RITMUL SINUSAL NORMAL Ritmul sinusal normal, dat de nodul sinoatrial se caracterizeaza prin: + unda P de aspect normal, pozitiva in Dil, Dill si V1, care precede fiecare complex QRS 4. ARITMIILE SINUSALE 1.1 Tahicardia sinusala Bbeloebtldchl Vebteladel. Tahicardia sinusala se caracterizeaza prin: © cresterea frecventei cardiace peste 100/minut (de regula nu depageste 200/minut) * masajul sinusului carotidian determina reducerea treptata a FC. 1.2 Bradicardia sinusala Bradicardia sinusala se caracterizeaza prin © scéiderea frecventei cardiace sub 60/minut © efortul determina o crestere progresiva a frecventei cardiace, iar revenirea se face lent. 1.3 Aritmia sinusala respiratorie intervale RR relativ constante in timp interval PR constant, cu durata normala © freeventa cardiaca de 60-100/minut. . MODIFICARI ECG IN TULBURARILE DE RITM Aritmia sinusala respiratorie, ritmul sinusal optim la persoanele s&ndtoase, se caracterizeaza prin + cresterea FC (scurtarea intervalelor RR) in inspir si reducerea sa in expir. 4.4 Pauza sinusala © se manifesta prin lipsa generSrii impulsurilor, cu absenta undetor P + durata intervalului fara unde P nu se coreleaza cu ritmul de baz& + determina bradicardii severe + apare un ritm de sc&pare pasiv. 1.5 Blocul sino-atrial se caracterizeaza prin’ ‘* blocarea transmiterii impulsurilor din nodul sinusal laatri absenta undelor P © intervalul faré unde P este un multiplu intreg al ritmului de baza. 41.6 Boala sinusala * se caracterizeazé_ prin aparitia succesivi a bradicardiei sinusale _persistente, _blocului sinoatrial, pauzei sinusale si sindromului bradicardie-tahicardie.+ Se caracterizeaza prin absenta undelor P si a ritmului, Frecventa cardiaca este nedetreminata Este echivalenta cu deoesul 2. ARITMIILE ATRIALE 2.1 Extrasistolele_atriale ‘A ~focar normal (NS), B ~ focar ectopic ea ae lL Extrasistolele atriale se caracterizeaza prin ‘© aparitia prematura a unei unde P’ cu morfologie diferita de P-ul sinusal normal + Localizarea focarului ectopic determina aspectul ¢ uundei P © Focarele localizate in regiunea superioara 2 atrillor genereaza unde P' pozitive in DILD Ill ‘si aVF, asemanatoare undei P sinusale: © Focarele inferioare sau cele localizate in apropierea NAV genereaza unde P’ negative in Dil, Dili si aVF si pozitive in aVR_Ca urmare a depolarizarii retrograde a atrilor. Intervalul PR al ESA este normal complex QRS: normal, largit si bizar sau absent pauz’ decalanté (PP'+ P’P<2PP) sau pauzd compensatorie (PP’+ P’P=2PP) * poate fi interpolata (intercalaté Intre doua cicluri Rormale, fa a modifica ritmul de bad: PP'+ P'P=PP © pot fi prezente la 60% din adulti normal 2.2 Flutterul atrial 1 } i ' | DA OI AAA ALAA Flutterul atrial se caracterizeazai prin: + unde P inlocuite cu unde F “in dinti de fierastréu", cel mai bine vizibile in Dil, Dill gi aVF frecventé atrialé regulat’, 250-350/minut frecventa ventriculara variazé invers proportional cu perioada refractars a nodului atrio-ventricular, avand, de obicei, valori de jumatate din cele ale frecventei atriale * frecventa ventricular creste brusc in cursul efortului, si scade brusc dupa manevrele vagale. 2.3 Fibrilatia atriala tropa Ais LS a - Fibrilatia atrialé se caracterizeazé prin: ‘+ Inlocuirea undelor P cu unde f (0 ondulatie neregulaté a liniei izoelectrice), cel mai bine vizibile in V1 si V2 © frecventa atrialé: 400-600/minut raspuns ventricular neregulat deficit de puls. 3. ARITMIILE JONCTIONALE Sunt generate de focare ectopice localizete la nivelul jonctiunii atrio-ventriculare care pot genera impulsuri = intermitent ( extrasistole jonctionale ) = persistent (ritmuri jonctionale sau ritmuri nodale de scapare)> ipsa undelor P caracteristice 3.1 Extrasistolele jonctionale Extrasistole jonctionale pot fi: nodale superioare, nodale medii sau nodale inferioare, cu aceleasi modificari ale undei P datorate activarii atriale retrograde3.2 Ritmuri de scapare jonctionale NAV prezinta un automatism intrinsec ce permite initierea depolarizarii miocardice in cazul unor episoade severe de bradicardie sinusala! pauza sinusala/bloc sinusal. = Acest mecanism de scapare cu o frecventa de 40-60 bpm per minute, detremiona aparitia unor complexe QRS inguste deoarece ventriculii sunt depolarizati pe > calea normalade conducere Este un ritm pasiv care apare ca o secventa de > 3 ESJ ce apar cu o frecventa redusa cuprinsa intre 40-60 bpm ca urmare a imposibilitati’ NSA de @ genera impulsuri In functie de pozitia undei P ritmurile jonctionale ot fi clasificate in ritmuri ‘Supra-nodale (P precede QR) Infra-nodale (P urmeaza QRS) Intra-nodale (P nu se vizualizeaza) Ritmul este neregulat Cauze: tinerVatleti in timpul_perioadelor cu tonus vagal crescut ( somn), Toxicitate digitatica , IMA (inferior), Hipoxemia, Hiperkalemia. 3.2.1 Ritmul jonctional accelerat WLLL - Este un ritm jonctional activ care se asociaza cu 0 frecventa de 60 — 100 bpm. Undele P pot receda/succeda/ sa se ‘suprapuna peste complexul QRS, avand un aspect negativ atunci cand sunty vizibile. Ritmul este regulat Frecventa cardiaca este cuprinsa intre 60-100 bpm Cauze: Ischemia miocardica, Diselectrolitemii, Medicamente. 3.3 Tahicardia paroxistica supraventriculara ‘Sion onset of SVT WE rdsbllebasellel Tahicardia _paroxistica caracterizeaza prin frecventé cardiaca de 150-250/min existenfa_unei succesiuni de minimum 5-6 extrasistole complexe QRS de aspect normal, sau l&rgite este indusi de o extrasistolé atriala sau ventricular’ poate fi oprité brusc de parasimpaticomimetice si manevre vagale. supraventricular. se 3.4 Tahicardia neparoxistica jonctionala | WWW i CASA se caracterizeaza prin’ debut si sfarsit gradet, cu o perioada de ,incailzire” Unda P poate preceda/succeda/ sa se suprapuna peste complmexul QRS. Cand sunt vizibile undele P sunt negative Freoventa cardiaca este cuprinsa intre 100-180 bpm sau prezenta unui ritm jonctional de scapare cu 0 frecventa de 60-140bpm, cu complexe QRS subtiri si regulate FC creste la efort si este redusd de manevrele vagale este produsa frecvent de IM inferior si toxicitatea digitalica. Cauze: ° IMA (cel mai frecvent prin ocluzia coronarei drepte), co Dupa chirurgie cardiaca (operatii pe cord deschis), Intoxicatie digitalica4. ARITMIILE VENTRICULARE 4.1 Extrasistolele ventriculare triculare (ESV) se caracterizeazé electrocardiografic prin aparitia prematuré in raport cu ritmul de baza a unui complex QRS * Meprecedat de unda P (pot fi prezente unde P inversate in Dil, Dill si aVF in cazul activarit atriale retrograde) © cudurata > 0,12 sec de forma anormala axul QRS este deviat de partea opus’ sediului focarului ectopic + urmata de o pauza compensatorie sau decalant * pot fi izolate sau sistematizate (bigeminism, trigeminism, poligeminism) * pot apare foarte precoce: fenomenul crescand riscul de moarte subita RIT, 4.2 Tahicardia ventriculara AAA Tahicardia ventriculard este definita prin: © aparitia a trei sau mai multe extrasistole ventriculare consecutive frecventa cardiacé de > 100/min complexele QRS pot fi de aspect monomorf sau polimort (diferente ale configuratiei QRS) TIPURI SPECIFICE: 4.2.1. Ritm accelerat idioventricular + 0 forma de TV ce apare Ia 0 freov de 75-100 bimin. + cel mai probabil repr cresterea automatismului la niv ventriculilor si se manifesta in mom in care frecy sinusala scade. + tranzitoria si intermitent, dureaza sec - minute. + Ide obicei apare in mom reperfuziel la pacienti cu IMA sau in cazul toxicitati digitalice. cu episoade ce 4.2.2 Torsada varfurilor Torsada varfurilor este un tip special de TV, cu complexe QRS polimorfe care apar pe fondul unui interval QT prelungit si care isi modifica amplitudinea and senzafia unor oscilati in jurul liniei izoelectrice. 4.2.3, Flutter ventricular Tahicardie ventric foarte rapida cu 0 FC -200 b/min latia ventricular AinFibrilatia ventriculara poate fi recunoscuta pe ECG. datorita : ‘+ undelor rapide neregulate, cu o frecvena de 130- 300/min si aberanta complexelor QRS (complexe largite si deformate) din punct de vedere hemodinamic, inseamna stop cardiac, contractile find ineficiente, debitul cardiac foarte redus, tensiunea arterialé prabusita