Lucrare de laborator CHIMIE 2 : Determinarea pH-ului LUCRARE DE LABORATOR NR. 1 DETERMINAREA pH-ului pH-ul este 0 notiune fizico-chimica prin care se caracterizeaza reactia unui mediu (acid, bazic, neutru) gi reprezinta logaritmul zecimal cu semn schimbat al concentratiei ionilor de hidrogen dintr-o solutie apoasa pH = —log{H*] Aceasta marime indica prin valoarea sa aciditatea, neutralitatea sau bazicitatea unei soluti slab acid neutru 7-10 slab bazic 10-12 bazic peste 12 putemic bazic Nota: In functie de temperatura, pH-ul neutru variaza intre 6,5 - 7,5. Determinarea pH-ului solutiilor se poate efectua prin doua metode cu principii total diferite: metode colorimetrice gi metode electrometrice. |. METODE COLORIMETRICE Metodele colorimetrice se bazeazé pe utlizarea indicatorilor acido-bazici care-si modificé culoarea in functie de valoarea pH-uili. Indicatorii se pot utiliza sub forma de solutie sau sunt aplicati pe un suport de hartie de fittu. Compararea culori, respectiv evaluarea pH-ului se face vizual prin utlizarea scalelor de culoare tiparte, a etaloanelor efectuate cu solutii tampon, sau cu etaloane colerate din polisiren, solide $i incasabile (Coffrets). 4, DETERMINAREA PH-ULUI CU HARTIE INDICATOR Determinarea pH-ului se bazeaza pe proprietatea indicatorilor de a-si modifica culoarea in functie de concentratia ionilor de hidrogen. Hartia indicator de pH este impregnata cu diferti indicatori (indicatori universali). Hartia indicator se prezinta fie sub forma unor camete sau pliante, benzi, role, sticks-uri (hate indicator fixaté pe 0 fasie de material plastic), fie sub forma unor discuri inchise intr-o cutie de material plastic pe al earui capac sunt indicate nuantele de culori etalon corespunzatoare diferitelor valori de pH. In practica de laborator curentd se intdlnesc mai multe sorturi de hare indicator Indicator! universali cu pH-ul cuprins Intre 1 -10 sau 1 ~ 12, cu ajutorul carora se obtin informatii cu precizie limitata, respectiv determinari de unitati de pH: Ingicatori speciali cu ajutorul cérora se poate determina pH-ul din 0,5 in 0.5 unitéti sau chiar din 0,2 in 0,2 unitati de pH, deci cu o precizie mai mare decat cea a indicatorior universali. ‘Asst. dr. ng, Serban Sorina GabrielaLucrare de laborator CHIMIE 2 : Determinarea pH-ului Fig.1 Hartie indicator de pH Modul de lucru: dintr-o banda de hértie indicator se taie cu 0 foarfece mai multe portiuni mii, Cu o penseta se ia o bucdticd din banda taiata si se umecteaza in solutia a carui pH vrem sa-| determinam. Banda se va colora $i apoi se compara culoarea benzii cu culoarea de pe scara etalon de culori, Identitatea de culoare inseamna identitatea de pH. In cazul utlizarii sticks-urilor indicatoare de pH, banda sticks se introduce in solutia de analizat, iar culoarea obtinuta se compara cu scala Obs. Hartia indicator nu se poate utiliza la determinarea cu precizie @ pH-ului solutilor puternic colorate, uleioase, etc. 2, SOLUTIISISTEME TAMPON Sistemele tampon sunt amestecuri de solu care au proprietatea de a mentine practic constant pH- Ul solutiei la diluarea acesteia, respectiv la adaugarea de cantitati mici de acizi sau de baze tari Sistemele tampon pot fi constitute din: Acizislabi si sarurile lor cu baze tari Baze siabe si sérurile lor cu acizii tar; Saruri primate si secundare ale acizilor polibazici \Valoarea pH-ului unui sistem tampon este data de ecuatia lui Henderson-Hasselbach: i Exemplul din prima categorie este amestecul de acetat de sodiu (CH:-COONa) gi acid acetic (CH:COOH). Mecanismul de actiune al acestui sistem tampon la adaugarea de acizi tari este urmatorul: CHCOO™ + Na’ + CHyCOOH + H*CI- = 2CH,COOH in locul flecarui echivalent gram de acid clorhidric se va forma un echivalent gram de acid acetic, care flind un acid slab, practic nu disociaza gi pH-ul solutiei se modified foarte putin In urma blocafitionilor de hidrogen introdusi in solutie prin formarea acidului slab nedisociat Mecanismul de acfiune al aceluiasi sistem tampon la adaugarea de baze tari va fiin acest caz: CH,COO™ + Na* + CH,COOH + Na*OH™ = 2CH,COO™ + 2Na* + H,0 lonii de hidroxi introcusi tn solute prin baza tare vor reactiona cu ionul carboxil din molecula de acid acetic, cu formarea unei molecule de apa, de asemenea practic nedisociata. pH-ul solutiei nu se va modifica nici in'acest caz decarece ionii de hidroxil nu rman liber in solute. Sistemul tampon descrisd va avea actiunea de tamponare maxima la valori pH = pK gi intervalul de tamponare va fi pk ,7. Pentru a cbfine un efect de tamponare Intr-un interval mai mare de pH se folosese sisteme tampon universale care contin acizi polibazic si sarurile primare si secundare ale acestora. PREPARAREA UNEI SOLUTII TAMPON DE FOSFAT DE POTASIU 0,1 M. Solutia tampon de fosfat de potasiu este foarte frecvent utiizata datorita capacitatii mari de tamponare gi ugurinta de preparare. Principalul dezavantaj al acestui sistem tampon, il constituie faptul c& ionil fosfati pot inhiba diverse reacti si procese chimice. De asemenea ionii fosfati chelateaza ( = leaga ionii si moleculele de ioni metalici) ionii de Ca? si Mg ‘Asst. dr. ng, Serban Sorina GabrielaLucrare de laborator CHIMIE 2 : Determinarea pH-ului Materiale necesare: solutie KH»PO: 1M (136 g in 1L apa distilata), solutie KHPOs 1M (174 g in 1L apa distilata), balon cotat de 1000 mL, baloane cotate. Modul de lucru iintr-un balon cotat de 1000 mL, solutile KH2POs 1M si KHPOs 1M se combina in volumele specificate in tabelul de mai jos, pentru a obtine pH-ul corespunzator, dupa care se aduce la semn cu apa distiiata, Daca sunt necesare concentratii mai mari, se mareste proportional volumele solutilor de KH:POs $1 K:HPOs (de exemplu, pentru a obtine 1000 mL de solutie tampon fosfat 0.5 M cu pH = 7, se vor combina 61,5 x 5 = 307.5 mL solutie KHzPO: 1M si 38,5 x 5 = 192,5 mL solutie K2HPOs 1M, dupa care se aduce la 1000 mL cu apa distilata Tabelul Nr.1 Prepararea unei solutii tampon de fosfat de potasiu pH Volum solutie Volum solutie KH2PO. 1M KoHPO. 1M 85 13,2 19.2 278 381 49,7 615 77 80,2 36,6 90.8 94.0 PREPARAREA UNUI SISTEM TAMPON UNIVERSAL, Modul de lucru Se iau 9 eprubete curate si uscate, numerotate de la 1 — 9 si se introduce cu ajutorul unei pipete. volume de amestec de acid citric 0,1 M gi acid boric 0,1 Min raport 1:1 (25 mL acid boric 0,1 M + 25 mL acid citric 0,1 M) gi solutie de NaOH 0,1 N, in cantitatile prezentate in tabelul de mai jos: Tabelul Nr2_ Sistem tampon universal Nreprubeta 1 2 3 4 5 6 7 8 9 Amestec 77 64 48 39°°«(«3T 3553328 acizi (mL) NaQHOAN 23 39 52 6163645 677178 pH 3 4 5 6 7 8 9 40 11 Culoarea Rogu Rosu-Portocaliu Galben Verde- Verde Albasiru Violet Violet indicat. portocaliu galbui roscat jin flecare eprubeta se mal introdue cu ajutorul unei pipete picurdtoare cate 6 picaturi de indicator universal si se agité. Se obtin solutii cu valori de pH cuprinse Intre 3 si 11, iar culoarea solutiei dupa introducerea indicatorului universal variaza intre rosu si violet roscat. Sistemul tampon va avea actiunea de tamponare in tot intervalul de pH mentionat, deoarece fiecare dintre cele trei constante de acicitate ale acizilor folositi (acidul citric CcHeOr gi acidul boric H2BOs) vor actiona ca sisteme tampon independente tn intervalul de tamponare de pK. 1,7. Tabelul Nr.3 Interval de tamponare acidul citric CHsOr __ Interval de tamponare acidul boric H»BOo 1,36 - 4,76 pKar= 9,14 7.44 ~ 10,84 3,04 — 6.44 10,04 13.4 3,70 7,10 12,10— 14 ‘Asst. dr. ng, Serban Sorina GabrielaLucrare de laborator CHIMIE 2 : Determinarea pH-ului PUNEREA IN EVIDENTA A ACTIUNII DE TAMPONARE A SISTEMULUI TAMPON Experienta 4: Una dintre solutile sistemului tampon se Tmparte Tn trei fractiuni, Se toarna nea in doua eprubete céte 1/3 din continutul eprubetei nr-5 care are pH = 7. Intr-una din eprubete se adauga 2 — 3 picaturi de HCI 0,1 N, iar in alta 2~ 3 picaturi de NaOH 0,1 N. Se compara nuanta celor doud eprubete cu cea a eprubetel In care nu s-a introdus nici acid gi nici baza, Se constala ca Th nici o eprubeta culoarea nu s-a modificat, ceea ce inseamna ca pH-ul solutilor a ramas constant datorité actiunii sistemului tampon. Experienta 2: Se iau 3 eprubete curate gi se introduce in fiecare céte 10 cm’ apa distlata gi 6 picaturi de indicator universal in prima eprubeta se introduc 2 ~ 3 picaturi de HCI 0,1 N si in cea de-a doua eprubetd 2 ~ 3 picdturi de NaOH 0.1 N. Se compara culoarea eprubetelor cu cea de a treia eprubeta in care nu s-a introdus acid sau baza, Se constata in prima eprubet8 virarea culori indicatorului spre rosu, iar Tn cea de-a doua eprubet culoarea vireazé spre albastru, cea ce inseamnd c& pH-ul apei cistilate a fost influentat prin addugarea de H’ sau de HO", ca urmare a absentei sistemelor de tamponare. Experienta 3: Se iau 3 eprubete curate si uscate gi se introduc in fiecare cate 10 cm? apa de la robinet si 6 picaturi de indicator universal Se introduce in prima eprubetd 2 ~ 3 picdturi de HCI 0,1 N gi in cea de-a doua eprubetd 2 - 3 picaturi de NaOH 0,1 N. Se compara culorile primelor doua eprubete cu cea de-a treia eprubeta si se Constata c pH-ul primelor doua eprubete se mocifica foarte putin, datorit prezentei in apa de la robinet a sistemelor tampon datorate acizilor carbonic i fosforic precum si a sarurilor acestora, 3, DETERMINAREA pH-ului CU INDICATOR! $! SOLUTII TAMPON DE COMPARATIE Determinarea consta in compararea vizuala a coloratiei solutiel de cercetat la care s-a adaugat 0 solutie de indicator de culoare, cu solutile tampon de comparare, cu pH cunoscut, la care s-a adaugat aceeagi cantitate de indicator. in principlu se determina pH-ul aproximativ al solutiei de analizat cu ajutorul hartiei universal sau special, se alege indicatorul acido-bazic sau amestecul de indicatori care-si modifica culoarea in domeniul de pH dorit, apoi se prepara seria de solutii tampon corespunzétoare valorilor de pH (Gin 0,2 tn 0,2 unitati de pH). Solutile tampon se introduc Tn eprubete incolore, identice, la care se adauga indicatorul, obtinandu-se astfel scala de culoare. Solutia de analizat se compara cu scala de culoare, in aceleasi conditi determinandu-se pH-ul corespunzator. Modul de lucru: Se aleg 10 eprubete incolore, egale ca dimensiuni (aceeasi lungime si diametru), In care se masoara exact, cu biureta, volumele in milli, din solutile de fosfat disodic 0.2M si acid citric 0.1 M, pentru a obfine solutile tampon cu pH-ul dorit. Tabelul Nr. 4 pH 56 58 60 62 64 66 68 7,0 7,2 7.4 NaHPO.0.2M(mL) 6.80 6.05 6.30 660 695 7.30 7,70 825 870 9,10 AcidcitricO,2M(mL) 4,20 3,95 3,70 3.40 305 270 2,30 1,75 1,30 0,90 {n fiecare eprubeta, pe care s-a notat valoarea pH-ului se introduc 3 picaturi amestec de indicator (rosu de metil- albastru de bromtimol, 1:2). Se agita gi se Inchid cu un dop de pluta sau de cauciue, apoi se aseaza intr-un stativ pentru eprubete. intr-0 alta eprubeta, identica cu cele folosite la scala de culoare, se masoara cu o pipeta, 10 mL solutie de analizat la care se adaug’ 3 picdturi (acelasi numar de picaturi de indicator edt s-a addugat la efectuarea scalei de culoare), se agita si se compara cu scala. Compararea culorii se face pe un fond alb gi mat, prin transparenta (in spatele stativului se pune o hartie alba), pH-ul solufiei de analizat este egal cu cel al solutiel tampon a carei colorati coincide cu coloratia probel ‘Asst. dr. ng, Serban Sorina GabrielaLucrare de laborator CHIMIE 2 : Determinarea pH-ului Obs. Determinarea colorimterica a pH-ulul se poate face numai in solutii apoase, limpezi gi incolore Il. METODA ELECTROMETRICA/POTENTIOMETRICA DE DETERMINARE A pH-ului Metoda electrometrica (potentiometric) de determinare a pH-ului consta in masurarea tensiunii electromotoare (fem.) 2 unel pile, format din doi electrozi (un electrod indicator sensibil la activitatea ionului de hidrogen ~ electrod de sticla gi un electrod de referinta cu potential cunoscut gi constant - electrodul de calomel), cufundati in solutia de analizat. Diferenta de potential dintre cei doi electrozi variaza liniar cu pH-ul Determinarea potentiometricd a pH-ului se face cu aparate speciale pH-metre cu 0 sensibilitate de cel putin +0,05 unitati de pH Inaintea determinarilor de pH, aparatele trebuie etalonate (calibrate), conform instructiunilor de utiizare care insotesc aparatul, folosind solutii tampon cu pH cat mai apropiat de cel al solutilor de cercetat, Determinarea potentiometric’ a pH-ului se poate face atat in soluti apoase, limpezi, incolore sau colorate, cat $i in soluti tulburi sau gelificate, in cazul solutiior in mediu neapos sau mixt, valorile de pH masurate (in raport cu solutile tampon apoase) nu au decat 0 valoare conventional, date find modificarile intervalului de viraj al indicatorilor, a potentialelor normale ale electrozilor gi a pH-ului neutru, Modul de lucru electrod de sticla milivoltmetru electronic; pahare Berzelius: soluti tampon de pH cunoscut; apa distilata; solutie tampon de pH necunoscut. Practic pentru determinarea pH-ului cu electrodul de sticia, se va proceda tn felul urmator: In prealabil electrodul de sticlé se etaloneaza. El se introduce pe rand in paharul Berzelius 4-5 solutii tampon de pH cunoscut (spalénd intermediar) $i asociindu-! cu_un electrod de referint’ (de calomel) se determina tensiunea electric’ de element, U (respectiv potentialul de electrod) folosind un milivoltmetru electronic, Masuratorile experimentale se trec in tabelul urmator: Solutia 4 2 3 4 5 6 x pH - 38 40 46 48 5.0 55 £ mv Cu datele din tabel se construieste graficul de etalonare ¢ = fipH), de forma celui de mai jos, iar prin interpolare se determina pH-ul solutiei necunoscute, dupa determinarea prealabila 2 Iu és Fig.2. Graficul de etalonare & = f(pH) ‘Asst. dr. ng, Serban Sorina Gabriela