(MINISTERUL INVATAMINTULUL Prof. dr. ing, EMANUEL BLITZ CANALIZARI EDITURA DIDACTICA SI PEDAGOGICA Bucuresti — 1969Tuuerarea cuprinde materia predatd le cursul de Conall. sir stadenflon Faculsfit de contract harothaiee Se tateazh problemele generale ale canaliziril, reyeaua de colesare, epureres i evacuares apelor de canalizare in ‘edu natural Sint date sl numeroase tbele gl elemente de calcul remenint indck modul de aplcsre's slic geal Prin ‘confinutul elu bogat sf tmbriisind pumeroasele ‘aspecte ala canalisirilor, Iuerarea devine uUlE a ingine= Filer care TucreasH in prolectares, consirucfia gl explontarea Referengi stiingifici: Prof. dt. ing. PETRE TROFIN Conf. ing. MIHATGIURCONIU ‘CUPRINS 1, Genecaitati So z 2 Seems {ois Saale fn rejeaua de ctnalizare publict an ‘s Guitar dt ptm rete unas . : 1 Determinarea cantititlor de ape uzate’ menajere | 2 Determinares canutior de_ape waate induoiale qf cer” aanitand 3. Dete litatior de ‘ape mictecrice” 4 Daterminarea cantittiior de ‘abe de supratets 7 : t : 'S Determinares can subterane 6, Determinarea Teghmulut debiteler de canaicare TE Refeaua de canalizre a apelor urate menajere sia apelor meteorice | ‘A Praleare relat de conaizare @ aptior waste menajere #8 « eptor Tr Alegerea scheme refcet de cansizare 2 Beterminarea & Determinarea a 4 Chlcutal hidreie a refeel de caaliasre & Geleulul incretior ‘canaicior qh constructor ‘ane 6 Trasares protiulul longiadinal t anal 4 Amplosarea to profil transversal sf staal anal teenutul) B. Ganale deschite st inchise - ee ee 2emale tense 2 2 TP TL tt : 8 S88e eeeed' BE Bvasse © jun : ne 120 137 1186 cores cures 7 oa ue ent Bowe dt eee saeco Sp a aati’! 4, Sizing de viaare Poroiob tot tae b Game teatce te inst : Se SER ae be fi eee. | Dibba: CERT ESS oie ease ieee ee 7, Camine, camere $i bisine’ de facordere! : . Se 6 2 Filtre ice de mare Inctircare 7 mo LE cece i fain ue A ea wt Sr eee DLE Ei iii Phe eee dys LD Hee pbb ie PRES ESRSRA 0. Besoin are ll lie : 1. Executia rejelelor de canalizare fn condittt obignuite’ 159, La reaped de epur . 7 SESS SAY Sis ccwem g Koemtanest een LE! pegging copes tain ieee Pee ome Ltt ‘eget arate Dig pBmeeradeage tt PERE ESE in roi ntine | SR iSGuege mie SLE Et Passe irs cb 1 Ceratrtl tinted de breterae , depunertr sole 9,ntmolutor Il, Caracteristici generale ale epuririi apelor uzate = 185 ‘1, Caracteristicile nimolurilor woe 1 Creel emer ae errs ie Loma te ect eg ad 8 kc Pettetins sicotwae Dl le tere aiged a beni —* 8 FE az em s EASES wel bei 8 E Reema : 38 B. Autoepurarea emisarilor . 201 4. Rezervoare de fermentare 330 1. Actiunile apelor uzate asupre “emisariior . me 5: Bazine de fermentare 3a fata ee : sot sae ‘ Factoril principali in autoepursrea cursurilor de’ api de ‘syoreteyl me 1. Stabiliseres sdmotabet . 40 3 Seeeer al buen orga som gion’ Stee amen! le en ml necesar 1, Concentrarea mecanic& Soe ee ee 1¥. tower geo san nem DDL 1 lime : Sao as 3 2 wage fone eee are ne | Z pypaeualprin teas a ie vee eee : : 2 ? te ca 18 i eiot e cewe 2 Se aan 8 ESR aoe Seed mito ttn de epuie 3 Bs : ‘2 3. Rajan corpertr 1 stpenson mart So 80 § Deahliratten prin metods biciogice ne rescore" " Fi tee ote la a :8 1 Proton contrac ar de errs opi sla mension» 354 C Sepuere ttn puttoere a reer contri calor de epurore« oe ee» Sh 1. Séparatoare de grasimi: a ‘2 Amplasament D 2 355, nmin miint ee EOGEEARR'S oomime 7 2 DB Sera (78 & fseetres cour ot de eurte yBmamn 18 st op ne = 1 Eeplodura apd de pure toe m Upurea fone elelrWajit do epee oe SBE ein” R sea deans te [78cures V. Virsares, spel urate tn emioar gl evacuarea substanilor separate dia ‘ojeaua de canallzare fi stafia de epurare s ‘A. Varsarea apelor uzate tn emisar ©. Aletinres,totlor d& epurare q apelor wate ordjenegt “=~ s VILL. Bpurarea apelor wate industriale A. Desore influnta opelorvzte indutialé asupra canlsiritpublice 1 Tnflunia apelor uit Indra asvora feteelon publice de canlizare 2 Inflen{a esupra proceselor de epurare a epelor usete 4 infuenta asupre populate el eptelulul “". 4 Taluenja asupea ‘apelor potabi 5 influenta supra ‘emiserulal : 'B, Metede pera conlizaes i epuraren epeloruzate tmdstrile - 1. Caracteristiel 2 Pericles ree Tallon de canilizare fn intron ncintsior ‘Metode pentru epurerea apelor sate industiale £ Inckesjuasupre Wenologte epuraril ner ape taste ‘indtriale 1%. Blemente de calcul tehnico-economic = =. se ee 1 Investitle : Pipl iit 2 Bxpiostarea temic 1 TD lt tt Anse. justrialé ‘= Exempt de calcul = ER de Sich a ensure iia xias ‘in SAS wi- ‘Relajii usuale de calcul = Obiecte din stajia‘de epware 222) Dt GENERALITATI A. NOTIUNI GENERALE ASUPRA ALCATUIRIT CANALIZARILOR Pe teritorille centrelor populate gi industriale se pot acumula diferite rurdinit de natuek onganiel si minerala provenite din feoulele of urina ‘oamenilor gi animalelor ; resturi de mincare, degeuri solide si lichide de Ja bucitieil, sili de mese, bai, duguri ete. ; gunoaie din case, grajduri, strazi ; degeuri solide gi lichide industriale; apele rezultate din stropitul strazilor, de la piscine gi stranduri etc. Aceste murdarii si-In special’ cele de naturd organic infecteaz aerul, Solul gi apa centrelor populate si constituie un mediu propice pentru dezvoltarea diferitelor bacterii. Printre bacterii se pot afla-si unele patogene; provenind din fecaleie saiu urina camenilor bolnavi de_tifos, dezinterie, tuberculoz, si altele; prin fecale se raspindesc si vierral intestinali, Totodati, murdarille, ca si alte resturi sau degeuri, pot ton- {ine elemente toxice provenite de la industri, laboratoare, spitale si alte puncte de sindtate sau chiar din activitates obignuits a centrelor popu- late gi care constituie nocivitati pentru populatie. De asemenea, In desfigurarea fenomenelor biclogice care aleltuiese ‘Viaja gi fn desftigurarea activitatii social-economice a oamenilor sint nece- sare cantiti{i insemnate de api, care, dup’ folosinté, trebuie evacuate, ‘Atita timp elt aceste cantititi 'sint mici, la nivelul’ consumului unor {gospodirii izolate, distribuite rar pe suprafata unui teritoriu, precum si fn cazul unor industrii cu volum restrins de productie (la nivelul unor miciateliere mestesugiresti), alimentarea cu api se realizeazi_ prin constructii modeste, iar colectarea si evacuarea apelor folosite se fac tot prin constructii simple sau prin transport cu vehicule vidanjoare. Con- structiile moderne de locuinfe sau industriale nu pot fi ins’ concepute {fara constructii si instalafii care si evacueze apele uzate, intrucit, in lipsa ‘unor asemenea lucriri, ele ar fi inundate si activitalea lor ar trebul10 coexenauirat oprita, Evacuarea apelor uzate rezultd ca obligatorie si din conditile igienico-senitare necesare tralulul populatiel si functionaril normale a fntreprinderilor. (© data cu apele uzate trebule evacuate si apele meteorice ; acestea se fincarel cu aerosoll si substante minerale gi organice de pe sol, ajungind in anumite cazuri la calitti similare cu cele ale apelor uzate. “Efecte deosebit de importante au de asemenea acele substante, care, desi sint in concentratii nepericuloase pentru oameni si animale, in amestec cu alte substante din cursurile de api de suprafaté in care sint varsate sau din apele potabile le altereazé unele proprietiti naturale, Yacindu-le de nefolosit, Astfel, spre exemplu, cresolii si fenolii_ajunsi fin cursurile de apa folosite pentru alimentarea populatiel formeaza cu clorut din rejeaua de distribulie a apel potabile clorocrezoli i clorofenoli, care, chier in concentratii de 1/1000000 sau mai putin, imprima un gust lesietic si miros specific, care nu dispare nici prin fierbere. Cind substantele organice solide continute in apele uzate ajung in sol sau in cursurile si bazinele de apa, ele sint supuse unor procese de des- compunere in compugi mai, simpli, gaze si substante minerale. Aceste procese poartd numele de mineralizare a substantelor orgenice. ‘Proprietatea solulul si apelor de a reduce si de @ transforma sub- stantele organice s1 minerale poarté numele de autoepurare, ‘Autoepurarea solului si apelor depind de mai mulfi factori, intre care determinanfi sint oxigenul, bacterile si cantitile de substanfe pe care ‘rebuie sa le descompun’. ‘Cind capscitatea de sutoepurare este {ntrecutd, substanfele organice na mai pot fi mineralizate in condifil utile de spatiu sl timp, desfi- surind actiuni djundtoare asupra mediulul inconjurator. De aici rezulta cX substantele solide si apele folosite in diferite scopuri sau apele meteorice nu pot fl lasate pe locul unde se produc sau se colec- teazi, deoarece provoacd infectarea serului, solulii si apelor, dezvol- ‘area bolilor, epidemiilor si mirosurilor write. Ble trebuie neapdrat indepirtate in conditii care si asigure reducerea efectulul lor déunstor tn limitele admise de regulile igienico-sanitare sl in condi admisibile pentru economia nationald. In modul acesta se asiguré si protecjia apelor de suprafata, de adincime si zona de litoral a Marii Negre, care formeazé parti importante din bogiiile frit noastre. 1, NOTIUNEA DE CANALIZARE, Indepairtarea murditillor se face diferit, dup cum este vorba de materii solide (gunoaie, degeuri etc.) sau de materii Iichide (ape uzste, ape mete- orice etc). ‘Materiile solide sint de obicei colectate si transportate cu vehicule speciale ; organizarea acestor transporturi intra in atributiile servicillor demumite cle salubritate*, [NOTIUNE GENERALE ASUPRA ALCATUIRI CANALIZARILOR uM Apele folosite In gospodarii, apele fecaloide (dejectiuni) ‘gi alte ape provenite de la industri, cungscute in general sub denumirea de ape ‘zal, sint Indepirtate prin dou procedee : ‘— seat, constind din coleotarea pe loc gi apoi transportul acestor urd, cind se afld in cantitati mici ; — umed, constind din colectarea si evacuarea hidraulic& prin canale inchise si deschise. In primul sistem, numit ,uscat" sau prin transport, apele uzate sint adunate fn camere (bezine} etanse, numite hasnale, care se construiesc Inga cliditi, Din hasnale, murdariile sint Evacuale periodic cu cisterne ‘speciale, montate pe clruje sau autocamioane si depozitate in locuri des- ‘inate acestul scop sau varsate In cursuri mai mari de apd. Acest sistem, care mai poarti sl mumele de procedeu individual, are mari dezavantaje, ‘si anume : necesita cheltuieli mari pentru transport, impune intretinerea ‘unui pare important de vehicule speciale, infecteazi aerul si solul in timpul nearer, transportulul gi descércarii ete. In celilalt sistem, indeplrtarea apelor uzate se face prinitr-un ansamblu de canale, agezate'In pant gi legate unele de altele Intr-o succesiune converiabils, purtind rumele de refea de canalizare. Apele uzate trebule Indepitate ‘cit mai repede, adici pen drum cit mai scurt, pentru.ca fermentarea substantelor organice continute si nu tnceapa chiar. fn re~ jeaua de canalizare. Totodatl, in aceeasl rejea se colecteazi si alte ape ‘are trebuie indepértate de pe teritoriul ce se canalizeazi. Totalltatea apelor colectate in refeaua de canalizare poarté denumirea de ape de canalizare. ‘Apele de canalizare colectate prin refeaua de canslizere sint varsate intr-un urs de api sau alt bazin natural, numit emisar. Descdrcarea ‘apelor in emisar trebuie fcuté numai in aval de teritoriul canalizat. J col cind canttaten i concentratia apelor de canaizare, Intec capacitatea de autoepurare a emisarulvi, apele de canalizere trebuie ‘epurate inainte de varsarea in emisar. AceastA operatie se face in insta- lati speciale, grupate intr-o stafie de epurare. ‘Se numeste canalizere ansamblul de constructii ingincresti care colec- teazi apele de canalizare, le conduc spre stafli de epurare corespunzitoare ‘unui grad de epurare stabilit pentru conditiile locale si apoi le varsé, astfel epurate, intr-un bazin natural numit emisar, care poate fi riu, lac, mare, soluri infiltrabile sau depresiuni naturale cu scurgere. In RomAnis, canalizarea oragelor s-a Inceput cu oragul Bucuresti, unde, in 1847 s-a construit primul canal subteran. Ulterior, s-a trecut, in 1681, a canalizarea oragulul pe baza proiectului de ansamblu intocmit de ing. Borkli — Ziegler. Canalizarea celorlalte orage din ard s-a ficut apoi suecesiv, fa legiturd cu necesltatea deavoltécii acelor localitati, de citre renumifi ingineri2 cnomauiratt constructori romfni, ca: Elie Radu, Alexandru Davidescu, Gheor Popescu, Dionisie Ghermani, Cincinat Sfintescu, Henri Theodora si In 1944’ existau 55 de orage canalizate fata de 198 de apeziri urbane si functionau 8 statit de epurare. Caracteristic pentru aceste lucriri este faptul c& sint corect, rational proiectate si executate, cu atenté considerare a perspectivel de dezvoltare @ localitatilor. Unele canalizéri prevéd i statii de epurare, iar pentra ‘oregul Bucuresti s-a propus executarea unei statil-pilot pentru epurarea apelor uzate (prot. D. Ghermani). Incepind cu 1945, iucriile pentru, protectia apelor sau destésurat {n mai multe etape, cu eitm tot mal repid, © primi perioada — de 4—5 ani — a fost folosita pentra repararea constructillor de canalizare avariate de bombardamente, de circulatia vehiculelor grele milltare, din lipea de intrefinere ete. Intr-o periosdé ulterioaré se incep constructii de canalizare in. mal multe localita#i. Un element de important’ hotéritoare in dezvoliarea protectiei apelor a fost Hotdrirea Consitiului de Minigtri nr. 608/1952 privind {nflinfarea zonelor de protectie samiteré a surselor de-apé, in care, printre alte misuri, ae stabileste cA nici un fel de ape uzate nu pot fi virsate f8ré epurare préalabild in cursurile de apa"inaturala. Suc- cesiv, STAS E 4706-55 si H.CM. ne. 541/1960 au stabilit nol misuri normative pentru protectia apelor, elaborindu-se totodati standarde i proiecte tip pentru diferite obiecte din statile de epurare. De prin 1959—1960 se incep — pentru protectia apelor naturale — acfiuni organizatorice pregétitoare mai ample, legate de dezvoltarea localitétlor si cresterea masiva a productiel industriale si agro-zooteh- nice, Astfel, au fost dezvoltate in cadrul Institutulul de studii gf cercetari hidrotehnice al Comitetulul de Stat al Apelor cereetérile asupra efectelor hocive ale apelor uzate si mijloacelor corespunzatoare de combatere, Sau fnzestrat cu aparaturé modern de cercetare unitatile sanitare ‘teritoriale i setile de cerostare ale drei de sstematizar, arhitecbrd I pro lectare a constructilor depinzind de consilille populare judefene. A fost rarit intérit Institutal pentru planuri de. amenajare. st construct hidrotehnice (LP.A.CHL) al Comitetului de Stat al Apelor gi au fost dezvltate atelirele de proieiare de specialtae ale organeot adminis ‘Totodaté, elaborarea schitelor si planurilor de sistematizare pentru peste 200 de localitati a constituit-o bazi solid’ pentru intoemirea unor proiecte de canalizare corespunzitoare nevoilor centrelor populate, Printre alte masuri si lucrari importante pentru protecfia apelor ‘trebuie considerat si Planul general de amenajare a apelor din Republica Socialist® Roménia si pe bazine hidrogratice, care s-a elaborat intre ‘anil 1959 gi 1963 de citre unitafile Comitetulul de Stat al Apelor in [NOTTUNE GENERALE ASUPRA ALCKTUIIL CANALIZKRILOR 13 colaborare cu ministerele, consilille populare judetene gi alte institutti fnteresate,” prolectul filnd fntocmit de Institutul pentru planuri de amenajare si constructil hidrotehnice. tn cadrul acestui plan de amena- fare s-a elaborat o primA harta cu categoriile de salubritate ale cursurilor de apa de suprafa{a sl sa dat mare atentie problemelor de protectie & ‘cursurilor de apa sl zonei de litoral a Marii Negre. Studiile si cercetirile efectuate converg spre concluzia ck este mult ‘mal eficlent economic ca apele si fie protejate prin mésuri preventive Gecit 88 fie sate s& se altereze gi apol s& fle prelucrate pentru a obfine calitafile necesere folosinjelor. Ca urmare, prin Hotiirirea Consiliulul de Ministri nr. 91/1963 s-au stabilit mésuri complexe pentru inldturares staril de impurificare a apelor. Se acordé, in continuare, atentle problemelor de canalizare a locall- ‘ufilor si protectiel cursurilor, previzindu-se ca reteaua de canalizare si ‘ereasci ‘cd cirea 1500 kim gi se acord& o deosebitd atentie actiunii pentru Protectia cursurilor de apa, In vederea utilizirii complexe a acestora, untnducse in funefiune stati de-epurare a apelor uzate ordgenesti i {Instalati de epurare la intreprinderi. Din anul 1950, reteaua de canalizare s-a dezvoltat astfel : in’ 1950 — 1.960 kam ; in 1988 — 2.050 km ; in 1960 — 2.500 km ; in 1965 — 3.530 km + in 1970 — preliminat § 000 km. 7 In tah functiorieszs 34 de statit de epurate ortsénesti, printre care : Constanta, Eforie, Nivodari, Pitesti, Birlad, Hunedoara, Cimpina Suceava, ‘Negrestl, Maroieni, Buttea § altele. Aceste constructil se dezvoltA masiv | ‘numai in 1967 se gaseau in constructii' 10 stafii nol de epurare, printre ‘care : Timisoara, Arad, Bala-Mare, Sighet, Satu-Mare i altele. ‘Actualele canaliziri jin seama de urmAtosrele : — ansamblul populatiel deservite de canalizere cuprinde populatia previzuta tn schita de sistematizare a localititii, populatia existenté pe Suprafejele care actualuente fac parte din vatra localitatii dar in vittor ‘vor fi transformate In zone industriale sau verzi, precum gi localitétile aproplate pentru care rezulté avantajossa canalizarea fn comun cu loca Itatea pentru care se intocmeste 1a respectivé ; au aplrut astfel scheme de canalizare ca acelea ale localitatilor de pe litoralul Mari ‘Negre deservind peste 500 000 de persoane, canalizarea localititilor de pe ‘Valea Jiului privind 8 localititi, canalizarea oragului Pitesti deservind sl alte doua localitati apropiate ete. ; — canalizarea in comun a apelor uzate menajere si industriale constitule © caracteristick generalf, spre exemplu : canalizarea oragelor Pitesti, So- ceava, Ieg), Slatina, Sighet, Bala-Mare etc. —aledtuirea unor scheme rationale, care permit realizarea canslizi- rilor in functle de dezvoltarea localitatilor, solutie importanté pentru cficlenta economica a canalizarilor cu colectoaré lungi sau cu mari stafil de pompare, ca in cazul localitétilor: Arad, Sighet, Baia-Mare, Timisoara si altele,4 consensus 2. CLASIFICAREA APELOR DE CANALIZARE Glasificarea apelor de canalizare este necesard, intrucit calitatile lor diferd dupa provenienté, lar in functie de calitate se stabileste ansamblul canalizérli, constructille care compun rejeaua si statia de epurare, inclusiv materialele din care se realizeazd aceste lucrari si modul lor de exploa- tare gi de intretinere. Se disting (conform STAS 1646-65) dupii provenienté si calitate urmi- ‘oarele tipuri de ape de canelizare : pe uzate menajere st fecaloide, rezultate din satisfacerea nevollor de apa gospodaresti ale centrelor populate, precum si a nevollor gospo- regti igienico-sanitare si social-administrative ale diferitelor feluri de ‘unitat{ industrial, agro-zootehnice ete ‘uzate publice, cezultate din satistacerea nevoilor de apa publice ‘le centrelor populste,’ca: stropitul si spalatul strdzilor, stinsul_ incen- dillor, ntini publice etc — ape uzate de la unitayi agro-zootehnice ; — alte ape uzate, indiferent de provenients, precum si orice fel de substanfe care se indeparteaza prin oblectele ce compun canalizirile; '— ape uzate rezuliate din satisfacerea nevollor tehnologice proprii ale cconalizérit'; — ape-uzate de 1a spalatul si stropitul strizilor si incintelor de orice naturd, precum si de la stropitul spafillor verzi din centre populate, uni tatl industriale, agro-zootehnice gl altele ; ‘— ape meteorice provenite din precipitatit; de suprafata provenite din cursuri de api, lacuri, balti, sau ‘milagtini atunc cind se indepérteazA prin cenalizati; — ape subterane provenite din, drenaje, desecdri si din constructil pentru coborires nivelulul apelor subterane i — ape subterane infiltrate in canalizare, In caloulele canalizaritor, apele se grupeaza in modul urmator : — ape uzate menajere, in care se cuprind apele uzate gospodaresti, publice, stropit gl spilat, precum sl acea parte din Industria local. si atelicrele mestegugarerti ‘care satisface direct nevoile de apa ale popu- latiel deservite de canalizare si care — conform STAS 1943-66 — intra fn compunerea normei de consum de apa total loco brangament (tn Yorn - i medie) ; — ape uzate industriale, aledtuite din totalul apelor uzate din indus- trii de orice naturé, precum si activitdti asemandtoare (constructil, transportuci) spe meteorice ; = ape de suprafoja evacuate prin canalizare ; = ape subterane provenite din drenaje, deseciri si coborirea nivelului apelor subterane ; — ape subterane infiltrate in canalizare, [NOTIULE GENERALE ASUPRA ALCATUILT CANALIZARILOR 15 Totaltatea acestor ape de conalizore, stuncl cind sint colectate de pe suprafaja localitiiior mal poartd si denumirea de ape ‘zate or Age nests Pentru vérserea in emisar interescend cantitatea de ape de canalizar, compociia lor i raportal aoestor caracenstic fafa de cele: similare ale eniseral, in funche de care te sablleie geadulde epurare In Care ete trebuie supuce in presabil; prin aceara se deverming mimes Sabstaines spiel de epurere, moth de warsare a apelor epurate We o mbstanfoloceeiiute in etafia de epurare, ‘Alta tinp cit condiilelocele permit viseares dn emisar f2r8 @ mai fi trooate prin staia de epurare, apele de canalizare poared denmires de Spe conven{ional= curate. Caltaten de ape conventional = ct File ‘Gepine de origina opelor waste qi de caranersicte' elie ‘Aesieagl ape ce pot fl conventional ~ cirate pentru wn emisar pot i= pune grade de epurare inaintate decd sint vareate in alt emis, In general, cx ape conventional = curate sit odmise numai_unele ape sisteorice, ape subterane sau ape weate industiale care contin. mi~ ‘i subotanfe‘minerale seu provin de ia riires mmotouelc. Calitten de spe conventional ~ curate ce stabilete mumal pentru 0 anumits: pecioadh. De exemplu, la constructia Cesel Scintell in Buco- fel, ea admis vicesrea in lacurle in nord Capitalet numa @ spe Tor meteoriee colectate de pe acoperit, toate celellte ape nefind con Siderate conventional ~ cite; inte timp, construindaee nol caoale, hil acele spe meteorice na aa ma fstadise fn acu ‘Toate celelate ape trebuie si fle supuse fntotdeauna nel epursl prealtile. 8, SCHEMA GENERALA A CANALIZARILOR Apele destinste a fi canalizate sint evecuate tn recipiente. Din recipi- fente apa trece in refeaua sanitard interioarg @ imobilulul, apoi in rejeaua exterioard de canalizare, care le conduce Ia statia de epurere, de unde apele epurate sint vireate in emisar printr-o guri de virsare, iar sub- stanfele relinute ett indepintate conform conditilor sanitare ‘locale. Asadar, pentra canelizarea unui centru populat sau industrial sint necesare urmitoarele grupuri de constructii : = recipientele gi rejesua interioard ; = refeaua exterioaré ; — stafia de epurare < gura de varsare’ si constructile sau mésurile pentru evacuarea substantelor separate din ape. a, Recipiente, Recipientele diferd dup provenienta si folosinta apelor. In interiorul clidirilor de locuit sau pentru birouri, recipientele sint oblecte sanitare, ca : chiuvete, spélitoare, bai, lavoare, sifoane de pardo- ‘sealA instalate fn bli si bucdtérii etc. Pentru'ca aerul viciat din rejeaua de canalizare si nu intre in interiorul clidirilor, recipientele de ape“mice. Elementul principal, pentru 18 cenmanraxtt cise pt lie i, sete ae Sh EL a te oom a TE a an exe sp ae le ecw atl tres ei ne Sua pall ams eaten iatanern mai aaae ep apt mete eee, ee Se AT EES SICA a aa ie BE Te a eco alc pn a eee oe cet gees tes ae ried ata Satie eh see Serene Sac ohana ten aes se Saat Se eet See Sa, Roa tere comes Sas ss oe Toand de tiraj (de ventilatie): aera shen Din punctul de vedere al ‘gi executérii Tcrarilor diferente mari intre refelele din incinta industriilor, curtilor si .cvar- dare Se See es Se ah ated Rates teats eee SST nga tat pe dn ce ah cena Series, noes Ue ozs cs SRt £ Sma ash Sara Satara tase teed calnc (ine tae seers iti tha taitrnener are Bete ang ae eae tee Of ai “ee Sr ge oes a ay ae ublice decanatizare, efoble Be canaliene ae Tadeslioe care se exploetceah gl se tntretin de citre industri, indiferent dack trec prin incintele industrillor sau pe cdile publice, se numese ‘uzinale de canalizare, ‘pl Provenentaapelo, InpoeaaTs tell emiarOnr-eace-e6 canalizeses, ge va. putea vea una sau ‘mal multe yelele exterioare Solutia cea’ eat Svantonsi s¢-sablente-pein calcula a numirulul de rejele este compoaitia apelor de canalizere. La refelele publice de canalizare, dacd apele ai 0 compocitie care nu atact materialele din care se executd In ‘mod curent canalizarile (beton, cirémidi), se poate executa o singura relea exterioari de canslizare ; daci insi aceste ape confin acizi sau alte substante provenite din ape uzate industriale in concentrafii care ar pu- ‘ea ataca materialele obignuite de canalizare sau au o temperatura ridi- catd (peste 50°C), se construlegte o rejea exterloard separatt pentru apele ‘zate Industriale agresive oau ele trebuie neutralizate Tnainte de a fi pei- mite In refelele publice de canalizare. shnie gf econo [NOTHUN GREHALE ASUPRA ALCATUIR CANALIZAROR a Rejelete unite de canalizare se proiecteazt la fel ca rejlele publics, fngl se exeeuth gi se Intretin de cftce industria interesatl. Nurobrl lot YVariezi, de asemenes, dup comporiia apelor, dupé relied terenulul ¢ 5 eet to pba clin comparative “ie cana alzaresapelor eneleorioe se poste face gi separet de canalizarea ‘apelor uzate, uneort chiar 9 prin ganfuri deschise. In acest cam, in cana lizarga publici vor exista dou’ refele separate : o- refea inchisé pentru apele urate menajere qi industriale qi alta inchied sau deachish pentea Spele meteorice’ in incintele industiale ~~ cindapele uzate indutrale nevesitd gi ele o retea separaté, vor exista astfel trei retele, iar dack pele uzste industrinte necesita duph compoaifia lor mal amie rete, ‘amar scestore se va mini in mod orespunsater. ‘Rejeaua publics de canalizae trebuie eh fie capabil si primeascd toate apele usate si meteorie care se adund pe suprafata unul centru populat. ‘Terttriul deservit de un canal, de o relea sau de {ntreaga canalzare se numegte bazin de canalizare el canalului, al retetei (exemplu : al re- elef' de ape uzate menajere, al retelel de ape uzate industriale, al retelei Ae ape meteoric), san al eanalinil reapecive.oremplut @ oragulat A, a industriel B, a microraionului C). Bazinul de ‘poate coin- Gieicubacul natural aap, eden supafatacuprin frre tie separatie a apelor (cumpine epelo). Deck bazinul de candlizare depi feste bazinul catural sau gate mal mic decit acestayUnitele bazinulil 36 ‘stabilesc in mod conventional. Bazinele de canalizare conventionale se pot suprapune intre ele; spre exemplu : bazinul unui colector principal Exprince fume basinelor coletosrelar secundare, care euprind fa rindal Jorsuma bazinelor canalelor de servicia ete ‘Rejeaua publick de canalizare generala (lg. 1) se compune din canale ral mart cau mel mnie stall de pompace si uct oceorll pe Tees. ‘Le care slttulese o rejea de canalize general se-gropensa TAREE I caper colcloae.polndpale, Giecoure sere canale de serviciu denumite gi secundare, canale de racord, canale de- Versoare. Colectoarele principale gi secundare colecteazi apele aduse prin canalele secundare; canalele secundars primese apele trmise. prin ‘analele de record. Canalele deversoare au rolul de a descirea in tht — ork de cite ori este admlsibil — apele meteorice aduse de colectoare, 1a scopul reducer setiuni acestar coectoare. Stajille de pompare se construiesc in punctele josse sle terior ee Se caneilaeed, atuncl Gnd cin causa el tee null nu este posbil ca apele de canslisare sh se ocirg® prin gravitaie | le consttule 0 soluiie exceptionally care trebule aloptatl ‘numal pe tba nor temeinice calle tehnico-economice Lucrarile accesorii de pe refes sint: guile de scurgere care primese apele meteorice de pe Stl, gurile de rApedA, chinele de visi- fare, camerele de legaturd, cdminele de rupere de pant&, deversoarele, trecerlle pe sub depresiun lei feate, poduri-canale, 2 emit18 convenatrrati OTIUNI GHERALE ASUPRA ALCATUIRI CANALIZARILOR 19 . Stafia de epurare. Stafia de epurare este alcituita din tolalitatea constructillor si instalatillor de epurare a apelor de canalizare, Alcitu- irea el difera dupa procedeele de epurare care se aplici. Alegerea procedeului de epurare se face tinkid seama de conditile stabilite de normele pentru bazinul respectiv, de cantitatea sf calitifile ‘apelor de canalizare, precum si de condifile naturale ale riult in care se varsl aceste ape dupa epurare. Statille de epurare pot fi locale sau generale, Pentru undle ape uzate industriale care ar putea stinjent explostarea refélél sau functionarea sta fiei de epurare trebule prevazute statii de epurare locale ; fa. aceasta categorie intra unele industrii chimice, abatoarele) combinatele de carne, ‘spltalele, dispensarele ete. Pentru epurerea apelor Uzate menajere — fecaloide Sau asemfnitoare acestora, se previd stafil de epurare gene rale, pentru intreaga sau cea mai mare parte din localitatea canalizati. Rare sint cazurile cind Intr-o localitate, pe nga o stafie de epurare {enerald, se mal construiesc qi citeva stail mici locale, ‘Apele conventional-curate si cele mai multe ape meteorice canalizate fn sistem separativ (divizor) nu se supun epurarit, 4. Construcfii pentru evacuare. Constructile pentru evacuare trebuie 8 asigure virsarea apelor in emisari qi indepirtarea diferitelor substante depuse pe canale sin statia de epurare. ‘Varsarea apelor in emisari se face printr-o gurl de virsare, dacd emi- sarul este un curs de apa sau un teren depresionar cu scurgere, @i prin~ ‘e-0 constructie de distributie, dacd emisarul este un sol irigabil sau Infil- trabil. Constructia gurit de virsare diferd dupa calitatea apei care se varsi, dupé caracteristicle riului (spre exemplu : dacd acesta este mare, varsarea se face lingé mal) si dupa natura terenului care constituie ma~ Iul gi fundul riului, Constructile gi instalatiile pentru indepértarea substanelor depuse pe refele sau refinute in statia de epurare diferd dupé natura acestora, up& procedeul utilizat pentru valorificare sau neutralizare si de conditiile sanitare locale ‘Alcituirea schemelor de canalizare, Schema de canslizare este repre- zentarea in plan orizontal si vertical a constructilor principale care al~ Cituiese canalizarea, cu indicarea pozitiei relative intre ele (retele de canale, colectoare principale, deversoare, puncte obligate, statil de pom- pare, traversiri de obstacole, statil de epurare, guri de ‘virsare st con~ Structille sau misurile pentru indepértarea substanfelor retinute din apa). Dispozitile constructillor care alcatuiesc canalizarea sint dictate — ups coz — de : situatia cursurilor de apa invecinate sau care traverseazA localitatea, existenta altor emisari posibili in conditil tehnice s1 econo- mice admisibile, cantitatile gl calitajile apelor-ce trebuie canalizate, carac- feristcile bazinelor de cenalizare, relieful terenului si natura solului, conditille de evacuare a apelor de cenalizare in emisari si amplasamentul statiel de epurare, In fimetie de aceste considerente, in general, in cazul cind toate epele ‘uzate pot fi canalizate prin aceedsi refea de canalizare si tratate in HE owe ete HE ‘ oe agen = Fg. 2; Stems canine «x Fi. 9. She de nleane doe dispozitie perpendicular direct. ‘’ ‘perpendiculara indirects, post aceeasi statie de epurare, schemele de canalizare se pot aleétui cu dispozi- til ca: dispozitia perpendiculara directa (fig. 2), dispo- zifia perpendicalacd indirecta (fig. 3), dispozijia pe- ralela sau in etaje (fig 4); dispozitie ramificata ig. 8).20 onemnareaTt ‘Uneori, insi, afele uzate industriale mecesité o canalizare separati de canalizarea centrului populet in care se aflé. Alteori, chiar daca apele de canalizare au aceeasi compoziti, conditile de relief sau de emistr pot conduce la solufil avantajoase prin adoptare de canaliziri separate (fig. 6). cum este gi aja-numita dispozitie ,radiala. I=: ne Sek Soltewseee Fig. 4, Schema de canaizare ex dspositie paralelé, 4 Cane de servic ui Ls softer Er ‘emt H ! hein Soa Fig. 5 Schema, de canaizare cu dis Fig, 6. Schemi de canalizare cu dispoattie BS SSporitie ranifieats. ‘adil Dect schema generald de canalizare sau canalizarea unel localitati ort industrii poate cuprinde unul sau mai multe sisteme de canalizare inde- pendente. 4, SISTEME $1 PROCEDEE DE CANALIZARE Sistemul de canalizare cuprinde totalitatea obiectelor care, dup. un anumit procedeu, colecteazi gi transport prin emisar apele de canalizare, in mod organizat, In mod obignult, un sistem de canalizare cuprinde deci : refeaua de canalizare, statia de epurare si constructiile pentru evacuarea apelor si substanfelor confinute. [NOTIUNT GENERALE ASUPRA ALCATUIRIL CANALIZARILOR at Colectarea si evacuarea apelor murdare se face, dupa caz, in unul din uurmitoarele tel procedee care dau astfel si numele sistemului de ca- — sistem unitar (tot la canal) ‘— sistem separativ (divizor) ; = sistem mixt. Sistemul_unitar colecteaza i transport prin aceessi refea de canali- |} sare toate apie Ge canalinare' menefee, indutale, pubes, meteoric, | Ge suprafeta si de drenaj. De aceea se mei numeste gi sistem fot la canal. Sistemul. separatin.sau divizor colecteazi si transporté prin refele deosebite apele de canalizare (menajere, industriale i publice, meteo- oe) uméralzetelelor_-—mlnis ui — depinde _de_compozitia te menafere se face Intatdegune. pris canale oes i aol uae Tizate Taustrisle oS face prin rete Tnchise' sn Seschie, aledtuite din constructil gi materiale obignuite sau speciale, in functie de compozifia apelor, numarul lor, putind fi mare uncori, ca in exemplul din figura-7 (indisstrie chimicd). Scurgerea- apelor meteorice se poate face fie la suprafaté prin rigolele strazilor sau canale deschise (ganjuri), tie printr-o- retea de canale inchise. La teritorii cu_suprafete ‘mati, canalizarea apelor meteorice se poate face partial in canale deschise ‘si partial — in porfiunile cu debite mari — in canale Inchise. Sistemul mizt colecteazA gi transporti apele din bazinul ce se oanali- ‘prin”sistéme diferite, in parte prin sistem separativ si parte in sistem unitar. Reelele celor doua sisteme pot avea varsarea in emisar ‘comund sau separat4, dupi situstia local. In alte tari se mai utilizeaz si un sistem denumit semiseparativ, la care apele din primele minute ale ploilor, care sint mal mutdare, se scurg fn reteata de canalizare a apelor usate gi numal cele cizute ulterior sint evacuate prin refeaua de canale de ape meteorice; sistemul acesta nu a gasit mare raspindire. Atit sistemul unitar cit si sistemul separativ au avantaje si deza- vantaje, ceea ce face ca flecare sistem s& fle economic numal in anumite ccazuri. Astfel : Sitamaluntar are avanaiul ob necesito, singurt zelen de canale; de asemenea, consimt aa ee ‘eat ma TeCUS i de aps pent enfru_spalar : decit tn 2 a A Rea date are food detavants|ul cf chee tuielilé pentru spelor de canalizare sint mal mari, trebuind si se epureze cantitati mal mari ; la anumite ploi catastrofale, cénalul devine conductd forjats gi poate provoca inundarea subsolurilor. __Canalizarea in sistem unitar este indicaté in general pentru localitatile te si pentru Iocalitatile din regiunile de ses. “Sistemul separatin are avaniajul o&, avind cel ‘putin dowk refele de ccanale, intr-o prima etapi se poate constrai numai un numlr redus de Canale, Spre exempluy tn canaiizarea locaittilor se poate constrai re-22 ‘oenenauitaT teaua de canale pentru ape uzate. De asemenea, in cazul localitatilor cu ape freatice apropiate de suprafaja solului (pind la 2 m adincime) se obfine o reducere a costului investitillor prin faptul c& refeaua de canale pentru ape meteorice se construleste la o adinclme mal mic, iar cana- ul de ape uzate menajere care trebuie sf fie construit 1a adincime mai AZ ap Soha ore bard de ‘Sepelor eare Core magne 2 Alee fl see Fig. 7. Schemi de canalizare une! unine chimice: a gaule comestonlcate 2 ape mare are o sectiune mai redusi ; in plus se reduce intrucitva gi costul in- stalatiilor de epurere. Dezavantajele sistemului constau in: necesitatea construirii a cel putin doud retele, deci un cost de investitii mai mare ; primele ape de ploaie, de obicei foarte murdare, ajung neepurate in emi- sar; canalele de ape meteorice lipsite de un debit de api permanent si agezate la mica adincime (2 m), din cauza Inghefului nu pot evacua si zipada. [NOTION GENERALE ASUPRA ALCATUIRI CANALIZARILOR 23 Canalizarea in sistem divizor este recomandabilé : pentru localitaji mai mici si cu relief pronunfat (de munte sau de deal) — pentru industril cu ape uzate de compozitii diferite si care necesité canale din materiale speciale si epurarea separata a unora din ape; —cind prin evacuarea separaté a apelor uzate se obtin insemnate reduceri ale statiei de epurare ; — cind pentru sporirea capacitatii canalizarilor in sistem unitar, re- feaua existenté este suficienté pentru una din categorille de ape ce intré in canalizare. 3. APE ADMISE IN RETEAUA DE CANALIZARE PUBLICK Pentru a‘ asigura functionarea normal a retelei de canalizare, du- rabilitatea cit mal indelungata a constructiilor canaliz&rii si protectia personalului care lucreaza in cansle si statii de epuratie, nu se admite introducerea in canalizarea publicd, fara o prealabild tratare, a apelor cu temperaturi peste 50°C si a celor care contin : — substanfe in susperisie a ciror cantitate, mérime si naturk con stitule factori activi de erodare a canalelor, provoacd deptneri sau stin- Jjenese curgerea hidraulicé normal ; — substanje cu agresivitate chimicé asupra materialelor ‘folosite in mod obisnuit la canstructia canalelor si statiilor de epurare a apelor uzate din centrele populate ; — substante de orice natura, care, in stare de suspensie, dizolvate ‘sau evaporate, stinjenese exploatarea normal a canalelor gi staliilor de epurare, sau provoaré tmpreuné cu aeral emestecurt detonante ‘— substante nocive, care pot pune in pericol personalul de exploatare a canalizari Conditiile’ de calitate care trebuie indeplinite de apele uzate spre a 1 admise in rejeaua de canalizare, stubilite prin Normativul N—2—67 al Comitetului de Stat al Apelor, sint indicate in tabela 1; concentratiile maxime ale apelor de canalizare admise pentru intrarea in statia de epu- rare sint indicate fn tabela 2. B, CANTITATILE DE APA CE TREBUIE EVACUATE, Cantitatile de apa ce trebuie evacuate prin canalizare variaza in functie de activititile omenesti gl de fenomenele naturale (precipitatii, infiltrei). Pentru: calculul canalizirilor intereseazk debitele maxime gl minime care 6 pot ivi in obiectele ce aledtuiese canalizarea, Cateulul cantitafilor se desf’soaré pe baza unor grafice, care reflect variatia diferitelor tipuri de ape ce Compun apele de canalizare (uzate, ‘meteorice, de suprafata si subterane) si care permit astfel si se aprecieze fctiunile lor daunttoare fata de rejeaua de canalizare, fati de statia de ‘epurare gi fat de emiser.26 coexmnacriar CCANTITATILE DE APA CE-TREBUIE EVACUATE 25, Tobela 1 Condit de caltate pentru admitereaapeloruzate i reeaua publek. Indleatra nermat um mite ad 1, Temperatura c maximum 50° 2. pli ~ 65-110 3, Glanort (CN-) glam? — | maximum 1,0 4. Clor ter (Ch) mgldm? | maximum 10% 5. Hidopen surat slr Sta etn’ | maioum 10" 6. Prods pee (eur, mottnd tllur gree) mglan? | maximum 150 7 Indicator pene protect betoane- foe Impoteiva agresivitail pel conform STAS 549-64 To coral folosinfelor care’ desarchdebite maxime de ape urate guar 18 Us, verifinres reipetirtacastorinlcaton Toc I cel mal spropit cimin de eae Ge pe colectoral ree {Si ge. cantare a cetroui populat sfuat tra dutanfa 80 mcDel0b mde punctal Ae tecoed al folestnfe cu cond iasea pe acest colestor tn pnctul de tacord of argh permanent un debit Ge=10 doen, {a acste cer folsintele cae se racor dene le rele Eehirlalpopulat sta oblgate“si amenajenschminal co record coreapunaitor cheese Lille de poteare a constructel cu cele Ge respetare a condiilr de salute Tlend entra dpa theonjurdter, Tabita 2 CConcentrafit maine admise pentru apele wzate la Inrarea in staf de eperare. Sebvantenormatt 1. Subaante fenaie Co so || Scxdain coy 10 2. Damped Soar Fi . 6 Niel 9 10 Hon ac 1 tinct 10 3. Crom total (Cr) 10 en 4. Capea x) 10 a. pom ce) 10 + Tn eazal ind tn apa de allmentarecanttaten de ne esl mal mare de 1 mg/d x aadmite gin apa uzald ace eanttate. Cantitatile de ape de canalizare se determing prin insumares diferitelor ‘tipuri de api, avind la bari : — pentru apele uzate, cantititile de apa care satisfac integral folosin- | fete, considerindu-se sitatia cea mai dezavantaoast pesiblé pentru ca- | tru apele meteorice, debitele stabilite pentru apele de plosie pe baa ploilor de -cale nee nie ape te peta, debitele stabilite printr-un studiu hidro- oi ee ‘pentru apele subterane, conittilestabilite prin respectivele proiecte ejdrenal ade esecare, ‘in caleule se iau in considerare simultaneitatile diferitor debite, ninducge seama de specificul functional al folosintelor de aps. Zonele de pe cere se colecteazd apele de canalizare se stabilese tinind seama de prevederile schitelor de sistematizare localittilor gi centre~ Jor industriale, a oblectivelor existente si prolectate, precum qi de alte considerente locale care pot indluenta respectiva eanalizare. Pentru calculele de bilant al apelor emisarulul gl pentru calculul altor elemente legate de gospodirirea rational a resurselor de apa trebule si se fn in consierare canttile de apt care satisfac rational folsintle, tinind Seama de asigurdrile normale pentru aprovisionarea lor ca apt, te eapacitatea resurselor de apa si de gospodarires lor rationalé (gt mu cepmumaneefectve ‘ i, dest principial_nu existh diferente tre refelele de canall- sata Saleoee Toe cart) nh elle de canlare econ, standr= dete previd, totus, desfiguriri diferite ale caloulelor pentru ‘cele dou retele- Caleul cantor de apt din rejelele inte rtoare se determing :4 = pentru apele uzate, in conformitate cu prevederile STAS 1795-61; = fonts pee metcrce, In contrite cu prevedene STAS st30-b pentru apete subterane, pe baza proiectelor de drena} si de desecare. ‘Aceste canta intervin in caleuul refelelor de canalizare 1a elabo- rarea proieetelor TacoTdurilor diferitelor oblective la rejeaua de Canalizare. De asemence, ele intervin gi in ealculel refelelor exterfoare de canalizare, intrucit. acestea,trobuie si asigure evacuaren debitelor fduse de raccrduri, inigerent. de normativele pe baza cAroca scesiea au fost calculate Tntr-adevir, pentru vinele obiective industriale asiguririle ce se iau pentru eanaliziri conduc la debite mal mari dect cele care ar rezulta pentru ansamblut localitatl, Chiar si tn asemenee cazuri, refeoua ex- Ferioara trebule sf asigure scurgeren apelor de canalizare’ ping la. var~ area in emisar; aceasta situate poate conduce in tnele cazuri —~ In Sporirea dimensiunlor canalizirt (tea, stale de epurare sh construct Pentru evacuare) fata de situatia in care s-ar fi lust in considerare Sigurarea corespuncitodre numal ansambiuiul localitatit entra reteaua exterioarg, debitele apelor de canalizare se stabilese pentru diferte sectiuni de control (de calcul), adiel pentru accle Feetiunt de canlizare care caracterlzeaz& ‘rglnnl debitelor, al caltait (Calcul tor se preda tn cursul de Iastalaft sonitare,26 cornenausrare CHETITATILE DE APA CE TREBUIE EVACUATE 27 apetor, sl presiunitor si al oricdror alfi parametri care pot influent pro- fectarea, constructia si functionarea constructiilor gi instalatiilor ce alcd- tulese canalizarea. Calculele cantitailor care compun apele de canalizare se desfagoard separat, dup provenienta gi calitatea apelor, si anume : ape uzate mena Jere; ape uzate indusiriale gi cele asimilate acestora; ape meteorice ; ‘ape de suprafata ; ape subterane. ‘Aceste elemente se utilizeazi apoi pentru determinarea regimului ) Gebitelor apelor de canalizare, in conformitate cu prevederile STAS {i 1846—85, 1, DETEAMINAREA CANTITATILOR DE APE UZATE MENAJERE, In aceasta categorie se cuprind apele uzate imenajere pentru nevoi gospodiresti, precum si toate acele folosinte care intra in calculul nor mei de consum'', in Yomzi medie, a apei potabile (conform STAS 1543-66, tabela 3) si anume: nevoil gospodaresti, nevoi publice, stro- pitul sf spilatul stréailor si spatillor verzi, nevoi ale industriel’ locale faferente numai populatiel deservite de canalizarea ce se calculeaz’. Decl, atunci cind eaiculele ee efeciueazi pe bza normelor de consum stabllite pentru centre populate (in Vom + zi), nu este. necesar @ se adéuga ‘apa pentru stropit si splat sau apa utilizats de industria locald pentra populatia deservitd de respectiva canalizare, ‘Se intelege cf, dact industria localé sau republican are o productie ce. depigeste nevoile populajici din localitatea respectiva, diferenta Intre canfitifile de ape uzate evacuate de acea industrie si cele aferente nevollor de produse ale populatiei locale se consideré ape uzate indus- triale gi se calculeaz& separat. In calculul canalizarilor se considera cd debitul de ape uzate ‘este apropiat de cantitatea de apa potabila distribuita prin refeaua public’ de distributie a localitatii sau industriel ce se canalizeazd. Se face ast~ fel absteactie de faptul ci in realitate cantitatile de api ce intrd in canale sint mai mici decit cele distribuite, ca urmare a evaporiri, a infiltretiilor de 1a udatul grédinilor sau din’pierderile prin instalatii etc. Debitul poate fi insd si mai mare atunci cind locuitorii consuma $i apa provenité din alte surse dectt reteaua publics. Colectoarele sé canalele care alitulesc retesua de caatigare se cal- culeaza la debitul maxim orar al apelor potabile, cu observatia cise sead (i mu se iau in considerare) pierderile de api ale sistemulul de flimeniare cu api, consumurile pentru combaterea incendillor i 508% din debitele de calcul pentru stropitul si spllatul str&zilor ; consumurile de apa proprii (tehnologice) ale sistemulu de alimentare cu api se con- sidera numai in sectiunile de control unde pot interveni, “Canttaile de apa sint exprimate uncori ia 1 (Gl nu In dm?) respectind astfet © vzanfl ined general edgpindita in fara noastra ‘a. Ape uzate menajere provenite de la populatii. Debitul zilnic mediu (Qu mes), debitul zilnic maxim (Qei mex) $i debitul orar maxim (Que mas)s precum $i cect ‘orar minim (Qoar mn) se calculeazé cu urmatoarele norme (v. tabela 3) : name 3( Have 4, Mat) {mi} (1) Came 3( He tia 4 yay Matt [m'pi} 2) Cr mee (MERE I Ke f'n] @ a ny = Mi fmm] in care: este numirul de locutori stabili al centrulul populat ‘repartizati pe zone, determinat pe o perioada de 29-de ani, conform prevederilor din sthita de sis- ‘ematizare a localitti ‘mumiral. de lucuitor! fotanti (se ia in conside- rare nual cind depégeste 8% din numarul lo- cuitorilor stabili) ; au — norma medic totals, conform tabelel 3, coloana {atoreepunastaae difentelor sone, tn Vomna edie; a — forma de consum pentru populeia flotants ega- 2 cu norma de consum pentru nevoile gospods- eit conform tebelel. q'mz — norma maxima de consum, conform tabelei 3, tol, 19, reprezentind Ku’ gy unde : Ky ese coeticéntul de varlaie ailnied din coloanele 3, 6,9 4112, 3 a norma de consum medie din co” oanele 2, $ 6 1. q'‘max — norma maxima de consum orar conform tobelei 3, col6, reprezentind Ky Ke- gy unde K, este coeficientul de variate orar& din coloa- rele 4,7, 10 g 13, — Borma shintml de consum stabi conform ta- belului 8, reprezentind Kam dau unde one * Kon = ip Ka-pKey — cocficientil de variatie zilnick, respectiv oraré, 2 onsumului de apé pentru névoile gospodirest ale populatiel flotante (Ki-g $i Keg) stceeoaurraTt [Norme de consum gf couficleit de varale a debtulu pestra (ap STAS 1242.06 — Allmentie cu up — CoCr eval good et abl se ‘oererarie De APA CE TASRUTEsVACUATE etermtnarea consumutul de apt gl tn centre populate Determinaren caniltlor de apt necesarl—) alc va ‘BW ople pot ale aaa ae 29 Tabla 8 1 | Zone, cu insta cen- trae de ap cad a 18 4.10 ee aso EY ao) no | 8 | aa 100 | 60 130 | 450 nt | téem, tate 90,7086 Lis 10 hao iy sumfes deto Le 2a 430, “ai somal wo SE] a0 | no | S| ao to | [422 | 10 | ao 1m | tga, ta cet ute 208 . ho numa doce 0 10 4 i ro} @ |-42.} 190 | s00 wv 120 110 1.90, 20 | iy . o | 48 wo | | oo | ao | AL ao | aso V_ | Zone ex carster rural, } Gide eae paral 130 1s {Seda a tee de a 180 cele een ss HB) 20 | 5 | HE} 10 | 2 rao | 160 vt Zone batneostinaterce act tei » int cu earacter 100 Ms so w . sis wo | 0 10 | a0 Vit | Zone bates materice Hort Ma sa pet ie atu cu crater Special 450 }1.001 130° | 190} 1.00 | 20 veo Jato | 100 | | 100 | 190 zos.00 | 7,00 rae. Petr, Ky, valle denon snk date perry clit cu clink Tinentaldexceivd. Definite ciel so ace pe bara namirulul gnu (1) tn edie multianuslé a ale- ‘nqo0 cin. cootinetteli:temperatd; m>00-'clind continentals excet¥a, ‘continentalé tempera, tar valorlle de dederubtsint date pet or de vark fe tempera maxim misuraté 325 °C), ase: 10 cu lind coe20. ccoemmaurTati Debitele maxime guy, in 1/s, ha, care rezulti pentru diferite densitaji ‘le populatiel gi norme de consumuri totale de ap (dup sciderea cu 50% a consumului pentru stropit si splat), cuprinse in standard sint indicate in tabela 4 ; ele au fost determinate pe baza relatiei : Guu Goat * Stay * NT Us ba], © deez este debitul de apa uzst menajeré rezultat din diferenja intre consumul de api potabilé in Vom si ora maxima (mr) $i consumul pentru stropit si spalat maxim zilnie (q-K 1’ — densitatea populatiet in locuitori pe hectar. La determinarea cantitdtilor de api uzaté menajerd se consideré ci de- bitele se distribule uniform pe suprafata bazinului de canelizare. Suprafata centrulul populat sau a incintelindustriale se imparte in zone caracteristice (dups. densitatea populatiei, felul construcfillor, directia de Scurgere superficial ete), finind seama de diferivele cladiri publice i uni- {iit industriale sau alte surve de ape uzate mal importante (eu debite peste 10 1/s), stablite prin schijele de sistematizare sau prin alle prolecte care undamenteaz& proiectele de canalizare. Pentru bazinele de canalizare cu densitate de populatie $i consumuri de ap poll uniform dstbuls debital maxim @oq “dn/s) e sablete cu relafia : Quay = S > Fuse th care: 'S este aria bazinului de canelizare, in ha, si gu — debitul de api uzata menajera luat din tabela 3 sau calculat pe baza normelor de consunt defalcate pe obiecte conf, STAS 1943-66, tabelele 4, 5, 6, 8, 9 si 10 (v. anexa 1). Dacii localitatea ce se canelizeazi este previzutd cu zone diferite de densitate a populafiei, debitul maxim de ape uzate menajere Q we se stabi- este cu relatia Qn = 8, + tay Us. Sn care: ‘S;_ este'suprafata fiecirei zone de populatie, in hat Qin — Aebitul de api uzat& menajerd al fiecdrei zone de densitate a po- ulatiei, in I/s, Suprafejele cu obiecte ce evacueazi cel putin 10 I/s se considera inde- pendente gi se introduc in calcule ca debite concentrate. Tabela 4 ‘ifs, ba) ‘Ape wsate menajere — deblteepeciiice evacuate Ia refeua de canallzare te pentru localiifite eu climi continental temperaté lar valorile de dedesubt sint date ee] S) e/a) 2) 8) 8] 8 2/2) 5 hays ala tera s [ala bya fee ig (3g HEE BEE a[ 3 | 88 5 #/e/2/8 | 8] 8 a tab, 9 din STAS 1345-6, i32 (GENERALITATT Stapitle de epurare necesita cunoasterea debitelor maxime orare, precum sia debitelor maxime zilnice gi a debitelor orare minime. Debitul maxim zilnic se calouleazd in mod corespunzltor celor maxime orare, pe baza debitelor q' gi q” de mai sus, 'b. Apele uzate menajere provenite din industril, Debitele maxime se calculeazi pe baza normelor de consum de ap pentru nevoi igienico-sa- nitare, in functie de temperatura atelierulul in care se lucreazi gi de des- ‘tinafia apel (baut gl dupuri) 2. DETERMINAREA CANTITATILOR DE APE UZATE INDUSTRIALE STA CELOR ASIMILATE ACESTORA Debitele apelor uzate gl ale suspensiilor solide ce se evacueazA in cans- lizare de oltre industri se determin§ asttel inctt sf se posta diferent ddupé acfiunea lor daundtoare fat de reteaua de canalizare si feta de statis de-epurare, respectiv fat& de emisar. ° Diferitele tipuri de ape se diferentiaza in fimctie de condifille de ad- titere apelor uzate industriale in canalizare (v. pet. I, A, 8.). ‘Reemintim c& apele uzate de la un centru industrial provin din satista- “cerea consumurilor pentru : = — nevoile industriale de apl utilizate ca materle primé, ca ape de t2- ‘rica si pentru rakclre ; — nevolle igienico-sanitare ale salariatilor (pet I, B, 1) — nevoile pentru stropitul si spllatul spatillor din’incinte, care 1a rin- ul lor se diferentiaz’ dupa concentratille in substanfe minerale si orga- nice mai mari decit cele admisibile de varsat direct In emisar, conform STAS E 4706-66 ; — nevoile proprii ale sistemului de elimentare cu apa si de canalizare administrate de respectiva industrie (uzinale): ‘— nevolle gospodiresti ale persoanelor ce loculese in incinta industriel. Din cauza Variatiel proceselor tehnologice, datele necesare pentru cal- cculul cantitatiior de ape de diferite tipuri se stabllese in flecare caz prin proiectele industrilor respective. Apele cu caracteristici asemandtoare din ‘punotul de vedere al agresivititi fa} de refea, statie de epurare sau emi- sar, se grupeszd in aceeasi rejea de canalizere, astfel incit aici trebuie {nut seama de simultaneitatea aparitiel debitelor maxime si minime, ceea ce'implics — indeosebi pentru industrii cu sectil diferite — aledtuirea lunor grafice ; pentru apele cu agresivitati deosebite, canalizarea lor se- paraté se dimensioneaza la debitul maxim. Intructt fn fara noastré se construiesc numeroase construct industriale noi, cantitatile si calitatile diferitelor tipuri de ape trebuie urmarite indes- proape fn cursul productiel_curente, cu obligativitatea ca.la proiectarea nollor unitiji productive beneficiarii s& furnizeze date obtinute prin ob- servati direct. 1p unele tél, debitol de ape uzate se stableste prin echivalarea — pe baza com- posites — a canttitilor de ape Uante industrial eu eandiatt de ape urate mens)ere, fnctoda denumila alocultorilor echivalenti. Aceastd metoda permite eva: area corectd a debitelor munual fr cazul unor ape usite cu substanfe organice ale (CANTITATILE DE APA CE TREBUIE EVACUATE 38 uneb producti industrale constante gl ale unul numér mic (1.2) de produse. Or, ‘acente caracleisticl nu corespund nor combinate sau Industei mari, adied toemal Scelen care produc cole mal marl canst #-concentrati de ape aie: pe de elth Bist, ns Grele sprocte ou schivaten( nu ont srw, matrite prime rocedeele tehnologice wilzate pitind furniza ape uzate de campoalti diferite eklar entra acelag prosus. De accea STAS 1046488 obliga efectuares calcululul tnstale- [llor de retinere st de prelucrere @ apelor urate industriale pe basa candtstor de Ribstanje confinute sf del interlce ‘tilzarea metodsior ec Tocuitor echivalen- 8, DEYERMINAREA CANTITATILOR DE APE METEORICE Apele meteorice provin din precipitatii atmosterice lichi- de (plosie) sau solide (zipad’, mizariche, grinding) gi alte feno- mene meteorologige (cata, brumé, chiciura, rout etc). Dintre diferitele categorii de ape meteorice, cele mai importante pentra calculul canalizirilor sint ploile. Experienta arata (in Bucuresti a fost ve Hiticat& cu prilejul ninsorii din 3—4 II. 1954) cio canalizare suficienti pentru evacuarea apelor meteorice poate satisface si evacuarea apelor pro- ‘venite din topirea unor cantitati masive de, pada din tara noastri, ‘a. Caracteristille ploilor. Ploile care cad pe suprafata unui teritoriu mu sint identice ; ele varie2i sub mai multe aspecte cantitative (suprafata de teritoriu pe care se extinde cantitatea totalf;-cantitatea cizuta in-unitate de timp g{ de supratats de colectare, durata’totald ete) si calitative’(mi- rimea stropilor, repertizarea lor pe suprafaté etc). Caracteristicile ploilor care se iu in considerare la determinarea de~ bitelor de ape metorice pentru canalizérl sint: intensitatea, durata si freeventa. Intensitatea unel ploi i este cantitatea precipitatilor pe o supra~ {ofa orizontald tn unitate de timp giease exprim prin relatia : t= mm/min}, in care este indlfimea total a precipitafillor, in mm, 3 £ — timpul, in minute. Durata este timpul in minute care sa scurs de la inceperea pind la Sncetarea ploii. Precvenfa indici numérul ploilor a cfror intensitate é si durati ¢ depagesc (sau sint cel putin egale) in cursul unui an o ploaie de anumité intensitate gi duratd considerati. Ba se mal poate defini ca numérul ploi- Jor a clor intensitate sf duratd sint egele sau depisite o dati la n ani adica f— Ca gi la alte constructii hidrotehnice care se calculeaza pentru anumite asigurari, canalizirile se calculeazi la o asigurare aleasi pe'baza ob- servatillor locale, adied pe baza frecvenjel plollor locale (sau prin asimi- lare), considerindu-se ci frecventa probabil a ploilor va re- produce pe aceea rezultati din observa. 3 ~ Cantatsoh cenenauirar In calculul caflalizdrilor se utlizeazi insi nu aceastl intensitate meteo- rolopied, ci intensitatea plott de canalizare exprimatd tn W/sha gi care se ‘obfine din relafia: 10000 «1.000 000 60 a> 4te10 t A ¢ ® 4 este coeficientul de transformare din m? in he b — coeficientul de transformare din m® fn 1; ¢ — coeficientul de transformare din mm in m ; 60 — numérul de secunde intr-un minut. Se cunoaste! c& pentru stabllirea frecventei ploilor trebuie si se dis: ‘pond de observatii asupra ploilor clzute intr-o perioada de cel putin 15 ani. ‘Astfel, 1a elaborarea metodel standardizate s-au examinat plolle cizule {in Bucuresti in ultimii 63 de ani. Observarea ploilor se face cu.pluviometre gi pluvtografe autoinregistra- toare. Diagramele, care reprezint& ploile, construite pe baza observatiilor viguale din pluviometre cou inregistrate pe diagrame de catre pluviografe sint supuse prelucrarilor. : ‘Metoda consté In preclzarea variatel intensititlt @ flectrela din plolle cézute ‘intro anumita perioadd ql numfrulul de plo identice ea Intensitale sl timp. Pentru oetstay flecare plonie € defalce in perioade 610, 18. minuta, se stablleye inten Stntea maxims Inge “din flecore perioads, Inscriindu-se apol’ ca un punct (de Abscish 810, 18. tiaute sl ordonata f pe o diagrams). Pentru trasares punctelor ploilor de o anumith trecven{l se procedeazt ca, fn exemplul urmftor 54 presupunem cl dori ef trasim curba de frecventa f=2 st SESE dlspane de observatil pe trop. de 20. de ami, care au fost tnscrise pe dia- grams, Tenilind, spre exempla, pentru duratele 8, 10, 15, 25, 30 minute un numdr ‘Se'Zat, oo, 0, do, 80 de puncte, Sa ardtat ca f = 2 p/m, in care p esta sumd fal plolior de drecvenfa} in m ani Obsetvall. a acest cax) p'= 2m = 220 = 40 Secl'pe Siectre abscisd se vor numndra 40M din punctele tnsetise, adich 48, 40, 36.9% 34'de' sus in fos, iar ultiml punce se va gisl pe curbe de freeven{a cautata? unin ine ele acesa puncte, se va trasa™ In exemplul dat — curba de frecvenja 2. Pe feces diagramh se traseaal —~'de oblcel — curbele mal multor frecvenfe, obtinin= ‘dusse dlagrama curbelor de egala frecven}a a ploilor. Prin observatli s-a-constatat cf, in fara noastrd, ploile de intensitate ‘mic au o duraté mai mare gl 0 frecventa mai mare, si invers, ploile de tensitate mare au o duratA mai micd si frecvent& mai mic. Deci, la pro- iectare, pornind de la frecven{4, se admite cA, cu cft aceasta se alege mai mick, exista probabilitatea de a se asigura canalizarea pentru loi mai puternice. In consecinfd, cu elt obiectivul ce trebuie canalizat are important mal mare, cu atit frecvenfa de calcul a canalizirii este mai mick, Frecventele de calcul sint stabilite prin standard fiind astfel fre c- * Din cursul de Meteorotogic 35 Dupé unii specialist, se disting ploi: abundente (cu intensitate mich si durata mare) gi torentiele (cu intensilate mare) ce pot fi chiar Catastrofale In fara noastra, fad de 350..000 mm/an de precipitatii, au cdzut si ci- teva plol torentiale exceptionale, si anume : la Curtea-de-Arges — judeful Arges, o ploaie a durat 20 minute, precipitafile atingind indltimea de 205 mm ; la Negru-Vodé, judeful Constanfa, a plovat 240 min, precipita- {iile atingind $30 mm ; la Ciuperceni-Calafat a plouat 349 mm in 24 ore. Proiectarea canalizitilor pentru asemenea ploi care apar foarte rar ar conduce la cheltuieli neeconomice, prohibitive, De aceea caleulul cana~ lizarii apelor meteorice se face dup norme speciale. ’. Bazele calculului. Caleulul pentru determinarea debitelor de ape me- teorice are in'vedere anumite principii referitoare la: alegerea ploii de calcul, stabilirea duratel de scurgere, calculul coeficientului de scurgere, alegerea frecventel de calcul 31 considerarea capacitatii de inmagezinare a retelel Alegerea ploit de calcul. Intentitetea (debitul) maximi Intr-o sectiune (de control sau de calcul) a canalizarii va fi dati de acea ploaie a cérei duratd (ty) va fi egalé cu timpul de curgere necesar celel mai indepir- tate platurt (t) s& ajunga tn sectiunea consideratd. ‘Aveasté ploaie se numeste ploeiade calcul gi se defineste ca acea ploaie conventionala de frecventi normatk a clret duratié este egal cu Yimpul necesar ca apa si se concentreze de la locurile de cere pink la canal si si parcurgd canalul pind la sectiunea de calcul (control) aleesé. Durata acestei ploi se defineste ca durata ploii de calcul. Pentru verificare am considerat un bazin de canalizare rectangular (fig. 8, a), cu aceleast caracteristici de colectare a apelor 1a suprafata so- ulti, & Lam imparfit in trei sectoare de suprafete egele (4,85 ha), pe care in canalul BA apele de canalizare fl vor parcurge in timpurl egale, de 10 minute, Intrucft intensitatea ploilor variazi in sens invers cu durata, admitem (pe baza diagramei din STAS 1846-65) cf intensitatile vor varia astfe £) 102090 mn 7 T1012 100 ye" Dac plosia dureazi 10', prin sectiunea A debitul maxim va fi dat de apele din sectorul 1, adicd Q— 4,65 X 150 = 697,5 l/s, iar prin punctele Ci D tree debitele egale cu acesta ; dupa 10’, ploaia inceteazd, astfel incit36 ‘oneenaurrant pe sectorul 1 nu mai sint precipita far prin sectiunea A tree apele co- Tecate pe aectorul 2, dar care este egal tot eu 97,5 I/s ete. ack ploala dureszi 20', debitul @ — 2 465 x 120—= 1116 1; daca dureaza 30, atunct Q-— 3X 4,65 x 100 = 1508 1 Se vede of debitul reste cu cft lungimea baziiului si timpul de scurgere e mal mare, Fig. 8. Vatiia debitelor tn canalul AB (lement plan ‘surges Pe un sector din canal, debitele variant aproximatv astfel cum este aritat in figura 8, b, curbele putind fl asimilate cu drepte, Deck ploaia ‘dureazi cu intensitate constant un timp (t’») egal cu timpul necesar ca. picitura si ajunga, spre exemplu, din punctul C fn punetul A (ts = l/v fn care 1 exte lunglmen Ca, fat v= viteoa apelin canal, diagrama debi- telor urméreste linia O — B — M. Daca ploaia dureazi un timp t'"y >t atunci la timpul t'; = t, canalul se va umple, debitul va raminea apoi constant pe durata t”,—t', apoi — ploaia incetind — debitul va scade le zero cup linia O-B—H—B sau dupi nia O—B—F—G, care reprezintd o suprata{a echivalenté; aceasté figura — tn anumite metode srafice — poarté numele de element plan de scurgere. In practic, pentru bazinele de canalizare cu formf aproximativ regulaté se inca duredl « plo de calcul durata de curgere de la punctil cel mal indepittat at bazinului pind In sectionea de caloal. Acest mod de calcul ste admisbil pentru durate de curgere mat mici deet 120 min cit este dfurata maxima a plollor Iuate in considerare la aleStuirea dlagramei din Standard, Se recomandi si se coboare sub intensitaile aferente acestel diarate (CAUTTATIRE DE APA cE TREDUIE RVACUATE 37 ‘Stabitirea duratei de curgere. Durata de curgere t sth la baza determl- nirii intensitétii, ploit de calcul, considerindu-se cA aceasta intensitate va A data de ite ural fy va fi egal cut. ugere se compune din timpul de concentrare pe suprafata bazinulut pind a-gurle de seurgere (prin care se introduc apele meveorice fn oanale) si din timpul de curgere pe canale. Dureta de scurgere se calculeazd eu relatia: te hetetha tat t, © fn care : 1 este lungimea cea mal mare a percursult én éanal a apel intre originea acestuia gi seetiunen de cal- ul, in ms » — vitéza de curgere a apelin canal; ea se stabi- legte prin aproximatii succesive, ‘apreciindu-se Initial corespunaitor capacititit taaxime pentru curgerea cu nivel Uber, in ei/min (orientativ 10. m/min) $i corectindu-se apoi pe baza dimensiondcll extcte; t= 5 — aimpat de curgere a apei tn canal, tn min ta — timpul de concentrare superficial a apei_ in functie de falul rigolelor, nelle, distenta pind la primul recipient ete, in min; in lipea unor date Fal exact’ se in conelderare umstoaele f, pentru terenuri cu pante generale (medil) S min < 0005, 49 min 01005 — 00002; 15 min > 0,002. In S.U.A,, t se ia: supratete in care apele de pe acaperiguri de pe stl intra direet n-eanale 3 min in centre comercale Cu re- liet plat 10—15 min; in eartiere reidentiale, mal putin dens construe, 20-30 min ; Ia pante mari, Umpit se redue, Pentru terenuri plentate (in exteriorul localitatilor) t a fost apreciat de W.S. Kerby! prin relatia : t=[2- 0.9051 i 3] ® (mim), fn care: 1 << 960 m este distant pind ta cel mal ndepdrtat punct de co- s — panta terenului ; *'W.S. Kerby Coit Engineering, 9.174 (1950) 2 transformaelle fn unitatt metrce sat teu decrvmnauerar 8 —coeticient de tntrctere, analog unui coticient Gerrigeatate care avin pent: vupentete te Dpermesbile -" qn; salud golte si netede FSor clu gotta moderet-Rigouse 005 Tefelsbrace 9h cult In srurl "020; pgune Su tine mil 040 ple de exban cu frunge chcitone ~~ 080 pure de confere — 0 ina densa — 00 Coeficlentl de scurgere Dia precipiajtie meteorice pe supratea unui teritoriu, nu Intreaga cantitate de apa, ci numai parte din ea ajunge in Cennlyrestul pleretedurse ein eveperte, Wonaplate 9 inttate tse apottu dinie cantttee de ope intadd fn cant conttatee de ploals Carat se numeste Coefictent de seurgere gl reall aia relcle = 2, tne stablliea noe rela exacte tne cantitaten de precipita * sicea"eare ajunge in canalizare este destul de dificil, doarece aceasta Gopinde de felul imbcscémintel supratetelor din bazinul de canalizare, de Intensitatea ploli si durata ploll. In S.U.A, se admit diferite metode de calcul asa-numite rationale” (asemindioare cu cea din fara noastré) sou empirice; dintre acestea din lurmé, una admite cf debital dat de precipitafil se poate Tua de 4 sou 5 or] debitul din timp uscat el apelor uzate. In URSS. se admite pentru coeficientul de scurgere : DD > E, in care: nu este un coeficient empiric in functie de imbricdmintile su~ prafetelor din bazinul ce se canalizesza ; 4 — intensitatea ploii, in V/stha ; 4 — durata ploii, in min. In jara noastra, coeficientul de scurgere se determina in tunctie de felul imbriciminte| suprafefelor din bazinul de canalizare, Pentru aceasta, pe bbaza schifelor si planurllor de sistematizare a teritoriului se calculesz’ su- prafefele Sj acoperite cu diferite feluri de imbrdckminti si apol se deter- ‘mind coeficientul de scurgere m edit ® w, aplicabil pe intregul bazin de canalizare examinat, cu relatia Eso Bana = (10) is, fn care ®, este coeticientul de scurgere specific pentru diferite imbriicd- mini ale suprafefel; ‘Si — suprafete componente ale bazinului de canalizare, care sint acoperite cu imbracdminti diferite. (CANTITATIVG DE APK CE TREBUIE RYACUATE 29 Frecoenfa de calcul. Canalizea trebule si asigure numai evacuarea ‘unor cantitati de ap ce se stabilese prin calcule tehnico-economice com- parative, si nua oricaror ploi catastrofale (v. si pet. I, B, 3). Se admite ast- fel cA, dac& ploile dau precipitatii ce depasesc capacitatea de evacuare 2 candliari soeasta se va pune sub prestune, putind provoca inundares Subsoluriior cladrilr, a altor construct sublerane. gl chiar a stréailor In general — pentru localtiti — pegubele produce de asemenca taun- dati sint conaiderabil mat mii deci cheltuielile pentru construires unor canale care 58 le evite. ‘Asttel, pentru tn mare sector din suprafata orapulul Bucurest,caleulele au dovedi cf acco cheltieltsintechivalente daca punerea sub presiune 4 canalizirl se face o daté pe an (/ = ‘ns adoptarea freovenfei 1/2 ar costa cu peste 150 de milloane lel mai mult deeit frecventa 1/1; este clar cd, pentru sectorul’ studlat, treo venfa 1 este avantajoast Frecventa de calcul, adicd frecventa ce va alege ploaia de calcul, se alege in functie de importanta constructillor de pe bazinul de canalizare. Tamagazinarea tn rejea. La tnceputul plollor, spele colectate in reteava de canalizare gasese liber" Vohimul ce le este afectat pentru evacuare ; in faceste spatil, apele.incep si se acumuleze. Din canale apa se va scurge’ ul- terior umpleri lor, astfel Incit debitul maxim se va reeliza mumal daci Gurata pli este mal mare decit durata de scurgere §l dec, in ipoteza cX urata ploli este egalé cu durata de scurgere, debitul ce se abtine este minvat, In anumité mésurd, prin cepecitatea de inmagazinare a re(elel ‘Capacitetea de inmagazinare in rejea se ia in considerare la calculul cantitatlor de ape meteorice. Insé, calculul capacitatii de Inmagezinare a refelei nu este incd -definitivat, in diferite fart adoptindu-se metode va- Hate. Caleulul se conduce grafic sau analitic. Caloulele grafice se bazeazd in mare masurd pe o metoda propusi de ‘Heuff (1909) s1 expusd de Vicari, desi aceasti metodé nu tinea seama de capacitatea de inmagezinare a retelel. ‘Metoda graficd Hauff-Vicari porneste de la prezentarea grafic a procesului de scurgere a ploii si stabileste linia (cure) ascendenté gi linia (curbs) descendenté care insumeaza debitele si timpii de scurgere. O Spotezd simplificatoare se face pe baza observatiel cd linia (curba) descen- dent este paraleld cu cea ascendents, astfel incit se poate desena numai aceasta din urmé (V. fig. 8,0). Metoda tsi propune si giseascd debitul de scungere tinind seama de vvariatia intensitafié ploilor in funcfie de durata lor — asa-numita in tir~ ziere a scurgeril —, far aluatn considerare capacitatea de inmagazi- nave a rejelel de canalizare, In cazul a dows sectoare de canal, elementele plane de scurgere — Uinia ‘ascendenté si linia descendent — se vor prezenta ca in figura 8, construita pe baza metodei indicate in figura 8,b.40 ccenenacirart mn cazul a tre sectoare de canal (tig. 10), elementele plane de scurgere se dispun sstfel tneit sectoarele confluent si albA punctele finale pe aceeasi absciss. Pentru construct liniel ascendente (rebule transformate Fi. 8, Liniaasendentt tm carl a dus y ah wake 9 yt ty TERE ree? Fig. 10. Linia asendentl tm camul @ tel canae, suprafefele elementelor plane de scurgere in suprafete echivalente. Debi- tul ce trece prin B poate fi reprezentat in diferitele momente ale ploii, prin segmentul: EF = EG + HA = £G + GF. Linia ascendenta va fi CANTITATILE DB APA CE TREBUIE EVACUATE “a deci DBFM. Facind aproximetia o& sectoarele AB st CB au aceeasi tun- ime, se observa cd debitul maxim se va realiza la momental t, cores- tor duratel de cclel mat mari ql ordonatel maxime Gebitutut) ce poate fi cuprinsk intre axa orizontalé dust prin B (eecflunea de calcu) gt linia ascendenté considerat& paralelA cu linia. descendent ‘in cazul mei multor sectoare (fig. 11) se construieste mai fot dlagrama lementelor plane de scurgere, linia ascendents, respect linia descen- eat a in figure precedente Se connders cd “debit ‘maxim, In realizat de intensitai variabile ale unei plol de calcul in functie de durata consideratd, adied de posit seclunit-de_caleal astfel inet. se. tine seama de yintireierea Scurgerii". entra aocasta, Hlauft a elaborat o aje-numité Giggrama ya plollor™ (fig. 12), stabilied pentru plot considerate ,economice’, pe cave, ulterior, Vicari @'tnlocut-o Printro dlagramd eu pl caracteristiceteritoriululce'secanalizezd. Ast- ~fel, dack pentru o anumith-treeventa(spre exemplu/=-t Joe a slrul de poi din tabelf, rezultd pentru 4 gi elementele de calcul indicate : f= 5 10 1 2 % 9% 3 min fate. 610 8 71 eB S17 126 10 a8 O71 062 055 min am 2-255 48 M5 54 615 704 mm. ~__ Aleginduse scara diagramet ploilor Fientra timpi si debite — intensitati ‘gale cu aceea a elementelor de scurgere, se poate construi di ploilor a lui Hauff-Vicari (v. ig, 12), in care s-a admis of durata plotl Iminime de calcul (ty. mo) este de 5’min, astfel incit pentru toate sec- toarele in care dureta de scurgere (f,) este mai mick de 5 min nu se produce nici o diminuare a debitului. Pentru aceasta se porneyte de Ia ipoteza cl, pentru dout suprafete egle cab dap store ese nace Teort ou 8 nr te pel scick Zim. Consizerind ape ch uniile de misurk pentru cele Jou debite ee derind pentru Q = 200 Is, 1 = 10 mm crespunzttof net intestii de ploaie Ip. = 172 Usha; seementit o; =2% «a, vor rezulta ea fn tabeld (exemplu, la t=20, sau y= 2s swemey mm Deck se ede tig = 18 ml, nel conte Su alge Diagrama ploilor se deseneazA pe calc si apoi, deplasind-o cu originea pe linia ascendenta, se cauta, pentru fiecare sectiune de calcul, ordonata ™maxima cuprinsd in diagrama ploilor care reprezinté debitul maxim, int abecinecstl punct va de durta plo ef produce rina inereare‘ee face pomind ae ia itece Tone iter, Cu. lle dette te foe dimenslonarea cneconrelor apl ea vitesse serslate se vor ‘Sbine lle "detite mas Calculle fe repel pind se obtine Coincenf nize element nia aleCCANTITATILE DE_APA CH TRESUIE EVACUATE 43 Calculele se simplified in mare misurd daci prima dimensionare se face analitic (ca, spre exemplu, metoda previzuta in standardul ro- nmegainee pt BefeneSOle |—— carte axcenctns fr inmagocnore | fio erent ov ‘Miter hetooe femme Lay _ Pe 2 YY KY \7 7 4 t AT TlH LA Lit Ht orp detest = Lint Miter tahoe pe octet?” Fig. 12, Diagrama plolor 9 ul Haull Vieati gi Maller-Neuhaus. Metoda graficd Milller-Newhaus se bazeazi pe metoda grafica Haulf- ‘Vicari gi — in plus — fine seama de capacitatea de Inmagazinare a rejelei.ah onanaureaTt Pentru aceasta se considera of, spre a se ajunge la un anumit debit evacuat din refea, este necesor s8’stabileascd — in preelabil — un regim stafionar in canal ; numai ulterior, in seotiunea de calcul, debitul evacuat va coincide cu debitul intrat (colectat de ploi). Pind la atingerea acestui Fig. 18. Diagrama ploilor a tui Mller Neuhaus regim stationar, corespunzitor umplerit canalului, debitul evacuat este ‘mai mic declt cel intrat in canal. ‘Spre a fine sehma de-capecitatea de inmagazinare, Miiller-Neuhaus considera (fig. 13) cA linia ‘ascendenta O-A (si — implicit — linia descendenta), respectiv Q=f (t), nu este o ireaptd, i o CUrbA in care acelasl debit considerat Q este atins numal ‘Supa treceres unul timp de 7 ont mai mare decit¢. Pentru usurarea tra- Siri curbei se da st ebeca din figura nr. 14, Aplicind aceast& transfor- mare, clemnetele plane de scurgere din figura 11 se transform ca ‘acelea trasate eu linil intrerupte tn acceesl figura. ? 3 rl Fig. 14. Abaca plollor a Jul Maller Neuhaus In continuare se aplici metoda de insumare Hauff-Vicari, debitul maxim obfinindu-se tot prin incerciri facute cu ,diagrama ploilor*, trans- pus pe calc si urmarind pe linla ascendenté ordonata maximd, CCANTITATILE DE APA CE-TAERULE EVACUATE 45 In aplicatia data, debitul maxim initial care ar proveni din simpla insumare a debitelor de pe fiecare tronson de Q—=1710 W/s se reduce pe baza metodet Hautf-Vicari 1a 890 1/s, iar prin aplicarea metodel Maller- Neuhaus — Ia Q — 648 Ws, ‘Metoda analition din STAS 1846-65 ia tn considerare cepacitatea de inmagazinare a colectoarelor sub forma unuj coeficient ; metoda este menit si usureze stabilirea debitelor prin reducerea considerabilé a volumului de'muncé cerut de metodele gratice. Capacitatea de inmagazinare a canalelor se ia in considerare prin redu- ccerea debitelor cu un coeficient m, a cirui valoare m = 0,9 pentru canale ccu durate de scurgere ¢ <40 min sim == 0,8 pentru canale avind '> 40 min. ‘Aceste cifre au revultat din constatirile ci, 1a durata de curgere mai mici, variatia intensitatilor este mai rapidi, astfel incit este justificata si 0 reducere mai mare. Dar cea msi importanté confirmare ‘a lor s-a obtinut prin observatile faicute asupra unula din colectoarele (Bs) din ‘canalizarea oragulti Bucuresti. In acest scop au fost instalate 3 limnigrate, care misoar& gi inregistreazi debitele din canale, si 5 pluviografe, care inregistreazA precipitatille de pe suprafaja bazinulul de canalizare. Din prelucrarea datelor observate timp de 2 ani a rezultat c& redticerea Gebitelor datoriti inmagazinirit tn refeaua' de canalizare fn cazul unel urate de curgere t < 40 min este de 17,6%..22% ; ca atare, coeficientii de reducere a debitelor-m= 0,8 adoptati-in standard stnt justificat. ‘Aceste date au fost verificate si pe cale analiticé, cu calculatoare electronice, reproducindu-se spectrul migc&ril apelor In canal ; rezultatele confirma pe cele deduse din observatiile indicate anterior. Alte metode analitice se utllizeaz’ pentru calculul debitelor de api meteorice pe ling metodele grafice. Astfel, Institutul de studii si cerce- tari hidrotehnice a elaborat o metods cu care a verificat colecterul (By) din Bucuresti, indicatd si anterior. In RF.G. s-a elaborat, de asemenea, © metoda de calcul eu ajutorul calculatoarelor electronice, care s-a utilizat pentru caleulul canalizarilor pe 380 km, suprafata din cragele Miinchen, Frankfurt gi Basel reproducindu-se, intre alte metode, analitic, metod: grafic a lui Moller-Neuhaus ' ¢, Determinarea debitelor de caleul, Debitul de ape meteorice @ pl. ¢ cu care se calouleazs canalizarile se stabileste cu relafia : Qe = Sei. Oem fs), (tt) in care 'S este suprafata bazinului de canalizare aferent canalului ce se calculeaza in hi 4 — intensitatea ploli de calcul (normate), in Ws ha ; © — coeficient de scurgere ; {Ware G. MUnchen — Der Binfluss der Abflussversogerung auf dle Beme- sung der Regendberlaufe a: ,GWH, nr 4/1906,46 cenenaureaTt 1m — covficient de reducere, fInind seama de capecitatea de f ‘magezinare in canale. Suprafafa bazinulutS, se determing prin planimetrare, Yinind seama de traseele canalelor si de bazinele elementare pe care acestea le deserves. “Astfel, trebule finut seama cf la terenurle nepavate apele carg numai pe pantele naturale, In timp ce la suprafetele amenajate gl pavate apele Eolectate prin gurile de scurgere pot H evacuate si prin cansle cu pante Savers terenulil natural Forma bezinulu de canslizare, ca si panta sau coeticientit de scurgere cu mart variatit n Interlorol aceluiag! basin de canalizare pot impune ‘Studi influenfelor modificatoare ale acestor elemente. Spre exemplu, in bazine de forma indiceté in figura 19, debitul maxim in sectiunea’ de control A se va obtine prin larea in oonsiderare numal suprafetel hagurate, neglijind suprefata aferenta sectorulul OO in timp ce la bazine ce se ingusteezé Ingpre aval (ig. 16) peo Lunglme Importants, debital maxim se va obtine ail intr-o sectiune A corespunzitoare unui bbazin de canalizare mat mic decit cel total. Suprafetele bazinelor de canalizare mai trebuie diferentiate dupi felul imbracdmintel suprafejelor elementare care intr in componenta lor (Gavelitor de tabla, de figld sau terase ; cuti pavate sau planta ; parcurl gi zone verzi ; pavaje de diferite feluri; terenuri agricole); ssemenea date sint necesire pentru calculul coeficientulut de scurgere. Intensitatea ploii de calcul i se alege in functie de importanta obiec- tivulu, a freovenfel normate i a timpulul de scurgere, pe baza dlagramel intenslidtilorplollor de calcu ale oragulul Bucrest Casa de importangs si categoria de tmportanja. a oblectivulul se alege {0 conformitate eu STAS 4273-61 din tabelele 5 gi 6. Pentru unitafile Industrie, clase de importanié se alege in functie de efectele pe care Drezenta apelor de precipiatl © poate avee esupra destisurarii proceselor {ehnologice din unitatea respectivd, precum si asupra ansamblulul eco- homie! najionale. Pentru canalizirt se alege categoria cea mai mici din cele indicate pentru fiecare clasé de importants. C2 Fig. 16 Bazin ingstt Fig. 15. Bazin a Frecven{a normati — {— a precipitatilor care va fundamenta alegerea intensitatilor 2c alege in funciie de clasa de importanté a obiectivului, dupé tabela 6. La alegerea intre ccle dows valori insorise pentru flecare ‘din clasele ‘de important se are in vedere urmatoarele : pentru centrele popuilate, frecventele mai mici sint aferente Jocalitafilor mei mari ; pentru (CueTTATIE DE APA CE mEDUIE EVACUATE a Taba & 8, Categoril de Important pentru inlrepetngetlndstlale (Conform STAS 4273-51) : Alimentiriev apt epublicant er analiza republicans aus oer de apicare republican dew? Aliment cu api focaté sou Canalztt ocalé ‘ Lucrct de apie Tocalt saws 1, Categor de important pentru agstelomenest Woenté cu 9 aye de subordonace epublica 1 Calis “orage de subordonare republic: = * 2 Alimentiei cu aps ray redintt de regiune sf aye veionae 2 Canalis ova reedinth de cetune Sep eoomie “OF a Alimentiri cu aps cae rent de raion, orage ‘Mlonle 9 ation belnseh imalrice 3 Canalzit rage reedinit de rion, ory ‘Moms gain bales Slimaterice ‘ Allmentiel eu apl gl cenaliici | celelate Toca i ete, 10.000 de Jct 2 Yooso 2 00 ae acute 5 1300 2 000 leur 4 Tmpleiea constructor dup grad de detntvare Permanente Construct hidotenice care st. proestanh pentru dusta ie exploatare egald cu durata lor de existents48, Provizoi Prineipale Seeundare Permanente Provizorit Obsersafie. Casele constructor se defines dup ccnemnaurtaTt Tabela 5 (continuare) | Consteueit hidrotehnice care se protecteand pentru duraté | Mae late ae, et at detent sm gi luerdele proviso din perioads de construe: | Heston dees ms 4. Inpasfirea construillor dupt Isemtatea. funeflonalt Lurie din exdrul una com fn exe de dates Fe pal as ola wr povocy fe eaten slderbid capes fi iis de apes lout Lurie din eadrul unut complex care tn caz de ditrugee ‘arlald sau total nu atag dupe ele efecte de natura Eior'menfioste mal sun Clase construcfllr hldrotehnlce Trott eatprel de conus CCANTITATILE DE APA CE TREBUIE EVACUATE 49 Tabela 6 Condit de caleal_al constructor hidrotehnice conform STAS 4065-62 Px, cometet CSS 1 out 001 " ro on um 2 05: wv 5 v 10 oe * La, prolectaen"comsructilor hidotehnlee de clasa TIL se admite adoptares unor pital peers ale flr meni onl oral epee in raport eu speciicul consteaeilor al slementelor. componente, cernfele de ex- ostae eles In propuneren Justieat tehsico-cconomicd © organelor de prolestare cu Echuca fori” ela benefice . pear 9 La projectaren construfilorbidroehnice provizorit de casa 1V 4 V, verflares la ehtal nani tn cond spectate de exploatce mu ete bligtarie. unititile industriale, freeventele -se aleg dup& aceleagi criteriica cele ‘expuse la alegerea clasel de important. La, a profectantului-si cu aprobarea beneficiarului, pe bazi de caleule tehnice si economice, se pot stabili si alte freovente decit cele prevazute tn tabela 7. Tebela 7 ‘Sek bay ros ‘ctive de allt netrk” ‘loa consretoe Marelbalce — Peinepale 1 1 m v = Secundare m um wv v ~ Prinelpale m m v wv = Seeundere v Ww v v Important, yi anume: 1 — deosebiti; Tt mares Ill milosie: IV redusds V— foarte redust 1 ys - u 8.12 m we. v 2 v an - In cuprinsul unui centru populat sau. al uneiincinte se” pot multe frecvente normate in functie de importanta anumitor obiective, de conditiile de reliet sau de sourgere superficialé, de gradul de definitivare al cladirilor si amenajirilor din respectivul bazin de canalizare. Astfel, 4 Conaltet90 ccenenacrrarr 1a canslizarea orajulti Bucuresti, frecvenfele s-au sles variebil : pentru partes centrald a oragului avind un gred mai mare de_definitivare Giddirilor existente) —~ 1/1; pentru zona de nord’ de lacuri — 1/2 pen- tru colectoarele principale (de-a lungul rulul Dimbovita) —~ 1/3); pentra zonele industriste compacte — 1/8. Se infelege cf in cazul cind o enumité suprafat& din zona centrulul populat sau incintel industriale are o frecvenfa normatd mat mich decit fea generala a zonel, obiectele care compun canalizarea Vor asigura func- fHonarea si pentru condijille acelel suprafete. ‘Normele oficial. previd DSbligetivilaten ‘ca, in asemenca cazuri, solutia optima si se stablleasch intr-un calcul comparativ intre varianta cu bezin de reten{ie ai ver ta cu marirea colectorului din aval sau cu alte solu. ‘Durata de curgere t (in minute) se determind cu relatia (9). Pe terito- rille ineintelor, pentru care dursta de concentrare superficiald ta este ‘mal med de 8 minute, canalizirile se calculeaza conform STAS 5433-62. Pentru Iuoru, pentru fiecane bazin de canalizare de forma regulath se calculeazA Tungimea sa cea mal mare; daci forma este neregulat, se eseial, conform clot indeate clcall suprafee beau “3 fees ta. : So aproximeazs apoio vitecd inifialé 40.60 m/min sau 0,7..1 mis), cu care.se calouleazi, termenul-t, api t. Dact :dupé-dlmensionarea.cana- ulul Ge se calculeaz viteza efectiva de curgere la plin diferd cu fai ‘mult de 20% de viteza aproximativa initial, calculele se refac, luind pen- ‘tru noua vite de calcul viteza efectivé gisitd. Intensitatea ploii de calcul se stabileste in functie de frecventa normata f ploii si de durata el, pe baza curbelor de intensitate a ploilor de egala freeventa din figura 17. AceastA diagram’, intoomitd pe baza observa- flilor din oragul Bucuresti, este aplicabilé si in uricare alti localitate din fara-noastré ; acolo unde exists observatii privind apele meteorice efectuate prin inregistréri pluviografice cu o duraté de cel putin 15 ani, intensitatea se determing prin analiza statistica a elementelor rezultate in aceste observatii, curbele de intensitate pentru frecvenjele normate unmind a fi elaborate de proiectant impreund cu Institutul meteorologic de pe Iinga Cornitetul de Stat al Apelor. © Coeficientul de curgere se stabileste conform celor ardtate la pet. LB,3,b. Coeticientii de scurgere specificl se iau din tabela 8. Limitele superi- are ale cocficientilor se vor lua pentru pante mari, clima umeda, La calculul coeficlentului de scurgere trebuie si se {ind seama de eta~ pele planificate pentru realizarea diferitor: obiective ; ca atare, coefi- lentil se lau in considerare diferentiat, indeosebi pentru acele obiecte fle canaliziril la care peezinti mare’ important -debitele minime (la ccanale, sifoane inverse, deversoare) si debitele maxime (canale, deversoare, stafii de pompare, bazine de retentie, stafii de epurere). Coeficientul de reducere m, finind seama de capacitatea de inmaga- zinare pe canale, se ia astfel cum s-a ardtat in pet. 1,B,3,b. CANTITATICE DE APA CE TRERUIE EVACUATE st w 0 OW DOB a, Fig. 17. Diagramale de freccent ale ploior.52 onraueraTt Tabla 8 Coctclnft de seurgere (dup STAS 1886-55) nveltor metalice, de ardezi, tig, sticla 096 erste aaalate 0.85..0,90 Pavaje din astlt, din plated su alte materiale eu rostut tumplute cu mastc vale din pated cu osturi uimpute cu nlstp Deum din plate spat (au lam Drumuct tmpleteute Tecenuri de sport amenafate,seuarurt gi grini Incinte sf curt nepavate, netniebate 0.18..0.25 Terenas agricole 0.06..0.15 Parcuri sf euprfete tmpBdurite 006..0.10 Obsratit 1, Lietee supeioare ale cosinor se vor Tua pentru pante marl ling umeds. 2 La canalizarea uno lest sa incnt existent se va aleua collet de scurgere niu diferitele elape viltoare de realzare ale oletivulit:scgta vr 1 ual ferenat RrConsderare fa eltborarea fericlorelpe se canals fatale de epurares In portiunile finale ale colectoarelor, a céror lungime cuprins& intre ultimul racord si (dupa caz) statia de epurare, bazinele de retentie sau virsarea in emisar este maj mare ca 1 km, se admite s& se considere tn. calcul ci apele meteorice se pot inmagazina pe intreaga capacitate a ‘tronsonului de canal, cuprins tntre ultimul racord si intrarea in unul din obiectele enumerate mai sus. 4, DETERMINAREA CANTITATILOR DE APE DE SUPRAFATA Cantitatile de ape de suprafati (Qu) care se colecteari de canalizare se determind printr-un studiu anume tnitocmit. Canalizarca apelor de suprafati o dati cu canalizarea apelor_ uzate ‘menajere gi meteotice intervine destul de rar fn practica alcdtuirit cana- lizérilor, si anume atunci cind trebuie canalizate plriurl sau rluri ce curg prin localitatea ce se canalizear’. Insf, chiar in acele cazuri, prin schema care se adopti, se cauti ca aceste ape de suprafaté s& fie scurse pe drumul ‘cel mai scurt inspre emisari si prin canale deschise, astfel incit volumul ‘unor constructil grele de canalizare 24 fle eit mai reds. CCANTITATILE DE APK CE TRERUIE EVACUATE 83 In fara noastrd, asemenea necesititi se ivese in localitatile de munte ssau de deal, unde regimul hidrologic al acestor ape de suprafatd este ‘torential, variabil si cu debite de virf foarte mari. Deci, pe ling faptul cl regimul hidrologic trebuie foarte bine cunoscut, debitele maxime trebuie calculate in strict conformitate cu normele in vigosre (STAS 1480-63, STAS 1628-62, STAS 4068-62 si STAS 4273-61), ceea ce constituie un argument suplimentar ca introducerea unor ase- ‘menea ape fn canalizarea unei localitati sau unei industrii s& se feck cu eosebité prudent, §, DETERMINAREA CANTITATILOR DE APE SUBTERANE Cantititile de ape subterane (Qu) care intrd tn canslizare provin din arenajele si deseesrile organizate Tealizale ‘prin construct gf lnstalatl corespunzdtoare, precum si din apele freatice infiltrate in canalizare ca lurmare a nectanseltatilor acestela, ‘Cantitatile de ape subterane provenite'din drenaje si deseciri organi- zate se stabllese in conformitate cu respectivele proiecte de drena} si desecare. Chiar dact se prevede o reducere & acestor cantitatl ce va aparea fm tmp, in urma luctisllor de desccare efectuste, este recomendabil ca — de aceste reduceri — s& se {ind seama in modul cel mai dezavan- ‘ajos pentru canalizare, luindu-se In considerare astfel debltul: maxim la ‘caleulul capacttatii de curgere si debitul minim — la calculul concentratillor apelor uzate. ‘Cantitafile de ope subterane ce intr in canslizare ca urmare a neetan- ‘geititilor sint greu de stabilit. In general, ele influenteszA numal curgerea Gin canalele de ape uzate, iniructt la canalele ce scurg gi ape meteorice, Batunel cind sosstea 2-au' umplut, prestunes interior ‘nu mal, permite {nfltral De aceea, ln canalizarile de ape meteorice nu se fine seama de debitul provenit prin infiltrati din apele freatice ; 1a canalizdrile de ape ‘uzate seu in considerare sub dou forme, sl anume : “in dimensionarea canalelor se considera c& apele uzate umplu numai pparfial secfiunea de scurgere (conform STAS 3051-61 se consideré 0 {ndifime maxim de 0,60..0,75 H, tn care H este indlfimea sectiunt) — le calcuful canalelor avind dimenstunile sub Dn 500 mm sau sec{iunt echivalente, executate din elemente cu etangeltate neasigurata (tuburi Dprefabricate), care stau Permanent acoperite ett ape freatice eu cel putin 0,80 m peste creastd, in lipsa unor date mai exacte pentru determinarea debitului maxim se’ vor considera infitratti de 1 1/s km, cu care se Verificd umplerea canalelor astfel cum s-a aratat mai sus. 6. DETERMINAREA REGIMULUI DEBITELOR DE CANALIZARE, Reglmul de debite maxime gi minime se stabileste in mod diferentiat, “"Canalizerea independent sau in comun a centrulul populat si a in- Gustriilor din interiorul gi din apropierea localitati, O data cu aceasta se studiaza si posiblitatea Tecordarii altor centre populate mici apropiate, — Sistemul de canalizare : unitar, divizor si mixt (v. si cap. 1). = ‘Trasee variate ale colectosrelor principale (v. cap. 11). — Bmiseril posi, din care s& se retin — tn general — cel mai apro- lati (v. cap. 1). ~“Amplasamente pentra statia sau statile de epurare tn cazul unor ccanalizarl independents (oras gi industri), sau (solutie foarte rar utilizats) in cadrul aceleiasi localitdti (v. cap. IV). "Varsarea apelor in emisari (v. cap. V). — amplasamentele pentru valorificarea sau depozitarea substantelor reljaute gla nimolurilor, in condifille impuse de normele senitare Weep. V). ‘Pentru fiecare varlanti ge elaboreazA calcule tehnice $i économice, care si permits stabilirea : — volumului total al investitiilor ; — posibilitatea egalonérii investitiilor ; —_volumul investifilor necesare pentru intrarea in funciune a canalltril = pre{ul de coit al apel canalizate (colectare, epurare, evacuarea sub- stanjelor retinute). 1a stabliea vaianieortrebule os dlgpund de stud hldolgig hidrogeologice, meteorologice ; si se cunoasca situatia folosintelor de. a ogre, meterolge o conouet stati loiter eo Sstudiul pentru tehnologia epurarii Gn cazul unor tipuri de ape uzate ‘necunoscute sau neaplicate la noi fn fara); studiul geotehnic si studii topografice. Toate studille trebule elaborate conform peevederilor nor- melor in vigoare. Menionsim c& alegerea schemei de canalizare este elemental hot xitor in stabilirea"Iuerdril, a cheltulellor necesare pentru investi. gl explostarea canalizdrl cenirulut populat sau industrial ‘pe care urmeazd Sil deserveased. De aceea aceasti lucrare trebule fcutd eu serioatate, ‘competent si mult spirit de raspundere ‘Schema de canalizare trebuie si examineze coincidenfa bezinului de canalizare cu suprafafa localititii sau centrutul industrial Hmitat_ prin schifa de sistematizare daca bazinul de canalizare trebule extins gl aru- pra unor teritorii cladite ce urmeazd a fi dezafectate in viltor sau — Invers —~ intr-o prim& etaps s& cuprinda numal clteva obiecte, intrucit ‘nu se previd alte construct importante in urmatorii 10—16 ant in res- peotiva localitate,38 ‘OENERALITATT Schema de canalizare trebuie si poat urmiri indeaproape dezvoliarea centrului populat, astfel ineit canallzarea si se dezvolte pe masura construcfiei sau Teconstructiel cartierelor. Ca urmare, poate fi avanta- Joasi o schema paraleld (v. fig. 4), sau dact se Intrevede o dezvoltare — Tadialé (v. fig. 6.) — unul sau doud colectoare principale paralele cu riul si colectoare secundare radiale sau perpendiculare. Schema de canelizare noua (sau extinderea uneia existente) trebuie s& find seama de refelele ce canale si stati de epurare existente, incluzind cit mai multe dintre acestea. Desi — in general —- se recomandé ca extinderea canalizarilor in sistem unitar si se faca prin transformarea lor in sistem divizor, canalizarea actual flind afectaté apelor uzate menajere, trebuie avut in vedere ci asemenea solufii sint destul de greu realizabile. ‘Schema de canalizare trebuie s& aib& o larg’ posibilitate de adaptare la cresterile previzibile si chiar — firs a se exagera — peste aceste creyteri Exemple din mai multe orage mari araté posibiltates adoptarit Ia asemenea cresteri, cheltuielile suplimentare réminind in limite ra~ fionale. Astfel, colector-t principal al oragulul Roma (cloaca maxima) deserveste oragul de pesve 2000 de ani; canalizarea oragului Bucuresti se_aflé Tn functiune de cirea 70 de ani, un colector principal din oragul Galati functioneaza de peste 120 de ani ete. 2, ALEGEREA SISTEMELOR DE CANALIZARE Schema de canalizare poate prevedea unul saul mai multe sisteme de canalizare, rezultate din considerarea principlilor ardtate la pot. .C.1 Flecdruia ‘din aceste sisteme de canalizare trebuje si i se dea Intreaga atentie, inteuctt tnsist alegerea procedeclor de canelizare constitule part importante ale proiectului de canelizare. Desi in standarde gi normative sint date unele norme generale pentru alegerea sistorului de canelizare, ele nu pot fi considerate justifiative pentru un anumit sistem, solujia optima trebuind s& rezulte din temeinice Calcule tehnice si economice. Pentru apele uzate menajere (provenite din retelele publice) tn amestee cca apele meteorice de suprafaté si subterane, la considerarea siste- rmulul separativ se admite — fra alte variante — caleulul pe baza a maximum doud refele La comune eu populajie sub 5.000 de locuitori, STAS 1491-87 admite si fle avut in vedere sistemul seporativ, cel putin ca primé etapa a canalizaril; deci, in asemenea cazuri, numarul rejelelor (douk) se poate considera stabil, La apele uzate Industriale, pentru stabilirea numfrului refelelor care sleatulese sistemul de canalizare se iau in considerare calitates apelor Ge se evacueazi, influenta acestora asupra re(elelor sl constructilor pentru epurare si asupra emisarulu Curent PRETAU PRONLCTAREA CANALIZARILOR 59 In calcule trebuie finut seama atit de cheltuielile’ pentru investiti, cit gi de cheltulelile pentru exploatare. La alegerea sistemelor de canalizare trebuie si se ia in considerare, simultan, refeaua de canalizare, stafia de epurare si constructiile pentru varsarea’ In emisar, inclusiv valorificarea sau depozitarea substantelor refinute si a némolului. ‘De mare importanté pentru reducerea sectiunilor canalelor i dimen- siunilor stafillor de epurare este ca, la evacuarea apelor uzate industriale, ‘i se examineze gi 58 se urméreascd reutilizarea apelor uzate industriale, rejinerea si valorificarea substantelor pe care aceste ape le contin in pprocesul tebnologic al industriei care Je produce sau la unitéti indus- friale vecine. Asemenea solufii pot necesita un numér mal mare de refele gi statii de epurare, care insé luate in ansamblul canelizdril (cau al productiei industriale respective) si conduci la o solutie avantajoasé. Pentru canalizarea apelor meteorice In sistemul separativ se tine seama 4, in portiunile incipiente ale canalizdrilor, apele se pot scurge pe rigolele strazilor ; in modul acesta se reduc lungimi de canale care pen- tru multe evartale de locuinje inseamna mari economii. ~Eoonomii iraportante se mai pot obtine in cavartalele de locuinfe éu sistematizare completa, ficindu-se canalizerea fiecdrei constructit, fird a se urméri canalizarea subterand a strézilor pe intreaga lor lungime, care se practic pentru strizi existente, cu cladiri imici si dese, din ora- ele nesistematizate. 3, ALEGEREA EMISARULUL Bmnisaril care pot fi luati fn considerare pentru indepdrtarea apelor de canalizare sint constituifi din : — ape de suprafeta: pirfuri, riuri, fluvii, lacuri naturale, canale, fazurl, lacuri artificiale, toate avind sau au cutgerea permanenté ¢ unui debit | marea ; — ape suberane de orice fl gi cu orice destinatie ; —‘terenuri cu soluri infltrabile, ubllizate ‘rept cimpuri de irigatii si de infiltrare sou depresiunl cu scurgere. Oricare ar fi insi emisarul, trebule sf se asigure evacuarea corespun- zitor capacitatii de autoepurare a emisarului in condifii elt mal avanta- joase ; ele se propun de prolectant si se avizeazd de cltre organcle de ospodirire a ‘apelor in colaborare Cu organele sanitare i alle orgene finteresate, ‘Bvacuarea apelor uzate Jn emisari trebuie fécutd in aval de limita stabilita pentru suprafata centrului populat sau industrial, prin schita de sistematizare respectiva. “Alegerea emisarului trebule si se bazeze pe studiul mai multor va- riante, care fin seama de : — lucriile necesare pentru aducerea apei la respestivul emisar, din acest punet dé vedere find recomandabil ca emisarit 1 punciele de’vér~ sare sb fie cit mai apropiafi de localitatea Sau industria ce se canalizea60 ceNERALIEATE — cheltuietile de investiti si de exploatare Hhecesare pentru respec tarea eonditillor privind evacuarea fn ape de suprafatd; — theltueliie impuse pentru eventuala modificare a conditilor de ccurgere @ apelor emisarulul in vederea primirii apelor uzate ; — efectele sociale pe care le pot avea descircirile in emisar e apelor de canalizare neepurate suficient. ‘De deosebitd importanta este aici posibilitatea egalondrii investiilor in ftunctle de cresterea debitclor de ape uzate si modificirile cantitatilor 9i caltatilor emisarulul, indeosebi cind acesta este de suprafats sau subteran, 4, EVACUAREA SUBSTANTELOR RETINUTE IN RETEAUA, DE CANALIZARE $1 IN STATIULE DE EPURARE Substanjele retinute — din diferite cauze — in refeaua de canalizare, precum gi nmolurile rezultate din statia de epurare reprezintA can- tati variabile, care — in cazuri frecvente — sint foarte mari. Evacuarea lor constituie probleme care trebuie rezolvate o dat cu elaborarea proiectului de canelizare, flind gresiti practica de a lisa re- zolvarea acestel operatii in sarcina exploataril. De multe ori valorifica- rea sau depozitarea finslé (flr valorificare) a acestor.substante nece- sit anumite investi, care, nefiind previzute, lpsesc Intreaga cana- Vaare de o solutie complet, pereclitind astfel functionarea — cel putin a staliel de epurare. ‘La alegerea solutiei pentru evacuare trebuie si se ia fn considerare in primul rind valorificarea substantelor refinute s1 — ulterior — depo- ‘itarea lor finalé f8r8 valorificare (v. $i cap. IV). * In figurile 18-21 se dau citeva scheme de canalizare proiectare de IPACH. 1, Schema canalisitll a Jocaitdtllor de pe litoral. ‘CRITERTE PENTRU PROUECTAMEA CANALIZARILOR at —tatre sten i ont er Fig. 20, Schema cansliriit orapulul Bala Mare,62 RETEAUA DE CANALIZARE A APELOR UZATE MENAJERE $1 A APELOR METEORICE Refeaua de canalizare reprezinti cea mai mare parte (cel putin 60—10%) din cheltuielile totale de investitit pentru eanallzarea until cen tru poptlat, Ca urmare, aledtuires refelei din punctul de vedere al. for- ‘mei in plan (schema refele!), al adincimilor adoptate, al clementelor de calcul tehnic si economic, constructia ca si exploatarea refelel de cena~ Aizare_constituie factori de primi important in eficienta economick a anaizrilor, In eorecta functonare gt buna deservire a terltriulu ca eat, . ~ Tn plus, mai trebule finut seama ci in refelele de canalizare foarte ‘multe elemente sint asemenea (aceleasl sectiuni de canale se aplich pe lungimt de mii de meirt intr-o singura localitate), astfel inci fiecare chelfuiala rafional economisité Ia un metru liniar de canal conduce la insemnate reduceri ale volumelor de investti, dupa cum 0 sumé elt de micd aferenta nei solufii nesatisficator studiate, repetindu-se de mii de ori, conduce la scumpini excesive, nejustificabile. De aceea, degi — aparent — determinarea sectiunil canalelor si adop- ‘area unor secfluni tip de canale prefabricate nu reprezinti dificultati, in realitate, intreaga concepiie a rejelel, adoptarea sectiunilor cele mal ra- tionale, prevederea unor condifil de constructie cu mare productivitate, Gagla nel cit mal simple explotiel tence consitule probleme, crora 84 Il se dea Intreaga atentie, in toate fazele gi clementele com- ponente : proiectarea (inclusiv alegerea materialelor pentru tuburt sl con- Strucfii aneze), construcfia sf exploatarea refelel de canalizare, A PROIECTAREA RETELEL DE CANALIZARE A APELOR ‘UZATE MENAJERE SI A APELOR METEORICE. ‘Documentatia de baz pentru proiectarea canalizirii unui oentru populat © constituie schita de sistematizare sau alte studil de sistematizare. (v. gi cap. I, A gi C). Din schita planului de sistematizare se iau : istoricul64 PROUCTAREA RETELEE dezvoltéril centrului populat, planul general de situatie la scara 1 :25 000 sau 1:10000, avind curbe de nivel din 5 in 5 m sau din 10 in 10 m, planurile de situatie la seara 15000 sau 1:2000, avind curbe de nivel din metru in metru; planurile referitoare la dezvoltarea localitatii, cu precizarea obiectivelor soclal-culturale care ar putea si fumnizeze debite concentrate mai mari, profile In lung pe arterele de circulatie, planurile si cotele altor refele subterane (ap& potabilé si industrial’, api calda, gaze, energie electric#, cable pentru telefon sau radio, televiziune, etc,)'; tra- seele clo ferate; amenajir hidraullee, studi harogelogee, stud geo- tehnice ete, Proiectele de canalizare se elaboresza in conformitate cu Hotérirea Con- siliulul de Ministri nr. 3060/1966, tn dova faze : Studiul tehnico-eco- nome (STE) gi Project’ de executi¢ (PE); In cazul lucrérilor mal mici se adimite 0 fazi unica: STE-PE. Proiectele a clror valoare deptgeste imitele prevazite (in H.C. citatay se supun aprobirii Consiliulul de Minigtri Projectarea retelelor de canslizare cuprinde operatiibe de: — alegerea schemei rejelet de canalizare ; — determninarea bazinelor de canalizare ; — determinarea cantititilor de ape ce trebule evacuate prin canali- zare, in fiecare sector ; — caleulul hidrautic al refelet (tuburi si lucréri anewe) ; — caleulul static al sectiunilor ; — trasarea profilului longitudinal — amplasarea canalelor gi lucrérilor anexe in planul gl profilul trans- versal al strézilor ; '— peoieotarea constructiilor ce alcstulese canalizarea. 1. ALEGEREA SCHEMEI RETELEI DE CANALIZARE In capitolul I s-au dat éndicatii cu. privire 1a alegerea schemei de canalizare i a sistemelor de canalizare ; se considera deci ch pentru aceste parti ale prolectulul s-au ales variantele de studiu. In aceste scheme s-au ales traseele aproximative ale colectoarelor principale, pro- cedeul de canalizare, amplasamentul statiel de epurare si modul de eva~ ‘euare a apelor uzate, a substantelor retinute si a némolurilor. Pentru fiecare variant de schema si sistem de canalizare trebuie in- toomite scheme diferite de refele de canalizare, menite si determine traseele optime ale colectoarelor, cele, mat avantajoase. solutii pentru lucrarile anexe, conditiile favorabile pentru constructie si exploatare, Deci, aici se vor studia, in aminuntime, traseele tuturor colectoarelor si canalelor (publice gi uzinale), precum si soluttile optime constructive care ‘sf satisfacd pantea de retea' din schema de canalizare respectiva. Vin cele ce urmeaed, prescurtat HOM. APELE UZATE MENAJENE St APELE wrTHORICE 65 Schema refelel de canalizare se incepe cu trasarea colectoarelor prin~ cipale (elese la schema de canalizare). Se traseazi spol colectoarele se cundare si se determina teritoriile de pe care apele vor trebul pompate {in colectoare situate la un nivel superior. Se aleg terenurile pentru sta- tille de pompare, locurile de traversare a depresiunilor sau altor obsta- cole (efurl, drumbri, c&i ferate), punctele de intrare a apelor de suprafati ‘ce se vor evacua prin canalizare. Se stabilese bazinele de canalizare ale colectearelor, amplasamentele si adincimile punctelor obligate (v. par.If, A 2). ‘Se treseazA apol canalele de serviclu (secundare), se determind adinci- mile incipfente pe strizi, sau — in cazul microraioanelor cu blocurl de ocuinte si industriilor — se stabilese amplasamentul si adincimea cana lnlui de record al gpelor uzate menajere, Se determing debitele de ape de canalizare aferente fiectral canal si colector. Cu aceste elemente se traseazA profilul in lung, se face o dimensionare preliminara a canalelor si colectoarelor ; profitul si dimenstunile defini- tive se stabllese prin aproximatit succesive. Aceste calcule se pot conduce si pe baza unul tablou (v. exemplul 1). Trasarea tnseamnl-desenarea refelei in-plan,,‘Trasarea refelel trebule sa find seama de : relieful localitatii : amplasamental stafiet de epurare ; natura pimintului de fundatie; lajimile bulevardelor si strézilor ; precum si intensitatea circulatiel pe acelea ce pot fi luste in considerare pentra Amplasarea colectoarelor ; amy obiectivelor cu debite mai mari; existenfa obiectivelor cultural-istorice care nu pot fi perielitate sau mutate cu nici un pre}; exproplerea terenurilor si clédirilor. Colectosrele principale se traseazi in general in pdrtile mai joase ale bazinelor de canalizare, astfel init s& \poatd cuprinde o suprafatl cit mai mare, ‘Trebule tnsi neapérat urmAritA curgerea prin gravitatie, astfel tnclt traseul si nu oblige la pompirt decit in mod exceptional ; aceasté recomandare trebule indeosebi avutd fn vedere 1a localitétile de eal (cu relief pronunfat), care au mari diferente de nivel intre diferi- tele cartiere ce trebule canalizate, Dacé pomperea nu poate fi complet evitatd, ea se va adopta numai pentru cele suprafete care Impledicd seurgerea gravitational a maforitatil cantitatilor de ape de canalizare. Colectoarele trebuie sf fie indreptate pe drumul cel mai scurt spre statia de epurare si spre locurile de vErsare in emisar. Pe oft posibil (evi- tind pompérile si celelalte conditii de circulatie, fundatii si expropleri), colectoarele se condue fn apropierea emisarilor, care pot prim! ape me- teorice prin varsiri directe sau deversiri din sistem unitar, astfel incit, ‘Hse poatt reduce eft mal mult secfiuntle colectosrelor principale. Se vor alege traseele cui cit mal bune pminturi de fundatie, reducin= du-se aettel simfitor cosbil lucririlor, prin eviterea pe cit posibil a s0- lurilor slabe, umpluturilor, fostelor gropi de gunoi, pamtnturilor acvi- fere. In plminturi macroporice sensibile la inmulere se va cluta ampla 5 con66 PRONCTAREA RETELEE ‘sarea colectosrelor 1a distanje care s& nu impun& misuti speciale (cont. normativulu’ CSCS \C. 7-07), * Colectoarele se amplaseazi — in general — de-a lungul marilor bu- levarde, avindu-se Insa in vedere si posbilitatile de asigueare perme ‘hentia circulajlel rutiere, neori aceasth obligatie facind necesard chiar solujii'mai scumpe de ocolire sau de constructii Inchige (ea tunel sau seut). Ca pozitie in plan, colectoarele se amplaseazd — in general — in axul bulevardelor, sub zonele de verdeata sau mai putin circulate (pen~ tru a nu produce intreruperi in timpul constructiei). Pe linga colectoare, spre a evita perforarea lor prea deasd cu racorduri, se amplaseazd 91 clte un canal de servieiu (secundar), sau — daci latimea bulevardelor Gepioeste 40 m —che un.canal de servielu pe lingh flecare parte Canalele de serviciu (secundare) se amplasesza diferit, in functie de gradul de definitivare al sistematiziril gi cladiriior. In’ cvartalele noi Sistematizate se pot amplasa lateral (fig. 22) sau interior (fig. 23) — ‘schema cea mai economick putind reduce costul refelel cu 10—20% ; in cvartalele mai vechi cu clidirl existente ¢l pe terenuri: plate, canalele trebule amplasate pe toate strazile (fig. 24). In toate cazurile, canalele trebule sf fie indreptate In sensul coboritor al curbelor devnivel ale so- lulut (in scopul reduceril volumelor de sipitur) gi in directia de curgere a apelor de canalizare din canalul in care sint varsate, In scopul obti- nerli unor conditif hidraulice normale. » —Y » tt BIC Fig. 2 Sehoms de ren cu Fig 25, Sema de ra ot ‘onal erie "© Ceoate in ile ‘Trasares coleotoarelor gi canalelor trebule sf tink seama de existenta obiectivelor cu debite marl, examinind, pe baza calculelor tehnice si feconomice, solutia avantajossd : apropierea colectorului de oblectiv sau ‘un canal de racord mai lung la canalizarea publicd sau un racord al obiectivutui direct la statia de epurare. Colectoarcle si canalele vor {i trasate la distante convenabite de oblecti- vele cultural-istorice supra ~ i subterane cxistente, astfel incit s& nu le ‘APE UZATE MENAIERE 1 APELE METEORICE st pericliteze in timpul constructiei sau ulterior. Se vor evita de asemenca! erenurile in care se efectuea2A sau sint susceptibile a fi-supuse uno cereetiri arheologice. In plus se va examina cu deosebitA grja.posibi- Itatea ca prin noua canalizare si fle asiguraté desecarea unor asemenea terenuri contribuind astfel 1a menfinerea unor bunuri unice. La trasarea colectosrelor si canalelor se va tine seama’de necesitatea de alimita la maximum scoaterea de sub culturi a unor terenurl agricole ‘sau valorificabile, distrugerea bunurilor obstesti, precum si exproprie- rile de terenuri si cladiri proprietste particular. Canalizarea separati a apelor meteorice prezinté unele particularital, eosrece In interiorul localitafilor ele pot fi in general evacuate la su prafata solului sau in canale ingropate la micé adincime ; ca urmare, efeaua apelor meteorice poste fi deschis’, inchis& si mixti. Reteaua des- chisd este utilizata in localitai mici, in localitayi cu relief foarte pronun- {at gi in alte localitat — ca prima etapa a cansllzdrii, Reeaua inchisd $1 mixt& se aplicd in mai toate localitatile canalizate in sistem separativ. Astfel, pe strizile situate in sectoarele incipiente ale canalizarllor (fig. 23), ‘apa meteorich se evacueazé prin rigolele strazilor gi se introduce in ca- nale subterane acolo unde cepacitatea rigolelor este depésita §i apele ar inupda trouiarele. ‘Trasarea canatelor de ape meteorice ulmndreste in general acelessi regull a si la apele uzate menajere, cu exceptia varsirilor in emisar. Pentru apele meteorice, schema cea nai recomandabils a retelel este — apa- rent — aceea care prevede cele mal multe descirciri in emisar, deoarece se,pot reaiza reducer repetate ale sectunilor de scurgere ale colectoa- os . 4 recguary, Sele Fal LAA in , ; 7 mae Le ma de refea cu ind Pei Stem de Fe cant nce ‘Totusl, cind canalele deversoare sint lungl, solutia poate reveni mat costisiioare decit menfincrea sectiunilor mari ale colectoatelor. Ase ‘menea probleme se pet rezolva numal pe baza calculelor tehnice si eco- nomice comparative, De aici ar putea ‘rezutta, spre exemplu, ef Intr-o68 PROIECTAREA RETELEL prima etaps este avantajos si se construlascd colectorul la mirimea lui definitiva, insé cu un numér mai redus de deversoare, ele urmind a fi com- pletate ulterior pe mésura extinderit canalizirii In interlorul locale In mod similar se pot rezolva eventual gi cazurile cind, pentra admi- terea In emisar a apelor meteorice sint necesare bazine dé Tetentle, exa- minindu-se dacd pentru o prima etapa se poate renunta la aceste bazine, ele urmind a fi realizate pe masura extinderit rejelei de canalizare & apelor meteorice. De asemenea, ori de cite ori relieful permite ca evacuarea apelor meteo- rice dinafara localitil si poatd fl fécutd prin sanfurl deschise (santuri de gardi"), care condue direct apele in emisari apropiati, este recoman- Gabif si se adopte asemenea soluiil chiar dact acesti emisart sint diferiti Ge cel pentru alte ape uzate si meteorice provenite din localitatea res- pectiva. 2. DETERMINAREA BAZINELOR DE CANALIZARE Bazin de canalizare se umeste teritoriul de. pe care colectorul, sat consul ft adund pete, Le terenurile cu reli pronuntat, basinul de canalizare se confunda — adeseori — cu bazinul hidrografic, limitat. prin cumplna apelor, Pentru apele uzate si pentru cele meteorice de‘pe re- liefurile: plate si chiar la cele pronuntate, eceea nu constitule thst o Gelimitare exclusiva, apele putlad fi colectate prin canale de pe supre- fee situate dincoto de aceste limite, Bazinele de canlizare se determin’ pe planul de nivelment al locali- tajilor. In cazurile in care aceste bazine coincld cu cele hidrografice sau acolo unde rellefuri sau depresiuni naturale sl alte constructil Ge cale feratl, canale artificiale, sanfuri de garda etc) permit delimitarea reall, bazinelé de canalizere oe determind pe aceste baze, Dacl Ins teri- ‘toriul este plat sau are o pant uniformé, linile naturale de despartire f apelor nu se pot determina cu usurin{a.'In asemenea cazuri se admite limitarea convenfionalé a bezinelor de canslizare prin suprafetele rezul- tate din intersectia bisectoarelor unghiurilor formate de strézl (lig. 26). 8, DETERMINAREA DEBITELOR DE CALCUL Debitul de calcul este canitatea de apa care trebuie si se evacueze in unitatea de timp ; se misoaré in m®/s sau I/s. Debitul de calcul al apelor uzate menajer'e (pentru sectoare mari ale localitatil) . aferent colectoare principele si secundare, intr-o sectiune oarecare (v. fig: 25), se stabileste cu relatia : Ct es (44) in care: uy ete debital de tranait ce sosete de pe portiunile (Setoaree) din ¥ a luis wes Pea ia TAS 8 g = s s S 3) 2 & e70 momcranea RETELEE — debitul lateral ce soseste din canalele laterale: qe debit propriu ce se colectosea pe respectivul sector de canalizare, Flecare din aceste debite paitiale se pot calcula in dows moduri Pe baza unui. debit corespunzitor suprafejelor bazinelor. Pentru zo- rele locuite cu acceasi densitate, debitul maxim orar stabllit cu relatia (8) sau dedus din relatia (6) prin reportarea la suprafata (S) a bazimull co- lectorulul ce se calduleazi va da un debit specitic g’ = 2. Pentru fecare sector (de supratat’ S,), debitul de calcul se va stabili cu relatia rn Us). (15) Pentru zone locuite cu densititi diferite (, 11, If) se vor calcula debite 4%, %y, Sj, “* “Feaultate din raportul intre debitele specifice si supra- wonton ve [Sect , Gear Ht | Qaae ft felele zonclor respecte St Sa b. Pe baza unui debit corespunzitor Iungimit colectoarelor. Debitul specific va rezulta din relate et ve . (16) He ta cre este unginen ttl a colstraa din one Incite cu ace dessa Pentry soe ote cu det ete we proveenh in mal Sino endl de alder penn i plo sata mera trent collar asunder petra rw oe al mar ose gabe be bata Seog pcan ope ane nda i 9788 GE aya Beis inne Se Debitul de calcul at apelor meteorice (pluviale) se stabileste pentru suck Sachin de oe ots atl oS Spee Q= 5.4. m. Se alge freciefa a plolor decal; se dab pent seer supa esol atone (0) ae Satemlah t= fy fn cae tela Iunimen cea mal mare dine canle existent th bail af Tet adult cone Casfan at Sin dag lor a oa ee Sul coc pl pe cube alla Se determin el Eas ental se alege m = 0,8 sau 0,9 In functle de t is, sosce vzame wasn 9 anus METCORICE w Decl pentru calculul fiecdrut sector, flecare debit (transit, lateral gi propriu) trebule calculat independent de debitul sosit din amonte, intru- fie Intervin alte Lungima 191 dect alft¢ si Caleulul se conduce in tablouri ca acelea din exemplul i. Dack dupi'dimensionarea sectiunil rezultd 0 Vitesd v ce diferd cu mai mult de 20% decit-cea considerata initial, c culele se refac pomnind de la aceasta viteza Debitulde calcul alapelor de suprafata se introduce in colec- toare in secfiunea in care intervine. Debitul de calcul al apelor subterane se stabileste considerindv-1 uni- {form distribuit pe Iungimea sectorului de calcul. 4 CALCULUL HIDRAULIC AL RETELEI DE CANALIZARE, In apele uzate se gisese insemnate cantitati de suspensii (65 g/om zi), ccare se pot depune astfel Incit vitezele de curgere trebuie sf asigure ‘transportul lor permanent, lueririle de evacuare a unor depuneri flind mult mai grele $i costisitoare decit transportul in stare de suspensie. Refelele de canslizare pot, functiona fard presiune, cu nivel liber si sub prestune, forjate, Functionarea sub presiune trebule si constitule situafil exceptlonale. In general, canalele ‘de ape-wzate menajere func- flones2a cu nivel Uber, ar evacuarea apelor meteorice in sistem separativ sau unitar pentru debite ce deplgesc cel cofespuncitor: frecventei adop- tate, se face sub presiune, CCalculul hidraulic al retelelor se’destisoars — pentru cansle’ — dup’ formulele migotrl uniforene (considerind debitul constant), tn regim tur- ‘rugoast gi de tranzitie, iar pentru lucrari anexe — fining ) Fig. 27. Canale desc Canalele, Canslele utilizate in canaliziri se grupeszi in doul categorit deschise si inchise, Canalele deschise se foc sub forme speciale de rigolé Gig. 27, a) eau cu secfiune somicireulard, (fig. 27, b) triunghiulard2 maowcranea neretet (fig. 27, ¢), rectangulara (fig. 27, d), trapezoldald (fig. 27, e), sau combi- rata (fig. 27, ). Canalele inchise se fac cu sectiune : circulara (fg. 28, a) Indlfatd, numite si ovoidale (fig. 28, b), sau turtite — numite gi clopot fig, 28, 6, d) sau compuse (fig. 28, e). Sectiunea optima in cadrul catego Tiel respective se alege pe baza unui calcul tehnico-economic, in functie de: debit, natura pimintulul de fundatie, spatiul de constructe disponi- ‘il sf postbilitatea Industrializarii Jucrariler, Catculul hidraulic al canslelor consid fn etabilires dimenstuntlor secttu- nilor de curgere, panta si viteza de curgere, gradul de umplere si debitul ‘transportat, Dimensiunile sectiunilor de curgere fit prestune se sta- bilese pe baza relatilor = 9= 4-09 v= CRE (formula Chézy), a fn care : este debitul de calcul al apelor de canalizare, in m*/s ; A — suprafata sectiunii vii a curentului, in m? ‘o— viteza medie a curentulul, fa m/s 5 r= A rasa nidrauiet tn cae P este perimetra mula C — coeticient de pferdere de sarcind uniform distribuitd pe metra liniar de canal ; 1 — panta hidraulicé a curentulul. Panta hidraulicd se poate stabili cu una din relatille = (8) (19) Sin aceste expresit : fn care g este acoeleratia gravitatii (9,81 m/s"), Calculul cu C se aplicd In prectica inginerenct, In timp ce relaia oa se ullzeaat mal mult Sn cercetri. Curgerile permanente in refelele de canalizare se produc in conditii destul de asemindtoare cu cele ale apelor curate ; de aceea sint aplica bile si aici problemele cunoscute din Hidraulicd‘ th legiturd cu stabilirea coeficientului % ca functie de rugozitate relativa sf de numarul Reynolds : Rew t-fmv-A2, in care veste coeficientul de viseozitate cinematics a lichidului (tabela 0), celetalte nota fiind ca in relatia (17) 4y, Mateescu, Cr. Hidrauilea — Ed, de stat didactioh st pedagogic, BA. 1, 062, APELE UZATE MENAJEAE §t APELE METEORICE B te a Ff los) mio | ke U woaase| buen o Fig. 28. Canale tnchse, ‘In gona mugoasi a regimulul turbulent (ce se obine 1a viteze de cunge- renal mart el mie) Se poate eplica fortaule Mi WN. Paviowsls (1828); cate, (20) fn care : neste un coeficient de rugozitate ce se ia pentru tuburi din: fonta sau ceramics — 0,013; azbociment — 0,012; beton si beton armat —7 PROUECTAREA RETELEE cet vn cmt 10 ~ [= oe : vor * on ‘ vss * oi : tn 2 om ® the * oi * vs « a0 2 oe ‘ om ™ oie o os 0,014; ofel — 0,012 iar pentru canale peregte cu beton — 0,012, cu plates’ — 0,017 y= 28+ Va— 043 — 0,75 FR VR — 0,1) @ sau aproximativ: ponte R<4im y oe 5 VR R>im ywit3 tn In calculul canalizitilor se aplicd formula lui R, Manning! (1890) : c 4 + RM K Rv, (22) Aceastii formula considera coeficientul y constant, astfel incit C de- pinde numnai de natura peretilor. 'R Manning, Flow of Water in Open Channels ond Pipes Trans. inst. of ‘Civt Eng, of Ireland, vel. 20,189, ‘ADELE UZATE. MENAJERE 51 APRLE NETEORICE B Astle] relatile (17) devin = Sm CRE KRU R1 Kf (23) i QaK- A. RO. 7, 24) sn care pentru coeficientul K' se indicd urmitoarele valori : — pentru canale din tuburi de font k= — pentru canale inchise de beton Ka% — pentru canale deschise eéptusite cu tabla K= 59 — pentru canale cu pereti din piatra brut K= 50 — pentru conale brézdulte K=0 Pentru upurarea caleulelor sau intocmit nomogramele din fi- aura 2591. Dimensunile minime ale eanalelor de ape ueate menajerese iau Dn= 250 rum sou 40/60" crm, fat pentru canaicle ce teannporté ope’ meteorice Dn 7300 mme- Parita canalelor ese un element hotéstor pentru prolectacea sl pen- ‘tru explostareé canalizirilor, intrucit ea este {a stringt legaturd- curv i toda de cugere «Din rea (29) vede of viteza opel fn canale — pentru un anumit ‘material (C) s{'raza hidraulicd (R) — variaed cu. determing viteza gi debital capabil al sectiunii, In aceeagi mAsurd, aceasta influenteaz& capacitatea de antrenaré a sub- stantelor, Accasta impune viteze critice, gi anume : minime, la care sé se sneze substanfele in suspensie pentru ca acestea simu se depund, si ‘masime, care si nu erodeze canelele, ‘Viteza minimd de calcul este cea mai mic viteas admisibild, care co- respunde capecitatii de autocurdfire e canalului, Vitera de auto- depinde de concentratia substantelor in lichid, de natura lor, de greutatea lor specified, de umiditatea si porozitatea lor si de greutates specifics a lichidulul. Pentru pele uzate menajere, actualmente viteza de autocurstire se {a de 0,7 m/s ; studi — in curs — verificd aceasta cifra. Corespunzator acestel viteze minime, din relajia (17) rezultié si o anti minima, In toate sectoarele eanalelor in care normele impun di- ‘mensiuni in care nu se pot realiza aceste viteze minime urmeazi si se Prevada dispozitive de spalare a refelei de cunalizare. Pantele minime admise — pe bsze experimentale-— in canale sint ovientativ urmatoarele 2 . Dn mm 250 300 400 (360 |600" 800 1000 1200 4% 0,35 0,28 0,25{ 0,2/ 0,7 0,15 0,08 0.05 astfel inet panta-uqmas sopteure ynyeqes nsquad eweiBomen “o¢ Bi eet wef otisss 2 onan 2 densi ot ww uso cows} ‘We ~ a = = = S i i i a on - = ce =| 0 ea a fs net a a = " it aor =e fs fe a i = fi ‘tpt sopyeee yinoqe nad muesoeN “62 Bhd pam wensne @ wessse 2 anand w darsisur ch BRULEE mn Foy i Wi TRH eGR TSS oa a aE LET a|APELE UZATE. MENATERE $f APELE METEORICE n © norma practic& rezultd gi din relatia i ——1, in care d este diame- muni f “muita sa a dp ie cg ein ‘ee end tres: 1 prin actiunea nisipurilor si altor suspensii confinute in apele uzate. Prin STAS 3051-61 aceste viteze maxime sint stabilite dupa cum urmeagi : — pentra canale inchise: din beton, beton armat, azbociment si caramida 9,5 m/s; din tuburi de metal 7 m/s; din bazalt 5 m/s; pentru canale deschise: inierbate 1 m/s: briaduite 1,5 m/s; pereate platra uscatd 2,3 ra/s ; pléch de beton $,5 m/, platré inzidita cu mortar 40 m/s ; ziddrie de platra sau de beton 8,0 m/s. Panta canalelor se alege in functie de relieful si natura plmintului de fundatie al bazinului de canalizare, Retieful bazinulut de canalizare € poate prezenta — in raport cu pante canalulul 4 — patru situa — panta terenulu este egal cu panta candlului, ii (tig, $2), canalul se amplaseazs la adincime constantd fn sol; — panta terenulu este mai micd decit a canalului <4 (fig. $3), ca- nalul sar adinel prea mult, astfel inclt trebule si intervind pomparea; pozitia si caracteristicile stajiel de pompare se aleg prin caleule tehnice 91 econamice comparative ; —panta ferenului este mai mare decit a canalului, #'>4 (fig. $4) sau liar ‘contraré acestula (fig 35), canalUl se construleste cu pania cores- unzitoare vitezel maxime admisibile; in punctele unde canalul nu mai “F Fig, $2, Canal eu panté = pants Fig. 83. Canal cw 6 enti eek dei 2 canal 22 999 99 1, canaelor clopot. Fig. 31. Nomograma pentru cae indeplineste conditiile de adincime obligatorii se construieste 0 camera de rupere de panté, lar daci indltimea de cAdere este mai mare de 2,00 m, ey ; un ,tapid* (v. fig. 81) sau alte dispozitiv y WREEEE | GBREREE EOE se construieste un rapid (v, fig. 81) sé ispozitive de disipare = Gradul de umplere al canalelor trebuie verifical, deoarece ca- nalele functioneaz majoritatea timpulul cu umplere partial. Capacitates80 PROLECTAREA RETELAE BEE Le ‘maxima de transport a canalelor ae realizeezK — tn anumite condifii — 18 agga 8 is 8 3 © umplere mai mick decit cea totald. Aceasta nu poate constitui un ele- RSF FSS. S 3 ment de asigurare, deoarece conditiile de maxim sint nestabile, debitele sint raSRo te 2 & Wariabiey putind chiar depigi maximele orare de calcul gt sf pund cane, SORE E LE z gkSSsu y wisn Ss ls g is St iS de Is Ss 27 is__ 3 Is BSB: s ss ss 1. 94. Canal cu pant tui mai mare 5. Canal cu panta canalulul con- . { Fit Canalo a amare ek Fle, 98, Sap ste anna Is IS gs & is. - Jul sub presiune. De accea numai canalelé” ce traniportd ape ieteorice (in sistem uniter separativ) se calculeazi — pentru debitele de ape plu- Viale — la umplere total, Canglele de ape wzate in sistem seperativ se calcaleazd la umplere parjial, permifind astfel — in-plus peste elemen- {ele aritate —— un spor de debit ce va putea fi utiizat pentru scurgerea apelor infiltrate datorita neetangeitatilor s{ pentru ventiiatia rejelel, % Fig. 37, Cube de v 3| are Grad -de_umplere. se numeste raportul. tntre, tndlfimea -etectivi de cargore a lchaulut (i tndfien Tota sechalleanalalit Qi), ado Ee Pentru aiferite intlyimt de canal (#), STAS 2051—81 recomands 8 8? 2226188 Rages 8 v= Wb, Ha 0898 Bo 18H 4’ adele de umplore urmitore: penta H= 250... 300 me, -A = 08: pentru Hi = 350... 450 mm, 5 0,7: pentru > 500 mm, 4 = 0,75, ‘Variatia inaltimii de umplere schimbé raza hidraulics, debitul capabil a sectiunlt ql viteza de curgere, conform relajiel 17. Curbele de variatie fale debitulul gl vitezel in functie de debitul st viteza a sectiunea plink sint indicate pentru sectiuni : circulare tn figura 56, ovoldale fa figura 37, clopot fn figura 88, circulard cu rigol fn figura 89 si elopot suprafnal” fat cu rigola tn figura 40, Debitul transportat se stabileste considerind conditile efec- tive ce se vor realiza, finfad seama de gradul de umplere. Pe baza rela fillor (7) sa facut o prima dimensionare a sectiunilor. Cu_ajutorul nomogramelor ce fin seama de gradul de umplere se determina @ real, Corespunzitor se determing viteza realA. Daca aceasta difera eu mal mult fe 20%/ de viteza iniialé admis se reface calculul cantitatilor de ape meteorlee, In orice caz (la ape uzate si ape meteorice), viteza reelé deter- rminata se verificd pe nomogremele din figurile 29—31 ; dacd aceasta vi- teal se poste realiza cu pantele adimise st dact nu este inferioaré vitezei 6~ cama ie as a laz 0 a 0 02 OF WF 08 10 72 002 te OF OF We Fig. 98. Curbe de varijie « dbitulul fn secfunt clopot. 2 4 6 a &PROLECTAREA RETELEL 83. iw RS, SS minime sau superioare vitezei maxime (admisibile). Dac din aceste cal- @ SSSSRS cule secfiunea dimensionatd initial trebule modificaté, se refac calculele S SS8S8S poming cu simensiunle corespunitoare (pentru debit gi vite) grasa: wettats Tutde umplere necesar. Conductele. Conductele sub presiune igi glisesc utilizarea tn canalizdri 1a: conducte de aspiratie, de refulare si prin gravitatie; sifoane inverse si conducte de nmol. Conductele de ape ueate pentru aspiratie, refulare sé prin gravitafie se calculeaza pe baza diametrulut sau vitezei economice 4, Pierderile de sar- ‘ind locale se pot calcula cu elemente din tabela 10. Conductele de nimol intervin la evacuarea depunerilor din bazine de retentie pentru apele uzate, Ele se calculeazi prin diferite formule cores- unzitoare sau cu diagramele din figura 41. Sifoanele inverse. Aceste constructii (fig. 42) sint conducte amplasate dup o linie frinta in plan vertical, functionind sub presiune st servind la trecerea obstacolelor (rfuri, depresiuni naturale, constructii denive- late ete). Sifoanele inverse au fost denumite astfel deoarece prezint& caractere inverse sifoanelor hidraulice ; ele au curbura” cu convexitatéa in jos si functioneaza cu presiune, in timp ce sifoanele hidraulice au convexitatea in sus si functioneaea prin depresiune (vacuum). Pentru ca migcarea apelor in sifon si se faci dupa viteza daté, este neceser si se asigure o presiune H, ce se obtine prin diferenta de'nivel intre camera de intrare si de jegire a sifonului, dupa relatia H = Z,—Za, in care Z; este cota nivelului apei in canalul amonte (in camera de intrare) si Z, —cota nivelului apei in canalul aval. Presiunea H trebuie si asigure Invingerea rezistentelor h ce se produc in sifon : la intrarea In conducta sifonului, prin frecarile de-a lungul sifo- nului, la iesirea din conducta gi prin curbele sifonului ; aceasta presiune se calculeazi cu relatia : ich 10 = 3 : i 9) fa sectiun}elopot supratnatat: sid is ‘S TR we avo wets 3 3| a7 82 Foto deae? ipl = 126 8! Fe 1804 ie B= O86 Beire brdr8 Ro 2B V= 09D erg OH O94 Reine l= Tri? yes ee lee ae ee a5 oo avied vata P= 03 W Fig. 39. Curbe de varlatie 2. debitului in set % 2 Fig. 40. Curbe de variate a debi st4ne., (25) +2E-S (25) g in care: este pierderea de sarcind uniform distribuits in conductele sifonului pe lungime de un metru; 1 — lungimea desféguraté (reald) a sifonului ; © — coeticient pentru caleulul pierderilor de sarcin localA si care se ‘poate lua dupi tabela 10, In general, suma rezistentelor locale reprezinta : la sifoanele mai lungi ca 60m — circa 5% din pierderea de sarciné uniforma distribuita, iar la TW te OF 0 0 i 9 TW tb 06 08 0 72 O02 ob 06 1 v, cureul de ALimentart ex apaas [_eiwraroeca oom a | ea) Bnew to vos voce core loves somo 3991 RUA 9p Lepamtd nayed HeeP>1909APELE UZATE MENAJERE St APELE METEORICE Granarr0o} oF veePROTECTAREA RETELEI sifoanele mai scurte ca 60 m — 10, din aceeasi pierdere de sarcini, est- See g 88 = a Pierdereadepresivne ia m/ 0m = g se 8 Fierderea depresiane nf ae T 7 fel inet pentru calcule sumare se poate admite h’ — (1,05... t+), i, Yorma care ot dK sitonulul tnfuenteash perderle de sare In orice car cain Tecominiall on afeanele' a alchtiatch “pe ef foal oa care |a Bam o Satufia Smetrce fold axl abu central co remurd Sescendort Tacit i) i «HT B Sub 1a she Zz aay We [Bohl oy ie i 2 : Fig 42, Sion inves He a8 [Gentine ope ‘asemenea dispositil, inclusiv o ugoard tnclinere ascendent& si de aval e tubulut [* ALL | ype cevtels or parte crtien formal aah fou tre A eh tah lan, Z| A PGereta, Htcute pe todele de Sic de cre P. Koch, in 1004-38, au. dat ba S| remaile in tabele Ti eave confimd recomandaile precedents we | [ ‘Deversoare si canale deversoare. Deversoare se folosesc in sistemul uni-_ 1 Cra ee tar pentru varsarea — fir epurare -— in emisar a amesteculul de ape BEE tm i -4 a-F mane o y| I 20mm yp Oe 2000 T = pe ke i = ay Pe be ° ue eo | contol | ‘ gato u ate gs = 3 ra re Mf) oF 2 ene eee o ae Fig. 9, Deveror cu o sigur IamE deversantd. tamu ivoen ramet i Sioove ‘wzate cu ape meteorice care indeplinese normelet previzute pentru situa 3s z fia locala respectiva, Deversoarele se construiesc in camere din. care Fig. 41, Diagrame pentru calculut conduetelor de nfimol. pornese — spre emisar — canalele ce evacueazd apele deversate si care oarti numele de canale deversoare. Aceste norme sint cuprinse fn STAS E 4706-660 APELE UZATE MENAJERE 51 APOLE UETEORICE Tabela 11 oma sitcuist | Spams US 10 as co 1 2% ou 0 e16 Le 38 oo 10-35 2 VS 03s 195 wo NYT 45 a 25 9 Deversoarele utilizate sint laterale si — mai rar — deversoare frontale. ‘Deversoarele laterale se fac diferit, in functie de"situifia local’, de de- bitul deversat gi de debitul nedeversat 94 anume:: cu o singura lama deversanta (fig. 43), utilizat de obicel ; cu dou lame deversante (fig. 44), utilizat pentru debite care impun lungimi mari ale deversoarelor, colec- torul aval avind curgerea liberd (fig. 4), sau — la debite mici'— sub presiune (fig. 47). Relajiile pentru determinarea debitului deversat gi a lungimii dever- sorului sint numeroase chiar pentru acelasi tip de deversoare. Dintre acestea, o mal larga utilizare a primit relatia stabiliti de K. Imhoff si adoptati ca norma de ATV, utilizatd de mult timp si in tara noastré, sianume : Qa betula, (26) Q este debitul deversat (m°/s) 5 L — lungimea deversorului pe o singur parte sau 3/4 din totalul ungimilor de deversare pe dos parti; ¢ — coeficient care se fa de 0,60 5 ‘iq — indlfimea medie de deversare, care se la: pentru curgere tberd ca in figura 45 (desi indltimea medie variazé dupa regi- mul de curgere, ca in figura 46) gi pentru curgere sub presiune cca tn figura 47 5 " abwassertechnische Vereinigung (Asociatla tehnic& pentru ape de canalizare) sin epublica Federald a Germanie PROUCTAREA RETELEE at ¢ — un cocficient care fine seama de diferenta de nivel intre inilfimea nivelului amonte gi aval, adica de presiune in ca~ nalul deversor ; la curgerea neinecaté c —= 1; la curgere sub presiune ¢ — £ (7) care se ia din figura 48, Fig. 44. Deversor cu dout “lame deversante. ae innit Fig.745. Doversor eu seu a ies eerie, ye rien enabler = Pin tnt 86 108-%, = 4 Akademia Kommunalnoe Hozeistvo (Academia de Gospodirie Comunald) I. D. Pamifilov" — Moscova,4 (APELE UZATE MENAERE 91 APEIE wETEORICE PROUCTAREA REEL 95 Hf este adincimea admisibilé a epei tn rigolt » — viteza apei in epee "gold In vecindtatea gurli de scurgere ; — suprafata totald neti a golurilor gratarulul ; 1 — tungimea frontulul de deversare considerat egal eu perimetrul Lr 9 4 Fig 58. Guth de surgare Fig, 52 urd de saree {i Gert yt tration ‘ot aponit gion ie rare ‘fare Yeti e— vr Binet ogi mp pte ad 0 RL Dag op eat Sica ee cerocet, eee ee een tac em edn eer tes nce wane arn ee eel ae es ek ee ae Fig. 51. Deyersr cu eanduetd ‘subterane, indeosebi in cazurile cind panta suprafefei solului este mai 9 Tortaté mare decit panta canalului (v. fig. 4). Calculul rapidelor deschise sau amplasate {n cimine iau in considerare posibilitatea formérii saltulul hidraulic si a eroziunii fundului respect ‘Velor constructil. Corespunziitor acestor solicit, ele se construiese cu sat% APELE UZATE MENAJENE ${ APELE METHORICE 8rd saltea de aps. Dintre numeroasele relatil de calcul pentru elementele hidraulice, recomandiim metoda Vodolkanalproiekt — Moscova ; ea se ba- zeazi pe dispozitia din figura 56 si a diagramel din figura 87. ta avm0 1 t thet Y>aa0m Hl] -. 4) Fig. 55. Camerl de rupere de ant eu nile de chdere: Fig. 54. Rapid 3. CALCULUL INCARCARILOR CANALELOR $I CONSTRUCTILOR ANEXE Calculul static al canalelor are drept scop stabilirea eforturilor care se nase in elementele de constructie ale canalizirilor in vederea slegerli for- mei sectiunilor transversale ale canalelor si dimensionérii peretilor, fun- lajiilor gi altor elemente de constructie ce alcstuiese canalele si construc- fille conexe. Constructiile care alcituiese canalizarile nu se diferentiazS esential de alte constructii ingineresti, astfel incit, ca regula general, calculele statice aferente canalizirilor se conduc dup aceleasi principil si metode de des- fagurare. Anumite particularitati prezinti calculul tuburilor de canalizare, care, in alte constructii ingineresti, au important netnsemnata si deci chiar 0 supradimensionare a lor are efecte cu totul reduse. In canaliziri insi este de important deosebita dimensionarea eft mai corecti a tuburilor, incit s& PROMCTAREA RETELI 7 ‘se obtin& 0 constructie rationalé, evitindu-se supradimensionarea — care far conduce la cheltulell inutile, cit si subdimensionarea — ce ar avea ‘rept efect reatizarea nor lucréci necorespunzétoare. Fig. 66. Schemi pentru ealeulul rupeilor de pantd. In principiu — ca gi pentru alte elemente de constructie — se admite a tuburile prefabricate nu maj trebuie recalculate n cazul cind se utili~ Zzeazii tn conditi normale de acoperire (minimum 0,80 m), cu umplutura si condiii obignuite de fund Pentru oricare alte tuburi, forma sectiunii transversale si grosimile pe- refilor se determina fn functie de sarcinile care actioneazi asupra lor si de rezistenta materialelor din care ele se executi. 7 Cotint98 APILE UZATE MENAJERE 61 APELE METEORICE Sectiunile canalelor inchise sint supuse eforturilor provo- ‘cate de sarcini fundamentale si sarcini aceidentale. ‘Sarcinile fundamentate se compun din : Saunas S33 mS pus gm a8 ts y= aa Votan he = O38 hye 408 Rewitaes 1B — sarcini permancate :greutaea proprie a tubutui, greutatea pémin- tulut de umplatra de deatupre conalutel,tmpingerea perinatal fea oe Prosarcin,presunes wsterier® $l nteioart Ge talc ape! 9 greutaten Epc din canal: PROWCTAREA RETELEE 99 — suprasarcini : greutatea oamenilor, a vehiculelor care cireulé pe ea lea rutierd sub care se gasegte canalul, precum si greutatea materialelor epoaitate temporer pe traseul canalelor. Sarcinile accidentale sint date de presiunea interioars a apel provenité in punerea sub presiune a canalelor. Sarcinile fundamentale produc incirciri, pentru al cAror cal- ceul se dau unele indicatii in cele ce urmeazi. Se mentioneaza ci introd- cerea calculului le stari limita va impune o altd clasificare a sarcinilor (permanente, temporare cu acjiune Indelungaté si temporare de scurtd durata). Greutatea proprie se stabileste pe baza dimensiunilor initial apreciate pentru tubul canalului, finind scama de greutatea specifica a materialelor din care se executd. Greutatea pamintului de umpluturd deasupra conductei_se ja tn con- siderare in functie de pozitia canalulul : In sipsturd sau in rambleu. — Incércarea verticala data de plimintul de umplutur’ (Gin kg laca- nalele executate in transee de tipul a, b sau ¢, fig. 88), considerindu-se cd se realizeazd s1o bund compactare a umpluturii din trangee, se calculeazd relatia : Gacy BEE (@0) cu relatia Cesta un coetcent ce depnde de sapertu HIB ei care sa din figura 89; y—areutatea speciticd aparenté a pémintulul de umpluturd in kg f/m, care se ia din tabela 12; H — adincimea de agezare a crestel canalului fafa de nivelul solu; B,,B— cain figura 88; Da — Yatimea (diametrul exterior) al canalului, tn m. In modul acesta se fine seama de faptul cl apar freciri la contactl din- tre umpluturé si Perefiitrangel, care redue parte din presunea datorita 3 a) 4) 9 Fig, 8, Elemente grote ale ti range "até de ances de apetae canteen greutiti umpluturii, Mérimea acestei reduceri depinde de raportul tntre adincimea si 16fimea trongeii gi natura pimintulul; se observ ch presi= ‘nea vertical variazd invers cu adincimea canalulu, lar peste o adtneime galé cu lajimen trangeet greutatea umpluturif nu ma solicit rezistenta twbulul400 APELE UZATE MENAJINE $I APELE METEORICE ¢ w a a3| | 8 43] a a] a au o TETES ET CIMT EE 4,62. Dwele pel vette» unl Sh Rac a hi carat tebe ee Scot ain mma? Sis ree T2IGSET EDS OURO DE -£ Dat Fig, 60, Determinares_presiuni vericale tn umpli- * ‘tr trmate din = re ane ol {egg ntlpart 6 iin cae nel Raat ‘Totugi, in cazul In care latimea sdpaturii depaseste latimea transeir afe- rente canalulu, se creeazd situa corespuncitogre rembletler. — Incdrcarea vertical data de pémintul de umpluturé G, in kg/m la canaiele exeoutate fn rambleu se calculeazd cu releia elevate, te, [PROMECTAREA RETELEE 101 te sree = Natra ptt eit nt 1 | Lut tn stare useatt 1400 a” om 2 | Lot tm tere de umictate naturals] 1600 ” 0,188 3 | Lat saturat de umittate 1800 2 0.208 4. | Pamtot aratos useat 1600 6 0.086 15 | Paint araios-umed 2100 20 0.05 6 | Misip weat 1800-1680 | 32 0,153 7 | Nisip foarte umed 1800 7 0.88 | Petry seat 1700 38 0,198 9 | Pitty foarte umed 2000 % 0,208 Gy= Cys ys Hs Dan, en Jn care O este un coeficlent ce se alege tn functie de H/Duy ale cirut vvalori se lau din diagrama din figura 60. Coeficientul Cy este — pentru un acelagi H/Dit — mai mare decit coeficientul C, adic presiunea umpluturii asupra canalulul este mai mare Aecft la canalele in trangee, iar la canale rigide, cel putin egal cu unitates. Aceasta provine din faptul cf tasarea pimintulul fn jurul tubulul este mai mare decit deasupra boli canalulul, Coeficiental C; depinde de raportul -*-, modul de rezemare al canalu- Jot, een ce influenteezd tasarea fundatfel Iui, natura pinintulul de fun- dafle, natura pimintului de umpluturd gi rigiditatea canalului. Aceeasi relatie serveste si pentru verificarea sarcinei G, determinaté din relatia (80). In calcule se ia valoarea minima objinuta. La canalele cu diametrul exterior mai mare ca 1m $i fundate la 0 adin- cime mai micé decit diametrul exterior ' trebuie si se tind seame si de greutatea suplimentard a pémintulul cuprins intre bolt& si un plan tan- gent 1a cheia boli (fig. 61), a cdror greutate pentru ambele ,buzunare se calculeazd cu relafia Gy = 1,075 - y - Diss (82)102 APELE UZATE MENAJENE SL APRLE METEORICE Impingerea laterala a pémintul (fin keg, f/m) care acfioneszd asu- pra canalelor se calculeszé cu relati oH Ckg/m*] (83) Fig 6, Presanes,pmintlut ‘dn souroraele” tubal fn care: H ste adincimea mijloculul Indltimii canalulul sub nivelul solului, fn m; 5) onde wens unio tatoo nataat a eta fn care s-a stipat trangee; valoarea +. se poate lua din tabela 12. La canalele mici executate in transee se admite ca tmpingerea lateral a ‘umpluturi si se ia 1/6 din sarcina vertical, repartizatd uniform. pe toat inltimea sectiuni, si de 1/5..1/4 atunci cind’asemenea canale se monteazs sub rambice sau In trangee de largime mare. La cenalele ce se executi'in strate acvifere, impingerea laterala se cal- cculeaza considerindu-se greutatea specifica a pamintului foarte + Ja aceasta se adaugi epol efectul presiunii hidrostatice a apei (/) 1000. [kgf/mm], (34) Jn care h este adincimes sub nivelul ogtinzit apei a sectiuntt de caleul con- slderaté; presiunile se dsteibule normal pe suprafata pe care se exercita. Presiunea exterioard data de apd se ia in considerare ca presiune late- ‘ral si ca subpresiune. Presiunea hidrostaticdlaterala se iain considerare odaté cu presiunea Jaterald & pamintului (v. relatiile 33 gi 34). Subprestunea apei se considera egelé cu. presiunea hidrostaties. cores puneitoare adincimil clementolul de supratata,calculetd prin inmultirea Gu un coeficient XK, a chrui valoare depinde de gradul de’ permeabilitate al plmintulut de fundatie @ canalului, st anume pentru : tined permes- ‘ina omogeni’ — 0; ariglé nisiposss, nisip argilos —0,7..0,0% argila nisipoasd,nisip argtios fmblbate puternie cu apa — 0,6.099; stined pus temic pata 0,7. Calewlu 1a subpresiune se efectueaza considerind canslul go, ier inca- zal in care coefetentol de siguranta la plutire este mal mic de 1,15, devin hecesare mistri specialo, ca sIngrogarea peretilor sau fundayiet canelulu, Testaree cu anrocamente aranjate ct mina ele. PROLECTAREA RETELEE 403 Presiunea interioara a apet apare ca sarcin& permanenti la tuburile ce funcfioneaza sub’presiune, sau ca sarcina accidentala la tuburile ce func- floneazd cu nivel liber Presiunea apei ca sarcind permanenta in canal varlazi eu presiunea hi- Arostaticd si se exercita normal pe suprafata de contact ou api. La tuburi a clror inaijime a sectiunilinterioare este sub 1m, presitinea interioara se neglijeaza la canale cu tndlfiml mai mari se tine seama de presiunea in- tetioard variabild, disgrama valorilor presiunilor avind forma unui trapes cu atura mic& p,'—= 1000.1, lar Iatura mare pp —= 1000 H, in care H este ‘sdincimea apelin canal. Presiuinea apei ca sarcind accidentald tn canale poate apare prin depiisi- rea ploit de calcul; aceasta presiune se ia egala cu indltimea de la cheia bolt pind la nivelul suprafeje solului (considerindu-se ef dupa depésirea ebitului corespunzitor apa se rispindeste pe suprafsja solulus), Insi nu mal mare de 0,5 at, corespunzitoare unui canal amplasat ca radierul la 5 m sub suprafaja solulul, Greutatea apel din canal so stablleste — dupi ipoteza de calcul respec- ‘iva — considering canalul gol (dect greutate nulé a apei) sau ex umpleres corespunzatoare debitului maxim, Creutatea specified aparenta se consi= der y == 1000 kg/m’, desi, aceasta variazd Indeosebi dupa confinuttl In shrurl sf dupa temperature el. Suprasarcinile apar, dupa caz, datorita greutatii oamenilor, depocttérit pe sol — deasupra cénalului si'in vecingtates lul — a dlferitelor mate- riale, precum gi datoriti sarcinilor mobile maxtme — rezultate din con~ voaiele prevazute pentru calculul podurilor de eale ferats (norenalé sau {ndustriali), al soselelor si pasarelelor eto Presiunea verticala pe 1m lungime a canalului (Gy tn_kg/m) din sarcina uniform distribuith pe suprafaja solulul (oameni, materiale) secal- cculeazi cu relatia Gm Cy B-p [hg f/m), 85) fn care: C2 este un coeficient care depinde de raportul H/B si de natura pa- mintului de umplutura fn trangee si se ia din diagrama 62; B— adincimea umpluturii deasupra crestei canalulul, in m H— litimea trangeet la partea superioard, tn m ; p — sarcina uniform repartizata la suprafata solului, in kg/m’. Presiunea vertical (Gs) din sarcini concentrate (incrcarea cu autove- hicule) se determing cu relatia : G=seCyP — [kglm), (36) Sn care: J este un coeficient dinamic ale cirui valori se iau din tabela 13 tn functie de adincimea H a crestel canalulul fata de sol ; Cy — un coeficient care depinde de adincimea H si de latimea Ba trangeei si care se ia din figura 63,104 ‘ALE UZATE MENAJERE $1 APELE METEORIC PowctanaA neTELEE 405 a He . | * A @| al a ” a yf a “ “ a al Fig, 62. Deteminarea presunl vertiale din saci fevpe supraafa tremula in eazat uneh mpl at 7 2 ? + oe ‘niform distribu orm distribu —— tm Fig, 68. Determioarea presunil verticale din sarcnt concent Etprafae erent408 ‘APLUE UZATE DUENAJERE 1 APHLE METEONICE Diagrama nu rezolvA cazurile presiunilor venticale date de vehiculele pe genile $8051 60, previzute in STAS 322169. Aci, pentru adincimni de ingropare a crestel canalulul mal mari decit lafimea canalului (H> Daa), incdrcarea (Gy) se stabileste cu relatia : Gy fms Din en) este presiunea maxim& la nivelul partit supericare a extradosa- Jul canalului, care se ia din disgrama 64 ; f — coeficlentul dinamic, ce se ia din labela 13. Tobe 13 Velorle cotitetatat dtoamic t Ma} 9 | 98 [i | HR i 13 | tos | 1% 1 icine deere aerate conte! 2m BWW ee Ee ae e Eyl OEE UTE fi, Deteinaes pini ita mle a all mobile pe. rama OPERA PERNT Lace SG I SE A Cind adincimea de tngropare este mai mick decit lajImea canalulut (H

You might also like

• FT TV Pehd RC Dublu Perete

  

  Document7 pages

  FT TV Pehd RC Dublu Perete

  Marius Bîrsan

  No ratings yet
• Catalog Palplast Website

  

  Document141 pages

  Catalog Palplast Website

  Marius Bîrsan

  No ratings yet
• Interior Catalog Tehnic 3 Sisteme Transport Apa Gaz 19 57

  

  Document39 pages

  Interior Catalog Tehnic 3 Sisteme Transport Apa Gaz 19 57

  Marius Bîrsan

  No ratings yet
• • Magazines
  • Podcasts
  • Sheet music
• Raport Daune: Vehicul: FORD Focus

  

  Document7 pages

  Raport Daune: Vehicul: FORD Focus

  Marius Bîrsan

  No ratings yet
• 190 Fisa Tehnica Fisa Tehnica Rigola Pietonala R11 NOU

  

  Document4 pages

  190 Fisa Tehnica Fisa Tehnica Rigola Pietonala R11 NOU

  Marius Bîrsan

  No ratings yet
• Hobas Conducte Pafsin

  

  Document40 pages

  Hobas Conducte Pafsin

  Marius Bîrsan

  No ratings yet