You are on page 1of 5
GRETE TARTLER (n. 1948) este scriitoare, eseista si tradu- catoare. A absolvit Facultatea de Limbi si Literaturi Straine, sectia araba-englezd, si Conservatorul ,Ciprian Porumbescu’ A fost diplomat (atasat cultural, ministru plenipotentiar si ambasador) in mai multe capitale europene. A publicat poezie in limba romana sin limba germana, precum si numeroase volume de studii si eseuri. In 1995 a obfinut titlul de doctor in filosofie la Universitatea din Bucuresti. Broasc reiata pe catifea raioasa sau Blogul salamandrelor este o povestire aparuta in volumul colectiv Ce poti face cu doua cuvinte (2012), publicat de Editura Arthur, Broasca reiata pe catifea raioasa sau Blogul salamandrelor Motto: Cer curat ca lacrima pentru broaste cu aripi Cand eram eu la ¢coala,copili rideau cu lacrimi de o vorba care circula in vacantele de-vard: ,Not cu muschii ca ofelul / Vom culege mugefelul. In primul rand, din cauza cacofoniei (astazi, cine e curios poate afla mai ugor ca acest cuvant vine din limba greaca, unde kakos inseamni ,urat’ iar fonos - ,sunet"): auzind de ,muschica’, unii se gindeau la co echipi de fotbal, gen Benfica: Muschica Ojelul era un nume numai bun pentru echipa care juca fotbal, in pauza, pe maidanul cu musetel de la colt si care dadea comunicate de genul: ,Pierdut meci. Il declar nul”. Aljii se gandeau la o mugcatura, un ,,mugchi{” din sendvisul de ieri, ramas nemancat (,ca ofelul"), pe care mama, in mod educatiy, il pusese siazi in ghiozdan (,,daca ji-e foame, il mananci tu: un om serios nu face mofturi; daca nu, {il dai la pasirele"), Altii, peltici (norocul lor, invajau usor engleza), se gindeau la muste; dar cei mai multi stiau, desi nu spuneau, c& acest versulet era o ironie la risipa de energie din comunism: munca pentru mai nimica. 4 Aga era atunci, cand musetelul crestea pretutindeni, cerul era curat ca lacrima gi fara radiatii, nici solare, nici de la Cernobil sau Fukushima, i ; ee cele dng Se commesieccinrisdanterie en de caraghios, incat nu merita nici macar si razi de ele. ise Bateau ceva att Azilucrurile s-au schimbat E nevoie de petitii pentru salvarea plantelor de leac, iar suet on a = att de rar, incat trebuie intr-adevar si construiesti, ,cu muschii ca ofelul", parcuri gi locuri ocrotite unde sa crea: gur, ci orice iarba, ca s nu mai vorbim de animale. Pe Teeaiancie pease de * uiau salvate decat dulapurile bunicii unde, daca te ascundeai, simteai cA iti cresc aripi de spiridug — cu alte cuit trebuiau salvate povestile. Azi, povestile fac parte din viata noastra, ne-am obisnuit cu inimaginabilul, dar trebuie salvatd viafa real, Mda, se pare ch una fara alta nu se poate Aga cd m-am gandit sa organizdm un comitet pentru salvarea salamandrelor. Nu vad de ce edilii oraselor, indemnati de ecologi sd opreasca sApaturile gi sa schimbe planurile ca Joc si Joao) nar face acelagi lucru gi pentru o salamandr. Oricum, eu mi-am pus toate economiile la bataie sa terasez. valcelul din apropierea casei, asa incait viiturile poluate cu sticle de plastic sa fie oprite si sa nu mai tulbure linistea jivinelor care gi-au ficut adapost acolo, si nu strice habitatul unei cartite, Toate astea, pentru ca in copilarie am cunoscut o salamandra adevarata. M-am trezit intr-o buna zi, pe covor, in mijlocul casei, cu Elfandra. Plouase mult si ea se ivise prin cine stie ce crapatura, sau printr-o feava sparta: era neagra, cu pete galbene — si se uita finta la mine. Parea un soi de broasca... reiati, care se tinea de covorul cam ros cu cele patru degete de la labele din fafa gi cu cele cinci de la labele din spate, Mi s-a parut atunci ca ride de mine cu niste minusculi dingigori. Da, degi era broasca, avea dintigori. Stiam cd fiecare salamandra igi cauta fata pe care s-o invete cusutul sau baiatul pe care si-l invefe un mestesug: se spune ca daci o lagi si-{i treacd peste mana, ai degete harnice. Aga cd m-am apropiat fara fricd si am pus jos palma desfacutd, indemnand-o s4 treaca. — Pai, daca nu te pricepi la nimic, nu trec. Nu prea ma pricepeam. Mama incercase si-mi arate sa cos, dar mi se paruse ceva perimat (ce s4 mai zicefi voi astazi, cand totul se face la computer...!). E drept, cantam destul de bine la vioard gi la pian, dar asta intra la ,neproductive* in capitolul arte si meserii. Totusi, acum, daca aveam o salamandra adevarata pe covor, nu era sa pierd ocazia. — Bine, te primesc la invatatura, insd trebuie sa vii la o sezAtoare a salamandrelor. S-a intors gi a pornit-o spre usa, apoi repede pe zidul de piatra, prin iarba plina de margarete, Am traversat gradina si, iat, printre bolovanii raului era un loc plin de catrintele lor negre cu pete aurii, prelungi. Duceau sub brat stergare, ilice, ii, brauri, tot ce brodasera mai frumos fetele pe care le luasera la invatatura in acel an. Cam folcloric Peisajul, si in mod clar din alt epoca - dar, oricum, mi s-a facut rusine ca Elfandra nu avea ce sd arate facut de mine... Asa cd am cerut de urgenja un degetar, afa si ac. Mi-a fost dat, pentru inceput, un ciorap de mierla, cam degirat prin maracini, sa-l tes (evident, siacesta in ,culoarea casei": galben cu negru). Ei, zu aya! Cine mai repara azi ceva rupt! Dar in fond... ce mare lucru! Logic: inti jurzeala’, apoi am trecut afa ba pe deasupra, ba pe sub firele intinse, Bine cd nu-mi dadusera de reparat cele 999 de manusi de miriapod sau o sit de matase din coada de caine, sau cine stie ce alta dintr-un set descompletat... ca instaleaza antene“). nazdrvanie (cum citisem pe o firma: ,Cooperativa Furni Totul s-a petrecut foarte repede. Le-am zis, in stilul brosco-amfil a. Mierla, care asteptase intr-un picior, mi-a bian adecvat: ,Nu ma broscati, va rog", apoi am aratat tuturor isprav Muljumit framos cu un Nevermore (mi-am d sita din Edgar Allan Poe, stiti voi, balada aia a corbul Jat seama ca incepuse postmodernismul gi lui ca un disc stricat), iar salamandra AO ve [ecTuti PASiONANTE mi-a fiicut semn ca da, ¢ in ordine, am trecut proba, pot sa plec, Mi-am luat in buzunar degetarul drept amintire..., dar, cand am ajuns casa, se preficuse intr-o floare galbena. aUite, ai cules un degetirel!", s-a bucurat mama. Nu i-am spus cd intre timp invajasem sa cos... Era (si a ramas) secretul meu. De atunci m-am tot gandit cum si organizez Comitetul pentru salvarea salaman- drelor’, iar acum ma gindesc sa infiinfam un site pe internet gi un blog la zi, Fiindea e mare nevoie in continuare de salamandre. Nu numai pentru... predarea dexteritajii, dar si pentru alte calitati foarte utile: de pilda, salamandrele nu ard in foc. Se spune ca sunt Facute sau nascute din flacari, ,apar din foc", ,scuipa foc" — asta pentru ca deseori locuiesc in scorburi gi ies la iveal din lemnele scorburoase aruncate in jar. Pliniu, care face in Istoria naturala prima distinctie intre salamandra si soparl4, fara a le clasifica insa (abia in timpurile moderne au fost deosebite amfibiile de reptile), spune cd este aga de rece, ca gheafa’, incat stinge focul. De fapt, ea emana o substanfa (care poate fi toxica, atunci cind ¢ atacata) de un alb laptos, care o apara. In bestiariile medievale apare uneori si in forma de pasare, desenata la un loc cu dragonii 5i vasiliscii - uneori, cu aripi! Dintr-o dihanie, devenita zeits. Galbenul ei pune in relief negrul, ca pamantul iesind din apele inceputului, intr-o prima coagulare a lumii, © prima polarizare. Regele francez Francisc |, din perioada Renasterii, patron al artelor, si-o luase drept emblema, cu deviza ,Hranese (binele) si sting (riul)* Acum se stie cd salamandrele igi schimba pielea cand cresc gi igi pot regenera parti pierdute ale corpului - de pild’, coada, pe care o las prada cand sunt atacate, Se si face comparatie intre asta si celulele stem, folosite in medicina moderna. Cum vedeti, ar fi destule de scris pe un blog al comitetului pentru salvarea salamandrelor, amenintate de poluarea apelor si lipsa de interes pentru arte gi meserii, M-am gandit chiar la un concurs literar pe aceast& tema. A si venit o compunere de la Monica lordan, eleva in clasa a opta, pe care v-o transcriu | Salamandra Elfandra locuia intr-un palat frumos cum v-ar plicea si vou. Pestisori in livrea de solzi verzi aduceau oranjadi si gin fizz. Asculta The Rolling Shells, manca numai aperitive, prajituri si fructe... Salamandrele cantau la flaut si la harpa, primeau oaspeti la sezatori literare. Odata, s-a ratacit in padurea de alge; un broscoi raios (varianta: un dragon de familie buna, din Jurasic) era cit pe ce sa o prinda de coada. Elfandra tocmai se gandea cu placere ca poate silimandroiul Sapphyre va fi ingrijorat din cauza ei... ia yarsat o lacrima de emotie... Dar a fost salvata la timp de un pitic gi dusd intr-o pester, unde a adormit invelita in paturi maro (cum afi avut gi voi in tabard). Apoi, Sapphyre @ ) ingenuncheat la coada Elfandrei (caci el fusese piticul, se transformase flindca n-ar fi fost Joc si Joc convenabil sa 0 ad4posteasca in pestera lui, sub infatisare real), iar salamandra Elfandra agreed joyfully s4-i fie sotie. Au trait multi ani fericiti in palatul minunat in care toate se ficeau de la sine (cdci Sapphyre era Presedintele unei companii de electronice). Ins& despre toate acestea veli citi in Aventurile Flphyrei,fiica Elfandrei Astept deci povestile voastre pentru blog si concursul literar. Pot fi si pe alte teme de interes. .. de pilda, despre gaita care colectioneaza insigne cu inscriptia... ,ocrotiti vana- tul’ despre allabetul Morse al ciocdnitoarei sau despre cum i-a trecut salciei plangatoare plansul fiindcd a sarit la ea rasul,

You might also like