ep ;o1eue-6ord P
0t """""""' """"""' elerfueuedxe Ilueuop ed riplrnlcy 'Z'I'Z'I
62"""""""' esele ectlcsplp 1iqtlnllce tS uncol 'l'lZ'I rtlp1tsnrup n8oSopad .rJ g'q
12""""""" lugutgignul ep Inuuld 't'Z'I 'apuoioanpa gdo'o7'oPuai
92"""""""" ounduul erfecnpe n;1ued rnlnunlncrJ.rnc lnlnutfuoc tS u;nlcnrls 'Z'I pluawaBnuou u! ararnporru
eundrurl e{ecnpe ug elerfueusdxa nuauop - orullonzep ep rrueruoq '['l u1 .to1a6ca1otd TnquawaSouow
tl """"""""" '(1gg7 'uor11o4) cttcotd Ptq
g """"""""" (aqcnlaqBuy ttrrnptl gfUnaINII flIfvf,n11fl IS flUvITOAZtrO
rS plnzE,tsr s-lll e Pe :100;
tro -I\fuuNtrc nu(Ivf, -uYToJsf,ud IAUlTnJIuunc'I anfoJ,ldvJ rc1apol8 o a,nuttqo aP auaw
............... .................,aqmu!-tug^n) '(Eggg 'urorr1o4) cltcoi Ptt19
tt '(9ooz 'qrlSnPPe ts glnzgau
o8oSopadoqrsT'(ggg7'uor1
aB oSop a doq1s7'(ggg7'rornet
SNTUdNf, '..eztJ u€ol nJpuexelv" Idgrl
el€Jelselu IIpnN ep rnlnure-G
JOun InJpuc uI nJqluelu n
uI nrqueu ec truAIlcB V 'lSeI
erSoloqts4 ep €elellnouC 3l r
'(tuPig'ru
rS etroel '(te{ecnpe utSolot
 CAPITOLUL IV. FORME DE ORGANIZARE A PROCESULUI DE VII.2. Mijloace didactice
iNvATArvrANr nrx cnAnrNrl A 6tena srgn"inl .._._:_... ..... ......................j2 cu preqcolarii. Mod
fV.1. Forma de organizare a procesului de inv6f6m6nt. Referinle bibtiografice ...
Concept gi corelatii necesare ...................12
IV.2. Activitatea de invdfare - formi specifici de realizare CAPITOLUL VilI. PR(
a obiectivelor educationale in grddinifa de copii ABORDARE DIN PERS
.......76
IV.3. Activitafile de invdfare dirijatd: caracteristici, obiective, exigenfe ................... g0 (Valerica Anghelache) ....
IV.4. Jocurile gi activitdtile la alegere ................ .................. g1 VIIL I . Perspective de ana
IV.5. Activitdfile extracuriculare .................... g1 VIIL2. Niveluri ale proiec
IV.6. organizarea grupei de copii in cadrul activitetilor zilnice. VIII.3. Etapele proiectdrii
Aspecte psihopedagogice gi ergonomice privind organizareagrupei de copii VIIL4. Proiectarea didactir
.......g2
Referinle bibliografice ................ ..................... g4 Referinye bibtiografice ....

CAPITOLUL V. JOCUL _ ACTIVITATE FLINDAMENTALA CAPITOLUL IX. SPECI

hl CnAnfNI,igA, Qulrana petronela Barna) .....................85 PRE$COL AR (Litiana M
V.l. Conceptul de joc .................... g5 IX.1. Conceptul de evaluar
V.2. Functiile jocului in grddinitrb .....................86 IX.2. Metode, tehnici gi ins
V.3. Tipologii qi interpretdri ale jocului .............. ................. g9 gi progreselor in invE
V.4. Valenle formative ale jocului didactic ........................93 IX.3. Proiectarea qi interprr
v.5. Aspecte specifice desliqurdrii jocurilor didactice in grddinifd ........94
V.6. Materiale utilizate in jocurile desfhgurate in gr6dini16. pregcolar. Valorificar
Juciria gi semnificafia ei ........... IX.4. Strategii specifice de
................g7
Referinle bibliografice .. .............. Referinle b ibliografice . .....
,.....................99

CAPITOLUL VI. VALORIFICAREA JOCULUI DIDACTIC CAPITOLUL X. MEDI{N

iN,rcrrvrrAlu,n DE iNVATARE DrN cnAnrNrtA (Gianina-Ana Massari)
.....
(carmen Alexandrache, Iuliana petronela Barna, Mihaela carmen X, L Teorii gi practici referir
Baroni)........... 100
VLl. Jocul didactic in activitAtile de educare a limbajului ......,..............100
in educafia timpurie
VI.2. Jocul didactic in activit5file matematice ................ X.2. Caracteristici ale medir
..... 103
VL3. Jocul didactic in activitdtile de cunoagtere a mediului ............... X.3. Ambianfa psihorelalior
.... I l0
VI.4. Jocul didactic in activitdtile de educa{ie pentru societate Relafia dintre copil, grup qi
.............. 113 r

VI.5. Jocul didactic in activitelile psihomotrice .............. Referin1e bibtiografice . ......

..... I l g
Referinle bibliografice . ....;..........
......................120
CAPITOLUL XI. STIMU
CAPITOLUL VU. METODOLOGIA PROCESULUI PRE$COLARTLOR iN Cr
TNSTRUCTIV-EDUCATrV DIN cnAorNrl A (Gianina - Ana Massari) (Cristina- Corina Benlea)
...........r21 ..,
VII' 1. Metode, tehnici gi procedee folosite in cadrul diferitelor tipuri XI.l. Perspective in inieleger
de activitdli de invdlare
........121 XI.2. Factori care condilione
VII.l.l.Delimit5riconceptuale....'....'....'. XL3. Factori inhibitori in ma
VII.1.2. Clasificarea metodelor de instruire ...............123 XI.4. Specifi cul manifestdri i
vII. I '3. Descrierea metoderor de instruire. particuraritili
XI.5. Stimularea creativitdlii
pentru invdtImdntul pregcolar
... .124 Referinle bibtiografice ........,

8
 6
657,""""""' ""' acgfotSouqq afutn{ay
,9(,""""""' "' greyocSerd etrsrgn e1 rrfplrnrleerc Ber€lnrulls .S.1y
LrT,""""""' "' preloc$e-rd e6ren ey yfglrnrleero ruglseJru?ur .y.1y
lncgrcedg EZI
VV7.""""""' l1igllnltee.rc EerelsoJrueu uJ rrolrqrqur rrolceC.€.IX tzl
7,V2""""""' """"' €elullllleelc gzeauorfrpuoc eJec rJolcEC .Z.IX I7,I
Ir7,""""""' """ .
Iliglrnllearc rnlnueuoueJ uere8elefug ur anrlcads;ed I'IX
We""""""' ' (oatuag Dur"toC -ou17s1"g)
YTINI(IYUC NIC UOTITYIIAIIJV'INUOVJ NJ UOTTUVTOf, SflUd
TV
AIIVflUJ INTN]YITNf,IOd YflIIVTfII{IIS'IX ]NTOIIdYJ
0V2""""""' """ acgfo8oryq1q aful.ta{ay
6t2""""""' """" pluerqrue lnrpeur rS dn.rE'pdoc e4urp erfelag
'gilutpgr8 ur gleuorfel e.roqrsd eiuurquy' g'y
L22""""""' ""' piyutppr8 Ulp leuorfecnpe rnlnrpeu ele rcrJsuelcereJ.Z'X
812""""""' sundurylurfecnpe u1
8rz ':::1r:ri:*i::l:i::ii::J"ir#;:":;::;,i,; ]LI.J
IgIINIAYUC fy .IvNOIIvJnOtr TnI(gI^tr .X TOTOIIdYJ
66
912""""""' ""' acg[o.t8o11q1q alulta{ay
L6
S12""""""""' dnr8 ep rS glenprnrpur erenl€Aooln?/erenlene ep ocgrcods rr8elerlg .7.yi
602""'"""" rolrJgnlene rolel"llnzeJ eeJ?cguol€A .relocserd ts-,-.-
v6
lnlugrupignur ur eJenlple ep roleqo.rd eerele;d:e1ur rS ee;elceroJd .t.XI E6
002""""""' relocSard rnlnpdoc e1e erefgnul ur rolsserEo;d rS
68
Jolepllnzal B eJenlena ap eluetunJlsur rS lcruqe] .epolefitr .Z.XI
98
L6I""""""' er?nleno ep 1n1decuo3.1.y1 s8
161""""""' """""" """ (plpW oun1p7) UVTOJSf,Ud s8
.ININYIAIYIYNq NI IruYN'IYAfl YTh'
TNJI.{IJf, dS'XI TN'IOIIdVJ
96I """"""' ""' acgfo"tSorptq alu4alay t8
68I """"""' Iiglpelncrued 'a1ueun8;e :p1.er3e1ur gcrlcuprp eerelcerord .r.IIlA 28"""'rrdoc ap radnd e:
l,81""""""' "" acrlcpprp rrrplcaro;d e;ede1g .E'llIA
I8I ".'""""" ecgrceds eJEIncrJJnc oluounco(I'asrlc"prp ruglcaro:d el" rJnle^lN.z.IIIn 18
"""""""'
611""""""' ecrtceprp ruglcero.ld Eg^leue ep enrlceds:ed.I.IIIA t8
611""""""' ""' (aqcolaqBuV nunp11) 08
'elua8ne
r rnlnf,munJ rornoN v^rrJgdsufld Nro fluv(Iuogv 9L
.YTINI(YUC
NI YJIIJVOI(I Vf,IIVIJf,IOUd'IIIA TNIOIIdV3
ZL
g/I........'.'.. .....
acg[ogo11Eq aful.tq{ay
tSI """""""""""erufgnuJ ep:oprfenlrs ? eruzrrurldo ep fflllepoyq.ruulocse;d nc ZL
e;ufpnur ep royrfplzrrlce ecgrcads oorlceprp eceoyh6l .7.11n
g(I InTosl
-*q
lmK-
CAPITOLUL XII. VALENTE FORMATIVE ALE ALTERNATIVELOR
EDUCATIONALE (Venera-Mihaela Cojocariu) .......... ....261
XIl.l. Ce sunt alternativele educalionale? .......261
XII.2. Caracteristicile principalelor alternative educafionale in gr[dinild .................265
X11.2.1. Alternativa Step by Step ........... .....................265
XIt.2.2. A lternativa Waldorf
Pregcolaritatea, sau a
XII.2.3. Alternativa/metoda Montessori ...274
complexi gi fascinanti in ev,
X11.2.4. Alternativa Freinet ......................278
XIL2.5. Alternativa Jena .......... ...................................281 cantitative qi calitative in pl
XII.3. Rapomul tradilional - alternativ in grddinitrA .............. ..................283 acesteia, inintreaga sa co
Referinle bibliografice ...................;..........!..... ....................284 psihosocial al copilului la acr
procesul educativ gi articulart
CAPITOLUL XIII. PREGATIREA COPIULUI PENTRU INTEGRAREA Privitd din aceastd per
OPTIMA N,q.CffuTATILE DE TIP $COLAR (Cristina-Corina Benlea) ..........287
matic, circumscrie un ansarl
XIIL I. Delimit[ri conceptuale: maturitate qcolar6, aptitudine
instructive menite a valorifi
pentru qcolaritate, pregitire pentru gcoald ................287
XIII.2. Domenii de dezvoltare a copilului * aspecte specifice ..................: ................289 copilului in intervalul 3 _
XIII.3. Varialii in dezvoltarea psihici a copilului 9i aptitudinii centreazd demersul instruct
pentru gcolaritate - factori determinanfi, trasee de dezvoltare ................ .......293 privit ca subiect central qi r

XIII.4. Dinamica motivaliei in trecerea de la gr6dinilS la qcoal[ ............297 inconj urltoare prin observar
XIII.5. Rolul familiei in integrarea copilului in activitdtrile de tip gcolar ...................299
,;i disponibilitllile sale inre
Referinle bibliografice . ............... .....................301 profesionale, a capacitllii d
adaptate nivelului de dezvolt
CAPITOLUL XrV. COPUI CU CERTNTE EDUCATIVE SPECTALE
(cEs) iN snnvrclllE DE EDUCATIE TIMPURIE (Atois Ghergul) ...............302 din grddinifd. Acestui ultim
XIV.l. Educalia integrat6 gi incluzivd in serviciile de educafie timpurie ..................302 nulr cu c6t el are implicafii p
XIV.2. Relafia grddinilei cu familia gi comunitatea ............... .................309 Cadrul paradigmatic
Ai z
XIV.3. Colaborarea cu pdrinfii gi cu alte categorii profesionale de sprijin.................315 rrin revizuirea politicilor edue
Referinle bibliografice ................ ....,.................322 srbliniind ca necesitate rec{
pre.scolaritifii, in mod special
cAprToLUL XV. MODALTTAp nn TMPLTCARE A COMUNTTATTT
iN spRrrrNrREA AcruLUr EDUcATIoNAL DrN cn LuNrlA apilului, precum gi prin re
(Liliana Mdtd) ............324 rexolaritElii. Aceste tendin
XV.l. Relalia grddinild-familie-comunitate ........... .............,324 nanagementul activitdlilor din
XV.2. Parteneriatul - fundament comun de ac{iune ............327 Actualul curriculum pen,
XV.3. Parteneriate viabile intre grSdinifd, familie gi comunitate ...............................330 ::ndin1e, bunele practici (con
XV.4. Strategii de cooperare qi colaborare ................ ..........332 s: prin punerea in lumind
XV.5. Practici gi programe educafionale desftqurate la
riricultdgile inerente in proier
nivelulgr5diniteipentruimplicareacomunit5tii.......'...;.'.'....
Referinle bibliografice ................ .....................340
:in gradinilE. prin conJinutur
renru invitdmdntul pregcola
Anexe. .......341 -lterioare ale gcolii, prin inter
::;lul primar, valorificdnd poti

l0
 €I
Flcrc uI €ererrup' EzrruroJrun e ep ?iupuer ?lsrxe 'eolseo? ,r"",
"'f frr'iotfffi*ffii]t'jrfii
1 uy 'erpeng 'epuelurg 'ec;eueueq 'eue31ng u1 '1ue g ep elsJg^ e1 reruud plurgiugignul ug rSrrcsug
luns rrrdoc (.roy11eg erej 'eq8uy) eruelug eere;41 rS epuBIO 'e11e11 u1 'nlduexe eg 'r{decxo !UOruY
tS g6xa '1ue 9 ep €NJ9A €l sdecug lugrupignul ep rerurrd 1n1crc roprpi eolelr.roferu ug rSeq ,
'qitutpgr8 u3 alern$3:sep eatl"tr
elsec€ orrdoc n4ued e,rqucgruues rrcgoueq gzeenue? eundup e{ecnpe ep eleurerSord nrlued eo€3go luaun4sul un
e1 eerudrc4red gc 1n1deg gzerurlqns ele leeJ elrrpnls 'ecrlsrlels elalsp op oloourq rnlnsJeluep e gc4cud BeJslutu
'%LI-Z| nc lncsorc
e auer8o;d e5ece e1 eredrcrged ep eler 'er8euo5l rS epuelurg 'zt1u8nyo4 'rudl3 'eue31ng
rS lncgrceds aP {esaraPt ro1
'e{eor3'elugurog uLgxgzeezln,erd (y197) ecrpAng lqrode{'eundurl erfecnpe ep el€turoJ
eletuurSo"rd e1 edrcrged gs ep reruud Inlclc uJ llJelJcsul ?lsJgn tS tue y e4u1 ezeuo4seS gs duuaqr rolduq
reJInISu
elsrg^ nc rndoc en:ulp 0AS6 urfnd rS efuegodun a?a1afu1Pd a.
1ec '0202 1ilrc u1 gugd 'ec eeltquls gueedo;ng ?IsIruoJ
<loJlle eC'er€llo^zep ep
II0Z 1nu" uI Insecord u1 elnlu t-ps ar?c eleuo{ecnpe euerSord - retrrllderd lnluguryfg,{I4 tt'w
op eroneu n€ eJBc ndoc ep Arlscglutues Jglunu un ap lueruout lsec? sl uIqJoA 'eepgcs elel€nlcB nc a1s{uuoJlt(}J q
€A glsJgl ep euo8elec gls€ocs utp roludoc Inrglunu 0t0Z Inue uJ gugd e^c qzeedrcque -ecnpo '1ugur9f9,ru1 I{ ailr:f,il
es ?c€p relqJ '(tIgZ 'ado.rnE m atoJ pul uolp)npg pooqplryJ tlng uo oloq tay'Sc) es eJ?c rulocsud lnrugu&'rU
('lltu S', 'xorde) ru? 9 qns rrdoc ep luecord orelr Ietu Iec ep tulqrol'etctnl ug nldurexe ep
n4ud areo8Sr
rS le,rqrugeP
'redorng uI 'rerfelndod Inlplol ulp o l'g glulze.rder IrrB 9 qns utdoc 'tetugtuol{ Inzec uI 'qluIP^E.6 qp
"reJe
'('llur 8't'xo-rde) ru€ 9 qns rrdoc rflnur t?ul Ioc nero )n rS efuurg u1'nldurexe eC'Iu? 9 qns
elsJgl nc rrdoc ep eusorlrtu Ze ne5lxe 'EI1T,u! 'edorng ul gc lnldeg pzerfuepr,ro VI1Zerwul rnun € 'Pn1Pc11de-rpeld 9A
urp lelsoJng lngoder 'le3l1sv'gcger8ouep Bo1elqeer ep urf ec eluerun8ru ep tS 1nu{sns epe g eleod Intunlo^ 'cueu6erd
rrrndurq ge{ucnpe 1e reluoud lnre}ceJ€O 'urndru4 ole}srgl e1 erfecnpe oru II er€c ed tn1n1o.r -eped 1e 1e.reue8 ti cgosolg
rrrpz4ue4Suoc r{glseceu erdnse eliuep IaJNB es-npug8g4e 'nfnlozar rS t{erulcep teldopu 'gclJliulps gnecadsred I4P lq
ne-S 'eleuorfeu.rslur oueorzoduls rS efuue;uoc JoleseoJeunu Ie le4uec ynlcund lrnlqsuoc utfuspl're urelnd'aluaraPsum
u rundru4 rerfecnpe eruel '1s3q1e eq 'leuorfuruelur lellu u1 eleuorfecnpe rcrllod ep olJoletu
'a1euo{ecnPe tct1cerd elemq
u1 royiueprcep e rS uncerd 'nrueruop u1 rop$rlerceds u gluelsuoc eredncoe;d o emlt1suoc
undo:d rS1
ugrcnl tars
oeundurrl erfecnpe ep roleurerSord rS royrcrlJes eele1tlec 1e3;se
lcuxe reru 'or;ndrull Brftcnpg
nc 1nu{uoc eP e}uaural3 xxrn
lnlugurgignul UIP arl1ceplp
aqcolaqhuV o)ualDA 'rp '^run .:{uoJ Jolsece e Pc4cerd saJsP-IoW
epcldol e4utp ereoog Jzar
-r.ue
:llunduutl f tlvcncf lS ruvrtonzfc fc o-r1ul eluzll€uB ?ieJ eP Inuq(
'u-;nsgru glu8a q 'reloc6ad Jru
j
lVUf Nf C nUCVC - UVtOSsfUd v\lntnCluunC
ec Ecll€tuelqord elsun utP
I Florldu3 e tS urncerd'reirurPP6 P P
roprelocserd rolllgluelncrued
r{gltruleerc €oJelnruqs'anenJe
tugpetord e,tlcedsred u1P
e1e aprfueuedxe 13 aJs{o zal
u1p ereig,rug ep .roPfgY,rem
t|"w
programe asigurAnd fundamentul invlfdrii pe tot parcursul viefii, integrare sociald qi impune inlelegerea profu
dezvoltare personald. AtAt rapoartele europene, c6t mai ales experienfa practicienilor (ne general, a particularitdli
referim cu prioritate la cadrele didactice din invifimdntul primar) eviden{iazb corelatii intervalul 3 - 6/7 ani, prec
str6nse intre frecventarea activitdlilor din grddinild, in mod deosebit, gi rezuttatele inlelegerea concepteJ
qcolare, ir-r special in prirnii ani ai ciclului primar de inv6!6mdnt. De asetnenea, datele existdnd diferenfe semnifi
PIRLS 2011 ilustreazd, ca exemplu faptul cb elevii care au frecventat programele de tare a caracteristicilor bi
educatie timpurie tirnp de 3 ani sau mai mult oblin ulterior rezultate foarte bune la lecturd (Doron & Parot, 1999, p.
(cf. Key Data on Early Childhood Education and Care in Europe,2014). ce vizeazd. in mod evident
Educafia tirnpurie include perioada antepregcolard (0 - 3ani) gi preqcolar6 (3 6lj reprezintS,,totalitatea trar
-
ani), viz6nd practic ceea ce psihologii numesc prima gi a doua copildrie. Raportarea duc la o schimbare calitati
oricdrui demers instructiv qi formativ la aceste etape presupune luarea in considerare a cuprind (...). La om dea
finalitdtilor educaliei rirnpurii (0 - 617 ani): funclionale care diferenlia
o,,dezvoltarea liberS, integral[ gi armonioasb a personalitalii copilului, in funcfie de i\eveanu, 1978, p. 195).
ritmul propriu gi de trebuinlele sale, sprijinind formarea autonomd gi creativi a nlanurile ce fin de existen!;
acestuia; Vom sublinia in cel
r dezvoltarea capaciti{ii de a interacfiona cu alli copii, cu adultii gi cu mediul pentru a den.oltare a copilului preg
dobdndi cunogtinte, deprinderi, atitudini qi conduite noi; incurajarea explordrilor, ce prezintd relevanld pentn
exercifiilor, incercdrilor gi experimentirilor, ca experienle autonome de invdfare;
. descoperirea, de cd.tre fiecare copil, a propriei identitSli, a autonomiei qi dezvol- Domeniul Dezvoltare
tarea unei imagini de sine pozitive; Yizeaz6. toate schimb

'sprtjinirea copilului in achizitionarea de cunogtinle, capacitd{i, deprinderi qi coordonare senzorio-moto

atitudini necesare acestuia la intrarea in gcoali gi pe tot parcursul vietii" Vorbim astfel despre doud
(curriculum pentru educalia timpurie a copiilor de la 3 ta 6/7 ani,200g, p.9). a) Dezvoltorefizicd, c
Daci in etapa antepregcolar[ cre$terea gi dezvoltarea copilului au loc in contextul . dezvoltarea motri
influenfelor venite din partea instituliilor specializate (crege, centre de zi etc.) gi, in mod . dezvoltarea motri
covdrgitor, din partea familiei, cu accent pe satisfacerea trebuinlelor de nutrifie, ingrijire, o dezvoltarea senzo
menlinerea sdnitdfii etc., in etapa preqcolaritSlii accentul cade pe influeniele educative qi
gi funcfionarea orl
formative venite din partea gridinilei.
b) Sdndtate Si igiena p
Deqi familia rdmdne un factor important gi in aceastd etap[, grSdinifa asigurd cadrul
. promovarea sdndt
formal necesar dezvoltdrii psihice a copilului in contextul unor activitatri coerente,
planificate qi sistematice. in acest sens o importantl deosebitd trebuie acordati . promovarea ?ngrij
curriculumului preqcolar care oferd cadrul general al experien{elor de cunoaqtere ce sunt . promovarea practi
oferite copilului la aceastl v6rstd. Cercetdrile in domenir
genetic qi se realizeazd, prit
dezvolti musculatura, corpu
I.1. Domenii de dezvoltare - domenii experienfiale in educa{ia timpurie
tn ceea ce privegte mo
EducaJia formalS realizatl in gr[dini16 reprezintd un ansamblu de acfiuni congtiente, aleargl, prinde mingea, penr
planificate, deliberate qi sistematice, menite sd asigure dezvoltarea bio-psihoso ciald a 5 ani pregcolarul poate mer
copilului preqcolar. De asemenea, Legea Educafiei Nafionale (ll10ll) stipuleazi: migcare, at6t timp c6t efor
,,curriculumul nafional pentru educalia timpurie este centrat pe dezvoltarei fizicd, asemenea, la 4 ani lateralitat
cognitivd, emo{ionalS gi sociald a copiilor, respectiv pe remedierea precoce a Dezvoltarea motricitdlii
eventualelor deficienfe de dezvoltare" (art. 67, alin.l). Pentru reugita acestui demers se modela, migcdrile cAgtigAnd

t4
 9I
g&dec eelelrclr1ol tr 'gJeorJelu€ udele nc nrlereduroc'efeug u; pug8rlsgc elrrpc$rur'elepou es sJeuep In$eJ" uukle, rrFqt
rS euesep e op rnlruulocse.ld eeunrfc" ul gueprAo our^ep eug niglcr:]otu ?eJu1lo^ze(J
e ecocerd ealelPauar 3d .
'?pzrlrqsls elep else eelelrl"Jelel rue BI '?eueruese 'gtlztg eeJu1lonzep gl Ptc'l
t :gzeelndqs (ttOat) qwoh
eq 'ecrzg eles elriglrpqrsod nc proce uJ else resocau InUoJe pc dup ]gl" 'arccSrur
e gl€Icosoqrsd-otq Earqoralp
ecrro edeordu ep pqedec else 'llr- 9 eI rer 'glelcrcrq ed e8reu eleod 1rue1oc$erd ruu g
'elueqSuoc tunrlce sP qqutc
e1 'rorcrd un-Iu1gJes ?s'erafec es gs gleodES lue lelec n4ued'eo8unu epuud 'gilteale
'rn8urs gzeeseldep es lnrelocSeJd rue E e1 'p.rsrso.rE ealellculotu slsenl.rd eJ Booc ul e1rndu41 u$uanPo q afl
'em8ts leru ulnep ep.rgcSnu rer 'e1e1rcr1se1e u1 g8qSgc lndroc 'ernlelncsmu ?]lo^zep
es er?c ug edele else selellJ?1ocSer4 'gcrSolorq eJezrJnleu ultd gzeezrleeJ es rS crleue?
gleurruJelep else erJolou uemllonzop gc lqde; pzututlqns nrueuop ur elrrglecre3
tuns ec erelSeounc sP q#;r
'uleuos:ed eo]€lrJnces purrrud royrc4cerd eo;urroruo.rd o
pt€procE elnqe-g gltqsP !
iepuosred reuerSr rS rurftr8ug eare,roruord o 'eluoJeoo ligtlnrlcerflll F
irerfulnu rS rriglgugs eele,\oulord o Tb
Inrpec grn8tse eirurPqfr
:olrruoruopqns nc'olouos,tad puat8t $ a1n1pupg (q
i(iurs ep roleueSro ee;euorfcung rS rS e,rtlecnpe slefuengur ad ry
erucsrtu er1u1 gurldo eereuorieler ep gpqesuodse.l) errolour-otJozues eeJefloAzep r 'erftr8u1 'elllrnu ep rqsiryF
!(.roprpcSru 'rolunlse8 eefeug ep gpqesuodser) eug Ilipllcr;lour €erellonzop o poru uJ '1S ('cP rz aP aaua:
i(eriouocol rS grnlsod ep gpqesuodser) erersor8 11|qtlcploru Bere|loAzep o Inlxeluoc uI col ne rnPPdrc
'(6 'd 'g0OZ '!w ltg oI t
:rrueuopqns eleJeolptuJn nc'pcrzE[ a"m11ocag (e
:gzeq ep runrsueurp gnop ardsap laJlse urrqJo1 ,,lllet,r lnsrncred 1o1
ad $
'eleuosred rrfelunces rS rriglgugs 1nue1d u1 rS runcerd '(euolour-olJozues eJsuopJooc rS ueputrdep 'rfPqceder *
'efeug ep ugcSrtu 'e1duu ugcSnu) crzg ueld ug esnpord elugqutqcs oTeol gzee L
-lonzop r$ renuouolnu e TpS
p1ouostad pua81arytpups 'pc1zg[ anqodzaq Inlueruoq
$
ierefgnul ep
aurouqe f
'.leyocSerd InlnunlnclJJnc legosolg € ?JeorJalln eere8eleful n4ued gfueneyer plurzerd ec 'rolugroldxe eerelerncr4 lrm
eeec od puglslsul '(glurcos igleuorioure 'pnrlruSoc 'gcyzrj) relocSe.rd rnlnpdoc € erellonzep e n4ued Inlpotu nc rS ufPP r
ep Jolrruouop els rcrlsrJelceJ?c eleledrcurrd ezeeurn m elec uJ erulqns uro1
'puetun efuelsxa ap urf ec ellrnuuld € gAUBeJc tS gurouoPe eart
oleo] uJ elrlelrl€c rrgurJoJsuerl e:dsep z?c trsece uI rurqJo1'(SOt 'd'9161 'nueene51) ep erfcuq: u1'rnlnltdoc $ry!
.(nlpeul e1 eruldepe gunq I"Iu o el pugcnp 'lqueuregoduroc gzerfueJeJrp eJ€c eleuorfcury
rJnlcruN rcu gzeoz\eeJ os aJeo uud secord un else ?eJelJolzop tuo €.I .(.'.) puudnc e e&Jeplsuoc uI eoJenl aun&t
el eJuc ed ser8e; ep Joleluotuour epgod uJ luepuocse sues ep gArlelrlec eJequrqcs o el cnp eeregodell 'euppdoc EnoP a
erec 'eleletcos tS prnleu ut elnce4ed epqrsJoneJl JollJgurJoJsupJl Belulrlulol" glurzerder Llg -d grelocSerd lS (tueg-
?lsecs 'atnqodzap ep rnldecuoc e$anud ec ?eec uI 'crzg 1nue1d lueprnd potu ut gzeozr^ ec
'(VyOZ'adoar
Allulrlueo urpro ep elcedse el lrqosoop pour u! groJer es ug '(661 'd'666I'1ore4 ry uo.rog) pJnlcel €l eunq eusoJ 3ls{rEe
ep eleuru;Sord luluenceg ne
..elelrJnlerr e1 gugd eregeu €l ep lll efurg reun e1e ecrSolorq Jollcpslralxerec e eJel
-1onzep" ec €oloqrsd ap glrugop alse nan1Sa.t 'loJlsv 'enrlscgrutues siueregrp puglsrxo
elelep 'eeuotuese eC 'lugurC!
elel€llnzoJ tS ttqesoeP Pou
eldecuoc eNece e.qug 'plufueso olse eJullolzap rS e;e1$erc ep roleldecuoc eere8eyeful
'gtsrg^ ep gdule glssecu u1 ypgfglul rnlncgrceds e rS runcard 'Ve llielaroc gze{uePrna (:eurud
LD- E 1n1eire1u, eu) roltuetctlcerd ufueuedxa
uJ elercos rS eleuo{orue 'elen1ceJe1ur oocrzg llJ?}lo^zop to1rfg1r.rc1ncJiled e ,lereue8
rS gletcos ererSelut 'lllelA I
ur 'e;u11olzep rS eregerc op Jolesecord .lopigl.lulncryed e gpungo.ld uere8e;efu1 eundul
 ;iincorporarea noilor cun<
suplete qi ca urmare a faptului cd in aceastd etap| se dezvolti sensibilitatea
tactil[ qi suportul unei invdliri c
peicepliile vizuale, precum 9i sensibilitatea auditivd, ceea ce-i serveqte pentru orientarea dependenti de particularitr
in spafiu qi raportarea la obiectele din jurul slu. Un aspect demn de remarcat este
qi
trebuie inv51at. in ceea ce
faptul ci ,,motricitatea este 9i terenul pe care se manifestb cele dintii reglaje voluntare' ,Je bazE a gAndirii, ce
(Cre]u'
pentru c[ scopurile atinse prin acliuni reale sunt cele mai accesibile copiilor" r alorificarea experientei ar
2009, p. 112). Gdndirea logicd gi rez
Pregcolaritatea reprezinti etapa in care se formeazi comportamentele alimentare' rnatematice gi ?n inplege
pregcolarul dob6ndind o relativd autonomie in folosirea tacdmurilor' De exemplu'
sus{in reactual izarea reprezentiri
reuqeqte sd m[ndnce cu furculila buc[li
$chiopu gi Verza (1995, p.121),,,1a 3 ani copilul ruri logice ce vizezzd mdr
de carne ce i-au fost tliate in prealabil. intre 4 gi 6 ani igi insugeqte conduitele de utilizare oarte-intreg (tot, jumitate
adecvatS a furculilei, lingurii qi lingurifei, paharului cu api, a
qervetului, solnilei"' De etc.). de$i intAmpini difir
4 ani apar qi preferinfele alimentare, concomitent cu refuzul unor
alimente' raporteazd cantitatea de
asemenea, la
in aceasti etapi formeazi conduitele alimentare legate de modul in care min6nc6' in
se ;onceptului de num6r exis
care folosesc tacAmurile, legate de linuta la masd etc' -iurul v6rstei de 5 ani. Aser
in privinla conduitelor igienice 9i vestimentare se poate spune c[ in intervalul 3-6 ruazA pe aspectele de r,i,
dobAndegte deprinderile necesare care ii reduc dependenla fa{6
de adult (de ;apabil dejudecarea qi rez<
uni
"opilul incheie nasturii, i$i leag6 gireturile etc.). De asemenea, pregcolarul iqi insugirea cunogtinlelo
igi
"*"rnplu, deprinderi legate de igiena personall (spSlatul miinilor, al felei, din{ilor etc'' diverse medii (natural, soc
insugeqte
frind atras de tot ceea ce se
folosirea toaletei, a slpunului etc.)'
Degi exist[ diferente intre copiii de aceeaqi vArstd in ceea ce priveqte
dezvoltarea
Domeniul Dezvoltare
ftzicd, cert este faptul c6 pe mSsurd ce se avanseaz| in preqcolaritate,
miqcSrile se
Yizeazd dezvoltarea li
perfecfioneazi qi copilul incepe sd-gi cagtige independenla faf6 de adult.
r"intele, funcfia acestora), s
('utilizarea limbajului). Estr
Domeniul Dezvoltare cognitivd
yizeazdinteriorizarea mecanismelor de adaptare la real, de structurare a inteligenlei, principalele dimensiuni ale
anumite a) Dezvoltarea limboi
ile construire a operaliilor mentale, reflectAnd capacitateacopilului de a in{elege
. dezvoltarea capa
relalii ce se instituie intre fenomene, obiecte sau persoane. Acest domeniu este structurat
pe doul dimensiuni majore:
receptivi);
r dezvoltarea capa
a) Dezvoltarea gdndirii logice Si rezolvarea de probleme (ca activitate de bazd a
gdndirii); expresivd);
b) insuSirea cuno$tinlelor Si deprinderilor elementare matematice, de cunoastere Si b) Dezvoltarea premi.
o participarea la ex
inlelegere o lumii:
e reprezentari matematice elementare (numere, reprezentiri numerice, operalii,
r dezvoltarea capae
r con$tientizarea m
concepte de spafiu, forme geometrice, infelegerea modelelor, mlsurare);
. cunoa$terea gi infelegerea lumii (lumea vie, Pdm0ntul, Spatiul, metode qtiinlifice). r insu$irea deprind
Din perspectivi psihologici gdndirea logic6 implicd infelegere, aceasta fiind mesaj.
Dezvoltarea limbajulu
dependent6 de stadiul dezvoltirii intelectuale. in intervalul 3 - 617 ani copilul se regdseqte
structurare a acestuia fiinc
in stadiul g6ndirii preoperafionale, ceea ce inseamni cd vorbim despre o inlelegere
psihologici, limbajul reprt
elementar6, bazatd pe concret, pe descoperirea unor asemdndri intre obiecte qi/sau feno-
calitativ toate component(
mene. De asemenea, Zlate (1999) subliniaz[ faptul cd in{elegerea presupune sesizarea
interiorizare gi exteriorizarr
leg6turilor dintre cunoqtinlele vechi gi noi, stabilirea semnifica[iei acelor leglturi, precum

t6
 LI
' urncord'uqg8el Jolete tader
Jololurlsoun c u, e rezrlortalxe r S eJezrJorJelur
ep luerunJtsur un rs gJnsgtu pl?8e uI purg 'rnlncrwsd elelueuodluoc eleol Arl€]rl?c BeJezlses eundnsard ea:a8al:i
VzeozwB?to es erec uud JolJedns AIlIuSoc secoJd un glurzeJdeJ Inteqtutl ,pclSoloqrsd -oue3 nes4S alcetqo onul IlEu
pnrlcedsred ulc 'llqull e erlrzrgce ep 1nper8 ep ]uepuedep pulg Brnlsecs e ersrnlcnrN ere8aleiul o e:dsap tlrlqro,\
ep ppe;8 'gzrrlruEoc eer"llo^zep nc grn1g8el Esu,"rls uI glJ? es rnlnlequrrl ser"llo^zec e$esg8er es lnltdoc IUB ; 9-
'leseu purg ?]seecB 'ara8alaiul g:1
rnun eeJelrusue-4 ru1ued rnlnsrJcs seJrsoloJ isrrcs op roluepuudep eeJlsnsur o '(ecgriulpS epoiaru 1ndud5 1
isucs4rq;on rnlnleseu eerezrluerlSuoc r I
i (e:un sP u' J o 3 I 3 -F-'r.',til
lgre1r1.1euns BeJercose igcrleuog eJeurr.urJcsrp ap rrfglrcedec ?eJe]loAzep o 'rrferedo'ecuournu r.ryluezai[j
irrf-lgc eerercerde rS eerelSeounc ieeyec nc efueuedxe e1 ueredrclped o
:ntau)s 13 11t111c "to1anrua"td na"nqoa,zaq (q * a"ta$ooun) ap 'aJlJowalr:tt
i(gnrserdxe
eJecrunruoc 'nr1ce lequrry) erecrunuroc rS errqron ep rrfgycedec uarello tzep c E gzeq 3p elSlIAllJE EJ I ?Ir.P;
i(9n4decer
eJecrun{uoc '.,rrszd fequrrl) are8eleiul rS erellncse ep nfglcedec ee.le11o Lzep . leJnlcnJls olse nluetuop lS:'l
:n.tDirunruo) n * m1n[oqut11 oa,to4loeaq (e elltunus a8eleiul e ap rnlnpd'l
:1uns 'erelnclJrnc elolueluncop uI lS
epzpnerd'lnynlueurop elu runrsueulrp eyeyedrcurrd -
'refue8tlolut e eJeJnlf,Iuls 3P
'rupeSy 'sucs l$ lero ',u1cu 'ntsed lnlequrrl gru;lodoep lez!^ elsg '(rn1nfeqrurl eerezrpln)
ctleu8erd rS (rolelurzrnc lnsues) cr1rrerres '(gcrpruer8) cpcelurs '(erolsece erfcung 'e1e1ur,L
'rlnPe 3P qi
-nc) crSologrou '(rrqrurl eleleuns) crpuoJ lcedse qns rnlnfequnl eorcllolzep Uzeezr1
nltmuntao) n 13 m1nfnqwq Da,mno^zae Inruauo(I es eltrgcsttu 'aleluelordard
seJsllonzep o$a,Lrrd eJ Plal
'ole el"turuu'sueosred'elcelqo :ngs
lnrnlur gge ss ec ueec ]o] op seJ]u purg
lnltdoc ',r1le1ryec cserods a{euesqo ep lnlrlds 'e{decre4 '(lercos 'lernpu) rrpeu osJo^lp ''c1e ;opfutp '1eia3 1e 'rollulg
ug tnlnlrdoc IIJEJesuI ? eJeLuJn uc gyrqrsod elso etunl ardsop .lolefurlSounc eelSnsul rS1 1me1oc$e;d 'eeuaurase
'erelsece eotetlozor rS eerecapnlep
lrqedec ep) 11npe ep EieJ efuapuadaP
eNo eJ?ru lnreyocSe-rd ec durl ur 'quelqold u1 eluezerd gferl ep alelcedse ed gzeejo
9-e InlelJelul uI pc aunds et
-uocuoc os crur lnrelocserd rolerualqotd eeJeLIoz€d ur 'rolgugruesv 'ruB g op reSrgn
1n;n[
uJ es-npuezllaal oclJeunu rolunpoder eera8eyeful 'efuare;lp glslxe Jgr.unu ep rnynldecuoc
u1 'gcugugtu eJec uI lnPolu 3
eeJSnsur ur '?euoruese o0 '(lnlquerdrcoJ er,rrJoJ pl pFlcll ep palplrluec ezeeyode: 'eluolulle JOun InznJeJ nJ lue
'nlduexe ep) rolfplrlu"c e gpunJord eere{uereJlp ui liglyncgrp gurdurglug rsep ,(.c1e '..leftu1os 'tnlnlenraS e -
eq
11nu 'urfnd egeo; 'u{nd) eelelrluec rs runcerd '('c1e cruru 'eplgurnf '1o1) Berlug-egud
orezlpln op elelnpuoc e$a3n
elungoder'(lgle lol'leJ el) erfereduoc'(l1eu1 'ley'3un1) ueuugutgzaeztl ec ecr8ol unl
-roder roun eers8eleiug ep tS urncord 'elercuoc elcorqo Joun JolrJgluezetdueeJe fpcnq eftlncrn; nc ecuguqu
lenlceeJ utfsns 'nlduexe sC 'JollJnrul
ep lgedec else lnyrdoc nfpluuyocserd edele q 'lll rrunl uere8eleiul ug rs ecqeusleu 'e;elueurrlu e1 eluerueuoduro:
rolugluazerder BeJeuLroJ uI eprfuesa ]uns euelqoJd op ee;enlozer rs gcr8o1
'rnlnloerqns e eJporJoJue refuauedxe"eJrpugD
eo&clJrJole^
'nie;3),,.to1ttdoc elIqISecJ"
uud 'rolufer.uJoJur e enJcnleJd ep secord un eundnserd ec 'rurpug8 e gzeq ep
'erelunlon elelSer lglulp elo:
et€]lAllce o glutzerder elwec" 'eurelqord ep eorenlozer e$enud ec Beec u1 '1eiqlu1 ernqerl
rS else l€cJerueJ op uuap 1
ec rnlnlBrrelew e1u rs rnlnlcerqns e1e en4ruSoc rolrrnlcnrls eFfglr.relncrged ep gluepuedep
eeJelueuo n4ued elSa,ues t-
e$e '(tgot) uosurqoa rs leqnsny urfsns 'e;ec eluerlsuoc rrgignul roun yngodns
tS plqcq selullllqlsuas 91lo-
grn8tse gcr8o1 seJlpugg 'efur$ounc rolrqcol
Inruolsrs ug efurlSouno rolrou ze;e;odrocug rS
ru# -w
 Pe parcursul pregcolaritd{ii se constati diferenle clare in ceea ce privegte dezvoltarea - :::g Dres€olarii4i i ir
limbajului sub toate aspectele sale. Din punct de vedere cantitativ, de exemplu, la vArsta :u:r-:\. ;d.t ;i calitatir. I
de 6 ani vocabularul maxim al copilutui este de aproximativ 2 500 de cuvinte, E :. r:rreracliona cu alli co
comparativ cu 1000 la v6rsta de 3 ani, iar vocabularul minim cuprinde I 500 de cuvinte, 3:r:i:.,are. ingrijitoare et
comparativ cu cele 400 de cuvinte pe care le posedd la 3 ani ($chiopu &yerza, 1995, s:;"';i timp la activarea a

p. 138). Spre sfdrgitul pregcolarititii calitatea limbajului creqte, precum gi capacitateade ;irntrolul emofiilor.
verbalizare. Copilul invafd sI se exprime in propozilii, iar vorbirea devine mai expresivd Se observd acum interr
prin folosirea unor elemente ce fin de comunicarea paraverbalS. in mod oarecum cAt gi pe stradd. Acesta ince
paradoxal, el foloseqte diferite substantive, verbe sau adjective, dovedind un anumit sau unelte, de specificul
,,simf al limbii", degi el nu opereazd cu conceptele respective ;onfinutul anumitor roluri r

La vdrsta de 6 ani copilul reupegte s6-gi adapteze lirnbajul la vArsta interlocutorului -ita unele comportamenl
gi in funcfie de tipul relafiei cu acesta (se observd diferenle intre limbajul folosit cu copii i:cioprofesional al acemrii
mai mici, educatoare, mama sau altri adulti). De asemenea, cercetdrile au evidentiat relafii r:-*tivitate. aspect constata
directe intre calitatea mediului lingvistic in care trdieqte copilul gi performanfele acestuia. j,o:.ebit spre sf6rgitul
acest
in general, gridinila oferd ocazii diverse de exersare a lirnbajului, oferind qansa trecerii .i I ani jocul este solitar.
de la limbajul situativ la cel contextual. Din punct de vedere fonetic, in intervalul 3-6 ani r'.enind mai sensibil qi m
copilul iqi insuqegte sunetele limbii, chiar dacS pregcolaritatea este gi perioada in care se :i-i:.n;e5te anumite reguli. at
semnaleazd gi tulburdri de pronuntie (de exemplu, dislalii). :,: :ectitudinea comportamer
in privinla limbajului scris, grddinifa asigur6 premisele necesare insugirii acestuia, :,:nale. copilul fiind interev
Este perioada in care scrisul copilului se rezum[ la simple exercilii grafice, scrierea unor In planul dezvoltdrii
simboluri, litere izolate, silabe sau cuvinte cu litere de tipar. Accentul trebuie pus pe :ebuteazd in copildrie, dar <
recunoagterea existenlei scrisului ca formd a limbajului, pe formarea deprinderilor ::.e de autonomie gi com
motrice necesare utilizarii instrumentelor de scris. :cpilului o anumitd siguranp
Asemdndtor scrisului, cititul nu acoperd la aceastd vdrstd sensul convenfional al ;e sine qi imaginea de sine s
termenului. Cititul pregcolarului se traduce in lectura imaginilor, mai exact, in ie calitatea acestora. Manie
recunoaqterea gi infelegerea acfiunilor ilustrate. Se creeazd astfel premisele necesare Jomportamentul acestora, e1
citirii, precum gi stimularea interesului copilului pentru aceastd activitate. :redictor al stimei de sine, c<
Domeniul Dezvolture socioemolionald Domeniul Capacitdtri Si
Prin conlinutul siu, domeniul vizeazd deopotrivi aspecte ce {in de invltarea social6, Acest domeniu vizeazd,
relafiile cu cei din jur gi adaptarea la diferite situalii contextuale sau la ceilalli, c6t gi :are al copilului qi care pot fi
aspecte ce vizeaz6, construirea conceptului de sine, a identitdtrii gi conqtiintei de sine. ,Je manifestare a acestor
fact
Distingem astfel urmdtoarele doud dimensiuni :
de invdfare. Din acest punct c
a) Dezvoltare sociald:
a) Curiozitate Si interes
. dezvoltarea abilitSlilor de interactiune cu adullii;
b) Iniliativd;
r dezvoltarea abilitSlilor de interactiune cu copiii de vdrst[ apropiatd; c) Persistenld tn activitc
. acceptarea qi respectarea diversitdlii; d) Creativitate.
r dezvoltarea comportamentelor prosociale; ln aceastI etapl oferta t
b) Dezvoltare emolionald'. activitate este in relatie cu atr
. dezvoltarea conceptului de sine; a acestora, precum gi cu ni
. dezvoltarea controlului emofional; activitatea, dar calitalile atenl
r dezvoltarea expresiviti{ii emotionale. rnare se manifestd interesele
1

t8