cay 91120765) eo Aprobat de etre Consiiul Metodie al Colegialui Financiar ~ Banear ,,A. Diordita” din Chisindu ‘Proces verbal nr. 6 din 22.03.2007), Ante Hee Ende, igh liner hit de Sa ‘pol ers hao Nien Capo’ de orf sad dc 1 Cae ‘Financiar Bancar, Chisinetu), ee met Scan Roporin, poe pg rad cate mee (Universitatea de Stat Tiraspol, Chisinau); re ut rir ok grees ac 1 (Cael National de Comert, Chisindu). i ‘esarea cP a Camere! Natonale « Ca 1c Prin uae, D>3,em x 75km = 285k. “Avid in vedere e& harta este 0 redare deformatd a teritriului (in funeic de proiesia cartogratica) a fi bine st stim si coeficientl de deformare a distanjei pentru a preciza ‘aloarea objnui prin calulele iil km In cazurile ind pe hart sau pe glob_sunt_masurate toc seowofice Cecore de pie mate mons De exempt, tilizam aceeasi sear 1:7500000.—(lem=(7Skm)? em'=S625km* Tem=75im > (Immj°(7,Skm)? > Lmm*$6.25km* Tonm=7 km ‘Prin urmare, Tem? pe hard va avea S625km* pe teren in realitae iar Iam! va consti pe tren 56,2Skm°. ‘Dac am misuratsuprafaja unui lac ce va fide S=112mm? (otilizénd hartie de cale. si hirtie milimetricd, “metoda {geometict sau planimetrl,caleulam: S=112mm? x 56,25km*= 6300km? ie Dec, supafija natural lcului va fi de 6300km* si acest ceaz, peninu precizie ar trebui si tinem cont de deformarea de valoaeacoeficientu de deformare a supafflor,11. EXERCITILDE CALCULARE A OREL LOCALE PE GLOB Exemplal I: De caleulatora local din oragul Tripoli (Libis), daca in acelasi moment in oragul Wellington (Nova Zelandi este ora 3h 30min. Usilizat hartafizico-geografies din Atlas (cl. 67, pag.2-3) Rerolvare: 1) Calculam longitudinea oraelor, ulterior efectuim misutioile cartografice: a = 88 243, 29 (0.23 x 60 = 13,8 deei,oragul Tripoli_se glseste mai la est de terial 0" cu 13 "13, ceea ce de fap coincide eu longitudinea = 13°13 longitude estes 15330 4 1 we waren 32mm—30" 27330 2mm 0k — a= 70 025, a 7a) 2531 (031 x 60 ~ 186 desi, orgul Wellington se giseyte cu 25°18 mai Test de meridianal 150° longitude estia, Prin urmare =150" + 25°18 = 17518 long. esti. 2) Caleulim diferenja de longitudine dintre _orayele ‘menfionate,finnd cont de faptul c& ambele orage sunt situate in escagiemisfert: 175°18 = 13°13'= 16205" 3) Caloulim diferenta de ore si minute dintre orae, sind Pinal realizearo rotaje in jurul axe sale de la Vest spre Est ‘e113 fnto of iar eu 1* in 4 mint: 16215108, deci 10h x 15 ~ 150° Prin urmare 162° - 150" = 12, pe care le inal ex 4 minutes objinem 48 minute, desi 10h amin, ‘Dat au ai rimas din 162° 0S! nc alt cite minute timp Ie corespunde: 1°60) Z ae Deci, consttuie mai pusin de 1 minut, de acceaorele i minute nial determinate, ramn neschimbate gi, prin urmare, Aierenja de timp dire orage este de 10h 48min. 4) Caleulimn ora ocala in oragul Tripoli, stindu-se cd ora locall de la Wellington este 23h 30min, iar oral Tripoli se piseyte mai la vest, de aceea acele ceasomiculul se rotese in frdineinversi eu 10h 48min. Astfel, ora local la Tripoli va fi de 12h 42min, uBxemplul2: De calcult ora local din oragul Dakar (Senegal, dic tn scelai ‘moment in oragul Mexico este ora 3h 20min. Utizai arta fiieo- ‘peograficd din Aas (66-7, pag.23) 1) Caleulam —longitudinea oragelor, ulterior efectaim risratorile catografie: (0.22 x 60 = 13,2 =15' dec, orapul Dakar se giseste cu 16°13! mai ln vest de meriianul (*, eea cede fpt coincide eu longitudines = 16"13'longitudine vested. sas? os x30 an 38 nos (0.5 x 60 = 3 sau 11° 03 deci, oragul Mexico se pisegte cu 11° 03 ‘mai la vest de meridianul 90° longitudine vsti. Prin urmare i= 90°11" 03'= 101° 03’ long, vestie®. 2) Caleulim diferenja de longitudine dinire orasele ‘mentonate,tinind cont de faptl cl ambele orage sunt situate ‘ceeasiemisferd: 101° 03'- 16° 13'= 84°50 3) Caleulim diferenja de ore si minute dintre orage, tind ct ‘Pamntulrealizeaz& orotate in jurul axe sale de Ia Vest spre Est ce 15* intro ord arcu 1° fn 4 minute: ‘84:15 -5,6, deci Sh x 15 = 75". Prin urmare, 4°-75° = 9, pe care te famuljim cu 4 minute i objinem 36 minute, deci, Sh 36min, Diferenja de timp constituie Sh 36min, ‘Calcul ora locala in oragul Dakar, finnd cont de ora local de la Mexico si diferena de timp dintre aceste ora. Oragul Dakar ‘se plsegte mai la est in comparajic cu, Mexic, de aceea acele ‘ceasornicului se rotese inate. Astel ora local la Dakar va fi de 8 1 Sémin Exemplel 3: De cali ra local din or. Darwin (Australi), dac inal moment for Lima (Pero et ora 16h 40min, Uz haa feo pogratch din Aes (C67, 962°) 1) Calculam longitudines oraselor,Iuind in consideratic © coragul Darwin este in emisfra ested, iar oragul Lima este in cemisfera este0,83 x 60 = 49,8 sau 10° 49 deci, or. Darwin se sete ‘mai a est de meridianal 120° long. estiea cu 10°49. Prin urmare e120°+10P 49'= 130° 49/ long. esd. oo o 1-22 «16m 0.22 x 60 = 13,2 = 13’ sau 16°13! deci, or. Lima se gisegte mai la vest de meridianul 60° long. vestich cu 16°13’ Prin urmare, 1=60°+16°13 ~ 76°13' long. vestica. 2, Caleulam diferenja de longitudine dinte oragele menfionate finind cont de fupal cd oraele sunt situate tn emisfere dite: 130P49) 76813-20702 3. Caleulim diferenja de ore si minute dinte orae, sind cl Pamatulralizazd orotaie in jurul axci sale de la Vest spre Est cu 15° intro or, far eu 1° 4 minute: 207: 1S ~ 13,8 deci 13hx 15 ~ 195° Prin urmare, 207-198" =12, pe care le inmuljim cu 4 minute si ‘obginern 48 minute, deci, 13h 48min. Diferena de timp consttuie 13h kei, 44. Calcul ora local in oragul Darwin, jinind cont de ora ocala de la Lima gi dferenta de timp dine aceste ora. Oragul i ‘Darwin se piste mai la est n comparatie cu Lima, de aceea ale ‘ceasornicul se roteseinainte. Aste ora loca la Darwin va fi de ‘6h 28min. ‘Exemplal 4: ‘De calcult ora localé din or. Recife (Brazilia,dac8in acelag moment in o. Madras (India) este ora 23h 30min, Utilizafiharta fizico-geografcs din Atlas (16-7, pag 23). 0,83 x 60 = 49,8 sau 5°49 deci, or. Recife se giseste mai la vest {de merdiaal, 30" longitudine”vesca cu 5°49. Prin mare deaorest4/a3949 long vestid. 0.27 1s0,27 x 60 =16,2 = 20°16! deci, oraul Madras se gseste mai la est ‘de meriianul 60° longitudine estiek cw 20°16. Prin urmare 1=60°+20°16'= 80°16 long estica Calculam diferenga de longitudine dinte orayele menfionate, finn cont de fapol ea oragele sunt situate tn emisfere difeite: 3547 + 80°16 =116°05) CCaleulam diferenga de ore si minute dintreorage: 116°: 15 =7,73 deci Tax 15 =105°, Prin urmare, 116*-105%11°, pe care le inmulkim eu 4 minute si ‘objinem 44 minute, deck Th 44min, Diferenfa de timp constitue 7h én, CCaloulam ora local fn or. Resfe, rotind aeele ceasomicului ‘ordine inves gi obfinem ora 15h 46 min. IV, BXERCITH DE CALCUL CU UTILIZAREA TREPTEL ‘GEOTERMICE. ‘Exempla 1: Calculaj temperatura stratului de roci la edincimea de ‘36000, dact Ia adnclmea de 400m acestaconstituie +37°C. 4) Calculam diferena de adéncime: 3600 —400 = 3200 m by) Stind ed treapta geotermicd medic consituie +1" la fecare 33m, determinim numirul de tepte, ceea ce repezini diferena {de grade dine primul sal doilea nivel de adncime: 3200m : 33° = 96,96" sau 97° ©) Cunoaytem cl temperatura crest odaté cu adncimea, de ceca, stind valoareaacesteia la nivelul supecor, odeterminsim pe cea de Ja nivel inferior: sr vor = 43480 aspuns; Temperatura stranul de roc la adéncimea de 3600 m va fide +134C 6 se ‘Exemplul 2: Calculaji temperatura stratului de red la adncimea de ‘0m, dal adncimea de 4000 acesta constituie 162°C. ‘) Caleulam diferenta de adineime: 4000 ~ 500 = 3500 m +) Cunosedad diferenja de adncime egala cu 3500 m si treapta| eotermicd (1°3m), calcula diferenfa de grade dinte primal ial doilea nivel de adncime: 350m 33° = +1060C. «) in condita probleme’ este dat temperatura la nivel inferior, prin urmaze spre supeafafl temperatura va seidea eu diferent determina: 2 16RC- 10610 = +56" [Raspuns: Temperatura sranulul de roc ta adéncimea de 300 m va “fide +56°C Exemplat 3: Calculafi adincimea nivelului inferior al statu de ocd cn temperatura de +186°C, dack la nivelul superior cu adincimen de 250m temperatura este +42°C. 8) Determinm diferenja de temperatura dinte primal ial doilea nivel al stratlul de rock: 186" 42° =144°C 1) Cunosednd valoarea diferentl de temperatur dine siratrile de roct mentionate gi treapta geotermicS, calculi dliferenja de adncime: 144° x 33m=4752m ©) Sind diferena de adincime gi valoarea tn mete a primului ‘strat de roc flim adncimea sratulu inferior: “4752m + 250m = $002 ‘Raspuns: Adanetmea siratull inferior de roed este 002m. ‘Exempla 4: Calculaji adincimea nivelului superior al stratului de roel cu temperatura de +29°C, dac la nivelul inferior cu adincimea ‘de 6020m temperatura este 202°C. 74) Determingm diferenfa de temperaturé dine priml gal doilea rive al stratulu de roe8: 202° - 29" = 173°C +b) Cunoscdnd valoarea diferenei de temperatura dntre sratrile ‘de rocd mentionate i treapia geotermic®, calculim diferenta de adncime: 173°C x 33m = 5709m ‘) Stiind diferent de adincime gi valoarea in met a statu {inferior de ocd, aflim adncimea stratului superior: 6020m ~ $709%m = 311m Raspons: Adléncimeastranuui superior de roca este 311m. Fiti_ateng_in_formularea conditilor_din_probleme cu ilzarea-treptel geotermive pot fisi unele schimbéri, deoarece valoarea irepei respective in regiunile active din, seismic si vuleanic este mal mare, Exereitial §: Calcul temperatura statu de roct la adancimea ‘de 410m, dact la adincimen de 525m acesta constituie +48°C. ‘Treapta geotermics este de I" la ficcare}6m. 18) Caleulim diferenta de adincime: ‘415m ~ 525m = 3625.m 'b)Uiiliind diferenfa de adancime i treapta geotermicd mentiona, determinim diferenja de grade dintre primul si al doilea nivel de adincime: 3625m : 16°= +226°C {©} Cunosednd temperatura rcilo la ivelul superior gi Aliferenya in grade, aflim temperatura la nivel inferior: 48C + 226C = 1274°C Rasnuns: Temperatura stratulu de raci la adéncimea de 4150 m va fide ¥274C is \V.BXERCITH CU APLICAREA GRADIENTULUL ‘TERMIC VERTICAL Exemplul 1: Calculafi temperatura aerului la alitudinea de '4450m, dact fa altitudinea de 250m temperatura este egald eu “+10°C Utilizagigradientultermie vertical Rezolvare: 1) Caleulam diferenta de altitudine ‘AH =H —Hy = 4450m—250m=4200m 2) Stiind ct gradient termic vertical demonstreazi sctderea ‘emperaturii acrulu cu 0,64°C la fiecare o sutd de meri, calcukim: Aff0,64 _ 420020,64 ae to 28S 3) Cu alttudinea temperatura aerului scade, de accea: 1 = AT= 10-268 = - 16,8°C [Rispuns: La alitudinea de 4450m temperatura acrului va fide = 168°C Exempla 2: Calculafi temperatura la altitudines de 300m, daci la ‘nilimea de 5800m se inregistreazd ~ 23°C. Ulizafi gradientul termie vertical at Rezolvare: 1) Caleutim diferenja de inayime ‘AH = 550(m ~ 300m ~ 5200m 2) Caloulim diferenja de temperaturs: a= AUEO64 _520030,64 100 100 BC 3) Odati ce eunoastem temperatura pe punctul cu sltitudinea mai ‘mare, ealeulim: 13° =+ 103°C ‘de 300m temperatura aeruluva fi de 103°C Exemplul 3: Calculaji altudinea virfului_montan unde se fnregistea temperaturd de -31°C, daca injimea de 160m Temperatura acruuh este de + °C. Utilzat gradienul temic vertical Revolvare: 1) Caleulim diferenfa de temperatura dintreambele nivele AT=T)-Ts=5-(-31)=36C 2) Uiilaind gradientl termic vertical ‘eterminat, calculi diferenja de indie: ‘yp = STHIO0 _ 361100 5, oot” 068 5) Determinim altitudes cautats 60m + AH = 160m + 5625m = 785m iutudinea punctl este de 785m Exemplol 4: Calculaiinllimea de la poalele munteui, unde se inmogistrza 0 temperaturs de +15°C, dack la altiudinea de ‘800m temperatura seruli este de -15°C. Utlizai gradiental termic vertical Revolvare: 1) Caleuln diferent de temperatura aT = Ty-Ta=15-C15)=30C 2) Desermindm diferenia de tnljime “app STOO _ 30100 _ 467, 068 064 3) Calli alitudinea punctual inferior = $800 - 4687m = 1113m 9 Alidinea punciuudeste de 113m VI. EXERCIPI CU APLICAREA GRADIENTULUL BARIC VERTICAL ‘Exemplal 1: Calculai presiunes ‘atmosferea in. vaeful unui_munte cu “altitadinea de 5450, dac la ialimea ‘de 250m presiunea aimosteries esic de ‘TsSminicol mercur. Gradientul_ baie verial este de &mmvcol mere/100. ‘Atenjune: gradienul, barie_ vertical varia in dependenit de caractersticile aeruli atmosferic(temperatar, umiditate ee) Rezolvare: Caleulim diferenta de altitudine: ‘AH = Hy — Hy ~ 5450 - 250m ~ 520m 1. Stiind diferenta de altndine si gradienul bare vertical, ‘alculsm diferenja de presiune dintre punciele menjonate: 2. Cushitudinea presiunea atmosferiedscade, de aceea: Py=P-AP= 755 —416=339mnvcol de moteur spans : Presiumea atmosfercd la alitudinea deS450m va fi ‘egal cu 339micol.de mercur. Coal ‘Exemplal 2: Calculati_ presiunes ttte= —atmosferied in. puncial de jos, ex inajimea de 420m, dacd la alttudinea de 2620m _presiunea atmosferica este de ‘S80mmicol mercur. Gradient baric Heme a texte de Frmcol mercur la 100m. aRerolvare: 1) Caleulam diferenja de atitadine ‘SH =H Hy =2620m 420m =2200m 2) Cw ajtorl gradient bari vertical ga diferent de inatime ‘bjinute, caleulim diferena de presine atmosfericd dintre ambele rivele ‘Adis? _ 220037 100 100 pe = 154mm colmere. 3) Odats cu coborirea de la oaltitudine mai mare spre a ‘mai mich, presiunea atmosfeica crete, de ace: + AP = 580 + 154~ 734 mmol mere. Raspuns: Presiunea la 420m este 734mmicol mercw. rseme Exemplul 3: Cau _tnlimes OT He + pusetul din veal muntelsi, unde se Inregsrearho presune atmosferict de 42 manfcoLmere.dacd Ia Times de Gu" valour presunii va fh de ‘émaieok mer. Gradient baic ete fru} mere 00. Rerolvare: 1) Caleulim diferena de presiune amosferie8 dintre reperele de Snaljme indicate: IAP= Py ~Ps=762 -482=280mm/eol mereur 2) Uiilizind ‘gradientul bare vertieal si diferenja de presiune atmosfericd, calvulim dferenta de inthime dintre puncte: aut P0221 5099 3) Cunoscnd diferent de indtime si alttudnes punctul de jo ‘determin altitdinea celui deal doiea pune: Hy Th + AH = 60 + 3800 = 3560m, Raspuns: Alitudinea cdarta este de 3560. 2 Exemplul 4: Caleulati_ intimea punctului inferior unde se consti 0 Presiune de 7S6mmicolmere., daca la aticudinea de 5330m presiunea aumosferics va fi de 420mmicol mercur. Gradient bari vertical este de 7mmcolmere/100 foo 1) Caen trea pros age iin SPP bee Te at Semi mer 2) Usted puto tre ena le Ge, rene dealt al len dealin ene: 411 = PAOD 2610 +) Caos int deine alien pc 22a dantace pon ter Teall 4800-5300 aon de ctl wo de 30mExemplu: Analizeazd arta sinopticd din imagine si deserie ‘particularitaile principale ale vremit pe tertoriul Europel. ‘Raspuns: Starea vtemii in Europa in conformitate cu aceast& hart sinopticd este determinati inti de toate de specificul cimpului ‘arie cu valori mai mici in Nordul si Vest regiunii, eu evidenfa a cinci cieloane, pe cdnd in Sud constatim valori mai mari ale presi atmosferie, eu evidenta a patra antcicloane rin urmare varieatea cimpului baric a determinat deplasarea maselor de aer arctic eu specific maritim din Nord- Vest, pe cind din Sod-Vest pitrund mase de_aer tropical — ‘mati Tnaintarea maselor de ser arctic-maritime au conditionst formarea fronturilor reei in nordul regiunii europene, pe cind fnaimarea maselor de aet twopical-maritime au condifionat formarea fronturlor cade in partea sudic& a teritorilui analiza ‘Aceste dou tipuri de fronturi, civenindu-se chiar din centrul rope, formeaza fronturi de tip ~ ocluz, care se deplaseaz’ spre Nord-Vest, ceea ce a determinat i ciderea precipitailor ‘atmosferie pe arealul de impact. VII, DESCRIEREA TIPULUI DE CLIMA DUPA ‘CLIMOGRAMA. Exemplu 1: Utizind flrts zoel climatic, deserts doduectt ce tip de limi este reprezentat pe climograma raya Singapore indian 2) vara terperti aera vara armas 1) ampltdines anal a emperatr seals ¢}regol anal al precipita tos 4) tip de lima rpreentt pe diagrams ¢) pnp te eure ee au determina formarea acest finde clint — i 2) Tempers vod pen p pci mi nimi de +26°C, +28°C; a erie fat mick, dot de 12°C, cad mule scetetfindreparzte.eproape ‘nif pe tot pra ani cu val Taare he 150 6 Hmm 6) Td link: Eoatral: © Papell el ae > Prsane ctor siz nnd ecctorale pe tot perro = Nijcorea ‘comectvd (acendonl) a cert, ceea ct detrnin formaan cere conto precip + rene er tri ad co, te ce ay Exemplal 2: (or, Addis-Abeba) dupa acelai algoritm. 2s48) Temperatura aeruti variaza ugor pe parcursul anului in limitele valorior pozitive de la+15°C la 18°C. b) Amplitudinea anuala a t® constiuie 3-4°C. ©) Precipitaile sunt repartizate neuniform cu maximum in Tunile de vari - inceput de toamn’ (julieseplembrie) cu valori de 200-300mm lunar, iar perioada eu minimum de precipita find inregistratt in lunile de iaré-primavard, ‘cu valori de 15-60mm lunar, @ Tipul de clima la Addis-Abeba: Subecuatoriald, specified iit de NE a Afric (peninsula Somalia). ©) Principalele 3 eauze = Relifil de podis al Etopiei: = Masele de aer tropicale relariv uscate aduse de ‘alizee tama si cele ecuatoriale ~ umede, ce se ddeplaseaza spre nord vara in emisfera nordicd, Influenga eurentului rece al Somalie, care se reflects in special asupra temperaturil, dar $i asypra cami dd precipita Bxemplul 3: (oF. ea) dupa acelasialgoritm, 44) Temperatura variazA ugor pe parcursul anului, de la valori povitive in tunile de vara cu +15° C pint la valori de aproape 0° C fn luni de iarni 26 +) Amplitudinea anual a temperaturi consttuie 15°C; ) Precipitaile ead multe, dar variazA canitativ, in huni de ‘vari mai putin, 60-70 mi, iar in Tunile de iarna mai mult, 180-325 mm, ‘4) Vipul de elima: Temperatsmaritima a extremitatii de ‘Nord-Vest a Americit de Nord: «) Principalele 3 cauze: = Posifia geografies pe ydrmul vestic, tv lattudini Temperate ale Americit de Nord: = Prezenta maselor de aer temperat maritime (umede ‘i rdcoroase) pe parcursul aul 2 influenja curentului cald Nord-Pacfic $i o relefului ‘montan la est [Bxemplul 4; (or. Teheran) dupa acelasi algoritm. a) Temperatura variazl pe anului, in special in tumile de vard de In +25 °C la 427°C, iar in Iunile de iar inlimitele dela + 6C la +8°C; 'b) Amplitudinea anuali a temperaturitconstituie 19° C; ©) Previpitaii ead relativ pufine, usor repartizate neuniform, mai multe in luni sfrgialui de toamnd,iara si in lunile 27de primavard (in limitele de 25-45 mm lunar) gi ct huni mai ‘seectoase vara, ct valori mai miei de 10mm lunar <) Tipal de elima: subtropleal-continenuali, ‘) Principaele 3 cau: Pe Petia geograficd in laitudin! subtropicale, in ineriorul continentull, departe de oceane « Influenfa maselor tropieale mai calde si uscate in Iunile de vara si temperat-continentale tn lunile de fara = Influenja reliefului (podigl ran) 1X. CARACTERIZAREA ZONELOR NATURALE, Exemplul 1: Deserieti zona natural de tundri si silvotundrd ale Eurasiei, indicind: ‘)pozitia geosraieas b) conulile climatice de formare (temperaturile met ale Seruli ip funa ianuarie gin tuna julie, canttatea anual 4 precipitajilor atmosferice gi regiml acestora); ©) doui adapta plantelor la condi chimatice; 18) dui adaptar ale animalelor la condiile de vat. Deserierea: 2) Zona natural are 0 pozifie geografie in latitudini subpotare a exttemitai de Nord a Eurasieis 1h) Zonei respective fi este caracteristicd © clima subarctic, ‘condijionata de prezenta in timpul iemit a maselor de aer arctic cu temperaturi pind la ~ 40°C, iar vara rece gi umed8, determinata de fn luenja maselor de-act temperat cu temperaturi sub +10°C. Precipitati cad de la 100 pind la 300 mm pe an, cu o maxim ayoara de vars ©) Plantcle cu ridicin fasciculate in supra si perionde scurte de vegetaie, sunt adaptate Ia condi aspre cu temperaturi joase, precipita reduse si dezghet superficial, iar najimen 28 ‘mic este un mod de rezsten la vinturile puternice; '@) Animalele au blana deasi, deseori eu un strat subcutanat tadipos pentru a tezista la temperaturi sclzite i cu rezerv’ alimentara pentru organism in timpul iemi, iar culoarea alta @ lunor speci este ea un eamulfla contra ripitorilor (i invers, ea ‘exemplu find vulpea polar), Exemplul 2; Deserie(i zona natural de deyerturi tropicale ale Africit dupa acelayialgoritm: Descrierea: : 4) Zona natural are 0 pocite geograficd tn ltinudiniletopicale fale Afrcti de Nord i limitcle 10° si 30° latitudine nordiet (egerturile Saharei), pe cénd in Sud de asemenea in latitudini ‘wopicale— degertul Kalahari Clima este specific8 topical, determinaté de prezenta pe tot ppareursul anului a maselor de aer tropicale cu temperaturi dicate, de +28°C si +30°C cu o amplitudine mica. Cantitatea e precipita este extrem de mica, in limitele de 10-20mm, fcestea de fap find reparizate neuniform pe parcursul anau. ©) Prineiplele adapta ale plantelor lao asemenca cm arid © sistemul radicular pusernic dezvoltat in adancime, in edutarea pei = porteaaeriand de dimensiunt relativ. mici, eu fruncele ‘rudimentare (mici), transformate pana la ace, au rol de reducere la minimum evapotranspirajia: 4) Prneipalele adapeiri ale animalelor sunt = potrecista timp indelungat fra ape 2 Corpul mulior animale (in special la reptile) este acoperit eu Soli pentru a reduce pierderea de apa si a le protja de supraincalzire; = multe spect duc un mod nocturn de via 29Exemplul 3. Deserie lamea vegetal si lumen animal a ppidurilor de eonifere, urmarin« 1) adapt tpice ale planelor la conde climate, indicdnd specile de plante; tb) adapts tipice ale animalelor la condiile climatice, indicdnd specile de animale. ") Padurile de conifere dispun de condi favorabile pentru ezvoltarea vegeajicl arborescente. Ele sunt alcatuite din “arbor vesni vera (eoarece ig schimbi runzele pe rind), fiunzele sunt sub forma de ace, adapate la temperatun scdzute si exces de umiditate. In pidurile de conifere predomind bradul, pinul, molidul, zada, cedrul, iar pe Focuri apa arbor! cu frunze mici ea: mesteacdnul,plopul tremuritor. Dupi componenta specilor de arbori, se ‘deosebestetaigaua luminoas,formala din pin, cedru,zadi, Si taigaua intunecoasa - din brad si molid. Subarboretul fst slab dezvoltat su lipseye ‘Animalele din aceast zond sunt rispndite pretutindeni si ‘Se hrinese cu seminfe de conifere, unele igi fac rezerve de Fhrana,atele cad in hibernate, Pe parcus ele sau adapta la conde climatice a zone date, avnd le late pentru ase ‘nigca usor prin 2ipada, jar unee chiar ise ascund sub ea Din animale se inlnese:renul,elanu,zibelina, hermelina, ‘urs brun,jderl, veverita zburtoare 6 Exist multe speci de pasri, culoarea eirora le permite st rind noobservate, Se inilnese:cucosul de munte(gotcanal), ainusa de alun, ciocdnitoarea, 30 Exemplul 4. Deserie lumea yegetali si lumea animal 2 ~zonei de savand din Africa, urmarind: see etie a ePtiei ) adaptiri tipice ale animalelor la condiile climsce, indicind specile de animale. Deserierea: 1) Zona de savand se caracterizeaza prin succedarea sezomhi seat si celui umed in cursul anului, predomind Inveigl ierbos (in deosebi gramineele inate), printre care se ‘al artori si arbusti izolaji sau pleut? de arbori. Anotimprile schimbi aspectul general al savanclor: vegetajia savnei ‘capatd un aspect mai herofl gi devine de culoare gall data cu aparifa perioudei ploioase,eresc furtunos ierble suculente si se desfaefrunzele de pe arbor. In savanele Afi se intlnese des baobabii rimurogi si uray. Pe toot intintea Afric eres saleimit african, mimozele si speci de palm, 'b) Datorith unei canttii mari si bogate de brand vegetala sau rispindit in savana AMicand multe specti de animale exbivore in special-antlopele, Animalele specifice savanelor at girafele, zebrele, gazelle, elefantii, lei, bivoli, rinoasi- Savana este gazda unor pari care au putt suportaconéfile naturale: struu african, pastrea-secretar. Bogata si dierst este fauna insectelor, in deosebi temitele, care acoperi saasa cu nigteconstruei inate de pimant. xemplul S. Descrie lumea vegetala si lumes animal 2 piidurilor ecuatoriale umede, wrmarin 8) adapt tipice ale plantelor Ia condiileclimatice, ining spel ple ') adapt tipice ale animalelor la condiile climaice, indiendspeciile de animale aDescriere 42) Pidurile ccuntriale umede crese In condijt optime de uumezeald si cSkluri, ceca ce ssigurd_productivitaen ‘maxima a inveligului vegetal. Aceste piduri sunt foarte tse si variate, aletuind citeva eae. In etajul de sus eres ‘opel iubitori de humid, care ating inljimea de 40-100 fm. se evidenfazi: palmierul de ule palmicral de i lthorcle cola, feu gigantic, In etajele mal joase erese un hnumr mare de bananieri, fergiarborescene, arborele-le- ‘Goeolat, arborele-de-cafea. PAdurle sunt deosebit de fogate in liane 51 cpiite, Slab dezvoltate sunt arbusti si fnveigul ierbos care formeazA etal inferior. ') Uni din principalcle purcularitji ale faunei este axdapiarea lr mediul arboricol, Lumea animall este foarte bogati si varia. Aici se Intlnesc mumeroase specit citaritoare ca: maimufele urlitoae, — cimpanzeii, Temuienii, Ienesi, In etajul de jos viejuiese animale copitate de talie mica: cerbul affican, anfilopa pitc8, tapina. Exist mumeroase speci de pls, ca papagafu cu penajul vi colorat, colibri, paunul aftiean, pupiza-de-pidure,nectaridele minuscule. O alt patcularitate este marea varctte de insect: futur de dimensiuni mari si viu colori, pianjenti si gindacit ce ‘mand o humid puernict, multe speci de fumiei. Un grup foarte spindit I consituie termitele, eare au un rol deosebit in ‘vegeale, forménd composi mineral ‘gor CODREANU, Valente COLTA seri practice a ong fue generat (suport poms el defect ete) eat cogIGOR CODREANU, VALENTIN COLTA | EXERCITH PRACTICE LA GEOGRAFIA FIZICA GENERALA ‘Suport pentru els de eeu si cotegit Editura ,Labirint”