Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • RCS 1995 3 02 Bădescu

    Uploaded by

    Cecilia Gură
    3 views9 pages

    Original Title

    RCS_1995_3_02_Bădescu

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    3 views9 pages

    RCS 1995 3 02 Bădescu

    Uploaded by

    Cecilia Gură

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 9
    STUDIT Book Marketplace: Particularities and Sociological Laws PIATA CARTII: PARTICULARITATI SI LEG! SOCIOLOGICE TSE S48 marketing and sociological study of the book market in Romania. evaluat doar prin cantitatea de ofel pé cap de Jocuitor sau prin ponderéa populatiei indus- triale in totalul populatiei ocupate. Ponderea inteligenfei in compozitia posturilor a schimbat radical locul si rolul industriei de carte si a “circuitului” in strategiile de inaintare a societatilor evoluate. S tilul civilizatiei moderne nu mai poate fi Legea maximalizirii inteligentei: S. Haret Problema sporirii “inteligentei medii” a devenit © preocupare centrala a societatilor européne inca de la inceputul secolului. Spiru Haret descopera o relatie, cu statut de legalitate, intre “inteligenta medic a maselor” si “inteligenta maxima” (numarul oamenilor superiori, cu 0 mare putere creatoare), Daca inteligenta medie creste in proportic aritmetica, sublinia el, inteligenta maxima (a “geniilor”) creste in progresie geometric. Pe aceasta lege $-a intemeiat miscarea haretista de “luminare” a popo- rului prin intermediul scolilor si a circulatie? cértii (piata de carte) la sate. Scoala si circulatia cartii capata o importanta strategic’ nationald in cadrul unei miscari de ‘inaintare rapida in civilizatie. Pe 0 asemenea schimbare de viziune se reazema dezvoltarea unor noi perspective de cercetare, cum ar fi, intre altele, studiile de marketing asupra pietei cartii. Aceasta stiinté noua ar putea fi comparat cu tehnologia sau cu ramuri importante ale - economiei politice, cum ar fi economia productici si a schimbului (circulatici). Rolul pe‘care asemenea stiinte il joacd in strategiile dezvoltirii industriilor de bunuri materiale este jucat de sociologia si marketingul cartii. in 18 REVISTA DE CERCETARI SOCIALE | 3/1995 PIATA CARTII: PARTICULARITATI SI LEGI SOCIOLOGICE cadrul strategiilor dezvoltarii industriei de carte. Ce este industria de carte: iderot Legile industriei de carte sunt radical diferite de legile altor tipuri de industrii. Sunt deja cateva secole de cand Diderot avertiza cA o intreprindere edito- riala nu poate fi condusd ca o manufactura de stofe. Este suficient si atragem atentia, bundoara, asupra infelesului diferit pe care-] capata un concept ca cel de produc- tivitate atunci cand este utilizat in analiza productiei economice si a productiei culturale. Una dinte legile specifice care guverneaz’ productia culturala este, de pilda, legea Iui Moreno. Aceasta guver- neazii productia de carte a unei “populatii” de scriitori, dar nu are nici incidenta asupra productiei economice. Legea lui Moreno Continutul legii Tui Moreno este urmitorul: intr-o populatie de scriitori, sunt foarte putini cei care scriu foarte mult (realizeaza productia culturala cea mai semnificativ: cu © mare concentrare valorica) si sunt foarte multi cei care scriu foarte putin (realizeaza productia culturala -mai putin semnificativ’ si cu o sc&zuta concentratie valorics). Aceasti lege ar putea si indemne societatea si restringa investitiile in domeniul. productiei de carte. Numai c4, tn raport cu legea lui Haret, cei foarte putini care realizeazd productia cultural foarte valoroasé (cultural) nu apar decat prin Jargirea bazei de masd a consumatorilor si a producatorilor de carte. Alltfel spus, cu cit sunt mai multi cititori si “scriitori” minori, cu atit este’ mai mare sansa aparitiei producatorilor.culturali majori; Acest lucru la remarcat si Salla Price, In fata acestor doua legi. teoriile rentabilitatii sunt complet neeficiemte si inutilizabile, In al doilea rand, orizontal in care devine vizibila valoarea unei cirti se REVISTA DE CERCETARI SOCIALE | 3/1995 constituie 1a cel putin 20-30 ani dupa moartea producatorilor. Legea intervalului de witare a unui scriitor. Legea productivitatii in industria de carte Se stie cA prima intilnire cu uitarea a unui scriitor este 1a 20-30 ani dupa moartea sa, Numai scriitorul care trece peste acest prag critic putem spune ci a realizat un “produs” valoros. Evaluarea “productivitatii” sale culturale reale se poate face. asadar, abia dupa 30 ani de la moarte. Orice societate trebuie s-si asume al productiei de carte, in mod fatal, dacd vrea si-si asigure o sans4 in marea cursi planetari a creatjei. Dac un “scriitor” (un “producator /cultural”) a trecut pragul critic al intalnirii cu uitarea, se va integra populatiei literare (culturale, in general), Supravietuirea lui cultwrala va depinde, de 1a acel prag inainte, numai de durata “memoriei colective a’ civilizatiei care i-a dat nastere” (cf. Robert Escarpit, “De la sociologia literaturii 1a teoria comu- nicarii”, pag. 27). Care sunt categoriile analitice si instrumentele de lucru ale marketingului de carte, prin care putem deveni constienti de fenomenul supravie- quirii valorilor in istoria culturala a unei societti? Intre cele mai importante pe care la amintim aici sunt: antologiile. patri- moniu! universal si operele eponime. Antologiile si piata cartii Antologiile sunt cadre si tehnici de memorare colectivi a valorilor selectate de citre societate, Antologiile scolare, de exemplu, consemneazi valorile cu cel mai nalt rang de supraviewuire culturala. Orice amologie cuprinde, in acest sens, un nucteu constant, aledtuit din valorile definitorii pentru spiritualitatea unui popor (P. Corea). Antofogiile sunt, asadar. instra- 19 STUD SES RS SS mente si, totodata, categorii descriptive ale fenomenelor de circulatie si de supra- viefuire a productiei culturale a unei societiji, Ele fac parte din stiinta si cercetarea piefei de carte intr-o societate. Fiecare popor isi realcatuieste periodic antologiile, selectind opere si personalitati in care isi recunoaste valorile si orientarile fundamentale, calitatile si trasiturile definitorii. In _antologiile culturale rominesti vor fi inclusi mereu Eminescu, dar si Alecsandri, Cosbuc, dar si Blaga, Goga si Arghezi, Rebreanu si Bacovia, Caragiale si Brancusi, Sadoveanu si Creanga, Grigorescu si Enescu. Locul central intr-o antologie, indiferent de epoca in care este aledtuita, revine mereu operei lui Mihai Eminescu. Aceasta este opera eponima a roménilor. Opera eponima si presiunea ei asupra pietei de carte Opera eponima este un model istoric de sinteza culturala. Produs al geniului national, opera eponima da expresie acelei incordari suprafiresti prin care mostenirea culturala multimilenara a poporului si a omenirii intregi, trecuta prin filtrul experientei etnice, este adust in -actualitate sib forma operei. Problemele circulatiei operei eponime au un caracter aparte, astfel incit o sociologie a cartii trebuie sa (ind seama de ele. Raspunderea «factorilor implicati in circuitele cartii (cum ar fivediturile gi bibliotecile) prezinta trasaturi particulare in cazul circulatiei operei eponime a unci culturi. Piata cartii va trebui si fie mereu saturatd cu tiraje ale operei eponime. Sa rabovim, asadar, asupra specificului acestui tip de operi, Opera epanima este cadrul de fixare a “ereditatii culturale” a unei colectivitati. Mitul, de exemplu, consacrd trisituri, feluride a fi si de a face indeplinite in ilfe tempore, intr-un 20 spatiu sacru. In operele eponime se cristali- zéazA toate experientele-prototip ale unci comunitagi culturale, cum este natiunea. Societatile “triiesc” in opera eponima prin cea ce au ele esential si universal; opera eponima este cadrul in care societatea actuald isi regdseste trasdturile sale cele mai adinci. care o fac in acelasi timp inconfundabila si universald, specifica si generica. Opera eponima este un cadru si 0 “tehnica” (techno) culturald de fixare a identitatilor..culturale ale \popoarelor. In acclasi timp, prin opera eponima, o colectivitate devine constienti de faptul cA tipul ei de rezistenta cosmica si istorica reprezinta © mésurd a universului, un fel specific de a trai universalul uman Ca atare, acest tip de operd permite colectivitatilor si-si edifice identi- tatile lor culturale in epoca notiunilor. Acele popoare care nu s-au indltat pind la treapta operei eponime (si, deci, pana fa sinteza energiilor lor creatoare sunt forma geniului national) nu si-au consumat inca toate ctapele care conduc la marea sinteza a natiunii. Conditia nasterii operei eponime este, asadar, sinteza energiildr creatoare ale popoarelor sub expresia geniului national. Prin opera eponima se face . sinteza trecutului, prezentului si viitorului cultural al unei natiuni. in ea se wezesc marile acumulici ale substratului, sunt resuscitate viziunile intemeietoare, _cosmogoriile, marile idei-fortd ale istoriei colective. Opera eponima este 0 sintezi care face dovada eternitatii culturilor. Prin interme- diul ei sunt chemate la viata stramilenara civilizafii si viziuni ce pareau definitiv apuse. © astfel de opera ingiduie, asadar, comunicarea si solidaritatea celui de azi cu toate marile culturi din aria unei civilizat istorice. mai’ intinse, cu. marile trairi creatoare de peste mileniile scurse. Opera eponima este forma de iesire in absolutu) culturii neamurilore Pentru romani, opera lui Eminescu este una dintre formele lor de REVISTA DE CEACETARI SOCIALE a g11995 PIATA CARTII: PARTICULARITATI SI LEGI SOCIOLOGICE realizare fn absolut, asa cum pentru rusi este Tolstoi, pentru nemti Gorthe, pentru italieni Dante, pentru englezi Shakespeare, pentru greci Homer, Platon si Aristotel, pentru francezi Descartes, impreuna cu Pascal, etc. Opera acestora este forma de maturitate si de plenitudine a neamurilor europene, stadiul in care ele afla ce sunt, intrucat au trecut in universalitate. Piata nationala si piata internationala a cartii Natiunile si nu alte forme, cum ar fi imperiile, sunt cadrul si forma de existent universala a omenirii. Prin urmare, piata nationala a c&rtii este mediul absolut necesar al supravictuirii operci eponime. Piata nationala este cadrul cel mai larg al circuitului operei eponime. Marketingul” productiei de carte va utiliza aceste categorii corelative: piata national si opera eponima. Pe de alt parte, toomai datorita. primejdiilor la care este expusi orice culturi nationala, este necesar ca aceste opere eponime s devind patrimoniu universal, adic’ si fie incluse nu numai in circuite nationale, ci $i tn circuite univer- sale, Suntem, asadar, in masuri sa tragem 0 “prima concluzie: opera eponima nu poate trai in Yoatd addncimea ei decit daca beneficiazi, pe ling’ circuitele nationale, si de cele internationale. Mediul ei cultural de existenta nu mai poate fi doar ansamblul operelor nationale, ci patrimoniul univer- sal. Atragem atentia asupra condifiei mini- male a unui circuit eficient de receptare a operei_eponime: patrimoniu! universal. Opera eponima poate fi receptatd corect numai in mediul de circulatie al celorlalte opere eponime. Altminteri, nivelul ei de receptare rimfne cu mult sub pragurile ei de intelepciune gi de frumusete. Un cititor de romane politiste, de pilda, are o grilé de lectura care nu-l va ajuta in lectura operei Iui Dante. Cititorul REVISTA DE cencerAni sociace [i S/1905 a lui Eminescu are ins nevoie obligatoriu de ‘opera lui Dante, Goethe, Shakspeare, Pascal, Kant etc. Se va putea trage deaici o concluzie pentru o pragmatic’ a c&rtii si pentru studiile de marketing? Nu-mi ‘ingadui aici si acum sa inaintez in aceasta directie. Este sigur pentru mine, de pilda, cA salile de lectura si compartimentele bibliotecilor nu yor mai putea alcatui sectiuni de literatura universala fara a include in ele opera lui Eminescu sau a lui Blaga. Dupa cum dirijarea lecturii spre opera lui Eminescu nu se poate face numai din sala in care se citese Negruzzi sau Alecsandri, ci dintr-o sala in care se cites Dante si Goethe. Eminescu este necesar pentru lectura profunda a operei oric&rui scriitor roman sau universal. Lectura lui Lebrun, de pilda, ori a lui Alecsandri sunt ‘ins cu totul insuficiente pentru a trimite la lectura operei lui Eminescu. Exists, agadar, niveluri sau praguri ale lecturii. Forme de piata dirijata: intre dirijism gi liber-schimbism Lectura operclér eponime, care se includ in patrimoniul universal, reprezinta pragul cel mai inalt al lecturii, La el se ajunge mai greu si, in orice caz, accesul 1a acest circuit al cirtii cere de Ia cititor 0 suma de conditii, pe care orice dirijor de lecturi (cum ar fi profesorul sau bibliotecarul) trebuie sa le ctmoasct, nu spre a stopa accesul la acel circuit, ci pentru a stimula si grabi drumul catre el. Prima concluzie care se desprinde pentru 0 pragmaticd:a cartii pare a fi banala: fiecare cultura european’ trebuie si aib& in patrimoniul ei si intr-o proportie de mast (in sistemul bibliotecilor publice) toate operele eponime ale intregii Europe si ale omenirii intregi. Ce mare deschidere sufleteasca creeazi, de pilda, lectura lui Eminescu prin Dao-te-king a lui Lao-tzi, 21 STU) i Piata, patrimonii, bloc lingvistic Prototipul patrimoniului universal ni au dat anticii, care au creat, printr-un gest paradigmatic, acea Bibliotecd din Alexandria. Astdzi, gratie experientei éuropene, dupa inventia tiparului, s-au constituit tot atitea biblioteci_ din Alexandria cate natiuni europene exist si cAte piete nationale de carte functioneaza. Nu vom dezvolta in acest studiu toate consideratiile care se impun cu privire la inegalitatile la care sunt expuse unele culturi in raport cu modelul politropic al patrimoniului universal: Pe masurd ce inaintam spre Atlantic, bundoara, ori in Nord, spre Siberia, dimensiunile .patri- moniului universal scad. Circuitele cartii traduse sunt discriminatorii, astfel incat portile patrimoniului, alcatuit in marile metropole, se deschid greu pentru operele eponime alé unor culturi care fac parte din “blocuri lingvistice” mici. Este extrem de semnificativ cA o cultura ca cea roma- neased a izvodit un proiect de patrimoniu universal inca la mijlocul secolului trecut, prin tentativa lui Heliade de a alcatui o Biblioteca universala in limba romana, la Bucuresti, Cts profetie cuprindé initiativa lui Heliade! Cercul de lectura este mult mai “larg pentru cititorul roman decat pentru cel francez ori cel rus, de pild’. Romanul ii admite in patria sufletului sau pe toti marii europeni. Existd, fnst, 0 prejudecatd metropolitand, cu efecte economice pentru piata cértii, care ii da suficienta si orgoliu cititorului marii metropole ori de cite ori i s-ar propune si admitt printre mari europeni pe Eminescu ori pe Blaga, pe Rebreanu ori pe Ion: Barbu, pe, Mircea Florian ori pe Constantin Noica, pe Sadoveama ori pe Bacovia etc., etc. Si totusi, oricare dintre acestia, prin unicitatea operei lor si prin triirea. romineascd a universalilui uman, se arata a fi “cetateni de onoare” ai celui mai exigent patrimoniu 22 universal. Consecinta practica a- acestei ciudate interferente intre orgoliul etno- centrist $i geografia culturali a lumii este ca cercul soliodaritatii sufletesti curopene si universale este mult mai mare fn culturile de arie mica si mult mai mic in culturile. de arie mare. (metropolitana). Pieiele de carte preiau si ele aceasta tensiune. Presiunea. patrimoniului ‘asupra pietei de carte este o chestitne central a studiilor de marketing Popoare mari si popoare mici: impactul lor asupra pietei de carte Exist aproape 0 relatie inversi intre marimea unui popor ‘si ‘Intinderea cercului solidarititii sale sufletesti interna-_ tionale. Culturile de arie mic sunt fatil- mente “democratice”, cele de arie ‘rare au © predispozitie “aristocratica”, discrimina- toare. Europa este, asadar, mai larga, mai cuprinzatoare, mai intreagi tn Romania, bundoara, decdt fn oricate dintre marile natiuni metropolitane ale Imi de azi. Un alt aspect se face vizibil cfind privim lacri- rile astfel. Sansa unei corecte si complete memorii europene este mult mai mare in culturile nationale de arie’ ici’ decdt in cele metropolitane. fn schimb, riscul expunerii la uitare culturalé european’ a valoritor create in culturile ‘nationale de arie mic& este foarte ‘mare’ pentru’ aceste cultiri. Opera lui Blaga, “de pildi,’ desi certamente superioara celei Tui Th. Kuhn (un epistemolog actual) nu numai'c4 se afla sub nivelul de receptare al acestuia pe plan european, dar chiar ta’el acasa’ Blagaeste mai putin receptat decat Th. Kuhn, ba-chiar amplu contestat. De parca “cineva” ar dori ca valorile create ti ariilé mici sit nu iasa “in fata", si nu treacd Tnaintea celor create fn ariile mari. Avem de-a face cu un fenomen totodat4 obiectiv si subjectiv de REVISTA DE CERCETARI SOCIALE Pes] 3/1995 PIATA CARTII: PARTICULARITATI SI LEG! SOCIOLOGICE care trebuie si fie constient oricare luerator” in domeniul cartii: fenomenul presiunii culturale a circuitelor metro- politane asupra circuitelor nationale. Circuitele metropolitane si distorsiunile valorii Decalajul intre valoarea cultural si valoarea economica a cartii Cireuitele _ cartii din marile metropole tind sa-si impuna criteriile si icrarhiile in circuitele nationale, decdt daca. sa zicem, in circuitul metropolitan, s-a impus cutare seriitor X, acesta va fi mentinut la varf si in circuitele nationale. Piata internationala exercité _presiuni asupra pietei nationale. Toatd lumea citeste orice rorffan al Iui Marchez, bundoara, mult mai putini citesc, insa. un roman de mare fort cum este Zahei orbuf al lui V. Voicu- lescu. De ce? Pentru ca Vasile Voiculescu nu s-a impus in cfrcuitul metropolitan. Cititorul, asadar, trebuie s4 faca fata acestui conflict ascuns dintre ierarhiile metropolitane gi ierarhiile nationale ale circulatiei cartilor. Cel ce lucreaza cu cartea, de la criticul literar si pana la bibliotecar sau librar, la rindul sau, trebuic si stie cum sA interpreteze i 84 foloseased acest conflict latent. fn alti parte am examinat procesul de uitare culturala, care ameninta orice model cultural si oricare opera, ba chiar culturi si civilizatii intregi. Precizam doar cd orice proces de uitare culturala provoaci fenomene ample de dezorganizare emotivd, care pot slabi mecanismele de identificare culturala a indivizitor $i a colectivitatilor. REVISTA DE CERCETARI SOCIALE gy 371995 Uitarea culturala si efectele ei economice Uitarea culturala a operei eponime ar fun adevarat dezastru national si o mare primejdie etnica. Un asemenea proces ar echivala cu 0 adevarati cAdere ontologic’, un declin, o prabusire in barbarie. Efectul ei asupra pietei de carte este dezastruos. Responsabilitatea societatilor, prin forurile specializate, faji de fnvafarea culturala a operei eponime are caracter istoric, meta- fizic si economic totodati si, In orice caz, pedeapsa neasumarii sale ar fi o pedeapsa cosmica si economica de vreme ce declinul provocat de uitarea operei eponime ar atinge direct fondul etnic al acclei societati si piata desfacerii aceste¥ opere.. Uitarea culturala antreneazA, in general, un proces de comprimare a spatiului socio-cultural/a pietii cartii si deci de retragere a marginilor cercului solidaritatii sufletesti a celui expus unui asemenea proces. Exist procese de uitare culturala spontana, dar si provocata. Comprimarea deliberata a pietei de carte Raportul cu opera sta adeseori sub semnul unei tendinfe malefice de-a provoca un proces de uitare culturali a operei. Epoca proletcultista, de exemplv, a sustinut © intreaga infrastructura de practici orien- {ate citre inducerea unui. proces de uitare culturala de amploare nationala. Caci, cine erau cei contestati? Eminescu si Goga, Arghezi si Blaga, Calinescu si Ridulescu- Motru etc., etc. Toti acesti mari creatori erau “indexati” si inchisi sub lespedea grea a cate unei etichete: “reactionar”. “‘mistic”. “nationalist”, “pascist” etc., etc. Acestea si altele au alcatuit verigile inlanjuirii culturit si literaturii romane in perioada imediat postbelica. Astazi-ined persista verigi din acest lant. A spune azi. ins, 4 filosofia lui 23 STUD || RE eS PON SSR Blaga n-are nici o valoare nu mai are nici 0 eficienta; nu poate stimi deceit mirare, si aceasta doar in treacat, fiinde’ orice orice intelectual serios stie c opera filosofica a Tui Lucian Blaga este una dintre cele mai insemnate creajii _filosofice europeane (numarul “problemelor teoretice” solutio- nate de filosofia lui Blaga este mare, iar “solutiile” sale teoretice au o adevarata functie strategicd pentru inaintarea spiri- tului european in perioada post-kantiana) Oricum am tilmdci aceste fenomene, trebuie si ne obisnuim a zari indaratul lor. nu o simpli “pomire” subiectiva a unui individ sau grup, ci 0 contradictie obiectiva: menfionata deja, dintre circuitele metropolitane si circuitele nationale ale valorilor. Contradictia dintre circuitele metropolitane si cele nationale ale cartii Aceste doua tipuri de circuite sunt diferite gi, uneori, se afla intr-o contradictie ireductibila, care duce la conflict. Nu este obligatoriu, insd, ca aceste circuite sa intré in conflict. Ele pot fi invaluite de un mediu al ‘complementaritatii, iar, uneori, cele ‘Yous circuite coincid. Cand intra in con- flict, insa, apar obligatoriu agenti si actiuni de confiscare reciproca si de asemenea, se ‘inregistreazi 0 comprimare a pietei de carte Contestarea circuitelor expune opera unor procese de dégradare axiolo- gicé, aga cum am vazut cd s-a Intimplat tn mediul proletcultist (respingerea socio- logici, a sociometrici, a ciberneticii, a geneticii, pe motiv ca sunt stiinte burgheze; respingerea lui Eminescu, a lui Blaga, tn genere a intregii filosofii romanesti, pe motiv cd ar fi mistico-idealista, reactionara, paseist etc.; toate sunt expresii ale proce- selor de degradare axiologica provocate in 24 numele unor circuite metropolitane). Exista, fard indoiala, un proces obiectiv de “eroziune istorica” a operei, pe care marketingul si sociologia cartii il cerceteaza, proces cu 0 etiologie si camp de infisurare diferite de uitarea cultural provocata de contradictia circuitelor cultu- rale. Rezistenta “scriitorilor” Ja acest proces “natural” de “eroziune istorica” este variabila. cum subliniaza _sociologul francez R. Escarpit. Existd, spune acelasi sociolog, “zone friabile” (din care raman_putini “supraviequitori”) si “nucle dure”, care au rezistat_ mai bine timpului. Exist, in acelasi cimp de “procese naturale”, si aga numitele “recuperiri” spectaculoase. Pro- blema aparirii de uitare, sub cele dowd forme ale ei, la care ne-am reférit aici (pe care Escarpit 0 examineazi doar ca feno- men de “eroziune istorica”), ridicd sarcini speciale pentru editort (producatorul de carte), ca si pentru bibliotecar sau librar ueratori in zona circuitelor cértii). Din acest unghi de luminare a chestiunii, roluri sociale (functii) - editorul, bibliotecarul, librarul - capaté 0 semnificatie strategicd pentru echilibrul si vitalitatea groductici culturale a unei societiti, penta sansa creativititii sale colective si individuale. ‘insemnatatea celor tei Legi sociologice ale pietei cartii! Cercetarile de sociologie a cartii s-au dezyoltat pe plan mondial, indeoscbi dup& cel de-al doilea rizboi mondial, pornindu-se de la faptul ca statisticile comerciale nu erau destul de relevante pentru realizarea unor politici editoriale bine intemeiate. Totodata, aceste cercetari s-au constituit intr-un instrument important pentru cresterea eficientei economice si sociale a editarii cari. In acest context, s-au formulat REVISTA DE CERCETARI SOCIALE @ 3/1995 PIATA CARTII: PARTICULARITATI SI LEG! SOCIOLOGICE . unele principii teoretice si practice ale marketingului si sociologiei cartii. Unele dintre aceste principii au reiesit din cercetarea empiricd (sondaje de opinie, studii de marketing etc.), iar altele au fost construite pornindu-se de la unele teze teoretice generale ale sociologici. Desigur, nu toate principiile teoretice la care ne vorn. referi au, intr-adevar, caracterul unor “legi sociologice” ale pietei de carte, dar le vom denumi astfel avind in vedere c&i cle exprima o anumit regularitate social’, Legea proportiilor editirii A. Moles @ formulat urmatoarea lege a proportiilor | de carte: 1a 0 populatie de 20 milioane, se claboreazi anual circa 50 000 manuscrise, din care se publica doar 5 000. Din cirjile”publicate, 500 sunt rentabile, 50.sunt citi de succes, iar 5 sunt, sau pot fi, best-sellers. Semnificatia practicd a “legii proportiilor” const in faptul c& editorul trebuie si aiba-in vedere atat realizarea fondului de manuscrise, cit si reusita unui numair in best-sellers-uri. Daca fondul de manuscrise este prea mic, atunci posibilitatea alegerii scade, dar sansele de a nu promova - prin editare - valorile autentice creste invers propor- fional cu cresterea decalajului dintre fondul de manuscrise si numirul de titluri editate. SA observam ci “legea proportiilor” se verifica atat prin legea saturirii, formulata de scientologul D. de Solla Price (mumarul publicatiilor stiintifice dintr-un domeniu creste exponential pind lao limita, dupa care stationeaz4), cat si prin “legea maximizarii inteligentei sociale”, formu- lata de Spiru Haret: inteligenta social a unui grup social creste in proportie geo- metricd cu cresterea numdrului de “oameni de exceptie ai grupului si in proportic aritmeticd cu cresterea inteligenei medii a membrilor grupului. REVISTA DE CERCETARI SOCIALE g 3/1995 Legea trivialitajii si impactul ei asupra activititii editoriale + “Legea trivialitagii” —(timpul cheltuit pentru realizarea unei sarcini este invers proportional cu importanta sarcinii) are importanta pentru activitatea editorial, ‘intrucat in procesul editarii existé mai multe etape, iar timpul consumat pentru “parcurgerea” fiec&rei etape este adesea invers proportional cu importanta ctapei pentru realizarea in bune conditii a cartii. De exemplu, dmpul cheltuit pentru docu- mentare, dactilografiere, corectura etc. este mult mai mare decat cel consumat pentra ‘conceperea propriu-zisa a unei c&tti. Efectul Mathew si impactul su asupra debutului “Efectul Mathew”, descoperit de sociologul american Robert K. Merton, exprima © tendinta tot mai marcanti in publicarea lucririlor stiintifice: probabili- tatea ca un cercetator s4 publice o noua lucrare este direct proportional cu numérul de lucrari stiintifice pe care el le-a publicat deja. Datorita’ acesmi “efect” social, tinerii cercetitori sunt dispusi s& se asocieze unor personalititi consacrate in domeniu (uneori asociindu-gidoar numele acestora), intrucét editorii sunt dispusi si publice mai degraba consacratii decit debutantii. “Efectul” este deosebit de important in conditiile in care creste numérul lucrérilor publicate cu mai multi autori si in conditiile im care autorii ‘consacrati se opun, de regula, publicarii unor lucrari care contrazic, infirma sau nu continua propriile lor idei. Legea “Colegiului invizibil” Aceastd consecinti a “efectului Mathew" este importanti penta infele- gerea unei alte regularitasi sau legi a sociologiei’ cartii: “Colegiul invizibil” este un ansamblu de interactiuni la care 25° STUDII participa persoane implicate direct sau indirect, constient sau nu, la luarea deciziei privind publicarea sau nepublicarea unei lucrari stiintifice. “Colegiul invizibil” nu trebuie, deci, confundat “colegiul editorial”, “comitetul redactie” etc., care sunt institutii oficiale (vizibile), dar care nu dau decizia publicarii decdt sub influenta acestui “Colegiu invizibil”, format din referenti; personalitati marcante ale unui domeniu al cercetarii stiintifice, oameni cu responsabilitati politice sau economice fata de procesul editorial etc. Este, cred, evident, c toate aceste Note si bibliografie 1. Acest capitol reproduce ideile de sociologia pieiei de carte in forma lor textuala ale regretatului profesor fon Ungureanu. 26 “legi” sau “principii” au o legaturd mai mult sau mai putin directa cu activitatea practicd curent& dintr-o editur’. Unele dintre ele nu fac decat s4 exprime, intr-o formula sintetica si tntr-un mod concis, anumite rezultate ale experientei curente, empirice, editoriale, De accea, este im- portant sa vedem cum functioneaza ele in Faport cu experienta noastrd editorial’ si, mai ales. si legim acele consecinte practice ale “legilor” sau “principiilor” for- mulate care ne pot ajuta s& perfectionam, inte-un fel

    You might also like