Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Basarabia M N Pacu

    Uploaded by

    gumenai
    24 views34 pages
    O privire asupra Basarabiei

    Original Title

    Basarabia.M.N.Pacu

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document
    O privire asupra Basarabiei

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    24 views34 pages

    Basarabia M N Pacu

    Uploaded by

    gumenai
    O privire asupra Basarabiei

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 34
    Biblioteca ¥ { | BASARABIA | it PRECUVANTARE La 16 Mai 1912 Rusit gi rusifeatit vor sarbs cu mare ‘lain centenarat anecarei Basaraish Aceatui gest govinit sé provocator noi Romanit trebue sd rdspundem printo contra-sarbare de cernire a inimt- lor pt de protstare. [Nu provoaim pe nimenea. Dar suntem datori a ne ma nifets in mod domn gi ct mai expresie durerea noastré ‘efarmurita gi pururea vie pentru rapirea.seumpel nos- {re Basarabit; pentru rdpirea uneia din cele mai frumose perle din eoroana: tui Stefan cet Mare gi Sfnt, Domnul Moldove. ue atata mai vrtos mu putem gi nick se cuvine a ne ‘pri deta aceasta manifestare sfanka gi patria, cu cat Aanexarea Basarabiei la Rusia, gn 1912 gin 1878, nu cate de edt wn act de tradare, de samavolinicie de nemat omenita felon “a Nu prin cwerire cu sabia, mu prin caare de buna vot, ‘mu prin foptut primal ccupant « er unui ves nls oare are, sau in all chip admis de dveptul gintilor, a pus ‘mina Rusia pe Basarabia; ef prin tradarea vn print ‘gree Dimitrie Morusi, dragomanul Portt (1812), sax prin cea mai strigatoare clears a legdméntl solemn eubscris te etre gueerat M8. ‘hia nat tase agit ts ats mat at rpm, cade a nw oe 4 fratilor nostri de peste Prut. fe : ee ari Rat di rape ir tm Dhlphin wise hia di’ ona Tera | Leto goadaen Baars, ann a eat te torte nomads tear, bo ede Tac he he oe Bonini, carora te conta eitomtatea ie apt, ‘leslie ins a fot $5 mn sarnie ee @repture Homan supra Based Sandee SM neprescriptibile ae faruini tuturor Rusitor 9, edleare ferict, in care victima rapirel ent Imarinimos si satvator at rapitorutui in Qi ct ta ne manifestim durerea noasted cu ovasia ‘liniret w 0 sata de ani delnrdpiren Bavarabie RI eas, soctin et, pe linga alte seme propuse Wetter initiator data Tage cea mat nimoria a silrizare a sentinentlor noasre tn avomenea momenta ‘he, feeitarea documentelr tstorie prittoae ta raptor, cena! tga Basar 9 ninetata.trimbtare aust province, cop din cord Trt note tuft i Ma hanna omen Urn oan marin acest nobit wn sop, aducem gé nok modesta noase facie, ubicandBropara de ata in egy amt sant din col gase emirate article ara Bac Ti dubate in fot star bacretan «Pips dn i inrrte roamed sm scm sk din pie 17, care ua so rate © gorenit oped itgrint ut it din tegite inter ‘cian re Maa aa % me lets vm Articotele aunt anonime ; dar bénuin od ele sunt serise te marete si neintrecutut poet al Neamului Koméinesc Mi Jail Eminescu, pe atunci prim redactor la siarul conser- ‘ator «Timpul>—Ele constitue, fara indoiald, cel mai ¢ Uewent 1 mai intemeiat reeumat istoric asupra Bascrabie In al dollen loc, pudlicam gi scrisoaren locotenent coo nelului [. Alevandri, fost agent diplomatic al Romani ta Paris, fratele lustratui bard al Romdnismuiui V. Alecandri, ‘dropt raspuns in polemica, foarte interesanta, incinsa ta + inceputul anutui 1878, intre patriotut diplomat roman gi tin mare personaj rus, care seria rrespondente anonime in sarat La Nori, din Brueles. Serinareacuprinde dupa noi, apdrarea cea mai convingdtoare gi mai insufle- {ia a dreptartor Roménteh anupra Baserabie “in tne, in al trea to, am indent od anid gf un Arico! nostra publica intr'n fost siargdlfan din Docembrie 18%, adied imediat dupa adoun rapire @ Bac tarabies Sudice, Printrinaul se invederesd alga drageste {© Rusii petra etint din. ImperatOtoman gh net Ineinicin soft de ingratitadine imputaca estore ‘Tiparim brogura aceasta cu chelate mice ford ri sae dela foie. soidete «Pratuls, din Goof, inflata fat in acon altura pentra. fragt nogtri din Basar soviet din al cre romitt an mai ramne in vat de vit tet memiri: bunit mei amici Alesandra‘ieulaen, Drimaral actual al orogut Galt, x dost publ at Grigore Crea, originar din Basarabia, “com x ‘wvemnatut, care sunt st easera fondu ‘Am finn Snow fae acest tuera cu tm mie prinas de dragoste personals pentru scumpa noasiré Basarabe, feral i eocnteinurerat nt Galati 24 Aprile 1912 Morse N. Paco. * Serres «pont dap sal roto Tipal Frets, aia anne Tk, ° nunca Danian A BASARABIA» 1 Numele gi intinderea «i 48 toate intémpintvile de pani acum, in serisoarea. delat X. ain Le Nord, in articolul putin politicos al gasetel rie sesti Viedomosti, in rispunsul uni rue eStre. Alesande 4, ‘trim repotindu-se cu sttruinl, of Baserabia esto din. noc tmiral provincilor eveerite de Rusi eu sabia dela, "Tita gi ela Turci. Convingerea noastet eate inst et, din veneal 41 Patrospromcclen incepind, Basarahian's fst, nil tnieagh, nici in parte, Turcilor san a Titarilor, ei a una slat consti: {uit, nentdenat dei sltbt gi inetlost in poseaiunile. sale, a Moldovei. Moldova er’ propritarul ocala gi, dack. repre: zentanii statulai moldoveness, Domi, ajunaesert, at do lai, tu oft drepéal nostra eri dosbricat de patere ai an Daten eh so apore, accaia nu eo dovads, eh Moldova s enonjat wroodaid la dénsul. Ckci un drept nu ae pide ‘eodt prin invoieea formalt do a pierle. Dar ti. speane 2 Acta gaae aticole, ear part chat titel de Baseraba, seat’ ‘xt din foul sar Timp, din Bueurequ, Nori ert nae 188 Taom Mar 188 {12 E vorba de Levloel I. Alesandci ost ngeat diplomatic al Ro. ‘ties 1a "Parig fetale mae poet V. hloneaien oir suas on deal, te ditt de rant de aa, fin isvortt dia roe ale considera, nn se motifek $n 4 diplomat ras, we dovedote dn torneo din gre 160 de ans De cit ori Res spall cova la favor Pin 1s epee imprest, ab antique, le sapitane Peinipele. Avy Ieuan, despre cate DX. pretnde arf curt vaaba dea Tatas relpee Basan Mino be Mas Gigi 1 Bat In olachia amin an Tavis cv deine. mip Prt bu (il) rath de Grek pont ple pe ea, ain ‘anae iltare,Teel Io oct x permite. aroplial Moldove’ st alipenek. din na, preonm. ern din. Yochine, Tasarabin Ia eparchin Hoge, Hota la epreia dee tor, Geil lt opal mnie dlovei. Cum ed noeastt eonstint® de drept nw se stn nici laa in Moldova, vom avea ocazia de a sored pas en pas Pas en pas vor dovedi tot oda, of vcuparen plrloe din Moldova gi Tara Romineasetn's fost dectt militars, ch avon col cant earacteral adininistrate’ trecttore, pe care 4 Rasit o inteodne in eayepanie prin provincile inamiee, 8 4 ori undo eran a se hotirt chestiuni de propristate, de puterea juridict a statulni so manifesta, statal mokdo- ‘Reese hotirs pe acrst mint oenpae de Tare Cazurile fe Welanait sunt toemai ex Tatar, * looian in Baoeag, rs domain Mokdovei te hotéraste lal unde le este In- {Ri a fi ayzati, amtaurk eel toe gl hottricete, dest owin ert fanariots, degi slabs, dei loen! rh ceupat de pe tatoo Poe pint a sosi ln eapttul vouculai al 17ou gi le tnee= tal vencalai al 18-ea, la slabieiunen staslor noastre sub fansviog, « chvel catzt w tocmai Rusia gi alianta neferictn- Jai Canteanir on Petra cel Mare, vom stabi mai tmtin Areptatile firilor pentrn timpii, in casi na era vorba. de Precumplnire tarceases It noi Acest poteo de plmént, precum il numese corespondenti tinvalni «Le Nords, lootit de titan: sub cortari gi de ale neamuri pe jumbtate silbatece, eare-gi datoregte scoateren Jai din intunerie unor gonerali rmfnese, stipinit de Domai roméai. $i aceasta no dedue Inumai isoriit de astai, oi Miron Costin insngi, cronicaral al invijat gi mare logoftt ia Moldova, povestogte, aceasta tm versurile dedicate regelui Polonie. Pontra # nn anticipa, reproducom aceasta, mamai_ pentru ss explica namele gi arta cf el este. pufin cova mai treohin decit ‘TWtarii de sub cortari ai Toi Ramianjof, iar pe acrat genoral rus il vom isi, eam am zis, Ia vremes Thi, suakiind cu act fsoiit de dinsal tocmai teorin contrark clei espaso de conespondonti ziarulai «Le Nord» Dar Hisind Valachin do o parte, ce se numogo asta: Basarabia ? “Trtynd o linie dela Hotin din Nistra pint in Prut, avem fo lature; dela amindonk capetele ei tragem cite 0 linie pink tn Marea-Neages, ana do-a lungal Nistruai, cosas ‘iow langal Pratalui; iar eapetole acostor dons lini le tn- ‘cheia eu 0 a pata linie format prin thrmarit Mti-Negre ‘heost quadrlater cam neregulat + numogte asi Basarabia, Alogi fied cuvint. ‘Dapt oe Slefad-eal-Mare « last dola Valachia tntre ani 14651476 pile de sud, eAte lo avean Basarabiiintre Prat fi Nistra, aooste pri an pstrat numele distineiv « dinastii Dprimae coccupantis, « Basarabilor. Desi me Intronga tari ‘intto Prat gt Nistrw e Basarabia; ci aceasta e numaio figio fre sad, holdrtt gi mit, aga cum neo aralé Cantemir in TEST sub wutrea a opincoptt do Huy aX mde “Siascataen t lrpol do Bet, nefind po Rare SSoldnot, ict le dk sia, aie! lgoloveni, Tek “ponte Salen ils penta Mooup-Cina eu a otk TR neater Hugin, prestm a fon gi pkacu, ste am primit amindoi pe aceastt agezare de fmplrteals eta.» este patrusprezsce ani, Ia 1790, dommegte in. Moldova Grigorie Ghioa biteinul In acest an rmeazd ponorea Ia cale a Téterlor din Bus eae, Mangli-Gherei-Hon din Crim cere dela Poarth sh mij- loceasek pe ligt seatnul Moldove, ea Titarii sh eapete Bu- geacul in arendd, eXci n'an ni un fel de rost. Print’an inser, isolit de tosi MAreacii dia Bogeac, adici de toate cSpetenile, ei limorese raportal, in are stau ca Moldova. entra tai mare vadiee «Iueralui, reproducem tntreg 24 Tatarlor Noha dat Ia mfina Tui Grigore Voda ‘Pridina acestui zapis este preoum in anol 1141 (al Ho- ire, do In Hristow 1790) Miri Sa instal gi milostival apénal nostra Mongli Se stie ce trst siege a avut aoa campania rasease, cars 5 Incheiat prin'o umilitoare poe, prin care Rusia « consi fit a mapoia Azovul, w distrage portal de ‘Taganrok, a ri- spi toate eetiile dela granitele Toreii Dar pe Romtai ia costat gi mai molt pasil pripit al Invéjatulai Cantemir. Constantin Brancovean a fost ‘Ait Jmpreunt eu toat4 familis, iar dela. 1716 incoace vent pen- tr noi veacul do tink al Fanarofilor. Tot tn acest ves rinrirea Rosiei in principate erese din op in oe, Deja prin art. 2 al tatetulai dela Constantinopole (5 No- tunvrie 1728) Petra-ool-Mare igi asignet care-care iriure supra trestinilor din Orient. In yremes implratese! An (1730-1741) omisarii maregalalai Munich rspindose ane i proclamaiani prin provincile Taree; sub domnia Elisube- ei (1741—1762) eamisrii se imalfese, pink ce insfiept sub Beaterina T (1703-96) politicn raseaseS in Orient st opt 1 dasevaire, In 1769 Rasin declart rishoin Turciei, Galin oeupt Ho- tinal; in Fevruario 1770 boerii moldoveni gi munteni joek credinti Beaterine. In 1781 fold-marogalal Remiantat slabi- Jegte cite un gavern provizorin in fio-eare principal; iar Ben ‘erina doreste unirea prineipatelor eub un rege, eare era ah fie Slanisiaus August Poniatowski. In congress! dela Foo- ani din 1772 Rusia pretindo ea principatele sk fc dacla rae independente sub garanyia mai multor pateri ale Eu- rope. In fine Ia 1774 se inchoie paces dela Cacine-Cainary, {n care (at, 16) 90 stabilete ok princpatele vor primi inae Foi terenurilo pe nodrept usurpate de Ture dimprejural fetitlor Hotin, Bender, Akerman, Chila, Bra 4. In genete interrognul din vremen ocupates reser dela 27691724 0 col wai carncteristic pentru vederle de atunet Rosi. Ea voin o Rominie unit, care sf ajangh dele stra pink in Carpati, Pe monetele batute pontra rine Dato, mavea Noldovsi ia TAsi Rominesti sunt npreenety sub 0 singura coroant. Rusin cerea divimarea intarkuring dela Hotin, ‘Bender gi Cotaten-Albt gi improunares,neceon oraye ou Moldova, iar a Brtlei ou Tara Roménasch. Coren: Pendent Ini Thugut eu Kanmite dovedoste acsata ov sone tym de tans, oi trate din congresul dela, Focseny, ‘a of condidatura Ini Stanislaus August cary — fata fas Tissent — eta si fin col dUntdia rege al Romdniei Une, Deosehitea numai e et Roméniei de pe stuncl i var ft I ‘at cu dragi ini’ peteoul de pliant dela gurile Dante, Pe cénd cele de ai — nn. ‘Der politica tnata au ne preocup’. Noi am urmisit phat ‘euma firal supa al droptaluineschimbat al Moldovel asupra Basorabei, intra eat el tia in chiar eongtinga fai Dee, {Ris vouim iar Ia Mitropolia Prolavei. In vremea,soestal ‘pterregn, Gavril, mitropolital Moldovei, in tnelagero ca Grigor, witropolital Ungrovlahiei, desfiinfeasd Protvia at reinlegroui veehile. eparhii roméine, ‘Pinatal Brilei ve de piscopiei de Buzou ; tinuturle Ismail emi, Chin Achors tnan si Bender — episcopiei do Hugi it finatal Hotinulale- Piseopiei do Hadiuti, Mitropoitit an gi apicns hotdeven lon {nine chisy de a supune dispozitin gi Grafului Ramianot, ils cave tnsit aa primit tn aoeasth privat urinktourn dow” legare print’ scrisoare (romdnegte ruses), Sorabieaparfine exclusiv cabinetolui din St. Petersburg, wi ack poate san incumbe o parto do solidaritat tntraceast, fen vine din confuzivnes fatalt care sa putut fuoo intte me- prevoderile complietoare, ba chiar angejamentele press tionse, date fh voo-v8 It Tomind, ale guvermula: nostra, ea sentimental poxitiv si unanim al naffunil. Seuzaiems, Dom hol mien, da 6% vooani mi vie uncon obligat a” degaih eatiment, car-si are sel inportania sa, de 0 poiies fventotonsh, clreis Hi datorim astiai resimiméntal gaver~ fl imperial Ts, de ogceos & venit njomentalexpliatinnlor, permite temic Domnnal men, a8 fae got instrutinnea unnixproces, pe fare dapi acum ameninfati ctl vom pierde, Francheta, de fart ini dai an aga de framos exeimpla, este arma cea nai nolild in polities. +Cu dinsa, procum 0 ric att de bine, fu este diverging momontank sau accidentals, care si nu se poatt aplani inten interes comun.» ‘Totus, mu vB te- Ine{i de cuvintal proces; precem nu sunt poet, nu sunt ici on de fei tis voin mteginl a face ape la bonal sit Inindyemi in ajator ettova notiuni istorion, pe cari le cred ‘ev desivirgire fundate; gi daek voiu aved feriires sf rst Filese ceeare consider a fi adevarul asupra originilor gi pe- Fipetlor mento; eo de pmant, pe eate ni dispatim, vom abordttprennd eaptola ine’ palpitind al situainnei noastre Feciproce, care remilth din eetaee voiu cutezh si mumene ca tnndestie: eolaborarea ows [a ederea Inpperinlui Otoran, Airmrie dey. in oveace se atinge de storia Basarabi inirginese a vorbi despre luptelevietoriouse co au slustrat ar rneleruseti pe noost mie teitorin dar ele mu. probeazk de 1oe posedarea acest tertorin de citen Rusia, gi detinerea pentra tun timp oarveare, eneace vei mrtuisi-o, 'ar putea sabi nick intra ea, puterea da constita un drept pozitiv. Dupt noi, Basarabin sa incetat niciodatS, ai eu seami dela primi ani din al 15ea seool,s& fack parte integrants din Principatal Moldovei; gt daca ea s'a deslipt, im anal 1812, de scoeagi patric spre a fi codatd Rusiei, aceasta s'a facut ‘numa prin cel mai violent abuz de o suseranitate a cfrei fxistents repauza, din timpul Principelai Bogdan al Helen fn 1813, po un tractat do capitulatiane, care stipali, ox prot al vasalitat noasteo, obligatianea pentru Turcia a the garauthintegritatea teritoriuli nostra. Binevoig, Domnal too, & remarci, in tractt, ot acest cuvant de integritate fa nea fost de nici un folos ta nied © epoct Tek dela finele secolulai al Melea, Basarabia se soooteh, intro proviucile spartinind coroanei Ini Mien Basarab, rumit cel Mare, al efrai name glorios se di (iri intregi Sab Alesandru ool Bun, 1407, legémintele acestei provint ‘sentialmente moldand, sunt atortate prin convent comer- tiale incheiate ou vecinii, gi impirirea Moldovei Intre fit toestui Principe, died Stefan gi Mie, probeaz inckodatt sw ‘rnnitaten noastrd asupra acestel provinel ‘Vin apoi neineetatele ace de antoritae suverant ale ui Alexandra, fil prineipelai Ting, gi ale Tui Stefan cet Bare, ale drut nenandrate vitori arupra Turelor atest sus 4 {id intrerupere unires deja seopars @ Basarabiei cu Moldova. ‘Actal eapitoagiunei menfionatk mai sus vine #& mlrtur- eased oat, gi In condituni solome, deapee posesiunen Ba: farabiei de citre Moltova. Dela aecasts mare epook plik Le 1812, cu toate peripotileistoret noastre gi cu toath domi- ratiunet abuziva a Turelor prin intermedial prior fana- io, Moldova n'a incetat nciodati de w fi stiping Basar Diet; si na posesiunen de cites Turci a fortirlor Kile, “Akermanului, Brailes: Giurgiula, an potat vreodat infirm’ ‘cnestd posesiune ort montinerea Grepturilor noastre ‘Si vi mai vorbesc, Domul meu, de documentele Waste de eltre jeodiaconul rus Zossima gide etre eavaloral Guil: lebert de Lannoy, ambasadorul Franjei gi Bnglitre, care in LBL, atest gi ol of Basarsbia este tari moldavs? Uaul \intrtnsele en toate acesten igi are valoarea sci: ene carta eograict i fizict a Ini Essler gi Georges Ubelin, care tues Ja 1513 eoprinie Basarabia printre provinile Moldave, Remult in scrasts gourté sch a trecntului, of, dap fexpresanile publicistolui ctat mai sus: «Moldova eu Hasa- ‘rabia forman wun stat distinct, ou legile i Principele sia, gi ‘se aflay supese nomai in oneace diplomagia a nuit ian ‘propria suseranitatea Portii Otomane. Basarabia find ia saceeasisituatiune In 1812, a fost, prin avtut oficial de scesiune, obfinula de cdtré Rusia dala Poarta Otomand, ‘dar in realtat, ripiti dela logitimal gi adevieatal ei Si veran, care ori Moldova, gi treat de eftre eel or n'aved sdreptal a 0 coda celui co waved dreptal a o prim, Im ict sun eaz, en n'a fost cuceritd, findes Ras, intoarat din ‘mersul ei de jnvazinnea napoleonians, se wotriges in grab rai puyin inet en-eyits dela popalaginnes musuimand, atari, locuind sub corturi.n Na o vei Ink in de ss, D-oul mea, e& au vouse si mi Tntind asapra preventei if Basarabia a scelor ‘Titari, gi a scclor Ture, «in stare nomadd>, dup chiar Devoasted, fate ar tinde a face si so contesie acestei provinelt carae- torus esenfiaimente moldav ; x asemaonea Lorie, Fran oF pated si eam rovendico posesiunea tortorlor din Ha burg qi din Hans, findet etteva famili francens an venit i so sabilens inteinsole in epoca edictului din Nantes. Istorin Basarubiei esto, eredefi-mt, a Romtniei tosigi, gt le noeoa aceastt provincie ne este mai soamps decit orcare alt, preeamm am eregut ef trebue si spuiu In srisoarea nea ceitre Principsle Garciaoff. Cajiva ani de posesinne de eltre Rasia, n'aw ficut de loo si no perdom dreptarile do reve licatinne, earialtminteri aw fost, din mare Fercieo, pase dia non in vigoaro prin tractatal dela Paria. Tati penten istorie qi pentra drepturile noustre istorie Cit pentru dropturle noastre actuale supra Basarab sto care agh sigur ef, sivirgind unites eslor don’ Princi- puto In 1861, gi chemind tn 1866 la tromsl Roméniei un principe de dinastc strsnt, ne ama pierdat beneficile trace fatului din Paris, gi ef astfol nu mai avem nicion dept Ia mintinerea clauzei ce stipuleaes intemal intoareeren Bass- biel In Moldova? Acca argumentare ne-ar imbarasa, dae loviturle date de ni acestei mari garto europene, ear, bis novoiti a o remared este tne neabrogati, n'ar fi fost oa sacrate prin declarafiunile paternicilor ei semnatai,inclesiv Rosia, gi mai tn urmk investite eu formele ceeute de sie eranitate prin mijlocel firmanului imperial din 1861 gi clei de investitard al Ini Abdul-Azis din 1866. Co sont dar atites acte solemne, emanind dela puterilo garuate,dact ni Aldea modifiatiant Iegalmente aduse tractatlui din 1856 ? Permitetimi, d-nul meu, si v4 amintese gi eno ulimit tiger, caro ax scipat da face oarecare sgomet in fume, micar ci nn a comis'o Romania: voi eh vorbese de supric ‘marca aticofuui 13 al aisulai tact eclamatf en atta jas gk gi objinati do etre Rusia. Ca toate aoestes, acest tac: at sdruncinat asti ath destal de tare, veti mirtursl n'a incetat de Joo a faco parte din dreptal public pentru toatl Tunes, ifm particnlar pentra noi, din minutul in care suntem pusi In necostato al invook. Declaatia noasiri de independents este, © mirturiseso, el din arms onlminant ppunct al spirturelor fécute de noi prevederilor dinteisal, cari ne privese Ins remareati, d-nel mea, eX chiar mai ina inte d's fi primit cousacrarea iarilor puter, ea & avat fa: voarea a ae voded Inserisprintre conde pei incheinte la San-Stefano, de eitre Rusia, care, cu toate acestea, in sceiagi oF, gi dup d-voast, ar vol sk fach dinte'dnen an tmotiv de desmogtenires noastrk de. Dasara Logion are uneori exeese gi devine imperious gi intre- Danth prin chiar talent ee o suajine, Cu modal soos, vk inceroati st no retrageti cou din urmk ancora de seipare, ‘ne mai rimined, nimicind gi Conventiunea din 4 (16) Apri 4ie, dup oe nevati adus tn stare de orfeini ai tractatlai ‘in 1856 gi ne-ati pit orice reenrs contra exigentelor Kasi Ajonst desbaterea la acest grad, v8 voiu ent, d-nal_ meu, Si binewoti a vadesarma, pentew un minut, de acl sistem al majoritii stevitoare, Imaintea efrai chigr colo mai wari titudele ale dreptulai publie nu pot deeit st expitalze. Lex gislajiunos aritmoties, po care afi vol s'o inaogurati im pa- guba noastra, simplified cam pret mult luerrile politi! in- ternafonale, gi acim incep ® ml eft ok am invooat eaveni- rul Ini Bron i erisoarea mes oltre Prineipelo-Cancelar act afi fi romin, ceeaoo au vi anes 98 fi i acoart ork, afi tremurt ex mine, viaind nigto prineipii de justiio gi de echitate, cari ar pireh ok unt apanagial civlisaunit 0- dorne, reduso la o seaok cestinne de eifey. Teoria d-voastr inn esto ou tol seutité de reversiti; judoeati dar ex inco- venieute ar presenta ea, ind fit eri desta de namerogi ai Cerescului Imperi, bine pitrungi de preceptele dvoastes, ax ‘vem Intro 2i #9 punk in practic Bgolitaten stabilta astehintre noi, dacs binevoiti, voi tn cope prin a va face si obsorvayi eX Conventanes din 4 (10) Aprile s'a nlseut im eelo mai perfecte conditiuni de via litate; eonsutati pe ei dant doctor si sine gi v8 vor ‘mint! ek acest act nu ate aicinnn din carnctorele enti ar wutovishinvalidarea Tui e, din contra, e& find incheiat de Tvumi yor gi en bunk eredinga intro panile contractant, a cratea nn sar pute wnstrge dela dnaul, sub nicinn pre ext nici aci alte preseriptinil, Moratiogte ir trebui ai aibi ou atit anti mare valoae ia ‘chit Rusiei, cu eit zisn Conventiane va incisiat dupive- deren gavernului sia gi pentru trebuinje ov eran esclasiv ‘i manifest peesonale, Roménis neavind print énen alt a ‘antagin, dectt uecla'd’a vimine riguros eeeade era inant de tistoin, Art 2 gice ecouoe urmeanh ‘Pentruce si nu rezulto niin inconvenient oxi pevicl pentru Komdnia din faptal trecert trupelor ruseg po te- tori sia, gavernol Majostiti Sale Imparatal ttaror Ra- ‘sielor se ingagiaad ai mdnind gi i fack a wo reapecth drep- “ttle poltin ale Statulni Roma, astfel cum ele resulta sidin legite interioure pi tractatee existente, cum si a man- sine gi aparis integritatea actuald a Rominieis. Fate aevirat c& binovoiti a me fnginga of elassele Con svontiuni, prin core Rusia no-e garantat integritaten terto- sal n'a avat niciodatt alt tnteles deeit si ne preserve de scurmiile positile alo eooperirit noustre, fe din partea Tar scilor dupi sanselo risboiula, fie prin nisi interventaat ‘strdine, co ea puteh si adues. Intran asemmenea cam, Ra- sin so eroded finuti si no apere integrtates, si desigar ok war fi lipsit. Jn acoasti datorie. Dar niciodt n'a ingeles sltusin si ne asigure posedarea unui tertoria, pe care ea fl sconsiderd al stu, gi care numa print intienplare « fost dat Moldoveis. lati covi foarte ciudat, Victorioasi asupra Tureei gi a interventinnilor string, ‘Rosia ne rant: numai contra unor adversari posi de dina in noputingi d'a ne vitimi, impundndu-ne totug pentru a. fest servicin desmembrarea {evi noastze. Cum oufe near fi ‘garantat conten inimiclor s8i gi ai nogtri, daek din nenoro- ire ar fi fost invinas de dingit? Departe de mine cugeta- rea dix pune in Indoialt banavoinfa, sau resolutianea Rae siei, into Intamplare gh de foment; fnsd yagi intreb lomnul men, dack grija legitins do interesele sale i-ar fi permis totdeauna si ne preserve de toate consecuentele r8e- boiulai? Pentruca st mu caut alte exemple, woiu invoci ack nenoro- sire, co w tras Seconia gi noferieital ei rege, alata Iai Ne- poleon 1, dupit favingerea acostai mare suveran. Imi va fi Atal, ea a mk gin gi mai in actulitate, si yd mai fatred cam ff devenit oare, daot, in loo d’a vif alia, am fi voit, cx garantil altel gal, si’ fim aliait Turciei? Ea ered oi col co a din parte-ne Conventianes a foxt, dap ca ‘rebuit, instrut despre intentinile Ruse exprimate ou a: tite Tealitato do citre d-vousteé; dar cfnd cineva au loa ccunoteut, rimine uimit prin franoele d-voastet revelatian ae supra acestor stipulation, din fatalitate eu dou ting Obicctind cf aot nam subseris Conventiunes dest ri upto» solistasem In van a obline dela Europa gerantia Sroutraltie’ noasire, rectnoastati implicit ingiv d-voastr “Deed na ma ingel e& de nevoe si expunsni-no Ls oarcoari ‘viol, dbéndeam unele deeptnri It menajarile d-voste Dar alten cf aveli 0 oroare ean exagerati do sentiments continua dar asta po terenul favorit pe caro vi simi toni in vole chad o' vorba & preful, dupS iusta sa valouto, frien acted qi onorabis, ce nm Inat ia rfsboiu, gi a De Froveni de poriooll, In care ne-am fi aflat,d' fi strata ck Doligeranie. fra ouventiunea pe care © numiti de passage ‘Gn tne aceon, ‘iar poe si afl dela devoastr da ‘eu toata Convenfiuara ce am somnat la § (16) Apritis, Ro fninin era consideratt do cabinetal din St, Petersburg. atl, ecdt ca faedind parte integranté din Turcia, cand avpa Spt aie, soanifestal A. S. I, Marole Daco Nicolae no ano\a, Gh aruatele Majestie Sale Impfratal, intrind In Romina, {ocean frantariele Imperinlai Otoman. ‘St inrigi_poterenul practic rim robinduvi, dae ccind evoea{? datoria eventual a Rusict d'agi complecta ‘port, alergind in ajutoral Bulgarei, pe cate, cu toate ‘rato mi pare e& mimi wo mai poate ameniaa ci ina foe, aii coniderat deajuns siteaiunea geografics a acostel provini in raport ou Roménia, astfel cum ar rezlta ea din fehimbul ep ai se propane ? Dobroges ni sar oferi pink la valul Ini Traian, caro 66 fis agorat la distance 140 I,m. de Basarabin, eventual toad de oporatiuni a voustr’. Deci, fie oriatt de provint toare pentta Bulgari sofiitudinea voastri, aceasta tot nar foo si nu mai ave(i tebuintA a incheia 0 Gonventiane ex Teominia, ca ai ajungeti la dingii prin Dobroges, duck ne-am propane sk ne impopotoniim eu ekmage tai Nossus. Cite ineuredtari-noui! Cu sprijaal unoi majoritti ca aoeea do care dispune\i, mi tix, domnul seu, etm mi v'ati pene tit de dstrasiunile -voasts’ geografic, emithnd fi spre a readuoe in apirital nostra eredinga tn desintore Shorea gi amicia att de protonsi a nail ruse {Fi finded vorbian de diverginge, permitetiani a vk spuney lomoul, men, of yi alarmagi peste mAsurd de aclea cari divid socistatéa nonstré polities oman gi de consecuentele Fanesto to ar pated elo sh aibi pentru existenfa cabinet actual scut! sub ancpicilecelor 80 milioane de sutragii ale vous is foil cui prodest, solidari cu 0 politicd entra care at fritataptitudini atat de utile, minigtii nogtri nau nic © Arsbuiupi de incaragitt, spre a resisth acelor mese ignorante din care am onoare face parte, «Congtiinla cli servese tara, gi centiunen of evenimentale le vor da drepéate, sunt ‘Geajana apee i sustne.» Cree ck annigtri note se vor mir fini a consul certifudinea de care bine-voiti a le vor "Terminind, imi place si erex ok acest mie colt de plimtnt, ‘are are privilegial de necrozut da pasion’ un mare imperi, 1 nu dovie obiectal unor dificult gi mai serioae pentra poea generalt, deoit accants desbatere inofensivs fatre doi ‘uuneni de bine. Daci, aceon oe si nu dea Dumnezoa, ar Intimapldastfel, dacs nigte nedrepAati impaciente ar trebat 6 fuck din Basarabis intra de incerear a potairei Europe, ar puted foarte ou dreptate rezion, en unul din seritorit ri tani ateiluciti at diplomatic! ruse: duptoe evenimentcle fsetuale igi vor lui loe in perepectivle Istoriei la destal distangs, spre a fi apevciate in Intregal lor gi spre a se de fit de negurele contimporane, acela eare.va vos le fack ‘expunorea imparfialt gi raionali, va constath ciudate abe- rajuni. (A. de Catagazy, «Politique Anglaite en Orient). Si ls eu hotirire teromul acesta prea practi, gis enim, daet vi place, aa, la simyamint, ci la banele sm timinte to ear, eredetians, domnal meu, aoi nu nesam de- [rat niiodati in. privinfa Rsiei. In ipsa de recunostiny pecare neo vontestai, smplal instinct al consorvired nonstre ne comands xi Solictim gi xi etutim a mantine banele dis Poniiuai ale rei youstee in privinia.alei noastre. Cind © naiane ex Raia arg aijlocele d's tace bine, ea poate mai feu sean sk fuck rin, Intoaroey-va dar, domnul mew, voir nicogele d-voastes sfortiri cltr@dinsa, gi Intrebuintati, vk og, frumoasa-vi elncventé, ea xi 0 deturaati dela nigte re- zolutiani cari, punénid existenta noaste& legitim’ In perical tr dosing) amicia ei mealaek pentru Rominin ‘Acest patriotien mai feeund do edt poate cineyh erode, pentru un popor mare, gi mai demn de scumpa noastes ci= vilizaie, eat a plac naltulai d-voustrd spin yar recom: cilia in d-voastrk porsia en polite ceitor pentru {are mea, sen Va fi Feeunos- Primi, vd rog, domnal mea, expresianes sentimentelor role cole mai dintinse (00) Loca Ca coh Galati 7 Decmbrie 188. So sto «Xin politck au se tine mai de loc seamk de son- timonte. — "Totay, dintre toute statelo moderne, scel care fntotd'aunn « afocat col mai mare sentimentaliam tn vor bole pi sorianle alo, cote Rusia, ‘Tot dinsn ins exto gi a crea fare, in faptleaaloo'a tinut seamf nn namai de senti- tment, dar nici chiar de cole mai elementare notinni de Jmitic pi onoare. Astfel ni-o-data nn s'n fit de asi ton tn picionre cole mai afinte cuvinte gi declaraiuni, Te fleas in ajanol svryret unei fa venean intererului ain egoistic. Tstoria Rnsiei davedegte acest adevir In ficare pagink & ‘m, — Dar mai eu seamt cheatia Orientalui, exploatatt de flo socal de dans, ilusteaet tn modul cel mat ppt. po- Tica seas. 4) standin lara Amumclatorl Danubian, di Gata anal Nod din 8 Decemere 1th — Artal eae sri de itora acest tropa Moise 8. Pew, de origi romAn busrabean pata #o- Teoe he Sominaal Eyal Danis de Jos matat dels Teal C= nce son glia petra» down oat 4 Basrabiah San, cr 1 vat lo de fap Ie 8 Oetamere 87% Dela ineeputul soeste’ chestvni, Rugi an ent gi fae malts ppanadt despre iubirea lor pentra eregtinié fla in Imperial Otoman, Rasid fi place in“totdeacuma a se name de

    You might also like