Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • B

    Uploaded by

    Rebecca Rivers
    4 views23 pages

    Original Title

    b (2)

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    4 views23 pages

    B

    Uploaded by

    Rebecca Rivers

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 23
    30 TH. CAPIDAN Avrés, -& adj. v. avredz. Aziir adv, | Azardisés vb. IV | v. azor. Azirlge a. J Azdisés vb. IV. Turbez cf. anturb. Flo di azdist, cot afld cota azdiseasti (afl de turbeazd, cu cat este tratat mai bine, cu atat tur- beazi mai mult). Com. G. D. [Derivate: azdisiri f. = turbare; azdisit, -4, adj. = turbat]. — Din te. azdyrmak, (arom. azdisescu). Azdisiri £. Azdisit, -& adj. Azim m. Aluat nedospit: Jutsol nistafsit (cf. stafses) ALR. 4026. Azlge. Praf de pusca ce se intre- buinta odata la pustile cu cremene. Al Io azlgcu 2g. — Din bulg. azlyk. Azmiée m. Zavoi. Se mai zice mutSara, loc mut8arlif. ALR. 2485. Azn& f. Comoari, hazna. Flo und aznd di pari (afla 0 comoara de pa- rale).—Din te. hazna, (arom. hdznd). Azar adv. Gata. Si fats azor und caldari di apu (sa faci gata o caldare de apa) 5/55. La bili vichi, la feasi azdr 16/43 cf. 3/36, 17/93. [Si: azir, hazQr adv.]. Derivate: azirdisés vb. IV = pregitesc ALR; qzirlge a. = pregatire. Com. G. D. — Din te. hazyr, (arom. hazire). B Ba! interj. Ba. Ba! nu viruies si ducd (ba! nu cred s& se duc). — Din bg. ba, (arom. ba). \ v. azdises. Babaf. 1°. Baba, bunicd. Mul ari- sa si babd-sa 1/22. Con si pisd babili = in faptul zilei. Varba- babd = jocul «baba oarba ». ALR. 4337. Baba-uarbé = caribuselul, doba de porc: «si ampl’& cu carni drob, uris si sgnzi di porc » ALR. 4138, cf. dead. | 2°. Moasa. Com. G. D. | 3°. (la moara) Brotacul sau broasca. Com. C. I. | 4’. (la moar&) Polita prasnelului id. [Derivate: babitSed f. (dim.); babl’de m. = batran, om gras si greoiu. Tsista-i un babl' oc ; babl its’ f. = femee batrana; babl’ie m. = babitd. Com. T. P.; babés vb. IV = mosesc, Mumd-sa singur as la babi fitioru ; babiri f, = mosire. Tatd-su nu ra la babirea lu il'd-su. Com. G. DJ — Din bg. baba, (arom. baba). Babajed m. (Nanta) Tata. — Din bg. babajko. Babalge m. Babalac. Com. G. D. — Din te. babalyk. Babés vb. IV Babiri f. BabitSea f. Babl'fe m. Bab itsa f. Bab!’ ée Babiehje f. Mugure, boboc. Li runiré bdbuchil’ (faramitara mu- gurii) 9/56. — Din gr. provpnodxt, (arom. bubuk’e). Baeddarnie m. Mamialigi din fain’ de porumb sau de grau. Pupadija gl’ zitsi la popa: «at sé v. baba. DICTIONAR MEGLENOROMAN, 3 darom bacddarnic » 19/6. [Si: bu- eddarnie m. Com. T. P. — Din mbg. bakdrdanik. Bical m. Bacan. Si afld pri la bacal' B. 15. [Derivat: bicilge a, = bicinie].— Din tc. bakal, (arom. bacal). Baedlee a. v. bacal. Baedém m. Bacan (lemn cu care se rosesc ouale de Pasti). Bacamu ai un lemn ros. Com. I, L. — Din te. bakym, (arom. bacime). Baela f. Fasole boabe. Sats di bacld ili di mel’ B. 4. Bacla si seamind pri garnisoard (fasolea se seamin& prin porumbisuri). Bacla- di-matscatd (fasole cu bobul mare) bacld-parpudd f. (un fel de fasole care creste de timpuriu; are bobul mic si este foarte gustoas’). Com. N. T. — Din te. bakla. Baegr a. Arama, vase de arama: Tseastd casa ari mult bacor. — Din tc, bakyr, (arom. bdcire). Baegig a. Bacsis. Si-l’ da mari bacsig (0 s8-i dea mare bacsis) 4/34. [Siz basis a. Tsi basis tser 15/2]. — Din te. baksi¥ (arom. bacsige). Badiva adv. Fara plata, de geaba. Com. G. D.— Din tc. badihava, (arom. bddthdvae). Badii f. Ochiul podului. Ay scoasi prin bad#d (o scoase prin ochiul podului) 12/55 cf. 31, 841. [Diminutiv: badzinfe, bude nic, budZinie m. =cogul casei pe unde iese fumul. Casa noastrd ari doy bddiinits. Com. 1. L. Cf. si ALR. 684 si 3865]. — Din tc. baga, (arom. bdga). BiadZinée m. Cumnat (doui s. mai multe persoane ale caror ne- veste sunt surori). Bdddinacu meu si dusi la leamni. Com. 1. L. [Si: badzinée m. id.]. — Din tc. ba- Ganak, (arom. baginac). Badzinie m. v. bdd3dnac. Badzinie m. v. badia. BaltSi (pl. -ur) f. Gradina cf. gardin&. Si dar und baftia (0 sa fac o gridina) 4/57, 5/57, 8/IV. [Si: baht8é f. Tega s-dusi la baht? di vali 1/X; cf. B. g. bastSavandZoii m. = gradinar ALR. 6000; plur. BahtSur = n. loc (Huma). Com. T. P. — Din te. bagéa (mbg. bafta), arom. bdféd. Bag vb. I Bag, pun. Sdptd direc i baga (bagi-le subt grind’) 3,4/66. [Derivate: bigarif. = bagare punere; bagat, -& adj. bagat, pus, asezat], (arom. bag). Bagari f. v. bag. Bagaréditsa f. v. buguroditsd. Bagit -& adj. v. bag. Baht8é f. v. baftsa. Baht¥ur f. pl. v. bahtse. Baja adv. Aproape, cam, prea, mult, Flaj un sidzi la fes an doi, baja pruchio (gisiio sfoari, o facui in doud, aproape a ajuns) 2/63. Baja vacot am no-am mdncat (multi vreme este de cand n’am mancat) 5/91. [Compus (cu pref.) zibdja (zi + baja) = mult, 32 ‘TH. CAPIDAN multi vreme. Com. D. P.]. — Din te. baja. Baialdisés vb. IV Lesin. Com. G. D.[Deriva te: baialdisiri= f. lesin; bajaldisit, -& adj. = le- sinat]. — Din te. bajelmak, (arom. bdjdldisescu, cf. dacor. imambaildi). Bajaldisiri f. oe Bajildis(t, -i adj. \ ¥. bajdidises. Bajar a. (Osani) Siret, snur, cu care femeile igi leagi « tasul » subt barbie; (rar) baier, sir cu margele. Tasul si leagé cu un bajar. Com. I. L., (arom. bair). Bajat, -& adj. Care nu este proas- pat, statut. Com. T. P. — Din te. bajat, (arom. bdiat). Bajedg Numele unei mahalale in Nanta (cf. Capidan, Meglenoro- ménii, I 11). Bajiér m. v. basta. Bajrefe (pl. -tsé) a. Steag. ALR. — 1424. — Din tc. batrak, (arom. bdirak’e). Bajar m. Bujor. [Si: bujar m. ALR. 1910]. — Din sl. losur. Bal’ (despre oi), Cu pati alba in frunte. Com. G. D. (Cf. arom. bal'y).— Despre originea cuvan- tului, vezi B g ea in Dacoroma- nia, III 208 cf. si Il 2 9. *Bald f. pl. Bale. Al’ curd bal’ ali Com. G. D. [Derivate: bilés vb. IV. face bale la gura. Com. 'T. P.; bilés, -oasi, adj. = balos. Mucosu s-bati pezd di bdlosu (mu- cosul isi bate joc de bilosul) id.; mbiligés vb. IV (refl.) = ma umplu de bale, Si-mbdldsasti (se umple de bale) ALR. 2102]. — Din lat. *baba, -am, (arom. bale). Balintija f. Bucata de fier si, in spec., de glont; fig. prostii, nerozii, fleacuri. Com. T. P. Baliird adj. (despre prun3) Mare. Prund bdldurd ALR. 6082. Bales f. Pamatuf. Popa da cu bal'ca di busijoc ALR. 2771. Baleén a. Balcon. Si pusi pri bialcon 8/39. — Din bg. balcon, (it.), (arom. balcone). Bilés vb. IV v. kal’a. Bulét a. Bilet. Balet di viti (bilet de vite la targ) ALR. 5661. Bilig vb. I v. baliga. Baliga (pl. boaliz) f. Baleg’. Scot boaliz mol’ B. 11. Boaliz mdnancd (spune minciuni) 32. [Derivat: balig si ambalig vb. I (refl.) = ma baleg. Al’ tsi ambaligo an chiesi (is’a balegatin punga) 15], (arom. baligd). Bilés, -oasi adj. v. bal’d. Balté f. Balt cf. batilatée, Calu stucni dn baltd (calul se in- funda in balta). Baltdl’d n. de fantana (Osani), Baltd-micd n. loc (Huma), Baltdrosi n. loc. (Cupa), Baltd-seacd n. loc. (Baro- vita), Balta-t¥air n. loc. (Lugunta), (arom, Laltd). Baltic m. v. baltiia. Baltija f. Sacure, bard’, topor. Ca au lo balttia 18/55, cf. 10/16, 20/28. [Derivate: baltée m.= topor, secure (cf. Capidan, Me- glenoroménii, 1 53); biltijes f. Lo- DICTIONAR MEGLENOROMAN 33 cu und balbijcd si digchicd leamni (lua cu o secure si despice lemne) 20/68; baltit8ed f. As ld sddi und baltiSei 13/71]. — Din bg. baltija. Baltijea f. au patties) Hai Baldr. Nume de caine. Com. T. P. Bam! interj, Bam! Bam!.. cu tufeacu 8/57, cf. 6/27. Bambanisit, -& adj. Buced, copil umflat la fat, nesinitos ALR. 4163. Bambirés vb. IV Bazaiu cf. vangares ALR. 4416. Bamii f. Bamie, — Din te. bamja, (arom. bamite). Bai m, pl. (la sg. rar). Monedi veche de aram’; gologan. Com. I. G. — Din bg. ban. Bai (pl. -ovur) f. Baie cf. amami. Ari isot und band... gi... tots si duc (a iegit (= s’a facut) o baie si toti se duc) 6/38. [Deri- vate: biaez vb. I (refl.) = fac baie; biiiér, bijiér m. = biias, cf. amimdZo ij; baiigti f. =n. loc. (Lugunta), unde au fost, odata, bai]. Com. T. P. — Din bg. banja. Bane’ (pl. dgncur) f. Banca. Bindéri f. Steag. Com. T. P. Din it. bandiera, (arom. bandera). Binéla f. v. buneld. Baiiéz vb. I ae Banigi f } % ba Bapea f. (pl. -chi). Floricele de porumb, cocosi. AAR. 4109. Bari f. Loc mocirlos, mocirla. 3 Th. Capidan: Dictionar Meglenuroman, Porcu nostru aj an bard. [Deri- vat: barged, bardsei f. = mocirla mai mica. Junsi langd und bargcad 3/51]. Com. D. P. — Din bg. bara. Baraca f. Barier& la intrare in oras. ALR. 2608. — (Dacor.). 2Birdcd f. (pl. -ots). Baraci de scanduri. ALR. 3830. — (Dacor.), Barb’ f. Barb’. Cu coasa cuses barba 4/14 cf. 158; barba-partsulug (s. pratSul) = un fel de ciuperca, care creste vara prin p&duri ; Barba-pratéuluj creasti prin pul’ and. Com. I. L. [Derivat: birbés, -oasii adj. = barbos; birbitSei f. (dim.)]. — Din lat. barba, -am, (arom. barbd). Barbilagea f. v. barbdrased. Barbalits m. Branca’. Com. T. P. — Din bg. urbalec « Rotlauf ». Birbaraged f. Cacireaza de capre. Ancdrcg barbdrosii dn loc di tires 2/18 cf. 4/18. [Si: barbaliged f. ALR. 1799]. Pentru etim. cf. mbg. barbuska id. Barbirés vb. IV. Vorbesc prostii, fleciresc, trincdnesc, dardiresc. Nu parad-’ barbaria (nu mai dar- diri mereu) 696. [Derivat: barbariri f. = flecdire, prostii]. — Din mbg. barbaram (bg. bar- Ijam). Birbit m. Barbat. Und mul’ ari si un barbat 1/14. Vini si barbatd-su 16/56 cf. 113. [Derivate: bir- biités, -easei adj. = barbatesc; barbiiteised = partea din bisericd 34 ‘TH. CAPIDAN rezervata pentru barbati; barbi- tefigtiady. == barbateste; birbitimi f. = adunare de mai multi barbati. Ca xétsuco cdmbanea, toatd barba- timea si dung ; barbatitS (dim.) m. Com. G. D.). — Din lat. barbatus, -a, ~um, (arom. barbat). Barbatedsea f. Barbatedsti adv. Barbatés, -eascd v. Barbat. Barbatimi f. BarbitSed f. y Biarbés, -oasi adj. \ ecteares Barei f. Barcd cf. veaica. Und barcd 23/78. — Din it. barca. Bardae a. v. bardac. Birdie a. Ulcior (se intrebuin- teazi la nunta, cf. Capidan, Me- glenoromdnii, 1 44), cf. pots ditsara&). Téus- bardac, se zice cand s'a imbitat cineva. Com. I. L. {S$i: bardie]. — Din te. bardak. Bardét v. brad. Bardi a. plur. (La razboiu). Brate, bratare, bateli, manusi. Com. H.1. [Derivat: birdilie m. = prajina lungi, beldie id. — Din bg. bardo. Bardilie m. v. bardi. Bardza f. Nume de capri cf. neagra, rusa, siva, etc, Com. G. D. — Cf. alb. bardheé’. Bare Bari Barim adv. Cel putin, barem. [Du-ual] pand casa barim 4/58. [Si: bare, bari adv. Bari un nu dira madrghit 33/65 cf. 13/66, bérim \ adv. v. barim. béri adv. Nu putus beri si-n la trimets 9/51 cf. 2/50]. — Din te. barem, (arom. barem).' Barliv, -& adj. Zapacit, ametit. Vaid barlivd = oaie cipie. Sta ca vrind uaid barlived = st tristi. Com. I. G. [Derivat: ambar- livés vb. IV = ametesc, zapicesc, (despre oi) devin cipiu. Com. I. L.]. — Din bg. barliv. Barlée m. v. badrlog. Barlég m. Culcus la animale si la paseri, barlog. Si sculg di pri barloc (se scula din culcus) 11/83. An barlogu di coni ubides poni (in culcusul cAinelui cauti paine) 35. — Din bg. barlog. Barnés vb. IV v. burnes. Barnitsi £. (pentru mel’ barnitsd cf, Capidan, Meglenoromanii, 1 51). Un fel de meiu. Ja ua ari uopt cupiti di ghipt: unu % di mél', lantu di barnitsa, lantu di di gron si lantu aj di sicard 9/4. [Derivat: barnitSqnad f. = paiul barnitei; se d& ca nutret la oi. Locul unde se cultiva barnita cf. ovison a]. — Din bg. branica? Intelesul nu se potriveste. Barnit86aa f. v. barnitsa, Barnivée v. brinivec. Barnit a. Tabac. Trast uneac barnut si cats si chifcedjascd (a tras putin tabac...). [Si: burat a. ALR. 4294]. — Din tc. barnut, (arom. barnute), cf. alb. bérnot. Biréci Tagua \ f. bard. DICTIONAR MEGLENOROMAN, 35 Barovitsa N. loc. in Meglen. (cf. Capidan, Meglenoromdnii, I 7, 19, 27). Barséghjar adj. Se zice despre un om inalt si prost; ndtarau, narod, prost. Catd ca barsoghiar (se uité ca un ndtarau). Ax tsi pruvisi cad bdrsoghidr (mi-a venit ca un prost) 33, 34. [Si: barséghir adj.]. Barit a. Praf de pusc’.—Din te. barut, (arom. bdrute). Bag vb. I. (Tarnareca, Huma). Sarut, cf. batScu. Com. T. P. —Din lat. bassio, -are, (arom. bas). °Bag part. (Intotdeauna in lega- tur4 cu un alt cuvant). De frunte, primul, cel mai bun. Cari poati... sil! lea un basbirbec (care poate si-i ia un berbece din cei buni) 1/37. Bas-tiisma n. loc. (Cupa). — Din te. bas. Bisimits pl. Rampa la scari, treapti. ALR. 3851. — Din tc. basamak. Basea f. Bascd ALR. 5810. Bascd di lond = bucat& de lana. Com. C. I. Ld deadi cati und based di lon. — Cf. alb. baské, (arom. bascd). Base’ adv. Deosebit, separat, aparte. Sfacd poini based (fiecare pine aparte) 16/4. Bagca-basca au lesird, 17/4 cf. 20/51, B. 6. ~— Din te. baska. Baseariea f. Bisericda. Snaga ’n bisearicd si mintea ’n tuldristi (cu trupul in bisericd gi...) se zice despre cei ipocriti 813. Am und ro basearicd pri un direc sta (= bu- reatili) *1o, Bisearica-mari, Bisea- rica-micd n. de biserica in Osani. [Si: bisearici, bisericd f. S-mi duc la bisericd 34/18, bisiricés, -8 adj. = bisericos].— Din lat. basilica, -am, (arom. bisearicd). Basibuzte m. Basibuzuc. — Din te. basibozuk, (arom. basibozuc). Biagis, a. v. bacsis. Basmi (pl. -ur). Stamba. — Din tc. basma, (arom. bdsmd). Bastra f. Rugina graului. BagtSavandZ6ia m. v. baftsa. Biastén a. Baston. An breg ve un ded c’un bdstun 10/1. — Din bg. bastun (it.), (arom. bdstune). Bat vb. III. Bat, (refl.) ma bat. Ca iso mojnista si batd cu tsela uomu 32/2. Ai... s@ na batim cf. 27/2. Bat pesd imi bat joc. Nu mi pritorn, ca si batd pes 2/II. Bat tl'al (cf. dau tilal) 4/86. Bat témburd = cant din cobzi 25/90. Bati zeazit (s. zeaist) = s’a iscdlit 36. Ax bat capu di ropa = mi framAnt cu mintea 83. Mi bati bun = are sa-mi fie bine. Catd, din jurimint sa nu jes, cd nu ti bati bun 8/25. Bat pri (s. dt) = dau de cineva s. intalnesc pe cineva. Baturd pri un coini (...dadura de un caine) 6/12. Bati di un ded (intalni un b&atran) 2/2 cf. 8/12, 1/12. [Derivate: Bétire f. Batirea soarili = miazazi. (Com. G. D.), revarsatul zorilor. Di la batirea soarili pand la scdpitat B. 15. Prima 36 ‘TH, CAPIDAN méancari s-ijd la batirea soarili ib. 5; bStat, -4 adj, = baitut. Sam batutd (sunt batut%) 6/19. Ag bdtut dn cap = nu este in toate mintile 769; bataia f. = valtoare. Batavia-dila- Sireanu n. loc. (Cupa). Batata n. loc. (Barovita); bitiniisés, vb. IV= bat in piua. Com pus: (cu pref.) izbat (iz + bat) vb. IIT (dupa bg. izbivam, mbg. izbijam)—1°. bat de a bine. Tsela porcaru la izbath (porcarul acela il batu bine) 8/20 cf. 6, 7/20. | 2° Respir. Mult an curon izbati (respira repede). Com. C.1.; rizbat (riz-bat) vb. III= trec prin ceva, rizbat.Com. I. L.]. -— Din lat. batto,-ére, (arom. bat). BatalatSe f. Baltoac’. Batdlatie di apu (biltoacd de apa care se face in drum) ALR. 2507. Derivat din balta? Batans f. v. bat. Batand%6ij4 m. Piuar cf. ba- tana. ALR. 1729. : Bititiisés vb. IV v. bat. Batdrnedgti adv. v. bitgrn. Batavgt¥e m. v. batcu. Bateu part. (In unire cu un nume), Batcu-lupi = cumatre lup. Bini vinis batcu-lupi, 5/72. Batcu- votse id. Zdstaj batcu-votse ib. [Si: batavétSe (din batcu-vot8e)].— Din mbg. batko. Batijani f. v. batiz. Bitiz vb. I. Botez, Sa... la batiz (sa-1 totez) 5/86. La batizg odga 6/86. [Derivate: hiatizari f.= botez, Dupu bdtizari, lumea si gu- steasti Id casa lu micu ; batizat, -i adj.=botezat; bitizitér m. = bote- zator; batijani, butijani (

    You might also like