itustrajia coperti: Cristal “Toate dreptutle de reproducere, traducere si adaptare rezervate pentru toate {arto © Copyright Prosveta S.A. ~ B.P. 12— 83601 Frejus Cédex (France) 15566-378-4 07-01-68 Edija original ISBN Eziia romana (a tla): ISBN9 ANTAR ED. SRL Bucurosti, sector 1 Tel: 679 52.48 Omraam Mikhaél Aivanhoy Puterile gandului Colectia Izvor Nr. 224 "n $ pirura (22) ) PROSVETADe acelagi autor (tn franceza). Coleefia Izvor 200 Hommage au Maitre Peter Deunoy 201 - Vers une civilisation solaire 202 — L’homme a la conquéte de sa destinée 203 Une éducation qui commence avant la naissance 204 — Le yoga de la nutrition 205 ~ La force sexuelle ou le Dtagon ailé 206 ~ Une philosophie de "Universe! 207 - Queest-ce qu'un Maitre spirituel? 208 - L’égrégore de la Colombe ou le regne de la paix 209 No6l et Paques dans la tradition initiatique 210~ arbre de la connaissance du bien et du mal 211 ~ Lalibert, victoire de esprit 212 ~ La lumiére, esprit vivant 213~ Nature humaine ot nature divine 214 — La galvanoplastie spirituelle et favenir de Fhumanité 215~ Le veritable enseignement du Christ 216 ~ Les secrets du livre de la nature 217 — Nouvelle lumiére sur les Evangiles 218 ~ Le langage des figures géométriques 219 ~ Centres et corps subtits 220 Le zodiaque, clé de homme et de univers, 221 — Le travail alchimique ou ig quate de la perfection 222 ~ La vie psychique: éléments et structures 223 - Création artistique et création spirtuelle 224 ~ Puissances de la pensée 225 ~ Harmonie et santé 226 ~ Le Livre de la Magie divine 227 ~ Ragles dor pour la vie quotidienne 228 ~ Regards sur finvisibie 223~ La vole du slience 230- Approche de la Cité oéleste 231 — Les semences du bonheur 232 ~ Les révélations du feu et de eau 233 ~ Un avenir pour la jeunesse 234 — La verité, fruit de la sagesse et de amour 285 ~ En esprit et en verité 286 — De Thomme a Dieu: Sephiroth et Hiérarchies angeliques 237 — La Balance cosmique — Le nombre 2 238 — La foi qui transporte les montagnes 239 L'amour plus grand que la foi invapamantul Maestrului Omraam Mikhael Aivanhov fiind strict oral, operele sale sunt redactate plecdnd de la conferinte improvizate, Stenografiate sau inregistrate pe b: t a anda magne- tica. , maneNATURA ACTIVITATIL SPIRITUALE| Evident, omu! este mai bine pregatit pentru activitatea materiala decat pentru activitatea spiritual, deoarece instrumentele pe care le are, pentru a actiona asupra materiei, cele cinci sim_ {uri, sunt mult mai dezvoltate decat instrumentele care fi permit accesul in lumea spirituala. De aceea, multi dintre cei care se angajeaza pe calea spiritualitayii au impresia ca nu ajung nicaieri sil sfiirgesc in descurajare. Citi nu isi spun ,,Ce este aceasta activitate in care nu se vad niciodata realizarile? Cel putin, cand muncesti in planul fizic, objii rezultate: ceea se schimba, se construieste, ori se distruge. $i chiar o activitate intelectuala da rezultate vizibile; esti mai instruit, capabil st judeci, sate pronunti asupra unui subiect sau al altuia'. Ah da, toate aceste lucruri sunt adevarate. Vreti s construiti © casa: dupa cateva saptamani constructia apare,10 Puterile gandului vizibila si tangibila. In timp ce, daca doriti s creati in plan spiritual, nimeni nu va observa nimic, nici voi, nici cei din jurul vostru. Atunci, in fata unei asemenea incertitudini, veti avea indoieli ce pot merge pana la dorinta de a abandona totul, angajandu-va ca toata lumea_ intro activitate in care este ugor sd constati rezultatele. O puteti face, dar intro buna zi, chiar in mijlocul celor mai mari succese, veti simti ca. in interior, va va lipsi ceva. Este inevitabil, deoarece nu afi atins esentialul, nu ati plantat, inca, ceea ce trebuia in domeniul luminii, al iubirii, al puterii, al vesniciei. Ccea ce trebuie inteles, odata pentru tot- deauna, in privinta activitagii spirituale, este faptul ca ac {a presupune o materie extrem de subtila care scapa mijloacelor noastre obignuite de investigatie. Activitatea pe care este posibil si o indeplinim in plan spiritual este la fel de real ca aceea pe care o desfiguram in planul fizic. Aya cum, in planul fizic este normal sa taiati lemn sau si pregatiti mancarea, la fel, in planul spiritual este, de asemenea, adevarat ca puteji construi un edificiu, ca puteyi dectanga forfe, orientind curenti, luminand constiinte. ad, inseamnd ave dena . De altfel, acela care trdieste ca adev arat in humea spirituald, Dar, daca aceste lucruri nu se we CuO materic diferit Natura activitatii spirituale u nu are nevoie ca aceste realitati, pe care le simte {n jurul sau, sa fie la fel de vizibile si tangibile, cacele din lumea fizica. Dar, cu timpul, acestea se pot concretiza in acelasi fel. Daca aceste legi nu sunt cunoscute, daca se asteapta imediat rezultatul luc spirituale, atunci apare descurajarea gi se va distruge tot ceea ce a fost construit. Deoarece, aceasta materie, aga de subtila, este foarte usor de mo- delat. De aceea, dupa felul cum este sau nu con- vins, perseverent, omul va construi sau va dis- truge. Adesea, el construieste dar foarte repede ajunge sa distruga, impiedicand astfel realizarea, concretizarea definitiva a muncii sale. Ori, con- cretizarea materiala trebuie inevitabil s4 se pro- duca intr-o bund zi. De altfel daca fi veti intreba pe Initiati, ei va vor raspunde: ,,Tot ceea ce vedeti pe pamdnt nu este decat concretizarea elemen- telor eterice care, cu timpul, au ajuns la acest grad de densitate si materializare“. Deci, daca yeti avea credinja si rabdarea ca sa continuati munca inceputa, veti ajunge sa materializati in planul fizic tot cea ce ai dorit. Daca veti spune »,Dar, eu doresc de ani de zile lucruri care nu se realizeaza!‘, aceasta inseamna ca nu stiti cum sAmuncifi, sau cd, pentru anumite motive, dorin- {ele voastre nu se pot implini, Daca dorintele voastre privesc colectivitatea, intreaga omenire,12 Puterile gandului evident cé ele vor fi mai greu de realizat decat in cazul cand te privesc numai pe tine insuti. in timp ce doresti pacea in lumea intreaga, citi oameni nu doresc razboiul! $i, desigur ca dorinta lor se va opune realizarii doringei tale. Dar, nu trebuie si ne descurajam. Ce ne spune Iisus in Evanghelii? ,,Cautati fmparatia Domnului si Dreptatea Sa, si tot restul va va fi dat voua pe deasupra‘, Cautarea mparagiei Domnului poarta, in sine, propria-i recompensa. Lucrarea spirituala si lucrarea materiala reprezinta doua activitati distincte. Trebuie si stim la ce ne putem astepta, si la ce nu. Putem astepta de la lucrarea spirituala lumina, pacea, armonia, sanatatea, inteligenta, da; dar, sa agtep- tam bani, faima, recunostinta sau admirajia multimii, nu, Veti confunda cele dous lucruri, si veti deveni nefericiti. Nu trebuie sa ageptati nici un avantaj material din activitatile spirituale. Ceea ce creafi voi va ramane, inca, multa vreme invizibil, impalpabil. ‘Acum, sa lum o imagine gi sa spunem ca diferenta dintre un spiritualist si un materialist const in faptul ca... spiritualistul igi poarta casa. cu el, peste tot unde merge! Da, spiritualistul, pentru care toate comorile sunt interioare, nu poate fi niciodata separat de acestea, nici macar la moarte. Deoarece, numai realizarile interioare Natura activitatii spirituale 13 apariin omului, numai ele au radacini inauntrul lui, iar cand omul trebuie sa plece de cealalta parte, el va purta in sufletul, in spiritul sau, pietre Pretioase — calitaqi gi virtuti — pe care le ia cu el, numele sau inscriindu-se in cartea vietii vesnice. Deci, un spiritualist nu este bogat decat in masura in care a Iuat cunostin{a ca, adevaratele bogatii sunt spirituale. Dar, daca constiinta sa nu este luminati, el nu va poseda nimic, nu va fi deca un sarac, in timp ce materialistul are mereu niste proprietai exterioare lui, care fi raman, cel putin o vreme, si acest fapt ii confera acestuia o Superioritate aparenta asupra spiritualistului. Acum, spiritualistul trebuie sa injeleaga unde s giseste adevarata sa superioritate, altfel va fi pierdut. Ar trebuie scrisa o carte cu titlul »Maretia gi mizeria spiritualistilor*. Bogatia unui spiritualist este un lucru extrem de subtil, insesizabil chiar, dar, daca el este constient de ea, va obfine cerul si pamantul, in timp ce ceilalti nu vor avea decat o bucata mica de pamint, pe undeva. De ce nu se infeleg toate aceste lucruri? Cineva va replica: ,,Dar eu in- teleg. inteleg cd numai posesiunile spirituale sunt sigure gi durabile, ca nimic material nu ne apartine niciodata cu adevarat, ca va trebui abandonat intr-o buna zi, deoarece este imposibil si-I lim cu noi de cealalta parte. Dar, stiindM4 Puterile géndului chiar ca ma ingel, eu prefer sa traiesc inca aceasta via materialist, c& ea imi place“. Ah da, din nefericire aga se petrec lucrurile: cdnd intelectul in{elege avantajul unui lucru, iar inima doreste un altul, ce poate face voina? Ea va urma doting inimii, ea nu va face decat ceea ce fi place inimii. Pentru a dori sa traiesti aceasta viata vasta, larga, bogata din punct de vedere spiritual, va trebui sdo iubesti; nu este suficient numai sa o intelegi. Rolul meu este acela de a va oferi explicatii argumente, gi pot si mai gasesc gi altele, dar nu va pot face sa iubi{i viafa spirituala, nu, acest lucru nu il pot face. Sigur, int-un anume fel va pot influen{a. Cand cineva iubegte un lucru, aceasta iubire devine contagioasa gi fi poate influenta pe cei din jur, deoarece fiecare fiintd omeneasca are posibilitatea si comunice celor- alte un element din ceca ce ea poseda; chiar florile, pietrele, animalele o pot face. Deci, este posibil ca ceva din iubirea mea pentru splendoarea lumii divine si vi se transmita si voua. Dar, depinde de voi si acceptati aceasta influenta. Eu fac mereu tot ce este posibil ca sa va fac sd intelegeti ce drum avefi interesul sa urmati, dar gustul de a merge pe acest drum trebuie sa va aparjina, Cand iubiti ceva, sunteti impingi va apropiati de obicctul iubirii voastre. Cand va Natura activitaii spirituale 15 este foame, va place mancarea, si imediat plecati si o cautafi in frigidere sau in magazine. Peste tot lucrurile se desfisoara la fel. Daca iubiti viata spiritual, nu puteti ramane aga, incremeniti, cu brafele incrucigate: veti fi impingi sa gasiti o solu- tie acestei iubiri, veti face tot ce va sta in putinta pentru a va satisface aceasta nevoie de viaya spirituala. jn rezumat, se poate spune ca este nevoie de un Maestru care sa explice clar discipolului in ce const viata spirituala, de ce este impor- tant s4 ne apropiem de ea, dar ramane ca disci- polul sa o iubeasca gi sd o traiascd. Maestrul da lumina, iar discipolul se pronunga cu inima sa: elo iubeste sau nu, imediat urmind punerea sa in practica. Vedeti cat de clare sunt lucrurile: lu- mina vine de la Maestru, iubirea vine de la disci- pol; miscarea, fapta, este rezultatul acestora doua. Presupuneti ci Maestrul este aidoma unei lampi: discipolul care iubeste lectura se va apro- pia de lampa gi va incepe sa citeasca. ‘Toata bogatia unui spiritualist se afla in el si in constiinja lui; daca el nu este constient de aceasta bogitie, va deveni mai sarac decat tofi materialistii; cel putin, materialistii poseda ceva, pe cand spiritualistul nostru nu are nimic. Dar, dacé el invaja sa-si largeasca constiinta, pentru a comunica prin géndire cu toate sufletele evo-16 Puterile gandului luate ale universului, primind din stiinta lor, din lumina lor, ce materialist se mai compara cu el? Chiar si pietrele pretioase si diamantele palese in fata stralucirii tuturor comorilor interioare, in fata unui suflet scanteietor, al unui spirit plin de lumina. Spiritualistul care are constiinta vasta si lu- minoasa este bogat precum Domnul, deci mult mai bogat decat milionarul care poseda numai bogatii pamantene. Materialistul nu stie ca el este mostenitorul Domnului, el se gindeste mereu c& este mostenitorul parintilor sau rudelor apropiate, dar acest lucru este complet lipsit de valoare. Spiritualistul simte ca este un mostenitor al Domnului, iar aceasta bogatie pe care el trebuie sd 0 mosteneasca se gaseste in spiritul sau. Atat timp cat nu veri gindi astfel, veti fi mereu saraci sineputinciogi. Veti spune: ,,S4 fim mostenitorii Domnului... Ce povesti ne tot spuneti? Acestea nu sunt povesti. Daca constiinta voastra se lumi- neazi, vefi sim{i cA sunte{i, cu adevarat, moste- nitorii Domnului. Oamenii care se exerseaz.i in special pentru a-gi dezvolta facultatile intelectuale, o fac, din nefericire, in detrimentul altor posibilitati de explorare si, mai ales, de realizare: viata subtila a Universului scapa investigatiilor si activitaqii lor. Coboraind in materie, ei si-au uitat originea Natura activitatii spirituale 17 divina, nu-si mai amintese cat erau de puternici, de bogagi, de frumosi. Acum, pamantul ii preocupa: cum si-l exploateze gi sd-l lucreze, Pentru a se imgogati. Dar, va. veni si epoca in care, in loc sa aiba mereu atenjia indreptata spre lumea exterioara, ei vor relua drumul spre inte- rior: nu vor mai pierde nici una din posibilitarile pe care le-au cucerit de-a hingul secolelor si mileniilor (fiindcé implicarea lor in materie va ramane o achizitie extraordinara), dar nu se vor mai concentra exclusiv asupra acestui aspect al Universului, ci vor pleca la cucerirea altor regiuni, mult mai bogate si mai reale, unde isi vor realiza opera lor de fii ai Domnului. Deoa- rece, trebuie sao stiti: cfind o fiin{a gi-a consacrat, cu adevarat, viaja luminii, munca sa este de o importan{a decisiva pentru treburile lumii. Oriunde ar fi, cunoscuta sau necunoscuta, ea este un centru, un focar atit de puternic incat nimic hu se poate face fiird ea; caci ea armonizeaza fortele universului intr-un scop luminos, participa chiar acolo sus la deciziile spiritelor. Va mira aceasta? $i totusi este normal. De ce spiritele luminoase care vegheaza asupra destinului lumii nu ar lua in considerare avizul altor spirite, care le seamana prin stralucire, prin emanajii? Daca, a decizii de luat pentru viitorul atunci cand exi omenirii, nimeni, aici pe pimant, nu ar putea18 Puterile gandului sa-gi exprime parerea, nu ar fi nici logic, nici just. Trebuie, deci, sa stiti acum ca vocea voast poate si fie auzita, pentru a decide destinul lumii si ca puteti participa la intrunirile ceresti. in acel moment, viafa voastra va lua un nou sens. Veti njelege mai bine cat este de important sa incepeti si traifi o viata divina, care va va da demnitatea sa va faceti auzita vocea, alaturi de entitatile sublime. Veti spune: ,,Dar discipolul este constient de acest rol? Poate sa devina, dar la inceput el nu este, desigur. Exist’ ceva in el care participa, care este luat in consideratie, este ascultat, dar aceasta se petrece in sferele superioare ale constiintei sale, unde constiinfa sa obignuita nu are acces. Planul fizic este aga de opac, de dens, incat trebuie mult timp si multa stradanie pentru ca evenimentele ce se produc in regiunile celeste sa capete contur aici. Deci, in primele momente, in primii ani, aceasta participare nu va fi aga de constienta, dar ea va fi totusi reala. Daca nu, v- am spus, n-ar fi drept ca unii sa ia toate puterile, iar pentru saracii spiritualisti st nu ramana posibilitatea de a-si face auzite vocile lor in voturile celeste. Dar, pentru a vota acolo sus, trebuie sd fii cu adevarat atent, infelept, pur; aceasta nu se intampla ca pe pamant, unde toate lumea are dreptul sa se pronunte. chiar gi nebunii sau eriminalii. Natura activitatii spirituale 19 Caind lisus spunea: ,,Tatal meu Ceresc lucrea- za si eu lucrez odata cu El, el exprima aceasta idee ca Tatal igi asociaza copiii la deciziile Sale. $i, nu numai Iisus singur poate participa la munca Tatalui, pentru ca El a spus: ,,Cel care respect sfaturile mele va putea sa faca aceleasi lucruri ca si mine si chiar mai mari‘. De aseme- nea, si noi vom putea participa, daca indeplinim condijiile. Oare cand se vor hotari crestinii s4 in{eleaga adevarurile ceresti ce le vor permite si elibereze si sd fac niste lncruri minunate, in folosul intregii omeniri? De ce sa ramana mereu stersi, pe undeva, mereu inutili? Oare acesta este idealul unui crestin, sa-si inmoaie degetele in agheasma, sa aprinda lumanari, sa inghita anafura apoi sa revind acasa, si-si hraneasca pisarile in curte, si bea un pahar, sa-si certe aproapele? A venit timpul caei sa injeleaga inva- yatura lui Hristos, intrun sens mai larg, pentru a ncepe, cu adevairat, o lucrare in sensul aratat de El, in loc sa se odihneasca linistiti, asigurati ct au fost salvaji prin jertfa Lui, prin singele Lui, iar ej nu mai au nimic de facut. Voi va gasili pe pamant, ca si cum ati fi pe un camp roditor. Oricare ar fi preocuparile voastre, plimbarea in padure sau odihna, trebuie sd evitali tot ce poate semana a stagnare, intro-20 Puterile gandului ducind in voi o stare de activitate ordonata gi armonioasa, adic punaindu-va in acord, facdind sd convearga toti curentii si toate energiile care se giisesc in voi, si in afara voastra, cdtre sursa viesii, catre lumina, [ata singura si unica lucrare pe care discipolul trebuie sd o aiba in vedere. O noua lumina apare in lume pentru a da un sens tututor activitatilor noastre: aceasta lumina aduce cu cao alta intelegere a cuvantului munca. fntrebati pe cineva: ,~ Ce faci’? ~ Mun- cesc*. Oh, el este inca departe de a intelege esenta muncii: el face diferite treburi, bajbaie, oboseste, dar aceasta nu este, inca, 0 munci adevarata. Foarte rar, chiar gi printre Inijiati, se poate spune: Eu Jucrez*. Mai degraba, se spune: Eu fac ceva" sau ,,trec printre experiente nefericite™, sau .,imi bat capul cu anumite probleme*, iata cum se poate exprima majoritatea oamenilor! Dar, pentru a putea spune: ,,Eu lucrez, aga cum a spus Tisus, ar fi trebuit sa ajungem pana la Spiritul Divin pentru a-L Ina de model. inspiran- du-ne din El. in realitate, numai Dumnezeu lucreaza. Le fel o fac ingerii si Arhanghelii, servitorii Sai, pentru ca ei fl au ca model. De aceea, in invajaturile viitorului, cuvntul lucrare va fi luminat de o nowa lumina, va Tua un sens magic, deoarece printr-o asemenea lucrare omul se va transforma. Natura activitatii spirituale 21 De doua mii de ani nu s-a aprofundat, ined, semnificatia acestei fraze: ,,Tatal meu lucreaza gi Eu, de asemenea, lucrez cu El, Nu ne-a intre- bat nimeni ce inseamna aceasta lucrare a Domnului, cum lucreaza El si de ce lisus era asociat cu El. in realitate, acest lucru este maret! Nici eu nu pot avea pretentia ca am inteles. Da, este ametitor. Aceasta munca a lui Hristos este 0 muncé a spiritului, o lucrare a spiritului, a gan- dirii, pentru a purifica tot, a armoniza, a ilumi- na..., totul convergind catre Izvorul Divin, a carui apa va putea vitaliza paméntul si creaturile sale. [ata de ce lisus il ruga pe Domnul si dea discipolilor sai viaja imbelgugata, pentru ca viata este apa divina care face sa creasca tot. Lipsit de aceasta apa, de aceasta viata, omul nu va fi decat un desert. Lucrarea lui Hristos, munca lui, este aceea care face si curga viata, iar omul, fiul Domnului, trebuie sa invefe sa o indeplineasca. Desigur, pina la atingerea acestui punct, oamenii trebuie sa treaca, mai intdi, prin munci fizice dure, grele, stadiu in care se afl majori- tatea, la ora actual’, Este necesar, este 0 etapa: att timp cat nu sunt capabili sa indeplineasca o alt munca, ci 0 au pe aceasta, fiindca trebuie sa facd ceva. Natura nu tolereaza creaturile care nu22 Puterile gandului fac nimic. Fiecare trebuie si fie implicat, mobi- lizat: o particula care se plimba fara rost nu este tolerata, ea trebuic prinsa intr-un ansamblu, int un sistem. Acei care penduleaza fara orientare, fara scop, fara sens, sunt atragi si inghititi de alte centre ingrozitoare care ii duc la pieire. Deci, trebuie sa luptam continuu impotriva acestor forte inertiale, hotarandu-ne sa muncim, aga cum Hristos insugi o face. in realitate, orice munca poate deveni o lucrare spiritualé. Pentru mine, totul inseamna munca. Cuvantul munca salasluieste in mintea mea, zi gi noapte. Eu caut sa utilizez totul pentru aceasta munca; nu arunc nimic, ci folosesc. Chiar si atunci cand raman nemiscat, fara sa fac nimic in aparenti, cu lucrez prin gandire, pentru a trimite viata, iubire, lumina, peste tot in Univers. Faceti si voi la fel, pentru ca, in acel moment va veti gasi, in sfargit, sensul existen{ei voastre. IL Conform Stiinfei Inifiatice, spatiul este plin cu o materie subtila de cea mai buna calitate care este distribuita peste tot in jurul nostru, in noi. Aceastd materie, care este fara forma, este oferita copiilor Domnului, ca o plastilina, pentru a putea obtine rezultate fantastice. Lumea invizibila priveste creatiile noastre, se intereseaza de ele, apoi se pronunta. Daca se observa ceva ce nu contribuie la armonia universala, ceva care deranjeaza sau distruge, ea ii va lipsi pe oameni de posibilitati si conditii bune, iar acestia se vor intoarce inapoi, cazand la un nivel inferior de evolutie. Cate trepte nu exista de la piatra pana la Divinitate! Deci, intrebarea care se pune pentru discipolul unei coli Inifiatice este sa stie care sunt cele mai bune lucrari, iar eu va pot indica cAteva.24 Puterile gandului La inceput, discipolul se preocupa de perfectionarea sa, el cauta sd-gi regaseasca pro- pria-i imagine, pe care o avea in trecutul inde- partat, inainte de pardsirea Raiului, si pe care acum a pierdut-o. El se ocupa de aceasta ima- gine: el doreste sa-si regdseasca chipul original, care era de 0 asemenea lumina, de 0 asemenea splendoare gi perfectiune, incat toate fortele naturii l ascultau. Chiar gi animalele se extaziau, vazindu-l cum paseste. El era regele, gi totul i se supunea, datorita perfectiunii chipului sau. Mai tarziu, cdind a parasitul Raiul, ca sa-gi fact experientele in lumea materiala, el a pierdut aceasta perfectiune si celelalte creaturi nu l-au mai recunoscut; cum el nu mai arata asa de frumos, de expresiv, ele nu mai erau aga de entu- ziasmate la vederea sa, intorcdndu-i spatele, nemaiascultandu-I. Deci, discipolul care igi aminteste de acest trecut indepartat, nu gAndeste decat si-si regdseasca chipul pe care I-a pierdut. Si, cum acest chip era cel al lui Dumnezeu Insusi, deoarece omul era facut dupa chipul si aseminarea Domnului, el are posibilitatea si gi-l regaseasca, gAndindu-se la chipul Domnului. Da, gandind la lumina, la splendoarea gi perfectiunea Divinitajii, care este infinita, atotputernica, atotiubitoare, chiar fara sa vrea, el isi gaseste propria imagine. Daca Moise a spus in Facerea Natura activitaii spirituale 25 ca omul a fost creat dupa chipul Domnului, acestea nu au fost niste cuvinte aruncate in vant, inutile, nu, ele au constituit o indicatie pentru Inigiati, pentru a le ardta ca ci trebuie sa se ocupe de regasirea acestu: chip. Deci, discipolul invata s& se concentreze cfind asupra perfectiunii Domnului, cfind asupra iubirii Lui, cand asupra infelepciunii, cand asupra puterii Lui... Dumnezeu are atétea calitai si atribute incat discipolul nu va ajunge niciodata sa epuizeze aceasta bogijie. Astfel, cl se modeleaza gi se apropie de injelepciune. Desigur, este o munca lunga, infinita, dar printre cele mai importante: astfel, el isi va regasi calitatea de rege, pe care a pierdut-o. Evident, oamenii nu pot fi fortati, fiecare reactioneaza dupa gradul sau de evolutie. Ce vreti si facd o pisica? Orice i-ai explica, ea va va spune: Nu stiu sa cAnt la pian, nu stiu si merg la cursuri la universitate, nu stiu cd comand o armata, dar stiu si prind un soarece". Deci, explicati-i tot ce vreti; ea va va asculta politi- coasa, va toarce putin, apoi cu o singurd migcare va va pardsi, ca si se arunce asupra unui soarece, si va reveni lingandu-si botul. Fiecare intelege in functie de gradul sau de evolutie. Eu vorbese pentru aceia care simt ca exista o lucrare de facut26 Puterile gandului cu ajutorul gandului. Acestia se vor bucura si vor spune: ,,Ah, iata 0 activitate pentru noi!“ Ceilalti vor merge sa caute ,.soareci'*, adica pla- ceri inferioat Sigur, stiu cd foarte putini oameni vor ac- cepta aceste idei, atat de avansate si de neobis- nuite! Existenta unei chintesente eterice care poate fi modelata, iata noutatea, dar oare cati oameni au auzit vorbindu-se despre aceasta? Acum, au venit vremuri noi, iar omul va infiptui noi Iver. Exista, ine’, multe alte lucruri pe care vi Ie-ag putea spune. Poate ca unii dintre voi vor fi atrasi catre o activitate mai impersonala, decit si se ocupe mereu de propriul lor chip. Aceia pot sa se gain- deasca cum lumea intreaga formeaza o familie ai carei membri se iubese, se ineleg, isi zAmbesc; nu mai existd rizboaie, nici granite, tofi cell torese gi se intdlnese in libertate, Paméntul intreg canta imnuri de bucurie si de recunostinta Creatorului... Da, exista atatea lucruri bune la care poji reflecta, pentru binele omenitii! Nu este, oare, preferabil decat sa gandesti la atitea alte lucruri prozaice gi egoiste? De asemenea, puteji sa va gandigi la viata tuturor entitajilor celeste: ingeri Arhangheli, Natura activitdgii spirituale 27 Divinitati, la toate aceste ierarhii... Ganditi-va la calitajile lor, la lumina in care ei traiesc, la iubirea lor gi, mai ales, la puritatea lor, dorin- du-va ca toata aceasta splendoare sa coboare pe pamant. in acest fel construifi punti, creati comu- nicafii pentru ca perfectiunea, bogatia, framu- se{ea de sus, din inalturi, si coboare, cu adevarat, intr-o bund zi pe pamént. Da, in loc sa lasati gandirea sa se plimbe, si ratdiceasca pe oriunde, trebuie sa ti dati de lucru. teptati intr-o gard sau la dentist, orien- tafi-va gandirea in aceasta directie, pentru a va continua lucrarea divina. La ce credeti ca se gan- desc oamenii in metrou, in autobuz, in tren? Unul se gaindeste sd se razbune pe cineva care I-a ofen- sat, altul igi doreste femeia prietenului sau, iar al treilea, sa-si inkature colegul din drum. E sigur, tofi au ceva in cap, dar adesea ceva urat, gaindesc sd faca rau, satisfacdndu-si dorinjele sau reglan- du-yiconturile cu vecinii. Abia daca veyi observa unul sau doi care au ceva de comunicat cu Cerul. Tofi ceilalti au preocupari obisnuite sau crimi- nale. Eu ii vad. De altfel, nu este greu, deoarece totul se reflecta: tot ceea ce ei géndesc, ceea ce isi doresc. Oamenii igi inchipuie ca toate acestea se pot ascunde; nu, intr-un fel sau altul, toate se afla..., mai ales cand vrei sd ascunzi28 Puterile gandului Da, merita osteneala sa iegiti din anumite ocupatii care nu va aduc nimic, acordénd mai mult timp activitatilor spirituale. in aceste acti- vitati, veti putea, in sfarsit, respira, veti renaste, ele va vor elibera de Stapanul acestei lumi, deoarece acest domeniu nu ii apartine, nu aveti ce face cu el, iar tot ce afi primit in acest mo- ment ca bogatii sau binecuvantiri, va sunt oferite de altii, de catre entitatile celeste, in timp ce voi va simtiti liberi, liberi, liberi... incercagi sa meditati asupra acestor trei metode de Jucru, pentru ca esentialul, in invata- méntul nostru, este felul in care muncim: cunos- tinfele, informatiile risipite, pot fi gasite de fiecare in cari. Dar oamenii citesc si nu fac nici un exercitiu. in timp ce, aici, munca con- teaza, Ce v-am spus pind acum constituie expli- Cafii teoretice, preliminarii, care sunt indis- pensabile, dar aceasta nu inseamné, inca, munca. Munca ineepe de abia acum. De acum, veti incepe sa muncifi. Numai cu aceste trei metode gasim de lucru pentru toata lumea, pentru vesnicie, dar oare, sunteti gata pentru aceasta lucrare? CAti oameni nu am intalnit, care mi-au spus: »Ah, viata spirituala este formidabila! Ag dori sama dedic ei, dar mai inainte trebuie sé-mi achit Natura activitatii spirituale 29 anumite sarcini fata de familie“, Bine, de acord. Dar, dupa zece ani, dupa douizeci, i-am privit din nou: ei nu reugisera, inca, sa se clibereze de aceste sarcini, iar unii chiar murisera, fara sa fi reugit si dedice nici macar un minut vietii spirituale. De ce? Pentru ca aveau o judecata gresita. Nu trebuie sa asteptim un anume mo- ment pentru a incepe lucrarea spiritual, nu tre- buie si ne aranjam treburile, deoarece nimic nu este, niciodata, cu adevirat pus la punct, mereu avem ceva de completat. Nu mai ageptafi, chiar daca nu aveti nimic aranjat, traiti de pe acum viata spirituala, si totul va decurge mai bine. Fiindca, orice ati face in domeniul material, nimic nu va fi definitiv aranjat. Este ca si cum afi incerca sa redat: forma sferica unui balon care a fost gaurit. Cand repari intr-o parte, se strica ceva in alta parte. Va credeti linistiti cAnd iegiti la pensie, copiii sunt mari, casatoriti, la casele lor... Dar, iat ca apar probleme in casatoria lor, si trebuie sa le rezolvali. Sau, apar nepoyii, si veti avea astfel de lucru, Casa devine prea mica, acum va trebui sa va mutati... Apoi, unul sau celalalt se pot imbolnavi..., va spun, este interminabil! Deci, nu trebuie si asteptati ceva anume c: s@incepeti lucrarez spiritual’, lucrarea facuta cu ajutorul gndului deoarece, prin aceasta lucrare30 Puterile gandului veti gasi cele mai bune solutii la toate problemele care vi se vor pune. Nu contati pe nimic de la alii. Cat timp nu veti pune aceasta munca pe primul loc, vei avea deceptii, nu veti cunoaste nici satisfactia, nici implinirea. Daca ii veti intreba pe crestini, ei va vor spune ca se incred in Domnul, in Providenta. Dar atunci de ce sunt ci mereu bolnavi, nefericiti, mereu in mizerie? De ce bunul Dumnezeu nu vine sa-i vindece si saci faca fericiti? Simplu, pentru ca nu poate. El hu poate sa-i ajute, pentru cd ei nu au sadit nimic, pentru a oferi fortelor universului posibilitatea de a se pune in migcare. Sa semene un griiunte, si vor vedea imediat daca ploaia si soarele nu vor veni, ca sa ajute la cresterea lui! ‘Adi{i un graunte — simbolic vorbind — si toate puterile Cerului si ale pamantului vor fi acolo, cu voi, va veti sprijini pe cle, obtinand rezultate. Tata singurul lucru in care eu cred, cu adevarat: lucrarea gandului poate da un sens divin tuturor activitatilor vietii noastre, astfel ca ele sa devina binefacdtoare pentru noi insine, sau pentru toate celelalte creaturi din lume. Aceasta lucrare va va ajuta, va va susfine, va va proteja, in general, activitatea profesionala nu poate decat sa-i atinga superficial pe oameni: mersul la lucru, la uzina, birou, laborator, discutiile politice, Natura activitatii spirituale 31 ingrijirea bolnavilor, educarea copiilor, este bine, dar toate acestea nu pot si trezeasca toate puterile puse de Creator in ei, cu exceptia momentului jn care ei fac, prin gandire, o lucrare ce atinge ridicinile fiintei lor. De acum inainte, trebuie s4 invajati s4 faceti aceasta munca ce va va aduce rezultate nelimi- tate, pe care nimeni nu vi le va putea lua, deoa- rece 0 veti implini in voi insiva, acolo unde nimeni nu are acces. Chiar daca avefi o profesie extraordinara, importanta si interesanta, incepeti, de asemenea, aceasta lucrare interioara care va da sens tuturor faptelor voastre. Pastrati-va me- seria, dar faccti aceasta lucrare pentru ca ea este singura capabila si va amelioreze in profunzime, dand savoare tuturor activitatilor voastre. Daca nu, pufin cate putin, veti pierde gustul treburilor, iar a pierde gustul inseamna cel mai mare necaz. De aceea, sunt sincer cind va spun ca, pentru mine nu conteaza decat aceasta lucrare facuta zilnic, mulumita careia intregul Univers se poate mobiliza. Va voi sugera o imagine. Va aflati la margi- nea méiri, si cu un bat vai amuzati, agitand apa; dupa un timp, cateva fire de paic, apoi cAteva dopuri, cateva bucafele de hartie incep sa se roteasca. Continuati, si iata, deja, cateva vaporage32 Puterile géndului intrand si ele in migcare. Continuati..., conti- nuafi..., $i curand adevaratele pacheboturi vor fi antrenate, iar in final, lumea intreaga! Nu e decat © problema de continuitate. Sa interpretim, acum, aceasta imagine. Fiinta omeneasca, de asemenea, este aruncata intr-un ocean, in oceanul eteric, cosmic, dar ea nu stie prin ce miscari poate influenta mediul sau, pentru a obtine rezultate. Ei bine, aceste migcari sunt munca, despre care v-am vorbit. Fie cA mediati, sau va rugati, fie ci mancafi, va spalafi sau va plimbati, putegi profita de fiecare activitate, pentru a deveni mai puri, luminosi, mai inteligenti, mai puternici, indu-va intr-o stare mai buna. Existd atatea ocazii, cind adaugati prin cuvant, prin gand, un element susceptibil sa aduca imbunatatiri in voi, si imprejurul vostru! Deoarece, o ameliorare interioara aduce cu sine, in timp, si pe cea exterioar Tati cd munca este importanta, iar cdnd disci- polul a reusit sa o gaseasca, el nu se va mai opri din drum. imi amintese, cand eram foarte tanar, ca Maestrul Peter Deunov avea obiceiul sé-mi Tepete aceste trei cuvinte: ,,munca, munca, munca. Timp, timp, timp. Credinta, credinta, cre- dina“. Nu mi-a explicat, niciodata, de ce le tot repeta, dar acest lucru m-a preocupat de-a lungul Natura activitatii spirituale 33 anilor, si am inteles ca in aceste trei cuvinte sta condensaté o intreaga filozofie. Deci, iata: munca ‘insofita de credinta necesara continuitatii ei, si mai ales, timpul. Pentru ca, timpul este necesar! Nu trebuie sa va imaginati ca totul se va realiza dint-odata. Acum, stiu ce este ,,timpul": anii au trecut si vad ca ,,timpul inseamna ceva. Simunca! Cate nu ar fi inca de spus despre acest cuvant! Oamenii muncesc, desigur, pot comite si unele furtigaguri pentru castiga painea, dar aceasta nu inseamna munca adeva- rata, Oamenii seamana, transpira, obosesc si isi imagineaza ct muncesc, pentru ca trebuie sa-si castige existenta. Nu, ei nu au inceput-o inca, fiindca Initiatii ingeleg munca ca pe o activitate aunci fiinte libere, o activitate nobila, mareata. Lucrarea spirituala subintelege activitati de o natura particulara, Astazi, v-am facut sa intreza- rifi cel putin trei dintre acestea, dar exista inca multe altele care va asteapta.2 2 2 > = 2 a 9 Zz 6 oO 4 a 2 > oOViitorul, chiar indepartat, ofera mereu o perspectiva minunata intregii lumi, in evolutia omenirii fiind scris faptul cd omul trebuie si se apropie, din ce ia ce mai mult, de Divinitate. Deci, incercati si va imaginati aceasta stare extraordinara de dezvoltare, de inflorire, de intarire, si deja o veti putea gusta, o veti trai, ea se va realiza pentru voi. Lata un exercitiu formi- dabil ce este capabil sa transfome complet viata voastra. Oamenii sunt departe de acest mod de gandire si astfel viata lor ramane stearsd, trista, nefericita. Exista doua mari adevaruri ce trebuie cu- noscute: mai intdi, faptul ca géndirea este o putere reala, apoi ca ea va permite sa va trans- formati in viitor gi sa traifi acest vitor prin anti- cipare. Priviti, de exemplu: daca trebuie si faceti faa unei situatii deosebite, sustineti un examen. sau sd va infafigati fn fata unui tribunal, cu cate38 Puterile géndului zile inainte tremurati deja, va nelinistiti, intre- bandu-va: ,,Cum se vor desfagura lucrurile?* lar cand va gandifi la intalnirea cu omul iubit, gi il veti imbratisa, gustati deja bucuria acelor minute apropiate sau, poate, indepartate. Daca va ganditi 4 mergeti la teatru, ca sd urmariti un spectacol, sau afi fost invitati la un dineu unde meniul va fi delicios, ei bine, veti trai la fel aceasta seara, va vefi bucura dinainte. Deci, daca gindul poate sa va proiccteze intr-un viitor apropiat, de ce nu ar face-o si intr-unul indepartat? Putere: pozitiva cat si pentru cea negativa gi deci, trebuie sdo folosim, sa ne folosim de ea, in sens pozitiv. Initiatii, care au observat toate aceste lucruri, au descoperit mijloace extraordinare pentru a-si ameliora existenja, in timp ce majoritatea oamenilor nu se opreste niciodata asupra expe- rienjelor vietii zilnice, ca sa poata profita de ele: oamenii traiesc intr-un mod inconstient, mereu in domeniul negativ; mereu cu fata alungita, mereu preocupati de necazurile zilnice, in- trebandu-se de ce totul este infricogator, catastrofal. Nenorocirea nu vine, dar ei o giindese continuu, asa de bine incat, pnd la urma, ea va apare: da, cu puterea gandului ei au reugit 58.0 atraga! Andului este reala, atat pentru latura Cum sa concepem viitorul 39 ‘Toata lumea a putut sd constate: se traieste jn teroare sau in speranta, chiar inainte ca un eveniment sa se realizeze. Dar de ce sa traim numai intr-un viitor apropiat, cel de azi sau cel de maine?... Eu, cand vorbese de viitor, sub- inteleg acest viitor indepartat care este acela al omenirii pentru mult mai tarziu, poate peste milioane de ani... Cand vad oameni gindind la viitor, gasesc ca acest viitor este aga de apropiat, fncat pentru mine el a si trecut. Deoarece, cea ce eu numesc trecut inseamné grijile, necazurile, suferinfele, indoielile, zbuciumul, frica. lar oa- menii le repeta vegnic, pentru ca ei proiecteaza acest trecut in vitor, Asteptand sa gaseasca suferinte in viitor, ei le traiesc deja de astazi, fara s& stie ca pretinsul lor viitor nu este in realitate decat trecut. ‘Trecutul, asa cum il infeleg eu, este o stare de constiinta deplorabila, unde lipseste mereu cite ceva, in timp ce viitorul este o stare de constiinga perfect. Deci, toate starile de con- stiin{a imperfecta pe care le traversati, griji, te- meri..., apartin trecutului, deoarece trecutul nu este decat dezordine, viciu, boala, animalitate. Viitorul, dimpotriva, inseamna ameliorare, perfectiune, deoarece noi tofi ne indreptam spre perfectiune.40 Puterile géndului Att timp ct proiectati imperfectiunea de ieri asupra zilelor ce vor veni, vei continua sa reproduceti, sd repetati vechiul trecut si viitorul vostru nu va fi altceva decat resturi de trecut pe care vi le-ati proiectat in viitor. Da, bine, este o proiectie in vitor, dar o proiectie a ceva ce este vicios gi cariat. fn timp ce, daca veti proiecta tot ceea ce este frumos, luminos, perfect, veti trai deja adevaratul viitor ce va asteapta. Acest viitor este deja o realitate, pentru ca fl traiti. [ar cand simfiti in prezent lucruri care inca nu s-au reali. zat, pute{i simfi ca exista dovada lor, realé, sub 0 alt forma: nu in plan fizic, ci in cel al gandirii, ceea ce este formidabil. Deci, iata ce trebuie si invatam sa facem: exersati veti vedea cd nu veti mai putea trai aceeagi viata ca in wecut, va fi imposibil. Este o binecuvaintare pentru voi si cunoasteti aceste adevaruri, deoarece, de acum inainte, deveniti bogasi si, inarmati cu noi cunostinte, va Veti putea construi un viitor, lucrare care va fi complet diferita de trecut. Acest fapt este sigur, matematic, absolut, asemenea marilor legi uni- versale, Nu va riméne decat si va lansagi in aceasta Jucrare spirituala. $i, ca prima sarcina vefi avea supravegherea propriei gandiri. Orice veti face, aruncati mereu o privire in forul vostra Cum sd concepem viitorul 41 interior, ca sa stifi ce va mai face gindirea, unde se giiseste ea. Si fiti mereu constieni, vigilenti, lucizi... De cte ori nu am pus unora intrebarea: Lace va ganditi?* $i ei nu stiau raspunsul. Nu fusesera niciodata atenji la acest lucru. Este extraordinar, acesti oameni gandesc toata ziua ginu gtiu la ce!... Cum vreti ca, in aceste conditii, sa devina capabili s-si domine forfele instinc- tive, s4 le orienteze, si le concentreze, sa le utilizeze? Este absolut imposibil. Daca lasati portile deschise oricui, inconstient si fara con- trol, ei bine, aceste forje vor ajunge intr-o buna zi sd va domine. Pentru a deveni stapanul lor, trebuie imediat si luati atitudine, s4 controlati situatia, adica sa fiti mereu constienti de gindu- rile gi sentimentele care va traverseazai, [ata cea mai mare calitate a unui discipol: el este mereu constient si cungaste in orice moment natura curentilor care jl stribat: imediat ce aluneca in el un gand sau un sentiment negatiy, cl il opreste, i tnlocuieste, sau il transforma Aceasta este prima activitate; sa dominam, s4 orientam, sa stapanim tot ce se petrece in noi. Notati-o bine, este o cerinja absoluta. Adevarata Stiinta Initiatica incepe prin aceasta: si nu lansati, hiciodata, si se produca un eveniment interior, un fenomen psihic, 0 emofie, fara si fiti la curent.42 Puterile gandului Majoritatea oamenilor nu este constienta de valoarea propriei sale viefi interioare, cu exceptia momentului cand trece prin tragedii sau catas- trofe. in acel moment, da, ei simt ca se intampla ceva cu ci, in ei, ceva groaznic. Dar, cand eveni- mentele sunt mai putin grave, ei nu sunt con stiengi; astfel, ei la: se acumuleze elemente negative care, putin cate putin, ii distrug, iar cand isi dau seama, este prea tarziu. Vedefi, deci, ci prima voastra sarcina este sa fifi lucizi, sa supravegheati ce se petrece in voi si imediat ce se iveste un element negativ, sa face{i tot posibilul ca sa il remediati: astfel, veti putea cuceri adevarate puteri, la baza tututor puterilor aflandu-se capacitatea de observatie. Aceasta nu va impiedica activitatea, munca, creafia. Unii igi imagineaza ca, daca incep sa se observe, sa se analizeze, nu vor mai face nimic. Nu, dimpotriva si analiza trebuie si devina o obisnuinta. Acei care isi imagineaza ca viata lor psihica se va organiza singura, fara sa facd nici de luciditate, vor fi dezama- astepte mari realizari spirituale, litagile clementare pentru inee- un efort de analiz: giti. Inutil daca le lipsese perea activitayii. inceputul inscamna sa fii mereu treaz, vigilent, ca sa fii imediat constient de curentii Cum sd concepem viitorul 43 care te traverseaza. Exista momente cAnd faceti curdajenie, dereticati sau conduceti masina, si sunteti concentrati asupra acestor activitati. Dar, fn realitate, o parte din voi este cufundata in gan- duri gi sentimente negative, dusmanii..., iar aceasta dureaza ore in sir, fara ca voi sa observati. De aceea, trebuie sa fiti constienti, astfel toate acestea vor deveni asemenea unor fluvii subte- rane ce nu inceteaz niciodata sa curga, atat timp ct nu veti interveni si schimbati ceva. Vede(i, se revine mereu la preceptul enunjat de lisus: ,,Vegheati si va rugati! A veghea in- seamna, desigur, si nu dormifi, dar sa nu dormiti in plan spiritual. Trebuie si fiti mereu trezi i vigilenti in ganduri, ca sa puteti sA va dati seama ca existd curenti, elemente impure, nocive, gi sa lc evitati. Acela care nu este vigilent, acela care nu vegheaza, va fi expus la toate pericolele. Nu enimic mai decAt sa traiesti cu ochii inchisi. Trebuie sa pastrati ochii deschisi, pentru a va putea da seama, fara incetare, de ceea ce se petrece cu voi. Numai cel care pastreaza ochii deschisi poseda inteligenta vietii interioare, el nu se va lasa prins de cine stie ce forta, sau de cine stie ce entitate. Un om adormit este la bunul plac al oricui, oricine poate veni sa-1 atace prin surprindere! Trebuie, deci, sa veghem.44 Puterile gandului Si acum, ,,nugati-va"; ce inseamna sa te rogi? Dupa ce am vegheat, adica dupa ce am aruncat o privire pentru a sti ce se intémpla, trebuie s intervenim, sd ne implicam direct in situatia creata, pentru a elimina un element, a adauga un altul, impiedicdndu-ne astfel dusmanii si ne invadeze gi si ne tulbure. Aceasta inseamna sa te rogi. Sate rogi inseamnai si aduci un remediu, o imbunatatire si ca si poti ajunge aici, cea mai buna metoda este sa le legi de Cer. Creierul omenesc este un aparat de radio sau de televiziune: el capteaza anumite posturi, anumite lungimi de unda. Daca veti rasuci un buton pe tranzistorul vostru, va vefi putea alege emisiunea dorita: muzica, informatii. Ei bine, in interiorul vostru, totul este la fel: daca, din greseala, apasati pe un anume buton, veti auzi o muzica infernala, vacarm, dispute. Atunci, schimbati lungimea de unda! Cu ajutorul gandului sau al imaginaici, apasati pe alt buton, va va fi foarte usor si veti auzi cmisiunile Cerului. Rugaciunea nu inseamna altceva decat atingerea butonului unei lungimi de unda mai scurte si mai rapide, ce va pune in contact cu Dumnezeu, modificand astfel miscarile gi vibra- {ile voastre interioare. Rugaciunea inseamna declangarea unei miseari pozitive in voi, a unei Cum sé concepem viitorul 45 migcari luminoase, divine. Deci, nu uitati nicio- data: primul pas spre libertate, primul pas spre putere, inseamna sa aruncati, mai intdi, o privire in voi insiva, ca si aflati unde va gasiti, ca sd remediati atat cat puteti. Acest precept ,,vegheati si va rugati este, deci, de o mare importan{a in viata spiritual. Corpului fizic trebuie s4-i acordim orele de odihna necesare: niciodata, spiritul din voi nu trebuie sé adoarma. Dormiti, dar spiritul vostru trebuie s4 continue s& lucreze chiar in timpul somnului. Exista atatia oameni, pe pamént, care sunt nefericiti, suferd, sunt in intuneric: dar, in timpul noptii, un Initiat poate sa-i ajute. Corpul fizic se odihneste culcat, imobil, dar spiritul sau merge peste tot peatru a ajuta si a lumina crea- turile. Spiritul nu doarme, el raméne activ si la voi, aidoma, astfel ca puteti incepe aceasta lu- crare, dar cu conditia sa invajati si va pregati somnul. fnainte de a adormi, spuneti: ,,Iata, voi parasi corpul meu in aceasta noapte, mergiind sit ma instruiese in lumea invizibila si si ajut oa- meni‘. Nu uitafi, aiciodata, s4 adormifi cu un ideal inalt, mergiind sa infaptuiti diferite lucrari in lumea de dincolo, deoarece cu ajutorul acestui ideal va veti construi viitorul vostru si pe cel al intregii omeniri.IL POLUAREA PSIHICA. Toata lumea gandeste, dar cum o face?... Daca se rascoleste balegarul dintr-o gramada, apare un miros dezgustator. Ei bine, la fel se intémpla, in cele mai multe cazuri, cind oamenii gandesc: ei scormonese balegarul, gi acest lucru infecteaza atmosfera! Toi géndesc, nu exista ni un om care sa nu gindeasca, dar gindurile oamenilor plutese ca frunzele in vant. Multi gandesc cum sa ingele, sa fure, sa omoare. Zi gi noapte, oamenii se servesc de géindirea lor, dar cum ei nu stiu sa s2 serveasca de ea, aceasta mu le prea foloseste; si, nu numai atat, dar ea fi conduce spre deruta gi distrugere. $4 gindesti cu adevarat, inseamna sa stii, mai intdi, la ce sa te gandesti, si cum sa gindesti. Gandirea este o for{a, o putere, un instru- ment pe care Domnul |-a dat omului pentru ca acesta s poatd deveni creator asemenea Lui, adicé un creator de frumusete, de perfectiune.50 Puterile gandului In realitate, prin gandirea sa, omul poate sd ating tot felul de materiale, de chintesenje, de creaturi, fie din lumea divina, fie din lumea infernala, iar acela care nu stic cd gandirea este creatoare, va avea, deseori, preocupari atat de negative si ne- placute, incat se va distruge pe sine insusi. De aceea, singurul lucru important este si fii constient sisi stii daca cea ce faci cu gandirea este cu adevarat folositor pentru propria Persoana si pentru lumea intreaga sau, dim- potriva, vatamator. Astfel, va trebui sa va ingri- Jii, fara sa va preocupati daca gandurile gi dorin- {ele voastre se vor implini. E sigur, mai devreme sau mai tarziu, ele se vor realiza; si, daca ele sunt rele, in ziua in care se vor implini, veti de- veni victima lor. Din nefericire, natura omeneasca, hu este inca foarte evoluata, iar primele dorinfe omenesti, atunci cénd apar mijloace si posibi- litati, sunt in folos gi sens personal, pentru achi- zitii egoiste. lata care este pericolul. Din acest motiy, in trecut, Initiatii preferau sa cere asupra acestei probleme a puterii gandului; ei nu faceau revelaii decat discipolilor a caror Puritate gi stapanire de sine o cunosteau, Dar, fie ca primese sau nu revelatii despre acest su- biect, oamenii folosese inconstient aceasta putere a gindului. Fie ca stiu sau nu, ei gandesc, dorese, ravnese, igi imagineaza. Deci, daca nu hic oe Poluarea ps li se explica nimic, acest lucru nu va constitui 0 protectie, nici pentru ei, nici pentru alti; de aceea, este de preferat si-i instruifi, dar averti- zandu-i ca se afla in posesia unor mijloace care pot fi extrem de puternice. Deci, fiecare trebuie sa stie ci dispune de anumite puteri, pe care natura i le-a conferit si, datorita acestor puteri, el va fi artizanul destinului sau. I se va spune: ,,Faceti ce vreti, dar, atentie, voi veti suporta consecinjele. Daca doriti bani, succese, marire, sa stiti, de la inceput, ca nu veti putea sa le pastrafi mult timp gi, de asemenea, ele va vor face dependenti de toate fiintele care le au, Iisus spunea: ,,Vine stapanitorul acestei lumi si el n-are nimic in Mine“. Aceasta inseam- n stapdnitorul acestei lumi (in realitate, diavolul) poseda bogatii ce le distribuie acelora care i se inclina. lisus nu avea nimic din el, el nu ii datora nimic, deoarece era liber. Acest pasaj al Evangheliilor este foarte profund. Daca va con- centrati numai asupra achizifiilor materiale, intrati in legatura cu stapanitorul acestei lumi, pentru ca el dispune de toate acestea gi le dis- tribuie. Deci, direct sau indirect, ii cereti lui, si cu el aveti de-a face. Este posibil sa le primiti, himb va trebui sa-i dafi libertatea gi Deci, atentie! dar, in s voin{a voastré52 Puterile gandului De asemenea, ceea ce ar trebui sa sti{i este ca gandurile si sentimentele atat de murdare cu care oamenii isi petrec timpul, imprastiindu-le in jurul lor, fac din atmosfera psihica a paman- tului o adevarata mlastina, Ce este o mlastina? Un loc pe care nici o apa curgtoare nu vine 1 purifice, unde miguna génganii de tot felul: ele igi iau hrana si isi arunca excrementele in aceeasi apa, unele absorbind murdaria altora. lata din ce este constituitd omenirea: din viermi, din mormoloci, din broaste aflate intr-o mlas- tina, pe cale sa-si arunce murdariile, inghitin- du-le pe cele ale vecinului: si astfel apar boala, ura, senzualitatea, necinstea, gelozia, licomia. Oamenii nu vad dar, daca ar fi putin clarvaza- tori, ar vedea forme oribile, negre, viscoase, ce ies dintr-o masa de creaturi, mergdnd mai tarziu sa se acumuleze in straturile atmosferice. Deci, se poate face aceasta experienta, atunci cand te apropii de orage, dupa un concediu la munte. Cfind esti obignuit cu puritatea muntilor, acolo unde traiesc entitati foarte luminoase, nu se poate s& nu simti coborand tofi norii care plutese deasupra oragului. Chiar si atunci cand atmosfera este clara se vad, se simt, acesti nori: ceva intunecos gi dens care acopera oragul. Din ce in ce mai mult, ne pkingem de po- a Poluarea psihica 53 Juare: oamenii de stiinfa sunt alertati, descopera ca totul este poluat: pamantul, apa, aerul, iar plantele, pestii, animalele se afla pe cale de disparitic. Ei nu mai stiu cum sa mai indrepte toate acestea. De altfel, chiar daca ar fi gasit mijlocul, acestea nu ar ajunge decat sa amelio- reze situatia exterioara, ceca ce este insuficient. Deoarece, in lumea spiritelor se propaga, la fel, miasme care sunt pe cale si omoare omenirea, iar daca oamenii ar fi cu adevarat sensibili, ei ar simfi ca atmosfera lumii psihice este mai greu de respirat decat aceea a lumii fizice. Ne plan- gem de gazul de egapament al maginilor. Dar, oamenii nu fac nimic altceva decat sa otraveasca atmosfera spirituala prin gaze toxice: prin gan- durile lor necurate, prin sentimentele lor de ura, de gelozie, de furie, de senzualitate. Tot cea ce mucegaieste i putrezeste in om, ca ginduri si ca sentimente necurate, produce degajari de gaze urate gi asfixiante. Mereu acuzam masi- nile, dar oare, ce inseamna maginile, pe Langa cele cinci miliarde de fiinje nestiutoare, care nu au invafat nicicdata si-si stapaneasca viata interioara? Daca acum exista atatia bolnavi, acest fapt nu se datoreaz’i numai poluarii acrului, apei gi a hranei, nu. Daci atmosfera psihica nu ar fi att54 Puterile gandului de poluata, fiinja omeneasca ar ajunge sa neutra- lizeze toate otravurile exterioare. Raul vine, mai inti, din interior. Cand fiinta traieste in armonie, fortele pe care le are in interior reactioneaza si resping impuritigile, chiar si in planul fizic, iar organismul ajunge, astfel, si se apere. Deci, punctul slab se gaseste mai intai, in interior, si putin cate putin aceasta slabiciune sfargeste prin a se manifesta, de asemenea, in exterior, Luafi exemplul cuiva care are 0 credinta extraordinara si un singe foarte curat: cl poate sa traiasca printre leprogi, tuberculogi, ciumati, si nu va fi contaminat. in timp ce, alfii, chiar daca fug sa scape, sunt atinsi de microbi! Da, pentru ca, in interior, ei au ceva care mucegaieste si acest mucegai este o hrand pentru microbi. Eu v-am explicat, deja, c& puritatea sfngelui, a gan- dului, suprima toate conditiile favorabile pentru nedorii, chiar gi in plan fizic. fn timp ce, daca raul a patruns deja in gAnduri, in sentimente, in inima, in doringe, atunci, aici, gasim o poarta, deschisa, iar bolile se pot strecura ugor in-plan fizic, facdnd ravagii! Stiinta nu a inteles, inca, acest lucru, ea a rémas la acest subiect cu mult in urma. Asupra tuturor celorlalte puncte, ea a avansat mult, trimite magini si oameni pe alte planete, dar in explorarea lumii interioare ea se Poluarea psihica 55 afla in urma. De aceea, nu mai exista oameni sanatogi pe pamant. in interior, trebuie sa intro- ducem, puritatea: in ganduri, in sentimente, in dotin(e, in priviri, in cuvinte, in gesturi. Toate emanatiile trebuie sa fie schimbate, imbunatatite. Cum sa nu ne dam seama ca poluarea nu exist numai in plan fizic? Exista oameni care, fard si va atinga, va pot otravi numai prin ema- natiile lor. Daca ar exista laboratoare cu aparate atat de perfectionate, s-ar putea verifica cum anumite emanatii fluidice ale oamenilor sunt capabile sa asfixieze mici animale. $i, s-ar putea face constatarea inversa: cfte emanatii ale unei fiinte spirituale nu sunt binefacatoare pentru toate creaturile, chiar pentru pietre, pentru plante, pentru animale! Prezenta ei dezinteresata, plina de iubire, actioneaza favorabil asupra celor ce-o inconjoara, pe care numai simpla prezenfa a unui criminal i-ar putea influenja negativ. Chiar si spiritele care au parasit paméntul vin aproape de ea, pentru a se hrani cu emanatiile ei. Daca atmosfera Pamantului nu a devenit complet irespirabila, acest fapt se datoreaza unor astfel de fiinfe, care nu géndesc decat cum sa raspan- deasca in jurul lor pacea si lumina. Cum sa-i inveti pe oameni sa-gi stapaneasca gindurile, dorintele, pentru a nu mai polua at-56 Puterile gandului mosfera si regiunile eterice? Ki nu sunt suficient de vigilenti, nici macar pentru a evita poluarea planului fizic, dar, mai ales pe cea a planului psihic, pe care nici nu il vad; ei continua si emita ganduri urate, sentimente urate, care vor patrun- de in toate persoanele intlnite. Poate constiinga acestor persoane nu este aga de treaza ca si rea- lizeze natura elementelor care patrund in ele, care le otravese gi le distrug, dar chiar daca ele nu-si - dau seama, aceste elemente actioneaza deja; cei care le-au trimis vor fi pedepsiti. Da, pentru c4 totul se inregistreaza: cate locuri au fost poluate, cate fiinje au fost murdarite, toate aceste lucruri se noteaza... Natura este un organism viu din care noi facem parte, fiecare fiinfa omeneasca find o celula situata undeva, intr-o parte a imensului organism cosmic ce 0 suport, o hraneste, o inta- teste. Daca se comporta ca o fiinta raufacatoare, care otraveste atmosfera, ea devine un fel de tu- moare in acest organism. $i cum natura nu poate sa suporte un individ care, fara incetare, creeaza focare de infectie, acolo ea face curitenie, iar individul este expulzat. Orice afi crede, natura stie sa se apere! Trebuie, deci, si gandim, sa traim in armonie cu acest corp universal, in care suntem ,,gazduiti si hraniti*. per Poluarea psihice 87 A trai in armonie cu natura in luam precautii, pentru a produce mai putina murdarie, mai putin resturi gi sa emitem ganduri curate, luminoase, binefacatoare. Cum lucrurile nu raman niciodati in acelasi loc, ci se propaga, aceste unde purificatoare constituie o binecuvan- tare pentru omenire, dar unde se gasesc fiinjele luminoase care vor si indeplineasca bine aceasta lucrare? Nu exist multe, fiecare este ocupat cu propriile interese, si incearca sd reuseasca cu orice pref, cu lovituri de pumn, de unghii, de dinti si de picioare. Peste tot se intrebuinteaza aceste arme, pentru a deschide o cale. Dar cat de itoare este aceasta atitudine pentru uma- costis nitate! Trebuie ca pe tot Pamantul nuclee spirituale, unde oamenii instruiti in $tiinga Initiatica vor invita si purifice atmosfera, Ia ‘nceput atmosfera interioard, apoi cea exterioara, iar aceasta va conduce la yenirea imparatici Domnului pe planeta. se formezeVIATA SICIRCULATIA GANDURILOR iRee | Daca exista un lucru pe care trebuie si-l stiti, acela este cd toate gandurile, oricat de slabe gi nesemnificative ar fi, constituie 0 realitate. Ele se pot chiar vedea, i exista fiinte care le vad. Evident, in plan fizic gfndul ramane nevazut si nesesizat, dar el este real gi, in lumea sa, cu materialele subtile din care este alcatuit, consti- tuie creatura vie care actioneaza, Necunoasterea acestui adevar este cauza multor rele: oamenii nu vad, nu simt ca gaindul lucreaza, ca el constru- iegte sau ca el distruge si demoleaza, iar ci igi permit sA se gandeasca la orice, fara sa stie ca, astfel, isi blocheaza drumul evolutiei. Cea mai mare putere pe care Dumnezeu a putut s-o confere, este aceea pe care spiritului i-a dat-o ca dar. $i, cum fiecare géind este impregnat de aceasta putere a spiritului care I-a creat, evi-62 Puterile gandului dent | aclioneaza. Stiind aceasta, voi puteti deveni binefacatori ai umanitatii. De-a lungul spafiului, pana la regiunile cele mai indepattate, fiecare poate si-gi trimita gandurile ca mesageri, creaturi luminoase pe care Ie insiircineaza sa aj fiinjele, si le consoleze, sa le lumineze, si le vindece. Acela care face constient aceasta lu- crare, patrunde, pufin cate pufin, in arcanele creatici divine, Ce bine ar fi daca stiinja oficiala s-ar de- ‘se ocupe de aceasta problema atat de importanta care este aceea a gindului! Dar nu, pentru moment ea fabrica proiectile, bombe.. Eu stiu ca, anumifi cercetatori in SUA gi Rusia studiaz& problema telepatici. Sa luam numai exemplul uneia dintre experientele americane, S-au ales doua persoane dotate cu facultati me- diumice: una trebuia, prin gandire, sa trimita me- saje, iar cealalta, si le capteze. Persoana ,emija- toare“ era pazita la Washington D.C. deo comisie de experi, aflata acolo pentru a verifica si con- trola: toate mesajele trimise erau notate si inchise intr-un figet, pentru a elimina posibilitatea frau- delor. Persoana ,,receptoare" a fost dusa la bordul unui submarin in Oceanul Pacific, deci la mii de kilometri si la mare adancime. Ea nota mesajele pe care le primea i cra, la rdndul ei, suprave- cide Viata gi circulatia gandurilor 63 gheata de 0 comisie care inchidea intr-un fiset totul. Apoi, cand s-au confruntat mesajele tri- mise si cele primite, s-a constatat un procentaj de erori extrem de mic. Aceasti experienté a dovedit ca omul este capabil sa proiecteze unde, foarte departe in spatiu. Nu se cunoaste direcjia final stor a fel cum nu se stie nici distanta parcursa de razele soarelui sau ale unei stele, pentru ca razele unci stele de mii de ani continua sa parcurga spatiul. Acelasi lucru se petrece gi in cazul gndirii omenesti, gandurile noastre sunt razele unui soare care este spiritul nostru. Soarele proiecteaza o chintesen{a de 0 putere extraor- dinara, pe care razele sale — asemenea unor mici vagoane incarcate cu merinde si comori — 0 transporta departe in spajiu. Lar spiritul nostru, asemenea soarelui, trimite raze, gandurile noastre, ce transporta binele sau raul, cu care au fost incarcate. ‘Aceasta experien{a demonstreaza ca, spre deosebire de razele alfa, beta, gama si razele X, care sunt repede oprite de apa, gandirea patrunde jn apa foarte adénc. Gandirea este, deci, mai patrunzatoare decat aceste raze gi este capabild si produca efecte la mare distanta. Aveti un gaind deja, el va paraseste si se duce, undeva in lume,64 Puterile gandului ca si actioneze asupra creierelor altor persoane. Prin gandirea voastra, puneti in acfiune tot felul de mecanisme pe care nu le cunoasteti. Ce concluzie trebuic sa tragem? Aceea ca, daca lasa libere gindurile negative, intunecoase, di trugatoare, prin legea afinitajii acestea declan- seaza in minfile a mii si mii de persoane stari corespunzaitoare. Chiar daca noi nu ne dam seama, aga se petrec lucrurile. Astfel, devenim responsabili... Vom primi pedepse, deoarece nimeni nu are dreptul sa influenteze negativ 0 fiinta omeneasca, sau sa distruga ceea ce exista bun in ea. Daca oamenii ar fi destul de sensibili, ei ar putea vedea nori care plutesc in jurul anumitor Persoane adic entitai intunecoase; dupa un timp, aceste entitaqi pleaca in spajiu, producdnd stricaciuni, fara ca persoanele respective s4 rea- lizeze ca ele au constituit cauza, Imaginati-va ca urdfi o persoana, mergiind pana la doringa © lichidati, gandindu-va zilnic la acest Jucru; chiar daca nu 0 facefi, pentru cd nu indrizniti, gandurile voastre de moarte risci, totusi, sa se realizeze, deoarece va existacineva in lume care, posedind aceeasi structura, aceleasi dispozitii ca voi, va va capta giindurile prin legea afinitati, gi va fi acela care va comite undevao crima, acarei Viata si circulatia géndurilor 65 cauza veti fi, fara sa banuiti macar. Cati oameni nu comit fapte ingrozitoare, spundnd apoi: ,Nu stiu cum s-a ajuns aici, nu m-am gindit nicio- data la acest lucru, zm ascultat de un impuls ce era mult mai puternic ca mine“, si sunt ei ingigi mirati, neinfelegdnd cum au putut face toate aceste fapte. Ei bine, adesea, fara stiinta lor, acesti oameni au fost influentati. Evident, ceea ce va spun despre gindire este, de asemenca, valabil si pentru sentiment. Asemenea giindului, sentimentul este o forta care il paraseste pe om, ca sa strabata spatiul, cu scopul de a face bine sau ru. Deci, hotarati-vz sa proiectati numai ganduri si sentimente ce vor avea consecinte dintre cele mai bune. Cand veti sfii cd nu veti mai stapani situatia, c& sunteti luati de valul impulsurilor negative, reacionafi, incercati sa imprimati o alta directie. Daca nu veti fi constienti, daca intre- lineti ginduri urate, fara sa le acordati atentie, ele vor lucra pentru nefericirea voastra, Sta scris in Evanghelii: ,,Vegheati!* Adica, sa fifi atenti cu tot ceea ce se petrece in voi insiva, si nu cu ceea ce poate apiirea din afara. Din afara, nu riscim mare lucru, si nu este necesar si fim mereu prudenti, ca sa supraveghem cine va veni sine ameninte la colt de strada.66 Puterile géndului »Vegheati!“... Spiritul, constiinta voastra trebuie sa fie vigilente! Acest fapt priveste viata interioara, mai mult decat viata exterioara. in exterior, sunte{i linistiti, nu riscati zilnic sa vi se puna cufitul in gat dar, in interior, cAte lovituri nu primiti! Sunteti muscati, infepati, descompusi, vi se arunca apa fierbinte in cap, si apoi sunteti bagati in apa foarte rece, este Infernul lui Dantel... Ei bine, toate aceste tulburairi constituic mici fardime de ganduri ce le-ati emis, si care se reintore acum spre sursa. ‘Trebuie s& cunoasteti aceasta lege gi sa intelegeti, de acum inainte, ca nimic nu este mai important decat sa fiti con- stienti si sa va supravegheati gndurile. Evident, nu vefi putea sa ajungeti imediat aici. Veti trece, inca, prin necazuri dar, cel putin vefi avea posibilitatea si devenigi, int-o buna zi, stapani pe situatie. I Dupa forta, natura si calitatea lor, dar si dupa intentia gi sentimentul pe care omul le pune in ele, gandurile se indreapta asupra unor fiinte sau obiecte determinate. Anumite ganduri nu traiesc mult timp, dar altele supraviejuiese secole sau milenii. Da, exista inca ganduri ce plutesc in spajiu,, in aer, din epoca egipteana, caldeeana, asiriana gi chiar atlanteeana: unele dintre ele sunt atat de rele si de veninoase ineat fac inca ravagii, in timp ce altele, dimpotriva, constituie sursa unor mari binefaceri.. Trebuie si considerim fiecare gind ca pe un individ care incearca sa traiasca cat mai mult timp posibil, pana in momentul cand, pierzin- du-si forfele, moare. Toate gandurile de aceeasi natura se alatura, se intaresc si se amplifica. Nu suntem obligati s4 considerm gandurile ca68 Puterile géndului entitati vii, aceasta nu se afirma nicaieri in stiinta oficiala, cAci este un domeniu complet necunos- cut. Numai Stiinta Inifiatica, ce a studiat bine aceastd problema, ne invata ca géndurile sunt entitati vii si ne spune ca nu omul este acela care le creeaza. Ele pot veni sa se instaleze in el, ca si-l distruga sau sa-I ajute, dar nu omul le creeaza; el pregateste numai posibilitatile pentru venirea lor. in cazul gandurilor, totul se petrece ca si in cazul copiilor. Barbatul gi femeia nu pot, niciodata, s creeze un copil, adica spiritul sau; ei fi construiese numai locuinga, corpul fizic, in care spiritul copilului va veni sa locuiasca, iar aceasta locuin{a poate fi o cocioaba, un palat sau un templu, dupa calitatea materialelor pe care ei au reusit sd le pregateasca. Omul nu creeaza, deci, gindurile, ci le atrage sau le respinge, pentru ca in acest domeniu exista la fel legi de atractic si de respingere, Daca cl le-ar crea, ar trebui, de asemenea, sa le poata distruge, ori, nu este cazul, ati facut si voi ingiva aceasti experienta! De cfte ori gandurile nu se ile sau (anfariis este imposibil si va descotorisiti de ele! De ce? Pentru ca afi creat conditii care si le atraga; agi lasat s& zaca impuritati in voi, iar acestea atrag, creaturi care iubesc murdaria. Purificati-va, si arunca asupra voastra, ca vies Viata si circulatia gandurilor 69 yeti vedea atunci ce ginduri vor veni! Exista ganduri in toate regiunile spatiului... pana in lumea Ideilor, despre care vorbeste Platon. Ce sunt Ideile? Sunt principii vesnice, arhetipuri, forte care lucreaza pentru formarea si modelarea Universului. Acestea sunt divinitati. Da, fiecare Idee este o divinitate. Veti spune: Dar atunci, cu ce si cum atragem noi gindurile? Cream noi ginduri care atrag alte ganduri?* Nu, adevarul este ca venim pe lume cu giinduri deja instalate in noi, aceste ganduri sunt asemdnatoare unor lucratori care participa la construirea vietii noastre. Fiecare dintre noi este asemenea unui génd. intreg universul este populat numai cu gandurile Domnului; iar toate creaturile vizibile gi invi- zibile sunt gfndurile Lui. Se poate spune, deci, cA numai Dumnezeu gandeste, iar noi gandim numai in masura in care suntem capabili sa ne apropiem de El, sa ne identificam cu spiritul Sau, Atta timp cat nu suntem, inca, plini de Spiritul Divin, exista alte fiinfe care gandese prin noi, care dispun de noi. Evident, aceste fiinfe pot fi de diferite feluri. Cand sunteti cuprinsi de bucurie, de dilatare, de o stare minunata, cand aveti giinduri de o mare inaltare spiritual, de o mare puritate aceste gfnduri sunt spirite foarte70 Puterile gandului puternice care vin sa va viziteze, s4 va recom- penseze si sa va ajute sd ramaneti pe drumul cel bun. Prezenja lor creeaza in voi stari minunate, apoi ele pleaca iar voi va pierdeti aceste stari. Cautafi sa le regasii, dar nu mai ajungeti la ele. Daca voi le-afi creat, ar fi trebuit sa le puteti regasi atunci cand dorigi. Dar, nu, ele sunt nite vizitatori care au venit in trecere! Fi au traseul lor, programul lor, si cdnd ati pregatit in voi con- diiile favorabile, puteti primi temporar bine- cuvantarea lor. Dar, aga cum v-am spus anterior, gandurile sunt, de asemenea, entitati ce se gasese in slujba omului, gi datorita carora el are posibilitatea sa atraga alte entita{i. Imaginati-va ca avefi servi- tori: ii insarcinati sa pregateasca o petrecere si sa invite anumite persoane. Ei bine, nici acesti invitati si nici servitorii vostri nu sunt cu adevarat voi insiva. Voi sunteti stapanul sau stapana ca- Sei, iar ei sunt servitorii vostri. in acelasi mod, de la nastere, omu! are in el insugi, in slujba lui, un anumit numar de servitori: ginduri, dar si sentimente, impulsuri, care sunt entitati inde- pendente, Eu stiu bine ca va este foarte greu sa acceptafi o asemenea idee, si aceasta se ‘intampla Pentru ca nu ati fost instruiti in acest fel. De asemenea, exist savan{i care spun ca gandurile il di 71 Viata si circulatia gandurilor sunt rezultatul secrefiilor creierului, exact cum bila este o secretie a vezicii. Eh nu, aici ei se ‘inseala. / Deci, atat timp cat avem in noi servitori, avem si posibilitatea si le pregatim conditii, vind sa ne viziteze gi si se pentru ca Cerul fn e : instaleze sub forma de daruri, virtufi, puteri. Si, cfnd nu mai corespundem, aceste entitati ne pairasesc pentru ca nu pot suporta si traiasca in asemenea condifii: ele nu suporta urdjenia, miro- surile urate, fermentatiile si se retrag. Daca noi ingine am fi in stare sa ne formam propriile gan- duri, atunci ar trebui sa ne fabricam gi noi capa- citati, sau sa ne refinem inzestrarile, nu sa le pierdem. Ori, cAti oameni nu si- iu pierdut talen- tul de cAntarefi, de pictori, de scriitori, de muzi- sau darul de vindecatori, de clarvaza- cieni ete. tori. Fara intrerupere, in noi intra entitati iar altele ne parasesc. in noi insine (in interiorul nostru) este un du-te-vino, fiindca noi suntem asemenea unei case cu multe etaje si camere, unde circula multi locatari. Da, adesea, stapanul casei, stracul este inchis intr-o mica celula, intr-o parte, gi nimeni nu-] asculta, nimeni nu i se supune. Tar ceilalti, locatari, servitorié igi impun vointa lor. Ei au organizat o revolta, l-au inchis intr-o all72 Puterile gandului temnita unde abia ji ofera o bucata de paine gi putina apa, ca si nu moara de foame, dar ei sunt aceia care conduc, care comanda... Nu ma credeti? Dar, aga este, exista multi oameni care nu mai sunt stapani pe situagii, care nu mai sunt conducatorii propriei lor imparatii Toate entitatile care locuiesc in ei manénca, beau, se desfata, iar ei, sdracii, nu le pot impiedica, nu mai au nici un cuvant, nimeni nu ji mai asculta. De ce? Pentru cd ei nu au fost intelepti, s-au lasat prada placerilor inferioare, capriciilor, atragand, astfel, un numar din ce in ce mai mare de entitati inferioare, care acum fi {in legati. Le mai ramane unica posibilitate sa constate ceea ce se petrece, fara sa schimbe ceva. Deci, ca sa restabileasca situafia, ei trebuie si caute ajutoare, pricteni, gonindu-si dusmanii, reluand controlul asupra imparatiei lor. $i, nu vor trebui sa astepte, va trebui actionat imediat, astfel totul va merge din ce in ce mai rau. Evident, va este greu sa infelegeti ca nu voi insiva va creati gindurile, dar aceasta este reali- tate, Omul dispune de o muljime de ginduri, ce stau in slujba sa, exact cum un tata poate avea zeci de copii care il ajuta in munea, dar pe care nu el i-a zamislit. Tatal si mama au dat corpul fizic, dar spiritul a venit din alta parte. $i raportat pre neem en Viata si circulatia gandurilor 73 la spirit, noi ingine suntem, de asemenea, un gind, dar creat de Dumnezeu, nu de noi insine. Noi suntem, deci, un génd puternic, bine inar- mat, care are, la randul sau, in slujba sa, alte ganduri. Noi suntem o creatie a Domnului, numai El creeazii ginduri si le poate trimite. ingerii, Ar- hanghelii sunt, de asemenea, ganduri ale Domnului; Universul este templul pe care Domnul I-a populst cu gandurile sale, adica cu servitori, entitati, spirite. Domnul a creat gin- durile, spiritele, iar Universul este salagul facut sa le adaposteasca. La fel, omul pregateste condifiile, locuinga care va primi gindurile, Nu el le creeaza, aga cum nu creeaza viata copiilor sai. Paringii sunt educatorii, li s-au oferit cateva creaturi si le ingrijeasca, si le educe. Ei nu stiu nici de unde vin, nici cine sunt ele, dar voi trebui sa stie ca intr-o buna zi vor da socoteala de felul cum s-au achitat de sarcina lor. Daca au fost neglijenti, neaten{i, vor fi pedepsiti; dar, duc au fost edu- catori buni, vor primi recompense pentru munca pe care au depus-o. Ganditi-va la aceasta comparatie dintre gdnduri si copii; va pare, poate, foarte simpla, nu destul de filozofied dar, totusi aceasta este74 Puterile gandului realitatea. Sunteti inconjurati de gindurile voastre, ca de proprii copii. Da, o droaie de copii! Trebuie sa-i hrani(i, sa-i spalati, sa-i instruiti; fara sa fim constieni de acest fapt, unii sunt agatati de noi, obosindu-ne, epuizindu-ne; alfii pleaca oriunde in lume pentru a fura, a prida. Dar, cum in lumea invizibila exista, de asemenea, o forma de politie, ea va cauta pentru a va face respon- sabili de prostiile copiilor vostri gi atunci sunteti, plimbat prin fata tribunalelor, de sus, care va con- a platiti daune si interese! Aveti necazuri, , tristeti, amaraciuni, gi nu stiti de ce? Simplu, pentru ca in lumea invizibila aveti datorii de platit. Tata de ce, am insistat mereu asupra faptului ca prin dorinfele si gandurile noastre trebuie sa formam copii ingeresti, divini, care s4 ne incon- joare si sa ne aduca numai binecuvantari. CUM SE iNTRUCHIPEAZA GANDUL IN MATERIETrebuie sa revenim, fara incetare, asupra acestei probleme a gandului: ce este el, cum lucreazai, cum se intruchipeaza in materie si care sunt conditiile necesare ca el sa se poati realiza, ‘implini, Multe lucruri in viata depind de buna {ntelegere a acestei probleme. Dacti ea nu este clara, un mare numar de alte probleme vor ri- Anumiti spiritualisti, citind pe undeva ca gindul este o for{a atotputernica, fara si fi studiat bine in ce caz este adevarat si in ce caz nu este, se lanseaza in exercifii de concentrare, pentru a obfine rezultate in p'an psihic si, cum nu le obtin, sunt dezamiagiti. Dar, chiar daca se concentreaza ani in sir, ei nu vor cjunge la nimic, pentru ca nu au studiat bine problema. Gandul este atotpu- ternic, este adevarat, dar pentru a injelege in ce consta puterea sa, trebuie si stim in ce regiune, sicu ce materiale lucreaza, cum el influenjeaza78 Puterile gandului alte regiuni, apoi altele, pana la cobordrea lui in materie. Natura a stabilit legi. De ce, atunci, omul trebuie si piarda atata timp gi forta pentru a infrange aceste legi? Daca veti dori sa faceti va parvina o bucata de zahar, din cutie pana la gura voastra, puteti sa va concentrati mult gi bine, ea nu se va misca, si veti fi descurajati, dezama- giti. in timp ce, privifi: o luati cu mana, o punefi in gura gi asta e, fara povesti! Natura ne-a dat mAaini pentru a apuca obiectele. Vefi spune: ,,Dar, atunci ce trebuie sa faci cu géndul?* Cu gindul se pot realiza lucruri mult mai importante, numai ca trebuie si-i cunoastem natura, mecanismul gi ‘i stim cum lucreaza. Gandul este o forta, o energie, dar este, de asemenea, 0 materie foarte subtila care lucreaza int-o regiune foarte departata de planul fizic. Sa luam exemplul antenelor. Afi vazut antene de radio sau de televizor pe un acoperig sau in varful unui turn, si stiti cd ele servesc la captarea undelor, a vibratiilor. De cand sunt acolo, ele s-au acoperit de materie, sau au pastrat, undeva, ceva din ceea ce au captat? Nu, ele nu si-au schimbat nici greutatea, nici volumul; ele au primit ceva, dar acel ceva nu este material. Este mereu necesar un punct de vedere material, Cum se intruchipeaza gandul in materie 79 pentru a produce unde, dar undele — ele insele — nu sunt materiale. Deci, antenele capteaza vi- brajii de anumite lungimi de unda, apoi le trans- mit la tot felul de aparate care, la randul lor, trans- mit migcari altor aparate ce declanseaza feno- mene fizice. Sau, sd presupunem cé exista o bila, pe sol; cu mana sau cu ajutorul unui obiect, eu o lovesc si lovind-o, fi comunic 0 energie. Nu i-am comu- nicat nimic material, dar aceasta bila incepe sa se rostogoleasca, pentru ca i s-a transmis 0 ener- gic ce a pus-o in miscare, pfina la epuizarea aces- tei energii sau a contactului cu un obstacol. Aceste exemple va pot face si intelegeti ca gandurile pe care le formam nu ating, inca, ma- teria densa, vizibila, ele nu ating si nu fac sa vibreze decit ceea ce se apropie, cel mai mult, de natura lor, adic elementele cele mai subtile care exist in noi, sau la alfii. Deci, gandul nostru se comunica exact cum energia motrica se comunica bilei. Gandirea, ca energie, ca vibratie si fora este perceputa de anumiti centri, care sunt dotati cu antene: aceste antene, situate in creier, sau chiar mai sus, in planul eteric, se pun in vibratie si trimit mesaj altor aparate; in acest moment, in tot corpul se produc inregistrari, cuplari, circu-80 Puterile gandului lati de forte, de energii. Evident, acestea nu se vad, si este inutil sd asteptam sa vedem rezultate in plan fizic. Dar, o schimbare s-a produs in plan subtil, si, daca se intampla ca totugi comunicarea s& poata avea loc, cu alte regiuni mai dense, cu alte aparate mult mai rudimentare, se va ajunge la fixarea completa a intregului sistem de con- tacte si comunicatii. Aga se intampla intr-o uzina, priviti: totul este conectat, totul este gata, exista doar un buton pe care este suficient sa ape: cum el este legat prin fire de o multime de masi- narii, de circuite de transmisie, toate maginile se pun in migcare. Daca ajungem sa realizim o legatura asema- natoare in fiinta omeneasca, gdndul poate produ- ce imediat rezultate palpabile in materie. Dar daca comunicarea nu este stabilita corect de la un plan la celalalt, gandul nu poate actiona imediat, apar gauri, zone moarte gi curentul nu mai trece. Géndul, pe care omul il proiecteaza, actio- neaza deja in zona sa superioara gi pune in migca- re aparate de o mare subtilitate, dar el nu poate produce nimic in plan fizic atit timp cat releele de transmisie nu sunt cuplate. Imediat ce se stabi- leste comunicarea, energiile circula si pot produce efecte in materie. in acel moment, gandul este puternic, este magic, se manifesta in implinire. Cum se intruchipeaza gdndul in materie 81 Acum, pentru ca totul sa fie clar, sa stii ca atunci cdnd se spune despre gind ca se poate realiza, este absolut adevarat, dar sa vedem cum trebuie infeles acest Iucru. Sa luam exemplul unui om care devine hof, La inceput, el se multumeste i imagineze: ,,Ah, ar fi suficient sa ma strecor, acolo, sA intind mana...“ El nu are inca, nici doringa si nici curajul necesar sao faca; din cand in cand, el revine la aceste ganduri, isi imagi neaza scena, conditii’e: multimea din metrou sau un mare magazin, si mana sa ce se strecoara intr-un buzunar, intr-o geanta sau pe un raft. Dar, aceasta raméne, ined, in plan mental, el nu face deocamdata nimic, nu este capabil. Numai ca, iat& cum acest gand s-a inregistrat, el declangeaza anumite mecanisme in planul astral i, de aici, se deschide drumul sau de coborare péna in materie. lar materia, aici, pentru hotul nostra, este fapta, gestul. La inceput, este ca si cum nu ar fi fost nimic, ceea ce-] preocupa pe acest om ramane invizibil, in aparen{a el este cinstit, integru. Dar, deja gandul sau a coborat in planul sentimentului; el incepe sa doreasca cu ardoare realizare se va produce. realizarea sa, gi ace: Comunicajiile, legaturile sunt pe cale sa se faca si, iata cd intr-o buna zi, mana sa se agata foarte natural de un portofel sau de un alt obiect. Deci,82 Puterile gandului vedeti, g”ndul sau care era foarte sus, in planul mental, a coborat in planul astral, adica in planul dorintei, si de acolo, in planul fizic. Cum se poate spune atunci despre gand ca nu se intruchipeaza? Sa luam inca un exemplu. Un omeste calm, linistit, idealist. Cand fi dai o palma, intinde si alt obraz. Dar, iata ca intr-o buna zi, citind lucriri istorice, descopera ideile unor ginditori, ale unor oameni politici din trecut care au tulburat societatea si au antrenat mulfimile in tot felul de aventuri. Pace o pasiune pentru ei, se hraneste cu operele lor gi devine din ce in ce mai curajos. In sfargit, el se inscrie intr-un partid, incepe sA actioneze si devine capabil sa convinga, sai antreneze pe alfii, si iata-I in fruntea unei revolutii in {ara sa. Totul a inceput prin idei, teorii, printr-o filozofie. Deci, cum poti nega ca gandul nu are o putere formidabila? El este invizibil, nu ajunge s4 miste o bucat de zahar, dar poate ridica milioane de oameni! Gandul trece prin ziduri gi obiecte fara sa lase urme gi, ca $4 actioneze asupra materici, trebuic st se construiasea punti, adicd numerosi intermediari, Determinati-I sa treaca prin acesti intermediari si veti vedea ca el devine capabil sa zguduie intregul univers. Acesta este sensul frazei lui Athimede: ,,Dati-mi o parghie in spatiu Cum se intruchipeaza gandul in materie 83 si voi ridica Pamantul, Punctul de sprijin este acest intermediar. Este nevoie mereu de un intermediar, caci gandul nu este puteric si efi- cient in actiune, decat cu conditia tecerii prin intermediari care ii permit coborarea in materie. Aveti idei, minunate, divine chiar, dar unde sunt rezultatele?... Acest fapt dovedeste ca trebuie sa mai munciti inca, pentru a permite coborirea acestor idei in planul fizic. Ei da, asta este problema, ele trebuie sa coboare! Veti spune Am idei“. Bravo, este foarte bine, dar aceste idei va vor lasa sa murifi de foame si de sete daca nu veti sti sa le concretizafi in fapte. Nu ¢ suficient sa avefi idei. Multi oameni le au, dar traiesc in aga fel incat nu exista niciodata 0 comunicare intre aceste idei si faptele lor. Trebuie un intermediar, un pod: acest intermediar este sentimentul. Prin sentiment, ideile se transforma in carne si oase, materializndu-se. Sentimentul este, deci, parghia capabila s& actioneze asupra materiei. Gandirea prea inde- partata, prea subtila, trece fara s4 poata atinge ceva, si nimic nu va vibra, Ea nu poate atinge decat,,antenele“ noastre, aparatele personale cele mai subtile, situate foarte sus, in domeniul spiri- tului. Spiritul trebuie sa treaca prin suflet, ca sa atinga materia, adica prin intelect si inima. Pot84 Puterile gandului sa va explic aceasta prin analogie, cu ajutorul unui fenomen pe care voi toti il cunoasteti actiu- nea soarelui asupra aerului, a apei si a paman- tului. Soarele incalzeste aerul si vaporii de apa care formeaza atmosfera, acrul cald tinde sa se ridice creand zone de presiune joasd, pe cand aerul rece se comprima, se taseaza la pamant credind zone de inalta presiune. Atunci, de la presiunile inalte catre presiunile joase, circula vanturile. Cand diferenta de presiune se accen- tueaza, vanturile devin foarte violente gi se pot produce tornade gsi uragane devastatoare. in plus, sub efectul caldurii soarelui, apa din ocea- ne, mari, lacuri, rauri, se evapora gi ured, Cand acrul atinge o anumita stare de saturatie, vaporii de apa se transforma in ploaie sau in zapada, iar aversele si torentii actioneaza asupra paman- tului, modelandu-i relieful. in fiecare zi, aceste fenomene atmosferice se produc pe toata su- prafata pamantului, iar cauza lor o constituie soarele, in noi, soarele corespunde spiritului, aerul ~ gindului, apa — sentimentului, pamantul — corpului fizic. Cand spiritul acyioneaza asupra gandului, acesta antreneazit la randul sau senti~ mentul, iar sentimentul se arunca la randu-i Cum se intruchipeaza gandul in materie 85 asupra corpului fizic, pentru a-l face sa alerge, s gesticuleze, st vorbeasca. Deci, corpul fizic se misc sub efectal sentimentului, acesta este trezit prin gndire, iar gindul se naste sub influenta spiritului... Acest mecanism este acolo, in ficcare zi, sub ochii nostri: sub influenta aerului, apa modeleaza pamantul, ii da forme, i sculpteaza. Anumite locuri se acopera de aluviuni, altele se macina gi sunt duse in mare, tc.... La fel, prin spirit, prin ganduri, omul poate actiona asupra corpului fizie, dar cu condifia si ageze aerul si apa intre cele doua. Aici, aeral reprezinta sistemul nervos iar apa reprezinta sangele. Sistemul nervos regleaza circulatia singelui in organism, iar sangele depune anumite elemente, scoate altele si modeleaza, astfcl, corpul fizic. Se poate studia acest subiect in detaliu, dar acum va indic cAteva linii generale. Eul Supe- rior este ideea general care ma intereseaza si, se poate trage aceasta concluzie: daca fiinya ome- neasca ar sti si interpreteze si si aplice in viata sa interioara acest proces natural, normal, al ac- {iunii soarelui asupra pamantului prin interme- diul aerului si al apei, ea ar putea si realizeze ine gi in afara de sine. Lata mari transformari in in ce consta puterea gandului.86 Puterile gandului Trebuie s stim, inainte de toate, ca gindul nu poate exercita direct puterea sa in planul fizic. Trebuie sa existe intermediari. Nu se ia jarul sau fiertura cu mana, ci cu vatraiul sau cu un polonic. Aga se intimpla peste tot. Bratul, daca vrem sa intelegem ce este braful, ci bine, el este chiar intermediarul dintre gind gi obiect. Cand iau aceasta bucata de zahar, cine actioneaza? Gandul meu este acela. Dar, prin intermediul bragului, gandul a actionat. Acum, si presupunem ca gan- direa mea raméne inactiva... Tati, am brajul, dar nici un gand, nici o dorinta nu il impinge sa ia aceasta bucata de zahar: ci bine, bratul meu nuo va ridica. in acest sens se poate vorbi despre puterea gindului. Gandirea este mereu cea care ii face pe oameni sa alerge sau sa se opreasca, care incita la razboi, la devastari sau la cele mai nobile fapte... Da, gandul este activ. poate actiona, dar cu condifia sa existe brafe care si-l sustina. Omul, la fel, este un executant, un braf. Braful omului este un simbol al omului insusi, ce reprezinta, la ‘indul sau, un alt brat. Da, brajul este un rezumat al omului, omul este un brat pentru gind si, poate ca giindul este, de asemenea, un brat pentru alte gdnduri, din regiuni din ce in ce mai inalte, pana Cum se intruchipeaza géindul in materie 87 la Divinitate, cea care foloseste toate brajele, adica toate creaturile. Tata de ce Stiinta Initiatica din toate timpurile a formulat ideea ca tot ce vedem in natura animale, insecte, copaci, munti, lacuri, fructe, flori — nu sunt decat génduri cristalizate. De asemenea, si voi sunteti ganduri materializate. Omul este un gand, o idee... $i, pentru a putea cunoaste acum care este gindul, idea ce se afla la originea unei creaturi, este suficient sa studiem, acea creatura. Daca un om este perfect, inseamna ca ideea care i-a dat nastere este perfecta. Fiecare gand se materializeaza: caracatita, viermele, scorpionul, tigrul, au luat culoarea si forma gin- dului ce s-a introdus in interior, un gand de cruzi- me, de riutate, de urd si perfidie, de senzualitate. Deci, fiecare gand, fiecare idee (chiar daca cei doi termeni ,,idee* si ,,g4nd" au un sens diferit) are o forma, o culoare, o dimensiune. De aceea, toti Initiatii vad gi intrevad lumea ca o creatie a gandului, o condensare a lui, a gandirii divine. Cand oamenii au ganduri si dorinfe divine, deja aceste ganduri si dorinje se realizeaza int- © parte a universului, dar si in insasi fiinta lor. Cand oamenii sunt rai, razbunatori, cruzi, gén- durile lor, dorintele lor, se realizeaza mereu sub88 Puterile géndului © forma sau alta, intr-o parte a lumii sau in ei insigi. Acest fapt nu este vizibil imediat dar, intr- o buna zi, totul se va vedea. De asemenea, mai trebuie sa stim ca toate plantele veninoase gi toate animalele salbatice sunt alimentate, hranite si sustinute prin géndurile si sentimentele rele ome- nesti. Da, veninul pe care ele il contin se disti- leaza undeva si se va intari nocivitatea acestor animale sau plante. in timp ce, gandurile bune, sentimentele bune ale tuturor creaturilor vizibile si invizibile vor intari tot ce este bun, incdntator si parfumat in natura. Deci, fara voia noastra, participam la creajie, cu tot ce are ea bun sau rau. Ceea ce fi impiedica pe oameni sa infeleaga efectele propriilor ganduri si sentimente este faptul ca acest efecte nu sunt imediate. Dar, nu efectele imediate trebuie sd va convinga. Unii spun: Pentru ca nu vedem rezultatele, ne este imposibil si credem*. Dar, Initiatii care gi-au dat silinta sa observe, sa constate, sa verifice tot ce se petrece in natura, stiu cd totul sfargeste prin condensare. La fel cum se produce cristalizarea sarurilor. Priviti un lichid in care un chimist a dizolvat o sare si veti spune: ,,Nu este nimic jin acest lichid", pentru ca nu vedeti nimic + Asteptati, va spune chimistul, il vom incalzi“ Cum se intruchipeaca gdndul in materie 89 Daca se Si, sub efectul caldurii apar cristal creeaza conditii favorabile, sarea cristalizeaza. De asemenea, exist multe lucruri in mintea le creati conditii favorabile, le ¢ in fapte. oamenilor: daca veti vedea material'zndu-s ‘Acum, va voi spune ca gindul poate, de asemenea, sa se intruchipeze in alt fel. De exemplu, cineva doreste si puna, cu ajutorul gandului, sare in supa. Dupa mine, v-am spus, este preferabil sa-s: sireze supa lund sarea cu mina! Dar, sa presupunem ca unii cunosc legile materializarii géndului, asa cum se practiced in sedintele spiritiste; atunci, ei pot sa materializeze 0 mana fluidica si, cu aceasta deja condensatai, dar invizibila, vor cauta sarea si o vor pune in supa. Gandirea esie, deci, capabild sa atinga materia, dar printr-un alt plan: trebuie sa o infa- guram intr-o materie mai densa, materia eterica; aceastd materie eteric va atinge materia fizica, fiindca ea apartine aceleiasi regiuni si, deci, ele au afinitati. Ca sd poata actiona asupra obiectelor sau fiinfelor, giindul trebuie condensat. Acest lucru este posibil: lucrdné mult timp asupra unor creatii mentale, adaugindu-le chiar particule din pro- pria lor materic, oamenii ajung si imbrace aceste forme-ginduri cu materie fizica. Anumiti fachiri90 Puterile gdndului 0 pot face rapid, pentru ca ei cunose tehnicile ce permit materializarea unei forme-gand, pentru ca ea sd devina v 1a si tangibila. Dar, ce se poate objine in acest fel nu este de un nivel spiri tual prea ridicat. A transmite pudra prin ganduri sau a face si se materializeze fructe sau flori, bineinjeles ca este fantastic, dar asemenea dovezi pot contribui la venirea impar Trebuie sa stiti ca Inigiafii nu se ocupa cu producerea unor asemenea fenomene. Ei o pot face, dar cunose multe alte lucruri care fi deter- mina sa inteleaga ca acestea nu sunt activitati economice, ca ar pierde multa energie si timp in zadar. Este atat de ugor siti folosesti mana pentru a pune sare intr-o supa! Dar, spre ce se concentreaza atunci Initiatii? Spre alte activitati mult mai importante. Ei lu- cfeaza pentru a produce transformari binefik toare in mintea oamenilor. Fiindca, odata ce aceste transformari se produc in capul lor, men- talul va gasi mijlocul de comunicare cu senti: mentul, iar sentimentul cu actiunile..., si astfel oamenii se vor indrepta intr-o directie bund. lata, deci, 0 activitate mult mai utila decat aceea de concentrare pentru ridicarea sau indoirea obiec- telor, deoarece, preocupandu-ne cu acest gen de practici, nu vom realiza nimic in sufletul, in Cum se intruchipeazd gandul in materie 91 inima gi intelectul nostru, ca sé devenim mai buni, sa ne instruim gi sa ne indreptim spre Dumnezeu. Anumiti yoghini sau magicieni s-au oprit asupra unor fenomene de foarte mica importan{a, in timp ce adevaratii Injelepti tsi spun: ,Este posibil, putem sa o facem, dar pierdem mult timp gi energie, gi ce objinem? Este atat de putin! Nu merit osteneala. Ne vom concentra energia lucrand in alte domenii care sunt de milioane de ori mai importante pentru viitorul omenirii*. Este adevarat, eu sunt mirat cind vad anu- mifi fachiri, anumiti yoghini, care s-au exersat in realizarea unor numere spectaculoase, ca sa: uimeased pe toji gura-casca. Acela care posed’ daruri psihice de exceptic, 0 capacitate de con- centrare, o putere de gandire, iesite din comun, trebuie sa le puna in serviciul cautarii imparatiei Domnului, si nu pentru exhibitii de circ. Deci, nici pe voi nu va sfatuiesc sa va an- gajati in aceste exercifii de magie. Aceasta cu- noastere pe care o posedm trebuie sa o utilizam jntr-o munca ce merit osteneala, si care este de cea mai mare importanta_ pentru viitorul ome- nirii, Si, pentru ca stiji acum ca, mai devreme sau mai tirziu, gandul se realizeaza, va trebui sa sporiti speranta, curajul, si sd nu asteptati rezul-92 Puterile gandului tatele imediate. Daca veti astepta si urmari rezul- tate imediate, veti fi dezamagiti, descurajati, veti dona totul, gi este pacat! Deci, ce facem noi in Fraternitatea Alba Universala? Lucram pentru a construi punti Demult, v-am spus: sunteti lucratori de Poduri side Sosele. Da, construiti punti intre voi intre gAndirea voastra si materie, si cum aceas instalatie este delicata si complicata, va trebuie mult timp. Dar, odata terminata instalatia, veti vedea cum totul va functiona! Veti apasa pe un buton si, ca in uzina, toate maginile se vor pune in migcare, dar cu conditia ca totul sa fie bine legat. i soare, a Privii un ceas: el are un are ce pune in miscare angrenajul, adica un sistem de roti care, de la cea mai mica la cea mai mare, transmit migcarea, actionand limbile, Arcul nu este legat direct de limbi, pentru cd le-ar da acestora un impuls prea brusc. fntre ele exista intermediari, ca sa controleze migcarea, sa 0 dozeze, si o re- gleze cu precizie. Astfel limbile pornes Vedeti, aici apar intermediari intre principiul care da elanul, impulsul, si organele care execut un ordin sau afigeaza un rezultat, Exista, inca, multe mecanisme intr-un ceas, pe care le veti regaisi in organismul omului. Acela care observa si judecd Cum se intruchipeaza gandul in materie 93 corect, va vedea acest mare adevar in fizica, in chimie, biologie, geografie, istorie, in sociologie, in psihologie, peste tot... Pentru ca pamantul sau corpul fizic s& se transforme, trebuie, mai intai, sd se stabileasca comunicafii cu lumea spirituala cu Cerul, adica cu lumea Ideilor, despre care vorbea Platon, lumea arhetipurilor care nu este altceva, pentru mine, decat lumea divina. Aceste cai de comu- nicare trec prin suflet: spiritul nu ajunge sd atinga materia dect prin acest intermediar care este sufletul, caruia ii corespunde in organismul omenesc sistemul rervos si sistemul circulator, Sistemul nervos este mai aproape de spirit, iar sistemul circulator este mai aproape de materic. Sistemul nervos este analog aerului care alimen- teazii focul, adica spiritul; sistemul circulator este analog apei care hrineste pamantul, adied corpul fizic. Trebuie sa studiafi acesti doi intermediari, aerul si apa, carora le corespund, in planul fizic, gindirea si sentimentul. Deci, in varf se gaseste spiritul care influen- {ez gdndirea. Gandul este mai material decat spiritul si este legat de sentiment. De exemplu, daca va gainditi ca un apropiat va devine dugman, periculos, va veti schimba sentimentele, nu-] veti mai iubi. Invers, daca o fiinta pentru care nu ati94 Puterile gandului avut nici 0 traire va poate fi benefica, deoarece Providenta v-a scos-o in cale pentru binele vostru, veti incepe sa o iubiti. Sentimentul variaza dupa natura gandurilor, de cate ori nu s-au Constalat toate acestea. $i, cdind este acolo, sentimentul il impinge pe om spre actiune, deoa- rece el doregte mereu sa se exprime prin actiuni. ‘Va ganditi la o femeie; daca nu aveti nici un sen- timent pentru ea, giindifi doar ca este draguya, amabila, si o lasa{i in pace. Dar, iata cd apare sentimentul: dintr-odata va aratati intreprinzator. Sentimentul nu asteapta. El va pune corpul in iscare si alergati sa cumparati flori, sa imbra- tisati persoana jubita. Cand nu exista sentiment, chiar gasind incantatoare persoana respectiva, veli gindi: Ah, nu, ea nu imi spune nimic!* Dar, imediat ce apare sentimentul, nu mai este acelagi lucru; el se realizeaza imediat in materie, deoarece este legat de ea, si declangeaza un intreg mecanism, Sa nu incercati sa atingefi materia prin gandirea voastra, nu veti ajunge niciodata sa o faceti. Gandirea serveste, mai ales, la cunoastere, la injelegere, la orientare, dar ea nu poate actiona supra materiei daca mu se amesteca inima. Cat timp dorin{a gi sentimentul nu sunt trezite in voi, nu veti face nimic. Vefi actiona, poate, din Cum se intruchipeaza gdndul in materie 95 anumite ratiuni, dar fara convingere, fara gust. ‘Anumite persoane nu incearca nici un sentiment actionand ca niste automate. In timp ce, daca sentimentul... Oh! Evident, aceasta nu vrea A spund cd ne-am orienta mai bine. Adesea chiar mai rau, pentru cd nesocotim motivul pentru care acfionam, dar stim cel putin ca suntem impingi si alergdm direct spre felul propus. Am lasat de-o parte multe detalii, m-am oprit numai asupra esen{ialului, pentru ca acesta si fie clar. Refineti, deci, ca gandirea este o forta, ce trebuie corect infeleasé. Cat timp nu ati pregatit intermediarul, parghia, braqul, s4 nu credeti ca gndurile vi se vor realiza, ele vor ramAne sus, in plan mental, plutind. Ele se vor inregistra, desigur, dar nu vor produce rezultate in materic. in timp ce, daca le faceti sa coboare in sentiment, ele vor produce mereu rezultate. Sa ludm, acum, problema hipnotismului. Veti da, de exemplu, cuiva 0 bucata de hartie spunandu-i: ,,lata, este un trandafir, miroase-I, ce parfum are?* $i el va spune ce parfum delicat are acest trandafir. Aceasta se intémpla pentru ca, el se afla intr-o stare hipnotica, cfind gandirea se realizeaza instantaneu, nu in plan fizic, ci in plan mental. Acest om v-acaptat gandul. Gandul vostru, cu cuvintele pe care le-afi pronunfat, a96 Puterile gandului format, deja, trandafirul, in planul mental; si cum omul nu mai este in planul fizic, el respira cu un simf mai subtil, in planul mental. Deci, el simte parfumul trandafirului, nu se ingeala. Sau, ii dati cuiva apa spundndu-i: ,,ata, este coniac, te vei imbata", El bea, gi se imbata. Ce s-a intamplat? La fel, omul nostru este intr-o alta regiune si, in aceasta regiune, apa nu mai este apa, ci alcool Aceasta arata ci puterea gandului este absoluta si imediata, dar unde? in planul mental. Stiind aceasta, voi puteyi construi totul, puteti realiza imediat totul, dar sus, nu in materi Vrefi castele, parcuri, gradini, magini, femei care danseaza, pisari cAntatoare?... Imediat, vor fi acolo. Daca afi fi putin clarvazatori, le-ati vedea deja pentru ca ele sunt o realitate. Veti spune: »Dar nu este nimic, nu le ating. Da, pentru a le putea atinge, prictene, ifi vor trebui, poate, secole. lat adevaratul injeles al problemei. Puteti face tot felul de experiente. De exem- plu, sufla un vant foarte neplacut. Pronuntati cateva cuvinte, pentru a-I indulci, spunandu-i: »Ce amabil esti, ce blind esti! Nu esti rau, din contra, imi placi. $i cateva miniute dupa... Oh! evident, nu vantul s-a schimbat, ci voi. Ceva in voi s-a schimbat gi vaintul devine cao mangiiere. Dar, trebuie sa stim sa pronuntam cateva cuvinte, Cum se intruchipeaza gandul in materie 97 pe care uitam sa le spunem pentru a ne autosu- gestiona. Vefi spune:,, Dar cfind te sugestionezi, toate devin minciuni, iluzii*. Nu! Acestea sunt creatii. Sugestiile sunt creatii subtile; antenele au sesizat ceva gi au transmis totul pana la epi- derma si papile, adica pana la celulele sensibile. Iaté cum multi oameni pot fi sugestionati, chiar oameni normali. De cate ori nu sunt sugestionati oamenii, este de neinchipuit. Da, multimi intregi. Un om dotat cu o gandire puternica si cu un creier puternic spune anumite lucruri gi toata lumea incepe s simta acele lucruri. Cate cazuri nu s-au vazut in istorie! Jata, trageti acum-o concluzie. Lucrati cu gindul, dar nu va imaginati ca gandul se va realiza imediat in planul fizic. Veti spune: Da, uncori este suficient si pronunti cateva cuvinte pentru a te simi imediat intr-o alta stare“. Da, dar cum v-am explicat, asta nu se produce in plan material, ci doar in plan astral si in plan mental; acolo afi simgit ceva, Schimbarea poate surveni, deci, imediat, dar sus. Daca sunteti sus, imediat géndul vostmu se va realiza. in lumea fizica, Ge asemenea, gdndul se poa- te realiza imediat. Anumiti magi sau magicieni sunt capabili sa faca sa izbucneasca furtuni sau sa le linisteasca, si provoace boli sau vinde-98 Puterile gandului cari...Da, dar ei lucreaza asupra intermediarilor, asupra ,,podurilor si soselelor. Dar, pe voi, in orice caz nu va sfatuiesc sa va lansa{i in exersarea puterii gandurilor voastre asupra materiei, Lu- crafi cu puterca gindului, dar sus, cerand cele mai bune lucruri pentru evolufia voastra si a intregii umanitati. Acolo veti avea mereu rezul- tate... Apoi, inarmati-va cu rabdare gi asteptati Credinta mea, inerederea mea, nu sunt ba- zate pe vid, pe iluzii, ci pe stiinta. Tot ceea ce cred, tot ceca ce sper, tot ceea ce fac, este funda- mentat pe cunoastere, gi puteti gi voi intra linistiti jn aceasta cunoastere. Daca nu aveti rezultate, nu trebuie sa afirmati ca tot cea ce afi invatat este minciuna, trebuie sa va revizuiti instalatiile, pentru a vedea daca nu va lipseste o piesa, pe undeva. Este imposibil sé va puneti magina in migcare fara anumite piese. Este imposibil ca ceasul vostru sa va arate ora exacta, daca induntru este praf: trebuie sa-1 dati la curatat. Deci, daca ceva nu merge in voi, nu stiinfa este cea care a gresit, poate fi cunoasterea voastra care nu este inc’ completa. Odata ce ai ingeles acestea, aveti toate posi- bilitatile sa creati. Fiindca, creatiile spiritului sunt adevaratele creajii. Nu le vedeyi? Nu are nici 0 importanta; nu va opriti asupra problemei de a Cum se intruchipeaza gandul in materie 99 vedea sau nu. Trebuie sa stiti ca sunt realitati, asta este tot. $i, crezfnd in realitatea lor, ajutati aceste creafii sa se incarneze mai repede in materie. Da, daca cunoasteli bine toate aceste adevaruri, pute{i ugura munca tuturor spiritelor luminoase din lume; destinul vostru este si participati total, constient, intr-o buna zi, la aceasté munca. Daca, pnd acum afi fost inefi- cienti, inseamna ca nu afi fost pregatiti, inter- mediarii nu au fost la inaltime, deoarece nu afi lucrat indeajuns asupra lor, necunos atunci, cum sa lucrezi cu ceva necunoscut? Dar, cunoscand acum existen{a si importanta lor, prin puterea credintei veti putea lucra cu acesti intermediari si, apoi, va vefi putea lansa in creatii deosebite. Deja, unii dintre voi incep sa creeze, dar aceste creatii sunt inca hibride, slabe, instabile, caci voi nu sunteti deocamdata nici foarte con- vinsi, nici constienti, iar o parte din gandurile voastre hoinarese aiurea... in anumite zile deve- niti mai constienfi, in acord cu idealul vostru divin, mai hotarati sa va punefi in armonie cu el. Altadata spune{i: .,Bine, azi imi iau liber, dar méine vom vedea... Azi, mai fac o concesie, dar maine ma voi corecta". Cum doriti, dar sa nu va mirati daca gandul vostru va ramane ineficient.100 Puterile géndului Va intrebaji, acum, cum se realizeaz’ con- tactul cu lumea spiritului? V-am vorbit, recent, despre antenele ce capteaza unde, vibratii. La fel, omul poseda propriile sale antene spirituale. Dar, in timp ce antenele, materiale de radio, de televiziune, ramén fixe, antenele spirituale sunt mobile, extrem de mobile, fiind ca sunt vii. Ele sunt comparabile cu o serie de diapazoane care, in functie de lungimea bratelor, vibreaza la anu- mite lungimi de unda cu care sunt in rezonanta, in afinitate. Puteti face o expericnta: fixati pe suporti mai multe diapazoane de lungimi inegale si cAntati la pian diferite note: do, mi, la... Ei bine, la fiecare nota veti auzi un diapazon care raspunde: este cel care se afla intr-o afinitate per- fect cu unda care ji parvine. La fel se intampla gi cu oamenii. Daca vor s& capteze undele Cerului, trebuie sa-si scurteze antenele; cu cat le vor lungi mai mult, cu atat oamenii vor primi unde mai joase, pana la lumea infemului. Depin- de de om sa poata intra in contact, vibrand pe o anumita lungime de unda, in functie de lungimea antenelor sale spirituale. Eu spun sa lungim sau sa scurtaém antenele, dar este un fel de a vorbi; se pot folosi, de asemenea, $i alte expresii care s& defineasca posibilitatea omului de a se mate- rializa sau spiritualiza. Cu cat se va materializa, cu atét va primi comunicéri din regiuni inferi- oare; cu cit el se va spiritualiza, cu atat viata lui Cum se tntruchipeaza gdndul in materie 101 va deveni mai intensa, si el va putea capta undele Cerului. Aceasta depinde de el, in el insugi existind toate posibilitatile. . Tat un teren interesant, imens, pentru tofi aceia care vor si devina adevarati creator. Retinesi, deci, ca gindul este atotputernic, dar in regiunea sa, 2dica in planul mental, pentru cd fiind alcatuit dintr-o materie extrem de subtila, el nu poate actiona instantaneu, decat asupra unei materii la fel de subtile, modeland-o. Daca va doriti un palat, un munte, un rau, un copil sau 0 floare, imediat acest gand se va realiza, se va materializa, dar in regiunea sa proprie. Pentru a se putea concretiza. trebuie ca el si coboare. Dar cum gindul are mezeu tendinta de materializare, el coboara in planul astral, se imbraca in vegminte pujin mai dense gi lucreaza acolo. Dupa catva timp, coboara in plan eteric, devine mai dens, pana intr-o zi cand se va implini in planul fizic. Aceasta activitate a viefii noastre psihice este ideal sugerata prin imaginea soarelui care nu poate ac{iona asupra pamfntului, modelaindu-1, decat prin intermediul aerului si al apei. Daca vefi ajunge sa intelegeti acest proces, veli deveni capabili sa faceti minuni. intreaga stiin{a.a magiei albe si a teurgiei se afla aici, confinuta in aceasta imagine a celor patru elemente: soarele (focul), aerul, apa si pamantul.VI REGASITI ECHILIBRUL DINTRE MULOACELE MATERIALE $I CELE SPIRITUALEOmul are enorm de multe posibilitati in planul fizic, cu mult mai multe in domeniul psihic, dar cum nu s-a exersat niciodata, nu stie sa se foloseasca de posibilitaqile gindului. Cati oameni nu intalnim in viata, aflati intr-o situatie neprevazuta, care incep sa se sperie gi si se pldnga la tot pasul! Niciodata, nu se intreaba daca in gandirea lor, in spiritul lor, nu ar putea gasi elemente capabile pentru a indrepta situatia. Nu, ci incep sa alerge si-si smulga parul, si plinga, si ia medicamente... sd utilizeze arme gi de aceea totul merge din ce in ce mai rau. in faya oricaror dificultati, primul lucru pe care trebuie sa-l facem este si ne concentram, sA ne reculegem, si ne conectiim la lumea invi- zibila ca sa avem, in sfargit, lumina gi sa desco- perim cum sa actionam. Numai daca indeplinim aceasta unica condirie putem fi lucizi, organizati, eficienti. Sigur, pot fi folosite si mijloacele mate-106 Puterile gandului riale, dar nu trebuie inceput cu ele, ci cu cele psihice, Cum vrefi sd rezolvati situatia cind sun- teti speriati si fara directie? in acel moment, toate conditiile necesare complicarii sau distrugerii lucrurilor sunt indeplinite. $i aceasta se intampla deseori, se actioneaza in graba, orbeste, si chiar atunci cfnd apare un incendiu devii asa de inspaimantat incat, in loc sa te indepartezi de foc, te arunci in el! Nu veti putea gasi nici o solutie fara lumina. Priviti, de exemplu: suntefi trezifi noaptea, de un zgomot, de ceva care a cdzut gi s-a spart, sau de cineva care a intrat... V-ati arunca in intuneric? Nu, pentru ca stiti ca ar fi imprudent, Primul lucru pe care-I faceti, este si aprindeti lumina, ca sa puteti vedea, si apoi vefi actiona. Bi bine, pentru orice situafie in viata, aveti, mai intai, nevoie sd aprindeti lumina, ca s& va luminati, adica sa va reculegeti si sa va concentrati pentru a sti cum sa reactionafi. Daca nu aveti aceasta lumina, veti merge in stnga, in dreapta, veti bate Jamai multe usi, veti incerca tot felul de mijloace care se vor ardata ineficiente. De ce? Pentru ca acolo nu este lumina. Esentialul este lumina; datorita ei, se evita o mare pierdere de timp, de bani, se evité multe pagube. Cei care au acordat importanga vietii interi- Regasiti echilibrul dintre... 107 oare, gandirii, vointei, spiritului, ti depagese pe ceilalti in stapanirea de sine, in putere, calm gi implinire. Acestea sunt lucruri verificate, dar nu au fost niciodata studiate stiingific, toate acestea fiind lasate pe seama psihologilor si a misticilor. Stiinta oficiala ar fi trebuit de mult timp sa se ocupe de aceasta problema, pentru ca tot ceea ce se intampla in om este prea important ca s fie neglijat. Ar fi trebuit sa studiem prin ce mijloace inteleptii, Inigiatii, au ajuns sa triumfe in orice incercari, de ce lucruri s-au folosit ei, unde au putut gasi toate aceste clemente. Ei bine, nu s-a facut nimic din toate acestea. intr-o zi, i se va reproga stiingei ca a lasat aceasta problema lao parte. Oamenii au in ei insisi factori extrem de eficienti: gandul, imaginatia, vointa... dar, cum ei au obiceiul sa alerge, de preferinta, spre mijloacele exterioare, evident ca facultatile lor psihice nu se dezvolta. Ei nu gasese increderea si cauté mereu ceva in exterior, ceva material, palpabil. ,,Gandirea, gindirea, dar am incercat, fara nici un rezultat", De ce? Presupuneti ca aveti o slabiciune fizica sau psihica: ca sa o formati afi lucrat poate sute de ani, atunci cum va puteti imagina ca in doua minute o sa va descotorositi de ea. Pentru ca acest lucru sa se intimple vor108 Puterile gandului trebui sa treaca tot sute de ani. Exista o justitie in Univers. in realitate, este bine si unim cele doua mijloace, interioare si exterioare, pentru a acce- lera lucrurile, dar lucrarea trebuie inceputa ime- diat cu sufletul, cu spiritul si gandul, si apoi am- plificata cu cateva elemente fizice, pentru augura procesul. Pentru moment, se intémpla exact contrariul: stiinta face descoperiri, tehnica si in- dustria le aplicd ca sa functioneze economia tari si astfel in interesul economiei este otravita gi slabita specia umana. Pentru ca stiinta sa se dez- volte, trebuie ca specia umani si fie in primejdie! Crede{i sd exagerez? Nu! Se lucreaza pentru progresul stiintei, dar nu si pentru progresul umanitajii. Pentru a intrefine focul in cuptorul vostru, trebuie sa-i dati combustibil. Ei bine, aici combustibilul pentru stiinta il constituie chiar oamenii. Deci, intrati in cuptoare! Tar focul continua sa functioneze datorita acestor victime. Peste cincizeci de ani nu va mai exista nici un om sanatos, si cand spun cincizeci, sunt generos. Vi se spune: ,,Luati asta, nati aceea', si aga va intoxicati. Dar, eu va spun, nu luati nimic, dar miancati corect, respira{i corect, lucrati corect, dormiti corect gi, mai ales, ganditi corect! $tiu ca, daca ag vorbi secole despre acest subiect, Regassiti echilibrul dintre... 109 putini ma vor urma. majoritatea vor spune: ,,SA recurgi la lumea interioara, la gand, ce mai inseamna gi asta! Nu. noi stim ce stim!“ gi ei vor continua sa caute totul in exterior. Da, se poate spune ca din cuza tuturor aparatelor si a maginilor pe care stiina le-a pus la dispozitia lor, oamenii sunt pe cale sa-gi piarda, putin cate putin, capacitatile, pentru ca nu mai fac eforturi si nici vreo munca interioara. Niciodata ei nu vor castiga nimic, in acest fel, in realitate mijloacele exterioare nu fac decft sa-i slibeasca, in timp ce, in interior forfele spiritului rimn somnolente, paralizate. In aparen{a exista progrese in modul de viata, dar in realitate, se produce o slabire a voinfei, a vitalitatii. De altfel, de cfitva timp, anumiti savanti incep, in sfarsit, si se indoiasca de faptul ca tot progresul tehnic contribuie, cu adevarat, 1a binele umanitatii. Trebuie oprit, acum, progresul? Nu, natura insasi fi impinge pe oameni sa faca cercetari. Nu trebuie sine oprim sa cercetam, sa aprofundam misterele naturii. Dar, aceste cercetari trebuie orientate diferit, trebuie orientate catre o alta directie, in sus, adica spre spirit, spre viata interioara. in realitate, oamenii nu au inteles, niciodata, adevarata ratiune a orogresului tehnic. Toate110 Puterile gandului aceste ustensile, aparate, masini, mijloace de transport, exist pentru ca oamenii s&nu mai faca nimic ~ nici macar si mearga— pentru ca exista magini care fac totul in locul lor? Nu, aceste imbunatatiri au venit, pentru ca ei sa se elibereze de greutatile materiale care fi strivesc, ca $4 se poata consacra, in sfarsit, activitatilor spirituale, divine. Iata adevarata semnificatie a progresului tehnic: sa elibereze omul, dar in vederea altor lucrari, spirituale. Altfel, este foarte rau; daca omul nu mai are nimic de facut decat sd stea intins pe nisip sau pe iarba, sa consume sau sd lancezeasca, in timp ce maginile muncese, va fi foarte rau pentru el. Trebuic infeles ca Ingeligenta Cosmica a permis toate aceste progrese materiale pentru ca omul, degajat de sarcinile materiale, si se poata consacra activitatilor sublime. Vreau, acum, sa va conduc spre explorarea vietii voastre interioare. Cand apar greutati, griji, necazuri, spunefi: ,,Voi indrepta acest lucru, voi reincepe si surfd, ma voi bucura, voi redeveni vesel*. Le veti redobandi, dar cu condiia sa recu- noasteti, mai intai, cd avefi o asemenea posibili- tate, Exista momente in viata cand va simtiti fericit, implinit, nimic nu va lipseste... si in mo- mentul urmator, de-odata, aveti impresia ca sun- tefi sdrac, dezmostenit. Vefi spune: ,,Da, pentru Regasiti echilibrul dintre. i ca inainte era o iluzie“. Ei nu, era o realitate, dar de o alta natura, o realitate pe care nu afi apre- ciat-o. Acum, poate, va ganditi ca va lipseste totul si va ingelafi; sunteti orbiti si nu vedeti tot ce este in jurul vostru, in voi. Problema este sa descoperifi ce va lipseste, si veti vedea ca, in realitate, acest ceva, il aveti acolo, la indemana. ‘Va voi dao imagine: cineva, int-o mica man- sarda se plange ca este sarac, abandonat, strivit Eu fi spun: ,,Dar, stifi cine era tatal vostru, mama voastra, ce mostenire v-au lasat? De ce ramaneti inchis aici? Priviti aceste cimpii, aceste lacuri, aceste paduri, aceste case sunt ale voastre, mergeti catre ele“, El incepe si le cerceteze, $i ce descopera? Ca poseda lucruri marefe! Nu tia cA este un mostenitor, si ca toate aceste lucruri fi apartin. Ei bine, acelasi lucru se intampla cdnd incepe{i si explorati posibilitatile pe care le aveti; ele ating infinitul, dar nu stiti, aici este problema. Evident, nu va vorbesc de Jumea exterioara. Lumea exterioara nu va apartine, bineinjeles, dar in interior totul va apartine. Da, universul inte- rior va apartine, nimic nu va lipseste, totul este al vostru, mergeti sa vedeti, umblati, vizitafi pen- tru ca suntefi mostenitorii Tatalui Ceresc si al Mamei Naturi, Cum puteji gandi ca sunteti saraci si lipsiti de posibilitay?112 Puterile gandului Sigur, eu nu spun ca trebuie complet ne- glijata latura materiala. Nu predic sa abandonati totul pentru ca sd meditati gi sa va rugati, in per- manenfai, aga cum au Facut-o yoghinii sau anumifi crestini ascefi care au urmat acest drum. Scopul nostru este diferit, sarcina noastra este diferita si ca nu consta in a cAstiga cAteva persoane sia Ie antrena pe un drum spiritual si mistic, nu. Sarcina noastra este sa antrenam lumea in- treaga, dar nu putem antrena lumea intreagd pe un drum care era numai pentru cafiva. $i, pentru ca scopul nostru este diferit, metodele noastre, de asemenea, sunt diferite. Pentru ca niste asceti si cdjiva ermiti au abandonat totul ca sa se retraga in paduri gi deseturi, este de inteles, dar sa faci acum acelagi lucru cu {ari intregi, unde fiecare sd se giseasca sub un copac sau intr-o pesterd, in rugaciune sau meditatic, este lipsit de sens. Cine ar munci? Cine s-ar ocupa de hrana, pentru a asigura un minimum necesar? Ar trebui ca tofi sii se pregateascd sé moara de foame sau de frig! Eu vreau sa va dau un sistem filozofic aplicabil tuturor; pentru ca tofi sa cdstige bani, sa se casa- toreasca, si aiba o familie, dar in acelagi timp sd aiba o lumina, o disciplina, 0 metoda. Problema este sa punem la punct, concomi- tent, latura spirituala cu cea materiala, deoarece Regasiti echilibrul dintre... 113 ceea ce s-a incercat, in general, pina acum, a fost departe de acest ideal. Unii, ca si termine cu aceasta lume, cu tentatiile si dificultatile ci, mergeau sa trdiasca in singurdtate si meditatii, in timp ce tofi ceilalti erau implicati pana peste cap in comert gi afaceri. Trebuic, in acelasi timp, si fim in lume gi sa traim gi o viata cereasca. La mine, aceste doua laturi sunt armonizate, si acum ele trebuie sa apart gi la voi, deoarece voi vi aflati, inca, in momentul in care, daca va veti lansa in viafa spiritual, va veti periclita afacerile, iar daca va veti preocupa de afaceri, veti primejdui viata spirituala. Ah, nu, avem nevoie de amandoua, si se poate ajunge la aga ceva... Cu toate precizirile pe care vi le ofer, voi simfiti deja ca viata voastra incepe, in sfarsit, prinda sens, si fie orientata, determinata, simiti stiti incotro mergeti. Deci, apare din ce in mai multa lumina gi, in acelagi timp, bucurie si feri- cire, fiindea ele merg impreuna. Atat timp cat va veti crede saraci si dezmosteniti, veti fi nefe- ricifi, dar daca vei descoperi deodata in casa yoastra comori ascunse, nu le vefi observa, aces- tea va vor lasa indiferenti? Nu. Bi bine, acelagi lucru se va petrece cAnd va veti descoperi posi- bilitatile, bogatiile, puterea voastra interioara. Astfel, surasul va apareaVII FORTA SPIRITULULMajoritatea oamenilor simte nvoia sa se impuna, sa domine, de aceea cauta puterea, forta. Da, dar unde o cauta? fn masini, in aparate, in arme, in tot ce este exterior. Evident, in aparena, ei o obtin; se pot impune, devin violenti, distrug. Dar, adevarata forjanu se gaseste aici. Va simtifi puternici avand bari, masini, avioane, rachete, mitraliere sau bombe atomice? Nu, acestea sunt in afara voastra, iar daca le veti pierde, unde se va gasi forta voastra? Daca va credeti puternici cu ceea ce posedati, forta voastra nu este decat 0 iluzie; in realitate, nu sunteti capabili, prin voi ingiv. aruncati mai departe o piatra sau sa va eliberati de anumite greutafi si suferinte. Deci, forta nu va apartine. Dispuneti de mijloace exterioare, da, dar ce faceti daca le veji pierde vreodata. Initiafii au infeles demult ca, in loc si-si petreaca viata cautind puteri pe care nu le vor sii ducefi o povard mai mare, s8 Puterile gandului avea niciodata cu adevarat, era de preferat si lucreze, pentru a objine adevarate puteri in ei ingigi. [ata cu ceea ce ei lucreaza, cu ce se exer- seaza. Ei stiu ci adevarata for{a se afla in inte- rior, in acest eu interior care gindeste, simte, actioneaza. De aceea, ei au stabilit reguli, au dat metode ca si poata permite manifestarea completa, perfecta, absoluta a acestui eu, a aces- tei fiinte care dispune de tot: Spiritul. Si, in spirit, omul trebuie sa caute forta. Adevarata forta se gaseste in spirit, in vointa si inteligenta spiritului. Sa luam un exemplu: tofi admira un micro- scop electronic ce poate mari un obiect de 100 de ori. Dar, ei uité esentialul: anume ca, nu pot vedea nimic fri proprii lor ochi si ca, daca nu ar avea ochi, toate microscoapele din lume nu ar servi la nimic. De ce sa minuneze continuu pentru instrumentele exterioare, cAnd tot meritul, toaté gloria, trebuie st revina celui ce vede? Si cine este cel care vede? Este spiritul, el vede prin ochii vostri; deci, nici ochii vostri nu reprezint4 esentialul. Esenjialul este aceasta existen{a: spiritul. Dar nu se fine seama de aceasta, el este mereu neglijat. Aceasta atitudine gregita este 0 consecinta a filozofiei materialiste care a ratacit oamenii: i-a facut sd iasd din ei ingigi, pentru a-i aduce si se piarda, departe, in pacla materiei, si acum ei nu Forta spiritului ug mai pot gasi adevarurile fundamentale care le-ar permite sa-si rezolve problemele. Trebuie si intelegeti: tot ce se gaseste fn afara voastra, nu va aparfine, ne este imprumutat pentru foarte scurt timp, si nu acolo se afla ade- varata forta. Ea se afla in Creatorul tuturor lucru- rilor, adica in spiritul care se manifesta. Dovada este ca imediat ce spiritul paraseste corpul, chiar dac& omul poseda inca toate organele, nimic nu mai functioneaza; stomacul nu mai digera, inima nu mai bate, plamanii nu mai respira, creierul nu mai reactioneaza, Daca il cAntariti, vedeyi ca el cAntareste tot cat inainte, nimic nu este schim- bat; dar, el este mort, pentru cd acea existen{a vie care gandea, care simtea, a plecat. Ei bine, ea era esenjialul. Esentialul este viata, spiritul. Deci, de ce sa cautém ceea ce nu este esential? Se poate spune ca singura diferenta adevarata intre un Initiat i un om obignuit este ca Initiatul se opreste direct asupra esentialului. Initiatul cauta spiritul, cauta sa-i dea posibilitatile de dezvoltare, ii evidentiaza conjinutul, bogatiile. Priviti o celula: ea este constituita din mem- brand, citoplasma gi nucleu. La fel, fiinfa noastra se compune din corp, suflet gi spirit. De aceea, in Stiinfa Inigiatica se poate considera corpul ca120 Puterile gandului ategumentul' sufletului; sufletul, asemenea cito- plasmei, unde circula forje, energii, viata; si, in fine, spiritul ca nucleul, locul unde se gaseste inteligenta care creeaza, ordoneaza, organizea7: Nucleul creeaza in mijlocul citoplasmei, fiindea citoplasma serveste de materie nucleului. Forta se gaseste in nucleu. La fel, in noi, spiritul este acela care vrea sii se manifeste gi, prin impulsul sau, sa creeze noi forme, si modeleze materia. Daca omul a ajuns la nivelul sdu actual de dezvoltare, acest fapt se datoreaza eforturilor pe care spiritul le-a facut asupra materiei, pentru a se putea manifesta, Cand sunteti inspirati, cand simtiti o forta care va determina sa actionagi cu noblefe, sa-i ajuta{i pe alfii, s va unifi cu Sufletul Universal, sta este spiritul care se manifesta. Din contra, cand va simtiti goi, descurajati, derutati, cand sunte{i tentafi sd abandonati totul, inseamna ca materia a devenit preponderenté si se opune efor- lui. turilor spiri Ce putefi face in acel moment? Facefi apel la intelect pentru a putea indrepta situatia Intelectul, in om, este situat intre spirit gi ma- terie sau, mai precis, intre spirit si inima, si de ceea el poate interveni. Cand vede ci materia a ajuns sa domine, sa blocheze impulsurile divine Forta spiritului 121 ale spiritului, intelectul poate intra in actiune pentru sustinerea spiritului, pentru a-i deschide porfile. Din interior, spiritul se manifesta mereu, dar omu! nu este constient gi nu gtie ca fi poate ugura munca sau, din contra, sa se opund oferind mai multe posibilititi materiei. Daca Initiagii au format scoli, ei au facut-o in scopul antrenatrii oamenilor, pentu ca ei sa poata lucra cu ei ingisi, s se domine, si se purifice si st permita astfel manifestarea spiritului. Daca omul nu ar avea nici o posibilitate de actiune prin intelectul sau vointa sa, Initiatii mu ar fi facut nimic pentru a-l’ _ indemna:sa ia cunostinga de rolul sau in Univers si totul s-ar face, deci, fara participarea sa. Ori, omul are un rol de jucat in evolutia creatici, si Dumnezeu fine seama de existenta sa. Daca Dumnezeu a creat omul, a fucut-o pentru ca el sa contribuie la realizarea unei lucrari cosmice. Dumnezeu i-a conferit inertie materiei, iar spiritului, impuls; omul este situat intre cele doud. El este imbricat pe dinalara in materie, dar in interior este scufundat in intensitatea spiri- tului. El primeste, deci, aceasta dubla influenta: cand spiritul care se manifesta, cnd materia care vrea sd-l prinda si si-1 duca spre haosul primor dial. Omul este obligat mereu sa lupte si, daca nu este luminat gi activ, se lasd prada inertiei122 Puterile gandului Tocmai acest fapt se intampla cu unii, la care predomina materia, pentru ca ei nu fac nici 0 munca intelectual, spiritual’, divina ei se tran forma in mlastini, invadate de mormoloci, {an- tari, muste, mocirle cu mirosuri urate. Discipolul care este luminat, ghidat, nu se ‘opune spiritului, ci fi deschide toate portile. lar spiritul, care in acel moment este rege, incepe sd lucreze in el pentru a armoniza totul, a infru- musefa, a ilumina, a vitaliza gi a trezi. Aceste transformari se pot face cu rapiditate, cu conditia sa se acorde prioritate spiritului. Materia nu tie decat sa inghita, 8 absoarba, sa mottifice, in timp ce spiritul stie sa organizeze, sa vitalizeze, si insuflejeasca; el nu stie decat acest lucru sa faca, si de aceea trebuie si i se dea intdietate. CAti oameni nu au sfargit prin a se pietrifica, deoarece au impiedicat spiritul sa se exprime in ei! Dar, sé mergem mai departe. Deoarece toate puterile se gasesc in spirit, iar el se manifesta prin materie, nu putem concepe spiritul in stare pura, complet degajat de materie, Daca exista, spiritul pur nu apartine Universului nostru, si nu se poate cunoaste regiunea in care se gaseste. in Universul nostru, spiritul si materia sunt legate si tot ce vedem, ce atingem, este constituit din materie, combinate intr-o form: Forfa spiritului 123 Sa luim exemplul fisiunii atomului. Se pre- supune ca materia produce explozia; nu, mate- ria este numai forma care contine, retine si com- prima spiritul care se manifesta ca foc si caldura. Pentru ca explozia sa aiba loc, trebuie ca spiritul sa fie acolo, comprimat in materie, fiindcd ma- teria singuré nu poate face nimic, ea este doar un vehicul, un recipient. Daca nu ar exista ma- terie care si-] contina, spiritul ar scapa, pentru ca este volatil. Savantii se minuneaza de puterea materiei; ei nu au vazut cd fortele care se degaja din ea, sunt cele ale spiritului. Da, ele sunt inchise acolo, un anumit timp, ca si nu se piarda, in as- teptarea momentului cand se vor putea manifesta. Dovada este ca, odata eliberate aceste forte, ele nu mai pot fi recuperate; cand spiritul a putut scapa, este imposibil sa-l poti prinde si si-l intorci spre regiunile de unde a venit. Cat priveste materia, ca este pulverizata, nu mai ramane nimic din ea, pentru ca puterea spiritului este atat de mare incat ea ar distruge si materia, daca i s-ar oferi posibilitatea. Ce este un copac? Un rezervor, un formi: dabil rezervor de energie care vine din soare. Este suficient sa-l ardem, ca s objinem dovada. Cand ardem un copac. nu facem nimic altceva decat sa declansam un proces neintrerupt de124 Puterile gandului eliberare a energiei sub o alta forma, este acelasi fenomen ca in cazul fisiunii atomului. Energiile care erau in copac se elibereaza, si precum prizo- nierul care se elibereaza cu zgomot de lanyuri si lacate, energiile lemnului izbucnesc, facdnd sa se aud un pardit. Acest parait este eliberarea energiei solare; ea se elibereazit sub forma de caldura ce poate fi utilizata. Si, vedeti, vaporii de apa, aerul gi gazele se duc in sus; in focar nu ramane decat putina cenuga, care este de fapt pamant si al carui volum este atat de mic in com- paratie cu cantitatea de apa si de gaz care s-a eliberat. Iata, deci, inca 0 proba ca materia proteja spiritul inchis in ea. De unde vine energia pe care o elibereaza copacul arzind? Ea nu se gaseste in lemnul pro- priu-zis, acolo este numai inmagazinata. Ea vine din soare, Materia nu poate produce forte; forta vine dintr-o alta regiune si materia joact numai rolul de mentinere si conservare a sa. Initiayii, care au studiat in profunzime diferi- tele manifestari ale vietii, au dorit si ofere oame- nilor metode, pentru putea regasi forta lor primordial. Caci, in timpuri imemoriale, omul poseda aceasta forta, si intreaga natura jl asculta, Ela pierdut-o, lasdndu-se antrenat in densitatea materiei, gi acest fapt a fost denumit ciderea. Forta spiritului 125 Fiinta omeneasca a comis, deci, o gregeala; ea si-a pierdut fora, lisdndu-se inghitita de o mate- rie mai densa, mai grosolana. inainte, de aseme- nea, ea traia in materie, dar intr-o materie eterica muljumita careia ea facea minuni. De accea, se spune in Biblie cd Adam si Eva traiau in Paradis, in gradina Edenului, goi, in puritate si in lumina, necunosciind nici boala, nici moartea. Dar, incercand sa patrunda intr-o materie mai densa, pentru a explora, oamenii si-au pier- dut usurinta, libertatea, nemurirea. Ei au inceput sa sufere de boli s! moartea a pus stapanire pe ei. Acum, dupa mii de ani, totul continua: sufe- rinfa, boala, moartea... $i va continua pina ce ci vor regisi drumul care fi va conduce Ja restabi- lirea vietii lor primordiale. Este cea ce Initiatii numesc ,,reintegrarea fiin{ei*, ,intoarcerea la starea primordiald de slavat*. Tata intreaga filozo- fie a Initiatilor. Eine spun: ,, Vi aflati situati intre spirit si materie, deci reflectaji, studiati, si in fiecare moment al existenfei voastre observati ce este dominant in voi. Daca simtiti ca se trezese ganduri gi sentimente ce va ingreuneaza, va zapa- cese, incercati si le aeutralizati, in loc sa le lasati sd va antreneze. Acei care se vor lasa prada mate- riei, igi vor pierde lumina, libertatea si frumu- sefea; in timp ce, acei care reugese si se detageze126 Puterile gandului de ea, conferind primul loc activitatii spirituale, devin liberi, luminosi si puternici. Forfa se gaseste in spirit. Deci, trebuie si patrundeti, din ce in ce mai mult, in voi insiva, sa va reculegeti, ca sa atingeti principiul divin din voi. intr-o zi, un izvor va incepe si {agneasca, si va veti simti impliniti, sustinuti, inundagi, de forte inepuizabile. Dar, daca veti uita de spirit, contand numai pe latura exterioara (bani, case masini, arme), atunci forta, adevarata forta a spi- ritului va va parasi. De ce? Pentru ca nu o sus- {ineti, nu va gandifi la ca, nu va adresati ei, nu comunicafi cu ea. Cu ceea ce va va ramfne din resurse, va veti migca putin, dar nu vefi ajunge prea departe; va vei crede putemnici inca, dar izvorul, sursa, se va opri din curgere, deoarece a{i rupt contactul, gi atunci vefi vedea cat sunteti de tari si de puternicil... Veti fi maturati, inlaturati yeti, dispare! Majoritatea oamenilor nu pune pret decat pe latura exterioara, dar oare pentru cat timp? in timpul viefii au dobandit bani, arme, dar, murind, nu le pot duce cu ei, si cum pe pamant nu au lucrat sd-si intareasca spiritul, cdind vor fi obligati s4 paraseasea paméntul, nu vor mai avea nimic! Atunci, ei incep sa injeleaga ca a trecut vremea atotputerniciei lor, incep regretele, suferintele, Forfa spiritului 127 si acest lucru poate fi numit Infern. Ei incearca apoi sa revina linga cei vii, incercdind sa vorbeas- ca sotiei sau copiilor, dar nimeni nu ii va auzi Unii merg la sedinjele spiritiste gi intra int-un medium, declarand: ,,Am dus 0 viata prosteasca, si nu facefi ca mine si nici acolo nimeni nu ii va crede. Intr-o zi, ei se vor reincarna, si vor trebui si reinceapa de la zero, deoarece hotii le-au luat toate bogatiile adunate. Deci, vedefi, deziluziile ce se pregitesc ace- lora care nu au cunoscut Initierea; i putem compitimi! Dar, cate bogatii nu poseda acei care au lucrat pentru a-gi cstiga virtufi, calitati, capa- citati! Chiar daca nu au nimic in exterior, ei sunt bogati in cunostinte si forte si, plecdnd de cealalta parte, iau cu ei toate aceste bogatii. Deoarece, ei aul exersat, aici, pentru a le dezvolta, acestea le vor ramAne, nimeni nu va putea sa le ia. Si chiar toate dorintele ce le-au avut pe pamiént, vor gasi ‘mplinirea din belgug, acolo. Acei care iubesc lumina si culorile, vor putea si le contempleze fara incetare. Pentru cei al caror suflet este plin de muzica si simfonie, stelele gi intreg universul vor canta. Acei care visau la descoperirea secre- telor creatiei vor primi, in sfarsit, raspuns. Adevarata forja se afla in spirit, deoarece calitatile spiritului sunt, in mod particular, lega-128 Puterile gandului te de fora. Inteligenta, intelepciunea, puritatea va dau mari puteri. La fel si iubirea. Daca aveti multa iubire, veti ajunge, de asemenea, sa depa- sifi starile voastre negative: necazul, tristetea, furia, ura... deoarece iubirea se aseamana cu un alchimist care poate transforma tot. Dar, adevara- ta forja se gaseste in adevar, pentru ca adevarul este domeniul privilegiat al spiritului. Tisus a spus: ,,Cautati adevarul si adevarul va va elibera. Ca sa ne putem elibera, trebuie sd detinem adevarata fort, pe care injelepciunea, singurd, nu o poate poseda; multi intelepti nu au ajuns sa se elibereze. Chiar si iubirea, numai ea singura, nu va poate elibera in intregime. Numai adevarul 0 poate face, adic uniunea intelepeiunii cu iubirea. lata ceea ce ne invata Stiinta Initiatica. Dar, oamenii neglijeaza iubirea, injelepciunea, imaginandu-si ca banii fi vor elibera... Gandi- ti-val... Banii fi vor aservi, deoarece le vor oferi toate posibilitatile ca sa-si hraneasca natura lor inferioara, aruncandu-se in placeri, capricii gi chiar razbunari, eliminandu-i pe alfii, daca aga trebuie... Banii le vor deschide drumul ce duce direct in infern! Evident, daca vor fi infelepti si stapani pe situatie, banii le pot permite sa se eli- bereze gi sa facd mult bine. Dar, dati bani unor oameni slabi, si veti vedea daca se vor elibera. Porta spiritulut 129 Poate vor face ceva in exterior, debarasindu-se de vreun inoportun sau scapiind de persecutiile altuia, dar in interior nu vor scaipa de propriile slabiciuni, vi sau fricd. Ei vor calatori, dar vor transporta cu ei toate relele. Adesea, oamenii cei mai bogai sunt cei mai putin liberi, in timp ce oamenii siraci, dar inteligenti, sunt mult mai liberi. Ca sa ingelegem mai bine, trebuie sa punem fiecare lucru, de la inceput, la locul sau, sitocmai aceasta o facem intr-o Scoala Inifiatica. Aici nu invayam zoologie, botanica, etnologie, geografie sau istorie, ci gtiinja viefii... Nu exista nici o pro- blema pe care si o neglijam, Exista scoli pentru tot felul de lucuri, dar unde putem invaa stiinta de a trai? Nicaieri. Iata, ne aflam int-una din aceste coli rare, excepjionale, unde se invata stiinja de a trai: cum sa gandesti, si simi, s& actionezi. Din nefericire, foarte putini ii infeleg valoarea; ceilalti vor intelege cand vor fi nevoiti si parascasca pimantul, dar va fi prea tarziu! Pentru moment, camenii sunt inca victima acestei filozofii materialiste, care 7i fine foarte departe de adevarata fort, si ei slabese pe zi ce trece. Dar veti vedea, de acum inainte, in cativa ani, materialismul va fi exclus, gonit, inlaturat si in universitati, in seoli, in familii, peste tot130 Puterile gandului oamenii se vor instrui in stiinja spirituala. Atunci, ei vor observa cai s-au impotmolit, vreme de se- cole, si toate aceste descoperiri tehnice gi stiinti- fice nu au fost, inca, un ,,progres“ real. Numai progresul spiritului este un progres adevarat, ni- mic altceva. Scrieti aceste cuvinte, caci veti avea o formula de lucru pentru viitor. Se fac, din ce in ce mai multe descoperiri, dar cuceririle care se limiteaza la bunastarea fizica gi la confortul material nu fi vor face pe oameni mai buni. Dim- potriva, ei devin mai egoisti, mai razbunatori, mai bolnaviciosi, mai vulnerabili si in acelasi timp mai orgoliogi, mai dezmatati, mai ingam- fati. Tata cea ce a adus ,progresul“, caci nu este yorba despre un progres al spiritului. Progresul spiritului inseamna sa perfectio- nezi creaturile, gandurile si sentimentele lor, astfel ca starea lor de sanattate fizica si psihica sa raména mereu pozitiva, dar, pentru moment, pro- gresul, sau aga numitul progres, consta in deschi- derea unor spitale, clinici gi pugcarii, din ce in ce mai sofisticate! in loc sa cautim un remediu in spirit, imbunatafind, mereu, acolo cate ceva, acolo in interior, tofi alearga sd caute in exteriorul jor, Nimeni nu gandeste si caute ceva in inte- rior, nimeni, in afara de acesti sérmani misti acesti sarmani spiritualisti, disprefuiti mereu pe nedrept. Forta spiritului 131 Da, adevarata fort vine din interior, din spirit, adica din centru. Desigur, nu putem nega rolul unor clemente folositoare dispuse la peri- ferie, dar acestea sunt mai pufin importante. Ce este autentic se gaseste in centru, in spirit; tot restul este mai mult sau mai putin falsificat, amestecat, impur. Chiar aurul si pietrele pretioa- se, ce reprezinta tot ce poate fi mai pur in natura, trebuie sa fie extrase din minereul lor. Tot ceea ce se gaseste departe de sursa este amestecat cu impuritati, deci trebuie curatat, decantat. Doar acei care merg direct la sursa pot sa bea apa de o puritate absoluta. Peste tot, in univers ca si in om, se manifesta principiul viefii si al mortii. Cand viata vrea sa se dezvolte, forte contrare incep sa se trezeasca pentru ao zdrobi, ao oprima, iar viata trebuie mereu sa se apere. Peste tot, nu vedem decat actiu- ne gi reactiune. Daca omul nu se va supraveghea, este posibil ca puterea morfii si-I duca cu ea. Cate lectii nu se pot invafa din acest adevar! Cineva vine s ma vada, plangandu-se ca nimic nu ii merge, cd este descumpanita, dezama- gita in fata existenjei. Eu o privesc gi fi raspund destul de simplu: ,,Vi se intampla acest lucru pentru ca suntefi inscrisa la scoala slabiciunii. — Ce scoala? Sigur, cand am fost tanara, am fost132 Puterile gandului ‘inscrisa la scoala, dar acum nu mai frecventez nici o scoala‘. Eu ii raspund: ,,Ba da, sunteti in- scrisa la scoala slabiciunii*. Ea nu pricepe deloc si atunci revin: ,,[ata, in aceasta scoala a slabi ciunii nu se face nici un efort, nici un exerci fizic sau spiritual, ne refugiem in fotoliu, in con- fort, in lene. Poate este bine, minunat, dar ce se intampla in acel moment? Miscarile interioare incetinesc intensitatea vietii, a spiritului, gandirea diminueaza, iar latura negativa se strecoara adu- cand impuritai si lasind urme de care nu stim cum sa scapam. Deci, va trebui sa traifi o viata intensa, eliminand toate murdariile care vor sa patrunda inauntrul dumneavoastra gi care va pot provoca tot felul de tulburari. Acum, inscrieyi- va la scoala forjei, adica mentineti in voi mereu activitatea, vigilenta, dinamismul, curajul, en- tuziasmul". Stiind ca cele doua principii ~al viefii si al mortii — sunt intr-o lupta continua, nu trebuie sa cedati si nici sa lasati fortele negative sa va inva- deze si sa va stapineasca. Pentru moment ne simtim bine lasandu-ne in bataia vantului, dar apoi paralizam: nici singele, nici celulele, nimic nu mai vibreaza pentru a lupta gi a combate, si atunci ne acopera praful, mucegaiurile si ciuper- cile. Cand 0 roata se invarte in vitezd, noroiul nu se poate depune, find aruncat; dar, cand Forta spiritului 133 miscarea incetineste, noroiul se depune. Ati inte- les? Gasim aici o filozofie si o stiinta extraordi- nare. Deci, de acum inainte va trebui sa faceti eforturi, deoarece voi singuri sunte{i interesati sd nu va lasati pradé lenei si moleselii. Sunt nece- sare exercitii pentru membre, pentru plimani, pentru gndire, pentru sentiment, pentru suflet, pentru spirit. in acel moment, va veti afla intro stare de vibratie ce va arunca toate impuritatile si aga veti continua timp indelungat. Va repet de ani de zile:,,inscrieti-vala scoala forfei, facefi cforturi“, caci inertia aduce cu sine moartea. Veti verifica, intr-o buna zi, ct de nece- sara este viata intensa. lata de ce trebuie gasim mereu sub semnul entuzia i renuntam la iubire, la iubirea spirituala, caci ea este aceea care creeaza in noi o stare de emisie radianta, indepartand tot ce este negativ gi intu- necat. Aceia care se consider inteligenti si inte- lepti, gindind la inutilitatea iubirii si a bunatatii, si-au semnat propria condamnare la moarte, la fnceput la moartea spirituala gi, in final, la cea fizica. legeti unde se afl sensul vie © ga sanatatea si forta. Forta se gaseste in activitatea spiritual.VII CATEVA LEGI ALE ACTIVITATIL SPIRITUALECeea ce conteaza in fata Cerului, nu sunt succesele pe care le obfineti, ci eforturile pe care le faceti, deoarece numai acestea vai mentin pe drumul bun, in timp ce succesele va imping ade- sea la pierderea propriei vigilente. Chiar daca nu ati reugit, daca nu ati obtinut nici un rezultat, nu inseamna nimic: cel putin, ati facut un efort. Deci, nu cere{i succesul, el nu depinde de voi, ci de Cer, care vi-l va da la momentul potti- vit. Eforturile depiné numai de voi, caci Cerul nu le poate face in locul vostru. Aga cum nimeni nu poate manca in locul vostru, nici Cerul nu o poate face, adic nu poate depune eforturi in locul vostru; voi trebuie si le faceti. lar rasplata V-o daruieste cum vrea si cand vrea, in raport cu evolutia voastra. Cati sfinti, profeti, Initiatii nu au parasit acest pamént fara sa reugeasca! Cu toata lumina, integritatea si puritatea lor, ei nu au reusit si-si implineasca138 Puterile gandului idealul, ceca ce arata ca succesul nu depindea de ci. ‘Adesea, unii dintre voi se nelinistesc: ,Ma rog, meditez, si totusi nimic nu se schimba. De ce? fn realitate, se produc mari transformari, dar ele sunt atat de subtile, incdt nu le puteti vedea. Deci, regasiti-va curajul. in Cartile Sfinte se spune ca Dumnezeu exista si va este loial gi adevarat. Toate eforturile pe care le faceti, lu- crind asupra materiei voastre interioare, domi- nind-o, spiritualizdnd-o, pentru a deveni o pre- zenta din ce ince mai binefcatoare lumii intregi, se inregistreaza si, intr-o zi, veti avea rezultate. Cand? Este singurul lucru greu de stiut, dar aces- tea nu trebuie sa va preocupe, caci voud va apar- fine efortul muncii, iar Cerul va trebui sa deter- mine cand, unde si in cel fel eforturile voastre vor fi recompensate. De altfel, eforturile poarta in sinea lor re- compensa. Dupa fiecare efort, dupa fiecare exer- cifiu de gandire, viata capata o alta culoare gi un alt gust. Cu adevarat, daca Inifiatii incearca 0 asemenea bucurie si fericire in cel mai neinsem- nat lucru, acest fapt se datoreaza lucrarii spiri- tuale pe care ei au depus-o. Daca nu ar fi depus acest efort, ei ar fi devenit asemanatori oamenilor obisnuiti, blazati si lipsiti de elan. Acestia au totul, nimic nu Ie lipseste, dar au pierdut gustul Céteva legi ale activitatii spirituale 139 deoarece in interior ei nu mai depun nici o acti- vitate, sunt lipsi{i de o viata intensa. Chiar daca rezultatele vizibile nu apar ime- diat, trebuie sa stim ca nimic nu este mai eficient decat aceasta munca. Daca rezultatele se fac agteptate, aceasta se datoreaza faptului ca lumea spirituala, divina, este mai greu accesibila decat lumea material, dar noi nu trebuie si ne descu- rajam. Daca vom abandona, nu vom avea nici cunoastere, nici discernamant. Cat timp ii trebuie Dar ca sa creasca un stejar?... Da, dar cit rezista salata? $i cat timp poate trai stejarul?... in viata interioara intélnim exact ace- leasi legi, daca vreti o salata~ simbolic vorbind —0 veti avea foarte repede, dar tot aga de repede se va vesteji; in timp ce, daca vreti un stejar, va trebui si astepta{i mult timp, dar el va trai sute de ani. Deci, lucrati, acesta este secretul, fara sA va impuneti termene pentru implinirea aspiratiilor voastre spirituale, Daca va fixati o data pentru obfinerea unui anume rezultat interior, invingan- du-va unul sau altul dintre propriile defecte, nu veti reusi decat sa va tensionati, si evolutia voas- tra nu va fi armonioasa. Deci, trebuie sa lucrati, perfectionandu-va fara a fixa termene, gindind ca aveti inainte vesnicia gi ca, intr-o buna zi, veti ajunge sa atingeti perfectiunea dorita. Trebuic140 Puterile gandului 4 va opriti numai asupra frumusefii muncii efec- tuate, spundnd: ,,Este atat de frumos, incat nu ‘ma preocupa scurgerea timpului, pentru a ajunge acolo“. Multi spiritualisti gandese ca, daca au luat o anumita decizie, lucrurile se vor desfagura aga cum o doresc ei, ca instinctele se vor diminua iar intelepciunea si ratiunea vor triumfa. Ei nu se indoiesc de faptul ca alte forte s-ar putea trezi si opune raalizarii proiectelor lor, iar in ziua cand vad cd nu au reusit, aga cum au sperat, gi in pe- rioada de timp dorita, devin agitati, furiosi, ii asalteaz pe alfii cu ambifiile lor pierdute. Nu trebuie si ne lansim in viata spirituala fara a-i cunoaste legile, altfel rezultatele devin uneori mai rele decat in cazul in care am fi ramas cu preocuparile obisnuite. De altfel, ca modalitate generala, nu trebuie niciodat ne angajam intr-o activitate spiri- tuala, find foarte siguri pe noi, deoarece aceasta siguran{a poate declanga alte fore ce se opun realizarii proiectelor noastre. Acest lucru ar fi trebuit remarcat. Va angajati aceti ceva, intr-o zi anume gi lao ord fixata, dar nu mai avefi nici un chef s-o faceti. Totusi, in momentul cind y-ati angajat, erafi sincer, decis s va indepliniti programul, Deci, de acum inainte, nu mai pro- Cateva legi ale activitatii spirinuale 41 miteti cu glas tare, nu va mai anuntati proiectele tuturor, pastrafi-va planurile gi dorintele numai pentru voi, si atunci veti intalni mai putine obsta- cole impotriva realizarii propriilor proiecte. Tata o problema foarte importanta de retinut. Discipolul nu trebuie sa se angajeze in viata piritual’ fra sd posede, in prealabil, anumite nofiuni, altfel risca sa aibé surprize extrem de neplacute. Putem compara fiinta omeneasca cu un arbore, Da, asemenea unui arbore, ea are rada- cini, un trunchi, ramuri pe care cresc frunze, flori si fructe. Cu ct arborele creste, cu att radacinile se afunda in pamant, adica, cu cAt fiinfa ome- neasca se dezvolta, cu atit instinctele incep si-si faca sim{ita prezente: apar senzualitatea, furia, orgoliul... Trebuie s& cunoastem bine natura omeneas ca gis Infelegem c’, un anume mecanism de: clangat intr-o parte a fiinjei antreneaza declan- sarea altuia, intr-o alta parte a ci. Veti spune: ,,Dar atunci, daca toate avestea nu fac decdt sa ne ‘4 instinctele, de ce sA ne mai ocupam tuala?* in realitate, exist mijloace pentru stapanirea acestor forte, si datorita lor se pot obtine mari realizari interioare. Este ceea ce se numeste alchimie spiritual. Da, cite lucruri nu sunt de cunoscut, ca sd nu ne rata drum! im pe acest142 Puterile gandului Si, chiar atunci cand obtineti o victorie, nu va culcaji pe lauri, fiti gi mai vigilenti, deoarece cealalta parte va poate ataca, gi daca va lasati surpringi, putefi pierde toate avantajele pe care le-ati objinut. Toate acestea reprezinta legi: cum totul se leaga, 0 migcare gregita intr-o anumita regiune provoaca o alta in regiunea opusa. De aceea, atunci cand un Inifiat este ocupat cu o activitate ce implica multa lumina pentru ome- nirea intreaga, fara sA vrea el trezeste, starneste cealalta parte, cea a intunericului. Dar, cum el gtie acest lucru, isi va lua masuri de protectie. Trezirea forfelor intunericului, a ostilitaqii lor, nu trebuie sa insemne renunfarea la activitatea pusa in slujba luminii. Dar, trebuie si stim cum sdnu cedam inspitei si sé continuaim munca pana la victorie, invaffind in acelasi timp sa utilizam greutatile ca pe niste stimulente. Dar, si nu witafi niciodata ca, in viata spiri- tuala, nu discipolul este acela care fixeaza terme- nele realizarilor. Adesea, cénd vede ca cele mai inalte aspiratii nu i se pot implini, discipolul este abatut sau devine iritat gi renunta. Este pacat sa renun{ati pentru singurul motiv ca succesele nu au venit la data propusa! Trebuie s& continuati in implinire, in splendoare gi pace, caci numai astfel vefi ajunge, intr-o buna zi, la perfectiune. IX ARMELE GANDIRIIExista tot felul de exercitii de facut cu ajutorul géndului. De exemplu, trecefi printr-o dificultate: in loc sa va lasati doborat de ea, pre- luafi-o, puneti-o alawuri de tot ce posedati deja, de toate bogatiile, de toate posibilitaile voastre, si incepefi sa le comparati. Veti vedea ca dificul- tatea nu va rezista, va disparea in fata maretici, a imensitafii, a celorlalte realizari ale voastre. Da, invafati sa va comparaji necazurile gi tristetile cu bogatiile voastre, cu frumusejea idealului vostru, cu viitorul ce va asteapta, si veti vedea cA nu va mai rimane nici o urma de necaz sau de tristeje. Iaté o metoda eficace pe care trebuie sa stim s& o practicam: confruntarea. Adesea, in viata se pot observa aceste dezbateri. incet-incet, unul din doi, acela care nu se afla in adevar, se va simti in gregeala, se va face mic, va bombani,146 Puterile gandului se va da in laturi, va capitula. lar adversarul sau, care parea mai mic, mai debil, dar care se afla in adevar, prinde putere gi se redreseaza. De unde. i vin aceste forte? Din faptul ca se simte in Jargul sau. Cu cft devine mai puternic, cu atat celalalt se simte mai nelinistit. La inceput, desigur, el ridica vocea, striga pentru a-si camufla tulburarea in faja adevarului, apoi, dintr-odata se dezumfla cao bagica Tuturor vizitatorilor inoportuni din lumea invizibila, care vin sa va tulbure, spuneti-le: »Veniti, veniti, pe aici, haideti sa va arat ceva", Punefi-i in faja bogatiilor voastre actuale, si a restului ce va veni in viitor. La inceput, ei vor face pe grozavii, vor incerca si va intimideze dar, in curand, nu va mai ramane nici o urma din ei, si astfel vefi observa cd va puteti trans- forma si ameliora multe lucruri, De ce mu va exersati? Viafa este plina de tot felul de expe- riente ce trebuie trdite, nu te poti plictisi, apar mereu lucruri noi si interesante de invatat, de verificat, de creat. Daca se prezinta in fata voastra entitagi rau- facatoare, ce dorese si va convinga ca va gasiti pe un drum gresit imbratisind viata spiritual, atunci puneti-i pe acesti dugmani interiori in faya frumusetii si profunzimii experienfelor traite, Armele gdandirii 147 reducandu- astfel la tacere; ei vor pleca, lsin- du-va linistiti. Daca vor reveni, mentineti-va aceeasi atitudine, primindu-i cu blandeje, cu amabilitate: .Da, va infeleg argumentele dar explicati-mi cum de am tit aceste clipe subli- me, injelegand toate aceste adevaruri*... enume- rand in detaliu realizarile voastre. Ei vor ramane complet derutati! : Aceste entitai s-au prezentat in fata celor mai mari genii, artisti, ganditori si filozofi, si chiar in fata celor mai mari sfinti sau Initiati, pentru a-i zdruncina gi a-i face si renunte la munca lor. $i, adesea au reusit, Nici macar pe lisus nu l-au crutat! Amintiti-va de cele trei tentafii din desert. Dar, ati vazut ca Tisus nu s-a lasat convins, el i-a raspuns lui Satan, citindu-i mari adevaruri din Biblie, iar acesta a trebuit sa capituleze. Cate entitati nu au venit si in gradina Ghetsemani, tentAndu-I pe Iisus in ultimul mo- ment, spunandu-i: ,,.Nu, tu nu esti obligat sa su- Porti acest destin si poti scapa de moarte. Haide, aj facut destule pana acum, crezi cd acest sacri ciu merita? De altfel, priveste cum sunt oamenii: ei te-au tradat deja, nu te-au apreciat. Mergi $i salveazi-te, du-te!* Iisus era cat pe ce sa cedeze tentafiei. Dar, apoi gi-a revenit dintr-odata, spu-148 Puterile gandului nand: ,,Plecati! Eu am venit si-mi indeplinese misiunea gi trebuie si-mi fac datoria!, iar spiritele rele au plecat invinse. Dar, ce stari de neliniste a trebuit el sa depageasca! Da, aceste spirite vin sa tenteze intreaga omenire, nu numai pe voi, ci si pe mari profeti sau sfingi. indoiala, frica de moarte, senzualitatea, orgoliul, iat cate tentafii apar! Muli sfinti au fost supusi tentatiei orgoliului. Dugmanul le spunea: ,,Formidabil, tu m-ai invins, ai o putere extraordinara, o vointa de fier! Ai niste arme formidabile!“, pentru ca el astepta tocmai acest raspuns din partea lor. ,,Bi da, te-am invins pe tine, demone, sunt foarte puternic“ lasand, astfel, sd se manifeste intregul lor orgoliu. Dar, acei care s-au instruit in Stiinta Initiatica, fiind vigilenti, raspundeau: ,,Nu, nu eu te-am invins, ci Hristos care viejuieste in mine!“ $i astfel, ei au invins tentatia. Deci, intotdeauna trebuie si cunosti raspun- sul potrivit, si stii s4 dai replica. Cuvantul »dialog* este acum la moda, dar mereu au loc dialoguri interioare cu aceste entitati inferioare. o adevarata ciondaneala! $i daca veti sti sa ra pundeti, adicd si faceti o munca adevarata cu ajutorul gindului, veti fi invingatori; daca nu, veti fi invinsi. Deci, invatati s Armele gandirii 149 menea lui lisus: , Nunumai cu paine va trai omul, cicu tot cuvantul care iese din gura lui Dumnezeu.... Sa nu ispitesti pe Domnul Dumnezeul tau... Domnului Dumnezzul tau sa te inchini si Lui singur sa-I slujesti“.. Cautati aceste adevaruri, caci ele constituie adevarate arme pentru respin- gerea spiritelor raului, Gasiti-le si aruncati-le spre ele. Numai atotputernicul adevar le poate invinge, caci ele nu i se pot opune.I Daca se intampla sa fiti asaltagi de imagini care vin s& va tulbure, trebuie sa stifi ca aveti posibilitatea sa le schimbati, concentrandu-va asupra lor, dandu-le alte forme, alte culori: astfel, ele vor dispare, cedand voinjei voastre. $a presupunem ca, inainte de a adormi, in aceasta zona care este frontiera dintre veghe $i vis, va vedefi mergiind pe un drum noroios sau va gasiti intr-o padure plina de primejdii, si nu stiti ce sd faceti. Sa lasafi si se deruleze aceste Imagini, sa le suportai cu seninatate?... in mo- mentul adormirii, va gasifi la frontiera dintre planul fizic si cel astral, pe cale sa patrundeti in regiunea astrali, iar aceste cligee care incep si va invadeze au un sens, ele prezic ceva, va avertizeazi ci drumul vostru va traversa anumite obstacole neplacute. De asemenea, contrariul Armele gandirii 161 poate apare: va vedefi intr-o minunata gridina, plina de flori, de pasari si muzica, si aceste imagini anunta o perioada buna pentru voi. Dar, sa revenim Ia cazul cand imagini intu- necoase va invaluic. Desi va aflati pe cale si cadeti in inconstienta, puteti pastra o anumita luciditate, reactionand: va forfati sa patrundeti prin gandire intr-o regiune superioara, unde intdlnifi imagini luminoase ce incep si apara. Aceasta nu inseamna ca veti schimba, cu adeva- rat, mersul evenimentelor, dificultatile si probele va vor asalta, deoarece ele depind adesea de con- ditii exterioare voua. Dar, cum ati schimbat aceste imagini in voi, ati declansat in forul vostru interior alti curenti, alte fore, care va vin in ajutor. Nu vei putea impiedica producerea evenimentelor exterioare, dar veti putea remedia cfite ceva in interior, pregatind in voi anumite forte ce va vor permite si faceti fatd eveni- mentelor. Iara este un anotimp plin de greutati dar, daca aveti cu ce sa va incalzifi, veti parcurge cu bine aceasta perioada. La fel se petrec lucrurile si in viata interioard, trebuie sa fiti constienti de ceea ce se intampla in voi. Imaginile intunecoase si senzatiile penibile care va asalteazA sunt con- secinfa faptului ca traim intr-o lume traversata152 Puterile gandului de tot felul de violenge; este normal si primim contralovituri, nu ne putem opune. Este imposibil s4 schimbam lumea, dar putem ameliora starea noastra interioara. Transformarea lumii este problema Domnului, sinu vom fi trasi niciodata la raspundere ci nu am facut-o. Dar, cea ce ni se cere noua, este sd ne hotarm sa transformam macar o singura creatura pe pamént, iar aceasta creatura suntem noi insine. Deci, imediat ce simjiti curenfi nocivi in interiorul vostru, nevoi primitive, grosolane, sen- zuale, in loc sa va lasati mereu prada lor, ne- facéind nimic, crezdnd ca nu se poate face nimic, trebuie s4 reactionati. Cand veti ajunge si va ameliorati starea interioara, lumea intreaga va fi transformati, deoarece 0 vom vedea prin alfi ochi**, De ce indragostitii vad mereu lumea atit de frumoasa? Pentru ca in ei ingisi, totul este frumos, poetic. Ploud, ninge, dar eu au intalnire, si pentru ei soarele este pe cer, cerul este senin, pasarile canta, florile sunt mereu parfumate, pentru ca in inima lor este o vesnica primavara. Indragostitii constituie mereu o lectie minunata pentru spiritualigti! ‘Adevaratul spiritualist are convingerea ca gindul este o realitate si ca toate puterile se gisesc in gandire. Stiind aceasta, el profita de Armele gandirii 153 toate momentele vietii, pentru a lucra cu gandul sau, si chiar in situatiile cele mai defavorabile, unde tofi sunt nefericiti, oprimati, revoltati, spiri- tualistul ajunge sa giseasca lumina gi pacea. El se gaseste deasupra conditiilor, in timp ce, aceia Gare nu stiu sa lucreze cu gandirea lor isi petrec timpul plangandu-se si ramAndnd invinsi. Bi nu realizeazA ca poseda un instrument ce ii poate ageza deasupra concitiilor gi, in negtiin{a lor, ei se limiteaza, subrezesc gi se chinuie. Omul are puterea sd neutralizeze conditiile, inainte ca acestea sa poata actiona negativ asupra lui. Dar, trebuie si lucreze ca sd poata ajunge aici. Daca asteapta, fara sa facd nimic, daca asteaptd o imbunatatire de la sine a lucrurilor, el va sfarsi, evident, strivit. Chiar si cei mai mari Maestri, clind se reincameazii pe pamiint, trebuie, adesea, si infrunte cele mai vitrege conditi privatiuni, boli, persecutii... dar ei ajung sa le depaseasca, fiind au adoptat filozofia spiritului. Deci, de acum inainte, orice vi s-ar intampla, spuneti: ,,Da, este adevarat, exista conditii vitre- ge, dar in interiorul meu am posibilitatea sa declansez curenti adevarafi, puternici, care vor aduce rezultate*, in acel moment, va veti situa deasupra lucrurilor, a conditiilor, altfel veti fi sub ele, si veti fi zdrobiti. Daca, de acum incolo154 Puterile gandului vei gandi zilnic aga, dupa o vreme, in toate imprejurarile vietii, chiar gi cele mai defavora- bile, cele mai ingrozitoare, vei iesi mereu invin- gator. Pentru ca, in interior vefi sti puneti in actiune forte ce vor depasi condifiile. Spiritul sta deasupra lucrurilor, si cfind veti ajunge sa va alaturafi lui, sa va identificati cu el, vefi primi forta, usurarea, iluminarea. Dar, oare cAji oameni au acceptat aceasta filozofie? Ei nu lucreaza cu spiritul, asteptand mereu conditii bune, de aceea sunt mereu vulnerabili. Daca se intimpla sa obfina cAteva succese gi sd aiba putina fericire, acest fapt se datoreaza ajutorului primit sau vreunei situalii exterioare ce nu va dura prea mult, si nu pentru ca filozofia lor este adevaral Veti spune: ,,Da, dar ne sfatuigi si traim_ intr-o lume subiectiva'. Ei bine, da, tocmai noi ince- pem explorarea lumii subjective. Dumnezeu a ascuns toate puterile in lumea subjectiva. Mate- tii nu poseda nici o putere constienta in domeniul gindurilor si al sentimentelor, pentru cd ci se bazeaza mult pe lumea obiectiva, fizica, material, pierzdindu-si increderea in posibilita- {ile lumii interioare; ei cauta chiar sa sleargat ur- mele acestei lumi. Evident, exist un pericol pentru spiritua- Armele gandirii 155 listi: acesta este ca, stiind ca pot modifica in ei insigi curentul gindurilor si al sentimentelor lor, schimband tristefea in bucurie, descurajarea in speran{a, ei isi imagineaza apoi ca pot, de ase- menea, sd schimbe cu ugurinta lumea exterioara. Ah nu! Avantajul lumii subiective este acela ca, ea va pune in contact cu forfele invizibile, subtile, ale naturii. Aceasta lume subtila este o realitate, dar nu o realitate concreta, materiala; si, fiind convinsi astfel de cea ce simtiti, veti dori sa-i convingeti si pe altii, va veti pregati mari deza- magiri. Lumea obiectiva exista, la fel si cea su- biectiva, dar trebuie sa cunoagtem coresponden- {ele, relaiile care exista intre ele, pentru ale putea adapta. Daca lumea interioara devine totul pentru voi, atunci lumea exterioard sfargeste prin dispa- ritie; atunci vor apare toate anomaliile, iluziile, erorile, iar voi veti deveni, pur si simplu, de rasul lumii, Cat despre materialistii care neglijeaza lumea subtila, ei se descurca, evident, mai bine in planul fizic, dar pe de alta parte, ei isi pierd posibilitatile de a deveni creatori in interior. Adevaratul creator este omul care gandeste; numai in gandire se pot zamisli lucrurile. in planul fizic nu se creeaza, ci se copiaza, se imita, se compileaza. Adevarata creatie are loc in lumea spirituala. Deci, chiar daca comand materiei,156 Puterile gandului dirijand-o si obligdnd-o sa munceasca pentru ei, materialistii pierd imparatia spiritului; ei se opresc la materie, coboard la nivelul ei si pierd puterea de a comanda, adica isi pierd forta lor magica. lata, de ce va spun: daca stifi sa va folositi mereu de vointa, de gandul vostru, de spirit, pentru a va modela toate impulsurile ce va vin din interiorul fiintei, veti deveni creatori, vefi avea o putere formidabila. Dar, si nu va faceti iluzii! Pentru ca gindirea voastra va asculta, pentru ca sunteti capabili s& faceti o lucrare de transformare interioara, s4 nu va imaginati acum ca planul fizic va va asculta aidoma. Multi nu vad diferenta si isi pierd capul pentru ca au amestecat cele doua lumi. V-am vorbit despre ndragostitii care, atunci cand doresc si se intal- neascd, transforma iarna in primavard. Aceasta primavara este cu adevarat vie pentru ci, in ci, in timp ce in exterior iarna este pe deplin stapana. Daca ei igi imagineaza ca le ajunge doar intin- derea mainii, pentru a face pasirile s& cAnte, zipada s@ se topeasca... ei pot astepta mult si bine! Ei bine, tocmai acest lucru se intampla cu anumiti spiritualisti..., ei isi imagineaza! Unii, chiar cred ca, la simpla pronuntare a unor cuvinte magice, se va deschide un munte, ca in povestea & 3 Armele gandirii 1 lui Ali-Baba gi a celor patruzeci de hoji, si nu vor avea de spus decat: ,.Sesam deschide-te!", gasind comori pentru a trai in abundenta pana la sfargitul vietii. Nu, este mult mai intelept sa munceasca decat sd astepte in acel fel comorile. Evident, dacd un discipol exerseaza zilnic pentru a se transforma gi a se infrumuseta inte- rior, pentru a-si imbunatati gandurile si sentimen- tele, curentii pe care el ii creeazai pot ajunge si influenteze materia fizica i, in acel moment, ea devine capabila s produca fenomene obiective, pentru ca totul este legat, vibratiile, particulele, undele, emanatiile se proiecteaza si impregnezi lumea obiectiva care poate deveni astfel straluci- toare si luminoasa ca si lumea subiectiva. Dar, pentru a ajunge aici trebuic timp si exercitii! Acordaji importanta spiritului, gi nu numai c veti fi deasupra imprejurarilor, dar ele vor incepe sa se schimbe: pentru ca imprejurairile sunt inerte, neinsufletite si, doar prin spirit, care este vesnic viu, le putefi schimba. Viafa nu ramane pe loc, imobila, ea animeaza fara incetare lucru- rile, Folositi puterea sa de reinnoire, determinati-o intervina, daca nu, imprejurarile va vor bloca vegnic calea.PUTEREA CONCENTRARIIConcentrarea constituie una dintre cele mai importante insusiri intr-un mare numar de acti- vitati zilnice. Graficienii, chirurgii, acrobafiietc., stiu bine acest lucru. Toti se concentreazi pentru aevita un gest gresit, ce ar putea produce o catas- trofa. $i muncitorii au nevoie de concentrare, pentru a nu-si taia braqul sau piciorul lucrand la magina. Cate accidente nu se produc din cauza unei neatentii! Concentrarea sta la baza siguran- fei, a succesului! fn general, oamenii au infeles-o si ajung sa o realizeze in profesia lor dar, in domeniul psihic, spiritual, sunt inca departe de ai infelege importanta. Poate, din joaca vi s-a intamplat sa concentra{i razele soarelui cu o lupa, aprinzand apoi o bucata de hartie... De ce nu ati transpus niciodata acest fenomen in domeniul psihic pentru a intelege ca, odata concentrati asu- pra unui punct si mentindnd timp suficient con- centrarea, gindirea trebuie sa aprind’—simbolic vorbind — anumite materiale? Lupa constituie162 Puterile gandului deja un exemplu graitor al puterii de concentrare dar fizicienii au mers si mai departe ajungand sa puna la punct laserul. Lumina, avand prin natura ei tendinga dispersici, i-a determinat pe specialisti sA caute metode de a o concentra; si, cand s-au reusit toate acestea, sau gasil Lol felul de aplicatii tehnice, medicale, strategice... Acum, s-a dovedit faptul ca lumina fizica este atotputernica, dar de ce sa nu credem, la fel, in atotputernicia luminii sp! ituale, a gandirii? Unul din cele mai bune exercifii de concen- trare, pe care vi le-am dat, este meditatia la rasa ritul soarclui: va concentrafi asupra soarelui fara sa lasati sa intre in voi nici un alt gand si ramaneti asa un moment mai lung, intr-o atitudine sacra, Daca o faceti corect, in curnd va veti simi inta- riti, luminati, implinifi. $i, daca sunteti suferind, putefi contribui la ameliorarea starii voastre de sanatate, proiectnd razele soarelui asupra celule- lor organului bolnay, adic raze de lumina, de bunatate, de vitalitate, de bucurie. Da, puteti sa contribuiti cu adevarat la ame- liorarea propriei sanatati. multumita concentratii gAndului, Desigur. unii vor considera ca este timp pierdut. De ce sa te mai concentrezi cand exist juitea medicamente pilule, remedii, si nu trebuie bine, este un rafiona- decat si deschizi gura. Ei Puterea concentrarit 163 ment gresit, deoarece nu prin acest mod pasiv vei ajunge sa va dezvoltati, nici si declansati forte interioare, puternice, care va vor putea aduce servicii si atunci céind veti parasi pamantul. ‘Trebuie sa stifi ca un singur lucru este cu adevarat important pentru om si 2 capacitatea de concentrare asupra obiectelor di- vine. Aceasta capacitate ii va permite acestuia sd-si continue cu ugurin{a drumul in vesnicie. Sa presupunem ca, parasind a 4 lume, vefi fi inconjurati de o atmosfera neagra, obscura, de-a lungul careia nu veti putea sa va vedeti nici prietenii, nici pe ingeri... Cine va veni sa va salveze din aceasta singuratate si obscuritate? Capacitatea voastra de concentrare asupra obiec- telor divine. Aceasta capacitate ramane si dupa moarte, pentru ca ea nu provine din creier, ci din spirit care este nemuritor. Cand omul isi paraseste corpul fizic, aceasta capacitate persista in spirit fiindea spiritul ga deste, simte, actioneaza. El o face prin materia corpului fizic, iar cand se elibereaza de acesta, si nu ne imaginam ca el isi pierde capacitatea de simtire, de gindire, de actiune; din contra, din ace] moment el devine puternic. De aceea, discipolul care s-a obignuit sa se concentreze asupra obiectelor luminoase va fi foarte puternic164 Puterile gandului in lumea de dincolo: ii va fi suficient sa se con- centreze asupra Domnului sau asupra luminii, ca sA poata indeparta tulburarile gi intunericul. Dar, daca nu gi-a dezvoltat aceasta putere pe pamiint, el nu o va putea folosi in cealalta lume. Deaceea, trebuie sa va obignuiti sa va concentrati zilnic asupra celor mai inalte subiecte. Spiritul este o putere formidabila, dar nimeni nu crede in aceasta putere, si stiti de ce? Fiindca. am incercat un minut gi, la sfarsitul lui, vazdnd cA nu se intampla nimic, ne-am spus: ,,De ce sa mai pierdem timpul? Spiritul nu poate nimic, gindul este ineficace“. in realitate, nu s-a infeles nimic. Trebuie sa stiti ci daca gandul si spiritul nu pot face nimic, acest fapt se datoreaz materiei care a devenit foarte dura si opaca, iar pentru a reugi so schimbam, adica sa o facem sensibila si subtila, ne trebuie mii de ani. $i cum munca nu a inceput inca, materia opune o rezistenta foarte puternica. Daca omul ar fi lucrat in acest sens, corpul sau fizic s-ar fi prezentat mult mai suplu, mai usor de educat, mai permeabil gin- dului. Aceasta munca ar fi permis luminii, spiri tului, si patrunda in materie. Dar, pentru mo- ment, realitatile fizice, conditiile materiale ra- man cele mai puternice pentru cd oamenii, indusi in croare, se opresc asupra aparentelor si nu stiu Puterea concentrarii 165 nici s vada, nici si simta lumea spiritului, Cerul, Divinitatea. Revenind la puterile concentrarii, se poves- teste ca in India existé fachiri care, dupa ce au exersat multi ani concentrarea, ajung sd actioneze atat de puternic asupra chintesentei eterice (nu- mita in sanscrita ,akaga“) incat sunt capabili sa produca germinarea griuntelui vazind cu ochii; in cAteva ore, planta creste, infloreste, rodeste, si se pot consuma fructe coapte gi delicioase. Aceasta pare o imposibilitate gi, totusi, este o realitate ce se poate usor explica. Fachirii au lucrat asupra akagei, ficdind-o sa actioneze asupra cliseclor continute in saméanta. Deoarece, fiecare arbore lasa in seminfele lui un fel de cligeu eteric ce reprezinta sinteza diferitelor sale caracteristici. Toate calitatile arborelui sunt, astfel, sintetizate in séman{a, si totodata inregistrate. Forma, talia, culorile, proprietatile nocive sau curative exista potengial intr-o samanqa, dar pentru a le face s4 apara, trebuie st plantém samanga, s-o udim, si incet-incet natura insdgi, cu trecerea anilor, cu blandete, duce arborele la maturitate. Dar, aceasta evolutie poate fi accelerata, Da, daca prin concentrare se ajunge la intensificarea forfelor luminii, ale caldurii gi ale viefii, ce vin din soare, din atmosfera, din paméant, pentru a