You are on page 1of 10
Contractarea a a in afacerile internationale Autor: Mihela Gabriela BEL Roxana VOICU-DORO! ‘Ramona-Tulia DIEACONESCU (TARTAVULEA) Structuri ae * Contractul comercial ve + Cumoasterea international: premisele an stapelor pregititoare !nteratonal premise contrat internationale e Guimeiere * Cunoasteea modaltior de conctare corespondenta comercial at Sielectrontet + Cunoasterea stort unui contract [ comercial nternationayaclatzdor international: continu siexecutare ital 80 ‘CASETA 12.1 De la negociere la contractare ~ Contractex Deseo se considers cl pasal normal et de Ia negocire I conticar, fs sunt aspect le nat Pocontrac de care nepoclatorrebuie sind seams inc din fade pegatieanegpie. Jaren! sotetii Rete Contraces, produsitoae de dlecrocance, negoatral Ton Popes @ estonat en succes aes aspect, ne-unparcurs optim al tanzact internationale ‘EGntutes ine-cmoseutt pe pieele europene, are de Infant concurent extrem de puteric pe peel dt Oren Milocia din partes firmeoechineze. Una dint: puneele forte ale companie este Pernca ce poutvd in ceca privesteeaitaten produscor, dar indplnies cu strictete a roarro contacts. Atel on Popese este conqient de mpartana define corecteazonelor de ror potetial petra tote cael contrat, ast act sieve situate care ompania se va ‘isin impostitaten dea Te respect. Phin pe este identicacen posit de contactare pein corepondenth st electronic, ambele fopun educind senna eosturle Contractes Jentsura in care, cu anumi distributor, se impune o cotractare dre, echipe Ii Yon Fopese fi qocitonteacatuia informare eu piv la eatimele de contracare in fre din Oriental Mois ‘Fe: diferente legislative (doe se peters tiareadrepull enropean exist, de tp oii las, Cea oleh mat geal droptl a), modalitiie de transport forte n 208 tpur de clauze de Fedcere a icuror ini sama de moneda in cre safe trast 0 “Rta, Tou Popes poregt tn negocere cu un project de contrctin caren definit BATNA (eng. Bes Jtcrhative to a Nepoiaed Agreement ~ ver eaptlul anterior), dar si zonele de aeord potent ena fceare cla contractal parte, prec i statgi de negocire pe care ovis. Eater de important pens Contactex #1 defines rguos in cotracturnitoarele elemeste: Thar, sone de iveare prelul 8 modaltaie de pat. De aceast define, precum gi de causle de ‘Pationre a Furlor une ranaiciinternationale, ine eapaitatea firme ce air elects in eval care a angaat Ovceangaarnnt it, care ava putea indent, dee lao afecare 3 ‘Ruan compan Ia sckderea incederlpartenerllor i a diminvarea ganslor unor cotrate Nopoccea fect se derulat dupa regi ignite, fon Popees easing sh ofre distributor Ultenatvesatinedtone, si eooractl a semna, urmdnd ex tranzactia sf le derulaté conform testa ‘Sus: Conepis autre, pon de cau Webomate din Bel, M. (2008). Opera de comert Mion aptani Sud deca Dupo ee dia Bari el (2001) Cas de commerce international 42.1 Contractul comercial international Premisele contractirii ‘In ura finalial eu succes « negocierlorcomeriale drulate intr dout sau mi mule pti, Partenerit urmeazi al redacteze un contrat, care sf reflecteacordul lor de voint obliges ‘ssumate de featedintre acest. Partclaritatea wn contract comercial international vine din elomentele de extranelat (partener strain, de exempl). Exist inst so serie de earacterstc care rimén la nivel fundamental ents indiferen dad acest este national sau interational.Asfl, modalttle de eonractar, respects brim negociere direst (fain fat) sau prin corespondenti comercialé (intre abuent) rimnan ‘labile, chiar dack vorbim despre un contract international. Mai mul, in ultima vreme: adath cn ‘resterea numirului de tramactii pe Internet 5 a distribute de contnut livrabil online (ODG Online Delivered Content), dar si pentru ed se permite reueorea mare a costuroe,contenctarca rin corespondenti comercial electronica devenit mai mult deett variants de renzo Contract international este parte a procesului de tranzactionae comercial international care Presupune raporturi juriice att inainte de tranzacfa efectivi (cum ar fv eadrul normatiy al ‘contract eit si dupa aceasta, prin contract derivate’, cum a ficelede transport asigurarea ‘nif de la vanzitor la eumpiritr, sau de plats. Cadral normativ al contract se conte aig lesislatia national eelor do parteneri si din dreptul international. Legislatia national cote ‘ezalta al unulsstom de drept utilztfntr-o anumita fra la nivel global euneecinuse patra mar sisteme de dept: continental (eng. civil law, anglo-saxon (eng. commom lat), ilaie reptul din Estremul Orient, sintetizat in tabelul ura Tabetul 12.1 Sisteme de drept | Tiilgcideent | Tirileca drop] See cea cee ‘olen ansiosson | Tasteislamice | —ratreml Orient rite | Common tans duets a op (8 UNA | Mare rani SU, in, aia ea ating itn A | Chad aay G2 Tura Indonesia | ada, Ate de Sd cel legit = lege] jeden ~Teltr int -aordare pin coat set | Geplapectentelon, | intedrepeseete | simi ty ove snide regliede dre | nondep ~via importants in opeejrtor | - ine moat Start won| fc deaortatetzti | Jocomporaisat sovle seontacce ane | lnspte nea) | Satan conracte cure’ | “tne seney tenditledeadaptare | torn de rege -respecureiegi~ | g/cc contra: redone conratlinterrtat | talintrpetain re Peto conta inept = i SRI POR CBT ayy, + Pe ling legislgia national, drepol comercial international ofet gi alte fzvoare de drept, eum ar taanele internationale sau tratatle gi convent internationale, precum 3 ex mercatortaesoy emercanilon), seta! de principi si regu precizate de UNIDROIT ~ Institut National ponte Unificarea Dreplulsi Privat. Lex mereatoria propune drept principi pentru, un contract 3 sercial international (Pops, 20 ct torie a contractului, rational (Popa, 2006): libertatea contractual, fora oblig Tarea normeor aplicabilecontractuui conform dreptului international privat si caracteral spect ag thenacet mmiedopein. en ternat intdlnite cu o frecventa foarte mare et nro ent ot et ras inion oe a tne po fot unr ine, cam st ERS eet Anca ae F itatele si conventiile internationale, bilaterale sau ae ae ne sate ‘eee tenet pinta str dene Be aor em eee epee bere ae oe ee ene Sn pot wlan sitive su pot eet ret nut pete Dat rn Een itatul sau conventia international prevaleaz legislatiei nationale, neta, eae cual ‘tratatele gi conventiile au deseori caracter supletiv (se aplic& doar daci eect Sema pt) su sun perme fn ee ee privet prover erin por s deci Seee2ects amen deo momen mp toe aon a SIE aoa sn nae poco eer lr (rman 9 renee tet IG ana dat pale ua erent peal Co enw simpliieat wanzcil comer la niel global Comtarn preupune tel eape: fa preconraal, pro de cont rola contac Pope 2009. eee srl, prle pot dees eanezesesanente =n rt pcm ft bls, ese et ep SENT eno meres stn epee sgt ‘Sasa especie tran prof tira reg ‘doua tipuri de angajamente in funetie de obiectul lor: cele care pregitese nexe ee Clan veferoare la panea cae sports contre ca Io ep ho presi ma final si executarea contractului. Popa (2006) aminteste mai multe = Fer ee ans cnract eee sunt presets ell en rea contractului final ‘Tabelul 22.2 Contracte pregititoare pentru formarea contractul “eordal Ug diate pir se anges sh ru ncheie un contract cu un ter epreerints Fira propune eel contrat clei ptt “Promisies——Prtea are om rac ia momenta FPromisunea — Fartea ae face aca promise vainchcacotrctl ecommerce cess pare exerts opumen de cot ‘later “Promisiunes De ato un contact are valldens ulterior, pin indeplinrea Promisiunea De facto un contract care ev or ‘itera {hel ormaliati (le exemple, obineea una ave), “Rood! Parle se anand ol parte trata, contractarea fil nid etregciere ——_blgatorie ‘urea: Adaptare dup Popa (2006). tara contractual, cel ma se inns contrat pregttore penta exc ol ma at tl nse sn il amecotretl Comsat dot psoas contract ‘ovoorla sa contre peliminr,anecoiacal nes acon prior de a ine i vi Intro reliiconrectal de vnzarecumplrare «unr mii 12.2 Contractarea prin corespondenta comerciala $i electronica Bennie arena erent a acl rape contacts tea ae internationale au propus reguli cu privire la formarea conan, ‘epectiy moment socal in arse intalnese eee dou voinge ale ptr. Se face itn re riractarea electronic ~ pin intermedi si milo decomunkare ere eee In cazul contractirii pr is tunicare transmisi de citre vanzitor cumparitorului, cuprinziind urmatoarele elemente- = tate detail mii: ip i caltat, erates toe aie Bp cia cacti i, Catt oe bre unt o,mondade Gand de nmr terme dita ~cventnlei partl (ae ete ~~ modalitatea si termenului de plata; a Septal apt exw ontrc ~ rezerve cu privire la oferta; : = termonal pds caret vali oferta ompirtoral poate asp fran termen se lurmitoare. In ceea ce priveste formarea contractului contractul incheiat), Las rear volum, greutate, dimensiani, lati, alte clauze eu privie la pre i val; upc patos nie ine abc (cd ane Se en ‘se cunase patru teorii, dintre care primele dow sunt mai freevente: . + teria ens eared cm oferta; oe ‘era reo in apn septa aunge clare et ot + tora espedifuni: end aeceptantal transmite tworia expen: cind aceptantal transite rispunsul de seep cre cl care a + teoria informapiuni:edind eel care a lientul paritorul igi exprim’ vointa de a accepta ‘lent oferta ia cunogtints efeetiv de acceptul Figura 12.1 Modalititi de contractare intre absent + Ont ea aa 2 Asepne OONTRACT 1. Comanda — 7 ae 2 Amepie = CONTRACT -- tome vine | : complete | Ofer — iat] 2 rset — | Geese Ape = CONTRACT — Sursa:Adapare dupa Pops (2006), conractarca eletronicd, baza comertull electronic, are dreptcaracerstic deri fas de ortacarea prin corespondentt fptl eA ascepareaoferteise face prin valldanes enline (de een lick pe us anweit baton, prin completarea unui formular online cu valdare inclu io aoental apisirii butonulai OK sau SEND (trimite), prin transmiterea une eontraoferte sau smowcarea ofertel prin emi (lk ma rar in ltimil ani) sau prin validarea contractulul ou Semnatura electronic’ 12.3 Contractul comercial international Continut si executare 42.3.8 Contractul comercial international. Structur si chuuze ontractul de vinzate international reprezinté wn acord de vointintre dou pti din tr diferite, Sein care exportatorul este obligat si transfere dreptul de proprieate asupra marfil eit Jnportatr, acesta find obligat la rndul su la plata pretulu stabil. ‘Conform autoruluiToan Popa (2006), pentru construire contractului exist mai multe posit: fedactaren unui contract specie (negoclat integra), ullizarea unui contract-tip sau rferzea la condi generale © cantractal specific este redactat in urma negocieit punctuale a tuturor clauzelor eontractusle {biec, pret, conditit de livare, de plats ete) si prin consemnares obligailor st drepturilor ce revin Recirei piri intraun document uni si specific situaiel concrete existente. Aces tip de ‘Contract este mai pin utiliza in trance comercial internationale, find adeevat mai degrabit Contractlor complexe, care vizeazk cooperiei pe termen lung Intre parteneri sau realizarea uno obiective de afucer de valoare mal mare. Contractutstip este un model de contract standardizat, eu o struct’ predfinta, care poate fi | tliat de etre pari in vederea simplified procesului de negociere, avnd in vedere cf cele mal limportante cause sunt deja inclse, Acest contract tip poate fi completat sau modifica de etre pir cu detalie specific iranzactei pe eare urmeavi sto deruleze. Contractele tip sunt elaborate ‘de diverse organiame intemationale sau asociatt profesional, care pun la dispositia comer= CGanjilor acest instrument in vederea promoviel schimburlor comercile internationale si ‘dezvltis economieiglobale(adaptare dupi Popa, 2006) CConditile generale sunt de dow tipuris de vinzare (elaborate de vinzitor) st de eumps (elaborate de cumparator), Condipile generale de vénaare sunt inserise in mod wal pe versoul fers! vinedtorulu, cuprinaind ansamblol prevederlor propuse de acesta pentru comercializarea produselor sale. Pe pagina principal a ofertei vor figura elementele specfice prvind tranzacia ‘arent, jar eontractal se formeazd prin acordol eumplritoruluiasupra tutror propunerilor fete fle visitor sau prin tratative in urma ebrora cele dou’ parti se infeleg asupra formel finale a fcordulei lor de voint Condiile generate de cumplirare sunt prezentate pe versol documentalui {de comands gi vizeazd elemente privind modalitatea de derulare a achiiilor de etre o anumit firms institute (adaptare dupa Pope, 2000) Contractl comercial international confine citeva clauzeesenfale (obiectu, pies pretul si alte ‘auze refertoare la obligate prior privind transfrul proprietaiy/rscurlor si plata contra ‘alot produselor si/sau servicilor care fac object eontractuli. Structura general a unui contract de vanzare international este prezentath in caseta 12.2 CASE! 12.2 Structura contractului comercial international | Pare stro grab) ~ presi context nea l we tatu come post faker spall contact se msi por we tesla nmr Technet ec +. Pattee orient vizio ycompiritora dons compet sett comecle “vinings mentonten eprereantt ert 2 Obietl contracted ~s wor densi pri nat sone ep cra piles ine {entropies de vanaecunpivre,enonind tate, ere ante f connate Aeterna alate nh poet ey, dah cca, ine ures datas Seana scorn "ret ae ve menon pes nar sa rfl ti mone ae art een ae ie 4 citrecamptit. ind in dre xe ea dsp cnet, paca ve alt esectiv intro moneda strtiad (moneda one dnt pif sau alll mone de eric Interation), IL Alte lee importante 4 Condit de livrare ~ sv tabi modaitotea de ore a bunulor su seri: lobe (oath ‘mara dat) sna in tang; se va mentonatermenal saa termenele de livre, dupe. Termetel de tiorare poate 1 metionat in general in ma mute variate, de exemplu: nv misin 24/48 de one” Peto var apis sau J ile lerteare” sin 3/6/90 de ile dea Semmes contact su ea fectuarenplai/pata avansul Oa posibitate ete menionarea ue cae oa a datelor calendasstne exete In care va fi fecustsLvarea produ sau prestarea secu fn ex livros in rane, e pot ila formulae de tip a incepta in piel gale lai” ‘su la fii ecru in periods.” De asenena, rebuie laiite obligate re rein Beseea Aine prt pend lanes mitre. 2. Conditile de plata ~ se va meaiona modalitate de plat, existnd mai multe posit, de ‘ele ma simple, precum ordinal de plat, ceesl sau plat dst la rare maf tre importator (engl cash on delivery) Ia ele mai complexe, cele mat canosoute nd incasso-u docomentar ‘cred! documenta, cate presupun ma mut iguranthprivind inctearen contraorsbunuton ‘att oe aostea au fost vate, deoarece sunt impllate yi insti Baneae fn aceteoperatian lat, Termone dle plat treble tabi rin contrat seit ma mle variate: plat navn Cost Yaloareacostractusi sau un procentpretabitt dn tents), plata la vrre sau pia lan terme Sail (de exerplu: Ja 90/60 ze de a ivrare bunror/pestare servi” sain mann 8 de rede a semnare coatrta 4. Durata contractului ~ se mentioneai, de obi, periogds contractual stabil de pet (hn ‘eins lg x timpal neces iri maruraeprestir service eae fac ob contratl) stermentl ia care contracts consider. ineheit sau cone exact de rele 1 contrat 4 Confideatiaitaten~ se meayioneazselementee legate de contact a de dela acest, ete du rebuiedulgatectre tert pi 5. Dreptul aplieabil~ pire sunt Iidere sale lope aia contrat a tri nator Smparitori saw tert) i pot stabil ca eventualele Ig si fe sluionae pe cale ariel, 'modaltat jin cae aesten pot primi o rezolte mai rapid deit in cal solution prin juste Parle pot face refrire gla reglementiri internationale, precum Convent dela Viena, cate reglementeae vinzare international de marr. ‘Sursa: Coneptia ator, 2 Marka Te32 al conve, mar ete un elonentetnial, 8 de care contrat de vzae Oe Snraaalt mua ave sens: Dei pn is tr prods, cant ann, ara ule sn mets espe esr prc 0 exter ‘rim component fundamental in definitea mrfil este produsul Aste, este important de ist heck vorbim despre marfuri fungibile (omogene calitativ), pentr care in contract se va tree ‘Goa denumirea completa si tipul de mar, sau despre mirfuri nefungibile, pentru care trebuie ‘ent individualizarea produseor prin mare, dseriere exact, caracteristici tence ete. oe Calitatea mirfi este o ati caractritick de care trebuie si se ti seama in contractae, Determi sane pate ce Pope 2009) az de eas parse pi epee ale mii mis iment chia Seman con «felt detprton dat wal ae cae ot sti tnd ational); = Pmt mas ei de omer ose {fobs nl mkt 1 Fame norm contr acd se decide ci marfa va f apeciaté din punet de vedere calitativ de etre cumplrtor pe baza Visions, se pot identifien dous eazur: “+ contratul prevede clavza » Véizut-pldcut” acest lueru indi o viionare « mari de ‘tre cumpéritor anterior semnacii contractual; + contract prevede clauza ,.Dupai ineereare”: acest luera indie faptl ck executarea ‘ontractul este conditonata de acceptarenealitatii mri de citrecumparator, intr orizont de timp dat Dac se decide uilizarea unor formule consserate, acesten sunt: 4+ Tel Quel”: cumparatorl accept marta aga eum este"; + TSound Delivered” sau SD ~ ,maria sinatoas la deseareare': cumparatoru accept Tarfa dacd aceasta ajunge la destinate rd modifica ealitative (de regal, degradi; + Rye Terms” sau RT ~ clauza comertuli cu secars"s cumpartoral accepts marfa in rice condi, dar, act exists degradici calitative, vinzitorul trebuie si ofere 0 redioere de pret Ambalajul este cel care asiguri menginerea clit i cant mari pe parcurs extern. Obligatia. Nanzitorului este de a iva cumparitorului marfa in ambalajuzual de export. Indiferent dav ame balajal este sau na recuperail cpa livrarea mir, sunt necesareo serie de preezil in eoteacea comercial cu privire In acesta, Atl, trebuieclarifcatdreptul de propritate asa ambaljlu evine propretatea compiritorlui odati cu maria sau este considerat imprumutat secsty ce Cire vinzitor,existind obligti returnarifntr-o perioad& preczat. In acest eat, trebuie precioat 4 sine suport cheltucile de returare a ambalajuluivinzitoru. In nol tipuri de treneact internationale, cu o componenti de responsablitate socal, vanzitoral poate include o claurh de reciclae a ambalajulu. Cu prvire la costal ambelajulu, se pot include in eontract urmatoarele laure: + Neto: pretul ambalaulu este inclus in pretul miei; + Neto plus ambatajut: preul amblajulu este separa de pretul mari: + Bruto per neto: preul ambslaulu este ealult la pretul unitar al mir, ‘Non ultimut rand, este important de stabilt in contract marcaul pe care il va avea ambalajl pe Parcurs exter, eu mentunea 8 rolal mareajelor mu este doar de publiitate comercial to Ne ‘opetativtate foisticd, In mod uzual, mareajele precizeax: fara de orgine a produseor (Made in.) eu exceptiacazull in care prtle decid si utilizeze un ambalaj neutew; aumele ¢ arent oe, Portatorului si desinataruli;sretates bruto gi neto; numdrulcoletului (daca sunt ma mule), ‘numdrul contractul i alte spcitiati, eum arf ragi” (Popa, 2006), 1.3.3 Clauzele de livrare In afar de stabiliea clauzelor esentile ale contractuki, un element deosebit de important in dderularea acestuia este reprezentat de livrarea produselor, Vinzatorul si eamparitoral rcbuie st stabileascd care sunt oblgaile feciruia in coca ce priveste livrarea murfurior, Datertt complet eroseut a elit evr internationale ‘cere presupun tspor gt angurase re prcurs international al produselor, ambalare corespunzitoare si formalftiti de vieeuire xport/import ~a fost acordai catentie deosebiti conitilor de livrare. Aste. au aplrut arene internationale, practi spectice sau fost formulate regul foarte elar definite cre su vlliate eo reper important de eitrecomeriant {fn continua, vom analiza mai in detaliu regulile prvind livrarea international, eare au fost F-> CD, eet nivel ema ce prcugem cle 4 catego deco, spect E “ ohlgatior esate de cbr neo rvnd Late miei In general, ncaa guptr EF Tact ait petra predaren mf va unl dia ara atoll, pe ed neal gear C 3D act ul ra cmp oe respec de are Pars vito Ince a3 2 eto ep Pen "nui bun in varintle de contratae cu Umport marti trangpor rate, pent Se iste clasle INCOTERMS 200, 9 Figura 12,3 Conditile de ivrare INCOTERMS 2010 ‘Suse: Concept autor. CASEYA 12.3 Pre(ul in conditiile de livrare INCOTERMS 2010 ~ Preto in 1010 — transport "i mpi oni de re INCOTERMS 0 wo ced ‘eel pr rte ar nel lec er Vc Nort Yom bo tt ei pent rom pe a io OPI: Yon oles cut ep rears iter exter, asigarare comisian ee 2 pentru acestea din urmd se vor folosi sume : = ula. O detatiere a ealeulului pentru obtinerea liberului pie ees = i de va segs in capt {orl Cire vat min, Oman, eric rea peel I pout Sonat: i ie 00 © a wl deport Cl apn ie asin te de 10 € ns agape pars ine). mle Cat Gauice on cia sxe dep ‘este 10 €. Costul transportubsi maritim Consta i oma ate 00 Aurea fie pre xn ete 190 € Daa mir Salah 0. Te al np sn 5 Cnn val ne 5 € Can emporio faeces 50 € Gnesi aire pe reusinter) ene ‘raneportl atin, se aplics wrma et pr mtn ad wat dn INCOTHEMS 0: YS, OW CP, Pri XW ira so00e eure peta flare dns, : Salalah (a n= Pea os at aren] elas Comma +e miefpews = 1005 290— 1.90 Fret FOU Ce oneal tics men ano 23 Prul FR Sh + sire cf pe pers eters de vitor Fre i thediagecss006 16006 Fe Ceaser mien As +206 16506 el DA Sl opel nos i er ee re Mpc rss soe Te ear ul smal va svar igor 16006 +5 Peet Boe area si a ha mara etl ent a DDE MoO At) ta rr martes ol Cog 8 PO Ne nt neato 1000 Eee ta ore (caswtA v2 Prequlin eonditile de livrare INCOTERMS 2010 ~ transport rutier entra exemplifcareacoodiilrdelivare INCOTERMS 2010, vom considers dou cau in pms ae ery pres incenaioal e face martin na doa cz face aie, Wek act 32.8 [entree ferent anspor ati, aan ol cot for petra transport pe pares inter sete, sina, comin aoe emrnate De ecm, pent acest din wl euor fle ue fretare,Pe se aut O deta a caclute entra obinerea herald van se gst capitol trmitor. ar contact Hveazh rater, fn Ucraina, eletroasnice care an prea & poate are Gin lars de 000 € (ow aba urual de export). Cot transportts din Cais fe Contracts dn at aan eae 1 € aferent prcursu\ in Romdnia x 100 € aferent eu weralnean) eee ae ov ix Romdnla ete 10 Aigurarca mii pe pareurs extern ete 100 € Desiearen Paha Kew coat 0 €Taxee vam de import sunt 5 C,Conisional vasa ete 5 €- (Cam ealeulamn? Sern tnanota rue, se apih urmatoaele uae INCOTERMS 2010: EXW FCA, CP, CIP DAT. Fea errr cd teanaporsunul a coat pentra transport rater un pret és a sda foot separate teaser a soe Comparitorle, DATs DAP vor avea aceeyi valoare, noexstind om ‘efor des terminal (exemple, gar Ia sel eumpirstor ‘Vom ves cae unt preturile petra fecare dine aeste condi de Use real EXW Ciliragi = 1.000 € Drclul FCA Cire! = Prel EXW Cilirag + vimuirea la export = 1.000 € + 10 > 10106 Prout CET Kaw Pregl FCA Cilia «transporter Citragt- Kiev » 1010 € +200 ree CIP Ric 2 Proel CPT Riv + asiguraten mei pe parcurs extern (se face de etre vénzitor In ‘ntl eumpiritorul) «1210 € + 700€ = 12106 Preul DAT Klee» Prefal CIP Kiev + descrarea mf Preul DAP Kier ~ Pel DAT Kiev = 1320 © Peel DOP Kiev = Preil DAP Kiev +combsonal val + tea vam = 192004 5C+ 90651975 ¢ Fa eee Deakor cave se blgh a livre marta la sediulcleatlut va cota wn pret DDP Kiev de a a Caney cenulda Urana vu ica mara del sedi dn Cire al prodoctor, ‘pro pearl ve cere asta din urn est 1.000 ‘Sura: Concepia ater. 410 € +19€=1920€ om Similar eu mara, peful epreznt o clau28 fundamentalé a contractului comercial international, fiind definit drept suma de bani pe care o plteste cumpéritorul vinzitorului pentra marta contract Prima caracterstci @ prefulai fn contractul comercial international este certtudines, acesta tuchuin sie exprima car, fe global, sie pe unitate de produs, daca este pret determinat, sau i fe explicit formula de calcu la un moment vitor, dacd este pret determinabil. In acest ca2, fal prejlui determinabil cesta poate fi prejul uneipiete determinate (cum este cazul burselor de ‘miefor), pref din trancactile precedente ale uneia dinte parti, prefal media al unor furnizost consacrati te: In negociere, att vinzatorul, et st eumparitoral trebuie si porneasci de la analize corecte et prvire la preuri, astfelincit sf ig defineasci eu riguroatate pretul maxim si minim acceptate (Pop, 2006). Caprinde: Pretulde ofeR@ maximal | 1 Mnrja de negociere aceon Chel de aprevisionare Celi d preturare (Cattle deadaptare thn s/s comercial Resi de tare vamale “ “4 Cheltwiel specificela export cet pent stare servic de export Pretul (reson Sansa) count | PTE ‘Chettuil petra caottare i prospetarapislorexterne total | pretut (Grade de iat parsisparea a tng internationale ee) fa | _mitin * expert | deaferta ‘Chisel penta elaborareadocumentelor contracture (ae certfcate eae, protocol te) CChettilSanciare(comisloae, spas banca ete) Cali penta scopervs sul (rie de sigurar) reltweli de comercializare ae 5 Celi u distribu (comisloane intermedia) Chet e ogaea ‘Mara comercial este cea uauel a vinaitorul, ind, n principio, feb, astfel inci si permit ‘msi mare plaj de negociere, dae este necesar, pentru a ajunge ao zon8 de acord potenti. a (Fret complet a mport [eins ‘tebuelleRnancae “Tnconwriesenicunidempon | itr Cota din

You might also like