. CAPITOLUL 8 Companiile de investitii Fondurile inchise si fondurile deschise Am aritat cd a investi in actiuni este considerat de multi aproape o necesitate. Din mulfimea dificultatilor care va vor cople- si inainte de a incepe si investiti, cea mai descurajanta este alege- rea actiunilor pe care si le cumparati. Multi investitori sunt pe deplin constienti cA nu ar trebui sa-si aloce toate fondurile de investitie fntr-o singurd actiune. Daca ati putea sti cumva care este acea unica ,,cea mai buna“ actiune, nu ar fi nici o problema. Dar, evident, acest lucru este imposibil. 141142 Capitotul 8 Daca un investitor ar avea o suma foarte mare de investit — si zicem cAteva milioane de dolari — si-ar permite si cumpere o gama larga de titluri de valoare reprezenténd multe industri diverse. El si-ar putea include in portofoliul de investifie (invest- ment portofolio) titluri de valoare ale unor companii mai vechi si destul de stabile, ale unor companii mai noi, considerate a fi intr-o faza de crestere, actiuni de venit, actiuni defensive si actiuni cu capital de risc. De asemenea, ar putea include in portofoliul siu actiuni comune, simplu privilegiate si privilegiate convertibile, garantii, obligafiuni cu grad de investitie! (investment-grade bonds) 1 Investment-grade. Gradul de investifie este un termen utilizat in evaluarea obligatiunilor oferite spre vanzare unui investitor prudent. Evaluarea se sta- bileste in functie de garanfiile contractului de emisiune, bonitatea emitentului si riscul investitorului. Cele mai prestigioase evaluari, cu o unanima recunoastere international, sunt efectuate de companiile americane de rating Standard & Poor’s si respectiv Moody’s, dupa cum urmeazii: Standard & Poor's Moody 1, Obligatiuni de cea mai inalta calitate AAA Aaa 2. Obligatiuni de bund calitate AA Aa 3. Obligatiuni cu potential, dar cu efecte contrare A A 4, Obligatiuni de calitate medie BBB Baa 5. Obligatiuni cu pufine calitati, speculative BB Ba 6. Obligatiuni de slabi calitate B B 7. Obligatiuni cu riscuri majore ccc * Caa 8. Obligatiuni cu mare grad de speculatie ce Ca 9. Obligatiuni de cea mai slabi calitate no Cc 10. Obligatiuni in imposibilitate de plata D Primele patru categorii de clasificare (pnd la BBB, respectiv Baa inclusiv) prefigureaza investitii in titluri cu un potential de piati cert, cu diferentierile de rigoare, Obligatiunile din grupa AAA sunt considerate a avea un potential puter- nic de indeplinire a tuturor obligatiunilor asumate de emitent prin prospectul de emisiune, in timp ce obligatiunile BBB sunt cvaluate a avea 0 ,,capacitate adec- vata in acest sens, De regula, investitorii institutionali cumpari numai obligati- uni fneadrate intr-una din primele patru categorii. Legislatia unor state americane prevede ca, in cazul investitiilor efectuate de anumite institutii (banci de econo- mii, companii de asiguriri, fonduri de pensii etc.) sa fie obligatoriu ca obligati- unile cumpirate si indeplineasci anumite criterii de rating conform regulii investitorului prudent. Gradul de investitie, in acest caz, este restrictionat la obli- gatiunile evaluate cel putin BBB de citre agentiile de rating (NT).Companiile de investitit 143 si obligatiuni speculative! (,junk* bonds) precum si alte instru- mente de investitie. Daca va puteti permite, acesta este, categoric, modul in care trebuie s4 actionati, impartindu-vi investitiile si riscul intre multe si diverse titluri de valoare, adic& aplicdnd prin- cipiul diversifictrii. O alta problema este mentinerea portofoliului dupa alcatuirea acestuia. Chiar dac& investitorul este interesat numai pe termen lung, investitiile trebuie monitorizate constant pentru a se asigura c& ele sunt inca in concordanti cu obicctivele generale si cu gradul de risc pe care el este dispus sa gi-] asume. De exemplu, poate ar trebui indepaitate unele actiuni cu performante slabe si inlocuite cu altele, din industrii mai profitabile sau poate ar trebui modifi- cat echilibrul intre actiunile cu venit fix (privilegiate) si cele cu venit fluctuant (comune). Doar un numar mic de investitori au abilitatea, ribdarea si timpul pentru a se dedica acestei activitati. Daca nu sunt cheltuite cand sunt primite, dividendele ar tre- bui reinvestite. Aceasta are un efect de compunere in timp (com- pounding effect), similar cu lasarea dobanzii intr-un cont de eco- nomii pentru a cAstiga ,,dobanda la dobanda“. Reinvestirea ridic& alte probleme: cum sa investiti aceste sume relativ mici cand sunt primite gi in ce sa le investiti. Sute de mii de investitori au ales un mijloc de investitie care fi scuteste de multe din aceste nelinisti si probleme — compania de investitii (investment company). FONDURILE INCHISE $1 FONDURILE DESCHISE DE INVESTITU Exista cAteva mii de companii, numite companii de investifii care adund fondurile de investitii ale multor investitori diferiti intr-un singur portofoliu de titluri de valoare prin care investitorii individuali impart riscurile si profiturile intregului ,,pachet* de ti- tluri proportional cu detinerile lor individuale. Persoanele care administreazd asemenea companii de investitii sunt profesionisti | Junk bonds. Obligatiuni foarte riscante, cu randamente mari, neevaluate sau evaluate mai slab decat BBB (NT).144 Capitotal 8 financiari. Astfel, se presupune ca ei sunt mai bine calificati decat investitorul obignuit in alegerea anumitor titluri de valoare in care 8a se investeascd si in monitorizarea constant’ a acestor investitii. Ideea generala este: lsati investifiile in seama profesionistilor. Acestia: * Aleg titlurile de valoare in care sii se investeasca. * Cumpara si vind alte titluri de valoare cnd consider potrivit. * Colecteazi dividendele si platile dobanzii. * Pastreaza in siguranfi titlurile de valoare, * intesnesc investitorilor fie si investeascd mai multi bani fn fond $i s& incaseze o parte sau tot profitul din investitia Lor, fie sa reinvesteasca dividendele si cAstigurile de capital, daca Vor, cu scopul compunerii c4stigurilor din investitie. Acesti profesionisti administreazi multe tipuri diferite de fonduri comune de investitii cu multe obicctive investitionale diverse. Tofi cei ce investese intr-un anumit fond vor avea un obiec- tiv general asemanitor — fie cresterea conservatoare, cregterea specu- lativa, venitul, conservarea capitalului, fie o combinare a acestora. EVALUAREA UNUI FOND INCHIS Unele companii de investitii fac o singura data oferta de actiu- ni (shares), investesc banii primiti intr-un portofoliu de titluri de valoare si apoi monitorizeaza portofoliul, efectudnd vanzari $i cumparari suplimentare dup cum cred de cuviinta. Investitorii care nu au cumpéarat actiuni in oferta initiala le pot cumpara doar de pe piata secundara de la actualii actionari. Compania de inves- tifii nu este implicata in tranzactionarea actiunilor ei proprii aflate in circulatie (,,used“ shares). Acest tip de companie este cunoscut ca fond inchis (closed-end fund) sau ca fond tranzactionat public (publicly traded fund).145, Companiite de investifii Presa financiara publica cu regularitate ,,valoarea“ curenta a unei actiuni pentru fiecare din aceste fonduri. Ea este denumita yaloarea neta a activului per actiune (net asset value per share) a fondului. Pentru a determina aceasta valoare se aduna totalul activelor fondului (valoarea curent de piat% a intregului porto- foliu) si apoi se scad pasivele fondului, obtinaéndu-se astfel valoa- rea neta a activului (net asset value). Valoarea neta a activului este fmpartita la numarul actiunilor aflate in circulatie (adica la numa- rul actiunilor fondului ca atare, NU la numéarul actiunilor altor companii pe care fondul le detine in scopuri de investitie). Rezul- a activului per actiune. Aceasta este, cel tatul este valoarea neta putin teoretic, yaloarea de lichidare (liquidating value) a unci actiuni a fondului: ceea ce ar primi proprietarul in numerar, pe o singurd actiune dac& respectiva companie de investitii ar urma sa fie lichidata. Multe din fondurile inchise mai mari sunt listate la burse in timp ce altele sunt tranzactionate pe piata extrabursieré (OTC). Dupa oferta initiald care se face la un pret stabilit, actiunile fon- durilor sunt tranzactionate pe piata deschisa la preturile determi- nate de publicul investitor (adica de catre oferta si cerere). Uncori fondurile se tranzactioneaza la un pret mai mare decat valoarea neta a activului per actiune — preturi cw primd (premium prices). Totusi, de cele mai multe ori, acestea sunt tranzactionate la un pret mai mic decat valoarea lor de lichidare — preturi cw discont (dis- count prices). Tranzactiile de pe piata secundar’ sunt efectuate la fel ca cele cu alte actiuni, iar cumparatorul se asteapti de obicei sii plateasca rate standard“ de comision. EVALUAREA UNUI FOND DESCHIS Fondurile deschise (fondurile mutuale) sunt oferite inifial in acelasi mod ca cele gnchise. Insd, piata secundara a fondurilor tegoric prin faptul ci aceste fonduri mutuale se diferentiaza ca ofera continuu noi unitati! (shares) investitorilor interesafi. Fondu- rile mutuale sunt, in esenfa, 0 perend noua emisiune! 1 Unitapile unui fond mutual nu trebuie confundate cu acfiunile emise de un fond inchis de investitii (NT).146 Capitolul 8 De asemenea, modul in care acestea sunt vandute este foarte diferit. Fondul mutual rascumpara la cerere unititile aflate in cir- culatie, permitand investitorilor fondului ,,s4 objind profit pe uni- titile detinute“ (cash in their chips). Un fond mutual poate fi cumpéarat la pretul lui de oferta (offering price/asked price) care intotdeauna este ce} putin egal cu valoarea net& curenta a activu- lui per unitate. Spre deosebire de fondurile inchise, fondurile mutuale nu sunt niciodata disponibile cu discont fafa de valoarea net& a activului. Fondurile mutuale ,,adevarate“ nu incaseazé comision (,,no-load* mutual funds), fiind astfel atét cumparate cat si vandute (rascumpirate) la valoarea netd curenté a activului. Unele fonduri sunt ,,cu comision“ (loaded funds), iar preturile lor de oferta pot include o taxa de vanzare (load) de pnd la 8'4 pro- cente din suma investita. Citind de la stanga la dreapta in FIGURA 8-1, coloancle indica: (1) Numele fondului. Observati c& primele 3 fonduri listate sunt cu numele lor de ,,familie, AAL Mutual. A doua gi a treia familie de fonduri (AARP Invst si ABT Funds) contin fiecare cinci fonduri distincte. Ins’, ACC Mortg apare singur, fara un nume de familie, indicand c4 in administrarea acelui grup de orga- nizatori se afla doar un singur fond. (2) Obiectivul investifional al fondului (zidrele listeaza in mod curent 27 de obiective diferite). Acesta indic’ daci fondul investeste pentru o crestere conservatoare, o crestere agresiva, pentru venit sau pentru alte obiective (ori combinari de obiective) sau daca este specializat pentru a fi investit exclusiv in obligatiuni sau in actiuni ale unor firme mici (,,small capitalization“ stocks). (3) Valoarea neté a activului per unitate a fondului. Aceasta se calculeazi prin determinarea valorii activului net al fondului (sciderea pasivului din activ) si imprtirea ei la numérul de unitafi ale fondului aflate in circulatie. Acesta este preful pe care l-ar primi un investitor la réscumpdrarea (vanzarea) unitatilor de fond. Oca- zional, un fond percepe 0 taxa de rascumpirare, dar majoritateaCompaniile de investitii FIGURA 8-1, Friday, June 4, 1993 Ranges for investment companies, with daily price data supplied by the National Association of Securities Dealers! and performance and cost calculations by Lipper Analytical Services Inc. The NASD requires a mutual fund to have at! least 1.000 shareholders or net assets of $25 million before| being listed. Detailed explanatory notes appear elsewhere on this page. . Max Total “Inv. Offer NAV %Ret Init! Exp Obi. NAV Price Chg. YTD Chrg. Ratio R’ JAAL Mutual: Bond +5.0 4.750 1.030.. CaGr +3.2 4,750 1.280. MuBd +4.8 4.750 0.950 AARP Invst CaGr +5.7 0.000 1.130. GiniM +3.9 0.000 0.720 .. Gthinc +7.0 0.000 0.930: HQ Bd +5.2 0.000 1.130. TxF8d +6.0 0.000 0.740... |ABT Funds: Emrg CAP | +38 4.750 1.440 FL HI MEL +63k 4.750 NA. FLTF MFL A +5.8 4.750 0.410 Gthin G&l : +3.) 4.750 1.230 Utilin SEC 13. |. +9.0 4.750 1.170 Acc Mortg BND 12.26 NL —0.02 +40 0.000 Acc Sht int BST 12.33 NU --0.04 +3.1 0.000 AHA Funds: Balan S&B 12.77 NL —0.08 +5.8 0.000 Full BND 10.60 NL -0.05 +5.5 0.000 0. Lim BST 10.46 NL —003 +2:4 0.000 AIM Funds: AdiGvp BST 9.88 10.19 -0.01 +2.1 3.000 0.140... Chartp =G&i 8.88 9.40 03 +4.) 5.500 1.170. Const p CAP 15.54 16.44 1S +4.2 5.500 1: ” CvYIidp S&B 14.98 15.72 0.17 +6.0 4.750 2.120... HiYidp BHI 5.84 6.13 ws. +8.0 4.750 1.530... IntlE p ITL 10.35 10.95 —0.08 +15.5 5/500 1,800 .. LimMp BST 10.17 10.27 —0.62 +19 1.000 0.480. Sumit 9. —0.06 +17 8.500 0.760 :: . . s; +3.8 3.000 0.020 -- - . 1 —4.4 5.500 1.100. . . 16 +7.9 5.500 1.250 |) osc = BND 10.29 10.80 -0.03 +3.8 4.750 0.980. Grtho GRO 11.85 12.54 -0.12 —3'5 5.500 1.170 Inco p BND 8.41 8,83 -0.04 +79 4.750 0.990... MUBp GLM 8.49 8:91 —0.07 +5.2 4.750 0.900 .. TeCt p SSM 10.98 11.53 -6.01 +5.6 4.750 0.250 Utilp SEC 14.10 14.92 -0.05 +7:9 5'500 1.170 Valu p G&I 19.51 20.65 ~0.07 +7'0 5.500 1.160 HYIdC p BHI 9.83 10.32 o- $9.3 4.750 1.150.148 Capitotul 8 unor astfel de taxe sunt relativ modeste, fiind reduse sau eliminate jn cazul investitorilor care au detinut unitati o perioada destul de Junga de timp. (4) Prepul de oferté al fondului. Acesta este pretul de cum- parare al fondului. Cand aceasta coloana arati NL“, indica un fond fara comision (no-load fund), adicd unul care poate fi atat cump§rat cat si vandut la valoarea neta a activului per unitate. (8) Modificarea pretului zilei fata de ziua precedenta (NAV price — Net Asset Value price) . (6) Performantele-fondului. Coloana ,,% Ret YTD“ arata daca toate distribuirile (dividendele si cAstigurile de capital) au fost reinvestite. (7) Taxa maxima de vanzare (,,comisionul* maxim). (8) Raportul cheltuielilor (expense ratio). Acesta masoara cat de eficient isi administreaza fondu! cheltuiclile manageriale. Un numar mic indica operatiuni eficiente. Comisioanele fondurilor cu taxa pot fi diminuate printr-un numar de tehnici. Majoritatea fondurilor cu comision ofera taxe reduse de vanzare pentru ordine relativ mari. De exemplu, un fond poate percepe 81/,% pentru ordine sub 5.000$, dar poate reduce taxa de vanzare la aproximativ 7% pentru ordinele intre 5.000$ si 10.000$, cu reduceri si mai mari pentru cele intre 25.0008 — 50.000$ si asa mai departe. Aceste nivele in dolari sunt denumite praguri de acumutare! (breakpoints). Prin folosirea unei scrisori de intenfie (letter of intent) este posibil sf vi se perceapi una din aceste rate reduse de comision, chiar dacd nu cumpirati dintr-o data de suma totala in dolari ceruta, ci printr-o serie de cump4rari mai mici, de-a lungu! a 13 luni. | Breakpoint. Nivelul cumulativ al cumpararilor succesive de unitati ale unui fond mutual care este cerut unui cumpirétor individual pentru a se putea cali- fica pentru un comision redus.Companiite de investitii 449 Datorita dreptuilui de acumulare (right of accumulation), odati ce un investitor a acumulat o anumitd suma in dolari, si zicem 25.0008, cumparand in loturi mici, intr-o perioada foarte indelungati, atunci investitiile suplimentare pot fi facute de Ia nivelul de acumulare de 25.000$. Majoritatea fondurilor ofera un plan de retragere (withdraw- al plan), 0 caracteristicé populara printre pensionari. Astfel, dupa ce ati investit in fond o anumita sum in dolari, de obicei 10.000$ sau mai mult, puteti cere fondului s4 va triniitd constant o suma funaré sau trimestriala. Fondul lichideaz din unititile dumnea- voasira de fond atat cat trebuie pentru a face plata cerutd. Daca cerefi o sumé relativ mare si/sau daca portofoliul fondului nu per- formeaza bine, puteti si va retrageti intreaga investitie. Pe de alti parte, exista posibilitatea de a beneficia de amandoua in acelasi timp, daca portofoliul de investitie al fondului merge bine. Casti- gurile dumneavoastra pot fi suficient de mari pentru a compensa sumele pe care le retrageti. Planurile de retragere sunt de multe ori denumite anuitdti autodirectionate (self-directed annuities). Un fond mutual tipic detine zeci de emisiuni diferite. De obi- cei, cumpararea unitatilor unui fond ofera investitorilor o ,,diversi- ficare instantanee“ (instant diversification), deoarece astfel ei detin efectiv un numar mare de titluri de valoare diferite, intr-un singur pachet. Inifiatorii fondului vor colecta toate dividendele si platile dobanzii si (dupa deducerea cheituielilor) le vor distribui sau rein- vesti in unitati suplimentare de fond, dupa cum doresc detinatorii. Administratorii fondului ian toate deciziile de cumpirare si van- zare pentru portofoliu si hot&rasc in toate problemele legate de titlurile de valoare, inclusiv asupra rascumprarilor si conversiu- nilor. Acestea sunt cateva din motivele pentru care investirea in fondurile mutuale a devenit atat de populara: ele ofera diversifi- care, comoditate si un management profesionist. Majoritatea companiilor de fond mutual deschid un cont pen- tru cei care fac investitii initiale de cel putin 500$. Apoi, se pot face, la latitudinea clientului, investitii suplimentare in valoare de cate 50$ sau mai mult. Fondul va va pastra unititile, scutindu-va de grija de a le pastra in siguranta. Exist cateva mii de fonduri diferite din care puteti alege. Ele sunt oferite cu o larga varietate150 Capitolul 8 de obiective investitionale si diferite grade de risc, pentru a se potrivi aproape cu orice strategie de investifie. Ele adund laolalta activele mai multor investitori diferiti care au un obiectiv comun de investitie.