Evaluare $i notare in invatare Psihologia edhcariel intre teorie si practlea 7A. Evaluarea invitarii “A.J. Preciziri conceptuale in Literatura de specialitate anglo-saxona, termenii de “assessment” si “evaluation” se folosese de nmulte ori interganjabil, iar traducerea lor in limba romana face dificila intelegerea clatd a diferentelor. in literatura romaneascd de specialitate, termenul utilizat este cel de “evaluare educationala” — si este explicitat prin intermediul unor suboperatii specifice: cea de masurare si cea de apreciete. in continuare, vom prezenta céteva perspective de infelegere a acestor termeni, cu precizarea cA in demersul nostru ulterior if vor utiliza eu precaidere pe cel de evaluate. Uni autori consider’ apreciered)tassessment) ca find wn proces imegrat de culegere de informagit despre invijarea unui elev, urmat de mitered tinor judecayi de valoare privind progresul saw (Linn & Miller, 2005. apud Seifert si Sutton, 2009). Infortiatiile privind progresul pot fi dobandite prin intermedia! unor metode variate, cum ar fi: proiectele, portofoliile, observatiile, testele, performanfele. In urna analizarii acestora, lise atribuic un scor sau o nota, ceea ce echivaleazai c wees de mdsuraré — care rspunde la intrebarea “eat de mult” vctagsp (cvalGMRaY Gc procend prt care TS anlage —ifarmatiilor recultate din procesul de apreciere. Aceste judecati pot fi despre elev, despre metoda de apreciere folosita, sau despre activitate de predare a profesorului (Seifert si Sutton, 2009), Alti autori spun ca aprecierea este legatit de identificarea caracteristicilor, in timp ce evaluarea consta in stabilirea valorii umui produs, proces, persoane, politic sou program. Atit aprecierea, eat si evaluarea, depind de calitalea_masurdrifor si sunt focalizate pe masura in care accle confinuturi considerate importante ta nivel de societate gi reflectate in curriculum, au fost invatate de elevi (Hattie si Brown, 2011). Cele dou procese se bazeazi pe proiectarea si utilizarea unor _metode corespunzitoare de colectare a informatillor despre invaare, onvertirea datelor in scoruri raportate la stadii specifice care reflect progresul in invajarc, urmate de interpretarca acestor scoruri intr-o ‘maniera care si permita luarea unor decizii si demararca unor actiuni eficiente (Hattie si Brown, 2011). Dietel, Herman si Knuth (1991) considera 4 prin apreciere este evidentiat ceca ce un elev cunoaste sau stic sa facd (cunostinte si deprinderi), iar prin evaluare este determinata an valoarea unui curs sau program. in timp ce rezultatele aprocierii au impact asupra progresului, orientarii spre diferite nivele sau tipuri de programe, notclor ctevilor, dar gi asupra deeiziilor privind strategiile de instruire si curriculum scolar, evaluarea utilizeazé toate aceste date alituri de alle resurse pentru a adopta, a revizui saw a respinge un eurs sau un program, Desi in timpul derularii lor se poate trece foarte usor de la apreciere la evaluare, existd o serie de similartati si diferente intre cele doud. De exemplu, (1) anvindoua se realizeaza pe baza unor criterii stabilite gi utilizeaz misuriri ale nivelelor performantelor elevilor; (2) se conduc dupa evidente ~ adied dupa informatii care vin in sprijinul eoneluziilor la care s-a ajuns, oferind perspeetiva holistiea si acurata a datelor; (3) ambele procese urmaresc stimularea motivatiei in vederea atingerii unor obiective stabilite, motivatie conditionata de _comunicarea rezultatelor catre subiectul implicat in proces (AAHE, 2003). In ex priveste diferenjele, (1) aprecierea este considerata un proces utilizat in imbundtiirea ealititi invari — eu accent pe crestere gi dezvoltare, pe cand evaluarea este un proces necesar in determinarea acestei calitati; (2) aprecierea nu presupune compararea calitfii si nu are consecinge in aceasta direcfie, in timp ce evaluarea face comparatii la nivel de calitate, adeseori cu consecinje; (3) aprecierea este continud, individualizata, focatizati pe feedback necesar dezvoltirii, pe cand evaluarea consta in emiterea unei judecaji ce vine sd concluzioneze asupra a ceea ce a fost apreciat (ATE, 2003). In literatura de la noi se foloseste cu precddere sintagma evalwarea educagionald ~ considerati un demers de culegere de informatii care permite raportarea permanenta la finalititile educationale a intregii activititi de instruire si formare a elevilor. Astfel, ea are un efect constatativ, explicativ si decizional, cu rol de imbunatatire continua a produselor avesteia (Ungureanu yi Clipici, 2005). In cadrul evaluarii, apar doud operatiile de baza: masurarea si aprecierea Mas al de act cai ica achizigiile (in special coor 9d Urmarind conferirea unui caracter cit mai obicctiv si mai stintific evalua, Aparitia mai tarzie a acestei operatii tehnice in evaluarea educationala a fost conditionati de dezvoltarea _testelor psihologice/psihometrice ~ in psihologic, si-a-cetar-docimologice ~ in pedagogic (Ungureanu gi Clipici, 2005). 4precierew ins, presupune emiterea_unor judecati de valoare in raport cu cel evaluat, Uncori, 273Evaluare $f notare in invajare Psihologia educated ttre teorie $i practica aprecierea poate trece dincolo de simple constatari, dobdndind veleitati diagnostice si ereand condifii favorizante pentru Iuarea unor decizii ameliorative (Ungureanu si Clipici, 2005) ‘Masurarea, aprecierea, evaluarea si decizia ulterioara sunt procese absolut necesare in contextul invari academice. Pentru a avea un impact pozitiv asupra intregului proces de invatare al elevilor, trebuie aasumate de conducerea insttutiilor de invajamant si de profesorii care trebuie sa le implementeze la nivel de clas’, 7.1.2. Forme de evalinare Modul-in-tare se realizeaz’ evaluarea poate facilita procesul de invatare al elevului sau, din contra, poate conduce la descurajarca acestuia in a mai investi resurse in vederea atingerii obiectivelor de formare si dezvoltare. Multi teoreticieni accentueazi_ importanta 4irii punctelor forte si slabe in cunoasterea acumulata de elev Realizarea continu a evaluatii asigura informatii permanente pe care profesorul le poate oferi elevului, ajutdndu gi in inyatarea manicrei in care acesta poate sf-si monitorizeze propria performanfa (Chen, 2010). Evaluarea poate fi una pentru invafare (assessment for learning), a invaarii (assessment of learning), sau ea deze (essessmen as caring) (Harlen, 2006). Evaluarea pentru invite arc ca scop stimularea invatarii si dezvoltarii elevilor. Este adescori 0 evaluare formativa derulat’ pe parcursul seeventelor de instruire, eu o dubla utilitate: oferd informalii ce pot fi folosite de profesor in revizuirea procesului de predare, dar si de clevi pentru a-si imbunatafi invafarea Rezultatele devin utile in luatea de decizii ce influenteaz predarea si invatarea pe termen scurt. Poate avea un caracter informal — cind informatiile sunt obfinute in urma unor observafii nesistematice ale comportamentului elevului in sarcinile de lueru, sa un caraeter formal ~avand Ia bazii 6 planificare prealabild, un plan de culegere a datelor. aluarea pentru invafare poate avea un caracter diagnostic ~ atunci find se realizeazi la debutul activitatii “pentru a identifica disponibilitatea clevului pentru invatarea a noi cunostinte sau formarca a noi deprinderi, precum si interesele si preferinfele sale de invatare; sau_formativ — atunci cand este realizata continuu, pe tot parcursul instruinil. Cu tezultatele dintr-o evaluare diagnostici profesorul poate planifica activitatea de predare-invtare-evaluare intr-o manier diferentiata si personatizata; cu. cele dintr-o evaluarea formatival poate 274 monitoriza progresul si poate diferemtia instruirea in funetie de nevoile clevilor (Harlen, 2006), Evaluarea invétarii are un caracter formal si vizeaza evaluarea in vederea certificarii competentelor dobandite, Este 0 evaluare sumativa, aplicata imediat inainte de finalizare sau la finalul procesului de instruire (inregistrare si raportare a oeea ce a fost invajat in trecut), si oferi informatii despre cat de bine stépineste elevul continuturile predate, daca si-a format acele competente necesare pentru a accede 1a aivelul urmator si ce nota ar trebui si objid (Seifert $i Sutton, 2009). Ca urmare, datele objinute stau la baza emiterii judecatilor despre calitatea invifirii elevului — prin raportare la criteriile existente; atribuirii unei valori calitatii respective; asiguririi —comunicari performantelor tuturor celor interesati ~ elevi, paring, profesori gi alti actori educationali (Harlen, 2006), Evaluarea ca invigare este focalizati explicit pe dezvoltarca apacitajii elevilor de a deveni cei mai buni evaluatori ai proprici invatiri, Acest proces de oferire a suportului si ghidirii de cdtre profesori, trebuie si debuteze cu prezentarea si modelarea unor ‘oportunitafi externe structurate care 84 permita elevilor auto-evaluarea (ARG, 2010). Acest tip de evaluare are un caracter formativ, iat informafiile sunt utile elevilor pentru cA, prin intermediul lor primes un feedback de Ia colegi, isi pot monitoriza progresul in vederea atingerii obiectivelor de invajare, igi pot adaptat modul de abordare al invatarii si pot reflecta asupra acesteia, si-si pot stabili obiective individuale de invatare (ARG, 2010). 7.1.3, Metode si telmici utilicate in evatuare Obtinerca de informatii necesare evaluatii clevilor se poate realiza prin utilizarea de metode gi tehnici diverse, in functie de obiectivele lurmarite, De exemplu, daca vrem sa aflim ce stie copilul despre ceva cunostinfe teoretice), putem apela ta verificdri orale sau serise; atunci cfind vrem si vedem daca stie si facd ceva sau cat de bine stie $A fact acel ceva, putem utiliza Incratile practice sau analiza produsclor activitatii practice (Snowman, McCown si Biehle, 2009). Indiferent de se anume folosim, este destul de dificil de precizat in ce masura evaluarea reflecti intr-adevar edt de mult au invafat elevii, pentru ci de cele mai multe ori nu este foarte elar daca notele sau seorurile mari sunt ‘o certitudine a unei mai bune invapiri (Beleche, Fairris 9i Marks, 2012) 215Evaluare si notare in invijare in cele ce urmeari vom preventa cdteva din cele mai frecvente metode si tehnici de evaluare, cu precizarea ci, pentru a objine 0 invatarii cat mai aproape de realitate, este 1 utilizarea unui mix de metode. Acest lucru ar permite compensarea limitelor unor metode eu avantajele utilizar altora a. Testele docimologice sunt, de fapt, teste de cunostinte. Ele se ascamiin cu testele psihologice prin faptul ci au, intr-o anumita masuri, caracteristicile dezirabile ale unui test: identitate, validitate, fidelitate, consistent’, omogenitate, amplitudine sau sensibilitate (Ungureanu si Clipici, 2005), Nu acelasi lucru se poate spune despre standardizare si etalonare. in functie de criteriul naturii itemilor componenti, testele docimologice pot fi: objective (testele de tip gril ~ de completare, de alegere, de potrivire, de ordonare), semiahiective (permit reactii partial flexibile) si subiective (cu raispuns elaborat de cel evaluat) (Ungureanu si Clipici, 2005); +, Eseurite sunt sarcini in care i se sau 0 tem specified, respectiind anumite e ti in baza criteriilor anterior stabilite ¢. Proiectele, individuale san de grup, se bazea7i pe rezolva jegrald a unci sarcini complexe, cuprinzéind etapele de: punere a problemei, formularca obiectivelor sia ipotezelor, alegerea si utilizarea metodelor, culegerea si interpretarea datelor, concluziile si propunet de rezolvare a situatiei problem’ propuse (Ungureanu si Clipici, 2005), 4. Portofolite cuprind mai multe piese sau produse ale activit clevului (Ia decizia acestuia sau la sugestia profesorului), realizate de Tungul unui interval de timp; ofera informatii continue despre performantele elevului, dar sunt si o modalitate de auto-exprimare, de auto-reflectie gi auto-analiza: €. Expocifile constau in prezet clevului (picturi, desene, fotografi baza unor criterii stabilite: £. Demonstratiile urmaresc si evidentieze cat de bine poate utiliza un elev cunostinjele i deprinderile dobandite anterior in rezolvarca unei probleme cu care se confrunt®, sau cat de bine realizeazti 0 satc de Tuerus 4g. Evaluarea performantelor consti in realizarea de citre elev tunei sarcini specifice, complexe si observarea de catre profesor a procesului, proceduritor si produselor rezultate (Slavin, 2006), Jevului s& trateze un subject apoi fe, luerare care va area unor produse ale activitafii filme efc.), care sunt evaluate in 276 Prihologia educaylei inre teorie yi practic’ Procedura pune in evidenfai cunostinfele asi ' aplicarca lor in situafii concrete, eit si capacitatea de utilizare a ‘deprinderilor specitice in rezolvarea de probleme (Tuckman gi Monet 2011); in aceasta categorie regisim o parte din metodele deja prezentate (expoziiile, demonstratile, proiectele ete.) h. Colocviul este 0 forma de evaluare oral, colectiva, de gen dezbatere a unei teme, Pune in evident’ nivelul de cunoastere al subiectului respectiv, dar si abilititile de comunicare, de argumentare a punetelor de vedere, de relajionare si raportare la ceilalti, de oorganizare a discursului ideatic si de motivatie a elevului sureanu si Clipici, 2005); Autoevaluarea si evaluarea realicatt de colegi sunt considerate forme alternative de evaluare. Autoewaluarea urméreste facilitarea reilectiei elevului asupra propriei invari si-1 ajuta sa-yi monitorizeze performanja (Milne, 2009). inaintea demararit procesului (de auto. evaluare dar gi de evaluare realizata de colegi), profesorul trebuie si discute eu elevii despre acele criterii explicite care au fost alese gi in funefie de care vor fi evaluate performantele si activitatea lor, s& le puna la dispozitie sisteme de scorare gi si incurajeze oferirea de feedback. Aci nfeleaga si s& acorde © mai mare atentie procesului in sine gi nu doar produselor finale sau notelor (Chen, 2010). in conditille in care profesorul implica elevii chiar in elaborates de evaluate si sisteme de scorare, se observa a eficienfei evaluari si o facilitare a invagirii prin colaborare De altfel, cereetarile evidengiaz impactul favorabil al acestei forme de evaluare asupra gindirii critice, a autonomici, a infelegerit mai profunde a subiectului de studin, a invafarii continue, a dezvoltiri abilitajlor de comunicare si observare (Milne, 2009). Evaluarea realicati de colegi face referire la implicarea propriilor colegi in proces folosita in evaluarea performan(elor individuale dar gi a celor de grup, avénd utilitate atit in evaluarea formativa, cit gi in cea sumativa (Chen, 2010). Acest tip de evaluare contribuie la invaare prin faptul c& dezvolta abilitatea clevului de a surprinde gi de a intelege relajia dintre obiectivele instruirii gi activitaile de evaluate, dintre criterii i procese, fi da posibilitatea si idemtfice punetele forte gi stabe de Ia nivelul performanjelor sale, sa infeleaga subiectul evaluat si sa-si dezvolte inerederea in sine gi in fa neste acel subieet (C! 2010), 4 lucru le permite copiilor sa stor ete si poate 27Evaluare si notare in inviiare Psikologia educagied tre teorie si practicd Pe Ling’ aceste metode sau tehnici adecvate obiectivelor de evaluare stabilite, observaria sistematied a comportamentului ta clasa permite objinerea de informajii suplimentare legate de procesele care au loc aici, Rosenshine (1970, apud Mechan, Cowley, Finch, Chadwick, Emolov si Riffle 2004) vorbeste despre patru utiiziri principale ale sistemelor observafionale privind evaluarea instruirii 1a nivelul clasei (1). aprecierea variabilitijii comportamentului att in interiorul programclor cat si intre programe: (2) aprecierea acordului dintre comportamentul in clasi si anumite criterii ale instrurii; (3) deserierea fa ceea ce se intémpli in implementarea materialelor de instruire; (4) determinarea relafiilor dintre comportamental fa clasi. si rezultatcle procesului de instruire. Aceste tipuri de sisteme observationale sunt preferate pentru ci permit objinerea de date acurate, obiective $i cuantificabile legate de comportamentéle specifice ale clevilor $i profesorilor in cadrul procesului de predare-invajare. Dintre cele mai cunoscute sisteme de observatic sister amintim: (1) sistemut Flanders de analiza a interacfiumilor (FIAC Flanders Interaction Analysis Categories) — care foloseste pentru obscrvatie 0 matrice de interactiuni prot pe 10 secvenfelcategorii de comunicare, considerate ca incluzind toate posibilitatile de comunicare: (a) comportamentul/discursul profesorult cu dou tipuri de influente — indirectit (accept sentimentele elevilor laud’ sau incurajeazai_actiune foloseste ideile elevilor, formuleaza intrebari) si direct (prezinta fapte sau opinii legate de continut sau proceduri, oferd directi/indrumari, critica sau justificd/explica autoritatea); (b) comportamentul/discurstil clevului ~ evidentiat de raspunsul elevului la solicitarea profesoruli inifiativa elevului de a vorbis si (c) o ultima seeventé reprezentatii de ticere sau confuzie”, respectiv momentele de pauza sau de teere nu pot fi injelese de observator (1970, apud Jones si Sherman, 1980); (2) sistemul ORACLE (Observational Research and Classroom Learning Evaluation) ~ din cadrul proiectului si mume, prin care se categorizeaza comportamentul observat la fiecare 25 de secunde Galton si Wilkinson, 1992, apud Leng, Wood, Littleton, Passenger gi Shechi, 2011). Proicetul extinde tehnica de analiza anterioara (cea din FIAC) si include tipul de ” (silent interaction), urmata de instruirca profesorilor in acest sens, chiar dacd nu se alentie suficient de mare aspectelor paralingvistice; (3) pe ling or-eley struct sau comportamentul, accept sau Meractiune ticuti 278 «lous sisteme care pun accent pe analiza interac{iunilor la elas, sistemul OPTIC (Observing Pupils and Teachers in Classrooms) propus de Merrett si Wheldall, accentucazi importanta pe care raspunsurile profesorului o au asupra comportamentului elevilor (1986, apucl Merrett si Wheldall, 1992), Accastascalésurprinde rata raspunsurilor de aprobare si dezaprobare (laudi si mustrare) oferite de profesor in activitatea sa cu elev Dincolo de functile pe care le are procesul de evaluare — informa. nozi, prognoza, control, motivare, icrarhizare, selectic sau certificare (Ungureanu si Clipici, 2005) — atunci cand realizm 0 evaluare pentru in esential devine feedback-ul construetiv oferit clevului. Acest feedback il ajuti pe elev sa afle ce anume a facut gi ce nu a injeles suficient de bine pentru a fi putut rezolva corect sareina respectiva, il ajuta si invete din aceste greseli si s4 infeleaga unde trebuie s faci modificari. Un feedback cficient este cel care se focalizeazd pe aspectele pozitive ale sarcinii si nu pe persoand, pe strategiile folosite si pe efortul investit de elev. De asemenea, trebuie sa se raporteze la eriterile stabilite de profesor gi la imbundtairile care pot Fi ficute (Seifert si Sutton, 2009) Sy 7.1.4, Exari in evatuare in eiuda-faptufui ea se incearca o crestere a gradului de obiectivitate a procesulul, nu trebure uitat c@ este vorba despre un proces in care © persoand (profesorul), evalucaza o alta persoana (clevul), intr-un numit context. Fiecare dintre ei aduce in procesul de evaluare aspecte re tin de personalitate sa, de background-ul profesional gi perso de experienfa de viata. Sunt factori interpersonali, intrapersonali. sau situationali care-si pun amprenta asupra modului in care se realizeaza evaluarea sau interpretarea rezultatelor obtinute. Dintre factorii care pot genera variajii semnificative ale obicctivitiqii procesului evaluativ amintim Ginga si Istrate, 1998): activitatea desfasurati de citre profesor si masdturile de personalitate ale acestuia; specificul isciplinei de invaydmdnt (disciplincle umaniste sau cele exacte personalitatea elevului, specifcitatea metodelor de evaluare (probe orale, scrise sau practice); circumstanjele sociale de realizare a i freevente erori ce pot fi intélnite in practica evaludrii educationale se numara (Cucos, 1998; Ungureanu si Clipici, 2005): 29Evatuare si notare in invijare Psihologia educagiei tre wore si practiea a, Efectul de halo apate atunci cand evaluarea unui elev este influentata de impresia pe care si-a formato profesorul ca urmare a pereeptiei trasiturilor sau caracteristicilor sale pozitive (sau nu!); astfel, impresia dintr-o anumita situatie sau context se extinde supra intregului (de cxemplu, un elev cu note mari ka unele discipline poate fi evaluat intr-o manieri asermdnatoare si la restul disciplinelor, trecandu-se cu vedere o serie de lueruri pe care nu le oases +b. Efectul de generozitate sau de indulgenta are ta ba7a tendinja de a apreeia cu mai multa indulgent persoanele cunoscute; aparitia acestuia este influenjata de cadrul de referinfa utili € Efectul de similaritate sau de contrast evidentiazi tendinia evaluatorului de a face o evaluare favorabill persoanelor care-i sunt aseminatoare sub aspectul anumitor caracteristici (atitudine, gen, mediu de provenienga cte.), sau mai putin favorabila celor diferite de ek: de asemenea, o alta variant’ a efectului de contrast apare atunci ind evaluarea se face prin raportarea clevilor unul fa cekslalt si nu prin raportare la performantele individuale: d. Bfectul de ordine este 0 croare cate reflecté tendinja profesorului de @ evalua la fel mai multe lucrari diferite dar consecutive, firi a lua in considerare diferentele valorice care apar intre ele; ¢. Eroarea de tendin(a centralit consti in tendinta profesorului de a evita extremele scalei de notare si de a se focaliza pe valorile medii (de exemplu, o freeven notelor de 7 si 8): f. Efectul Pygmalion sau efectul oedipian se caracterizeaz’ prin ace ci, prin asteptarile sale, profesorul ajunge si abordeze diferentiat clevii; interpretiite pe care copii le dau acestor tratamente diferengiate au implicatii asupra percepiiilor proprilor abilitii si expectante privind performan(ele, ajungind astfel ca expectanfele profesorului si schimbe conduita, performanta, compet atitudinile elevilor (Palos, 2012). Eroarea logied consti in substituirea obiectivelor principale ale evalwatii cu o serie de obiective secundare: de exemplu, acuratejea exprimarii, aspecte care jin de forma lucrarii sau efortul investit de ley devin criterii de evaluare; h. Ecuatia personaté a evatuatorului tine de criteriile personale de apreciere a de aspecte ale proprici personalitati (unii sunt nai indulgent, alti mai exigenti), de conceptia lui asupra a ecca 280 inseamna evaluarea (un mijloc de incurajarea, de stimulare, sau din contra, o modalitate de constringere sau de pedeaps’) etc. Cunoasterea si consticntizarea acestor etori reprezint® prinwl pas in evitarea sau corectarea lor. De este utili gi Iuare in considerare a unor aspecte metodice precum (Nicola, 1992): (1) ine smului de funefionare a factorilor care intervin si i acestora prin adoptarea de catre educator a unui comportament corespunzator, (2) elaborarca_ de instrumente de jodica care si fie relevante pentru in obiectivele didactice; (3) ¢ elevilor, care si alba ea netodelor de necal verificare curentl. sips comportamentele dezirabile cupri cresterea numérului de probe curente aplic scop reducerea hazardului in evaluare; (4) combinarca evaluare pentru a reduce dezav unei metode cu avantajele altei metode si pentru a oferi o imagine mai complexa a procesului de invajare; (5) asigurarea anonimatului lucrarilor prin corectarea lor de tre mai multi profesori; (6) implicarea elevilor in aprecierea propriilor rezuliate, prin dezvoltarea capacititii de auto-evaluare, a Notarea invatarii 7.2.1. Precivari conceptuale ‘Norele reprezinti simboluri (litere sau numere) care sunt recunoscute si injelese ca permijind realizarca net “distribuiri complexe si diversi de competente si atribute” (Heaslip gi Seammell, 2012, p. 96). Notarea face referire la o scala (numericd, alfubetic’ sau ddescriptiva) utilizata pentru a evalua orice tip de performanté a elevului, acesta trebuind si ating un anumit standard in funetie de care si-i fie atribuitd o anumit& nota dintr-o ierarhie (Donaldson si Gray, 2012} Notarea este 0 component importanti a sistemului educational, in functic de care se pot objine finanéri — burse sau premii, se poate determina clasamentul clevilor dintr-o clas, san pe baza cAirora se realizeaz admiterea acestora in diferite programe sau nivele de ceducatie, Ea nu doar ed reprezinta un mecanism de seleefie important in cadrul scolilor, care poate influenta sansele elevilor modeleazi imaginea de sine si motivatia clevilor, populatitatea acestora printre colegi, dar si expectantele paint aasemenea, de multe ori notarea este folosita drept mecanism de control pentru pastrarea autorititit si a disciplinei (Biberman-Shalev, Sabbagh, Resh si Kramarski, 2011). 281Evaluare si notare in invarare 2.2. Abordari in notare Notarea in scoali implica do A procese: misurarea unei reali compararea acestei realizari, adicd raportarea ei la un standard (L Schneidewind si Saalbach, 2007). in aceste conditi, putem vorbi despre {rei abordati: (a) © raportare a notarii-ta criterin)— in cadrul careia realizarea individuali este comparata cu un standard obiectiv, care standard este stabilit de o instant educational astfel_ compara provin; (b) 0 raportare a notitii fa normd)~ cand realizs sunt comparate cu cele ale unui alt grup social (de exemplu, eu cel colegilor din aceeasi scoala); intr-o astfel de situafie pot aparea diferenje intre clasele i seoli, in functie de standardele utili: (6) 0 raportare « notivii la propriite realizari anteri@are. Primele doud tipuri de raportiri — Ia criteria $1 Ia norm, conduc ki’ o notare relativ stabilé, in timp ce al trcilea tip de raportare este mult mai sensibil la schimbarile care au loc in realizarile individuale si are un impact mai crescut asupra motivatiei clevului, asupra atribuirilor pe care le face acesta (de exemplu, atribuirea succestlu si ului volumului de fort depus), sau asupraorientirii obi (Dalbert, Schneidewind si Saalbach, 2007) Dincolo de aceste tipuri de raportiri, autorii vorbe absolutd si despre © notare_relativa. in prima situatie, notele sunt acordate in functie de performanta Tealizat’ de elev, prin raportare la criterile stabilite de profesor. Sistemul de notare poate folosi litere, calificative, cifre sau admis/respins. in de a doua_ situatie, performanjele clevilor sunt distribuite pe o scala de Ia “cel mai slab” la ‘cel mai bun, ecea ee face ca cei mai buni sf obfind notele mari, cei cu rezultate medii note moderate, iar cei cu rezultate slabe note mic. in wz vorbim despre o distribufie a notelor de-a lungul_unei curbe, ‘Acest sistem este considerat ca find nedrept pentru c& face comparatii doar in interiorul unei clase si poate descuraja efortul elevilor de a se ajuta unul pe celalalt — fiind vorba de o competitie pentru recompense limitate (Seifert si Sutton, 2009). Mai mult decat atit, Bishop sustine ca acest tip de notare fi poate determina ‘onvinga pe colegi si ru depuni suficient efort in a studia foarte serios (1999, apud Seifert si Sutton, 2009) ile clevilor tivelor sale de realizare despre 0 notare Psihologia educatie’ ure teor si practica .3. Factori ce influenteazt notarea in procesul de notare se reflect influenfa nei multitudini de factori, literatura preciznd patru categorii importante: reatizarea academica, abilitifile elevilor, efortul depus de acestia si comportamental lor Randall si Engelhard, 2010). Adescori cand acord 0 nota, profesor fac apel la © combinatic ce include performanfa obfinuta, efortul depus, achizitile realizate, atitudinea sau comportamentul la cursuri, temele rezolvate acasi si gradul de participare Ja activitatile desfagurate in clas (Seifert si Sutton, 2009), Stilul de notare al profesorilor ~ adic modalitatea preferata de a fi modelat de caracteristiei personale (de exemplu, genul), profesionale (vechimea in invaxamant, disciplinele predate etc.) sau socio-culturale, De remarcat este faptul notare al unui profesor reflect percepfiile sale asupra dis predate, a conjinutului ei si practicile pedagogice Ia care acesta ad (Deutsch, 1985, apud Biberman-Shalev, Sabbagh, Resh si Kra st lucru, poate cum ar fi matematica), in care cunoasterea este org crescitor, cu o ordine strict a seevenfelor ce trebui nnjinuturilor ce trebuie acoperite, clevii trebuind st mite sarcini tnainte de a putea accede la nivelele superioar mult mai orientafé pe sarcind si promo ele practici pedagogice favorizeaza progresul Tiniar. Evaluarea achizitiilor sia performanjelor se face continu si se baz predau discipline pe care le percep ca fiind flexibile (de obicei cele umaniste), promoveazi mai degrabi practicile pedagogice care se centreazi pe creativitatea si starea de bine a elevilor. Procesul de invatare este fundamentat pe intrebari gi discutii, pe dezbateri privind tipurile de abordari posibile, pe metode de predare activ-p in atare conditii, profesorii considera intr-o masura mai mare efortul depus de elevi, confortul si nevoile acestora atunei cdnd fac notarea Daca in prima situatic se poate vorbi despre 0 notare bazata pe reaultatele objinute, in cea de a doua situatie notarea accentueaza cfortul investit,fiind, de fapt, o combinatie intre efort, comportament la 8 si nevoia de a incuraja elevul spre performanta (Biberman-Shalev, ibbagh, Resh i Kramarski, 2011). pe rezultate, Cei careEvaluare si notare in invijare 7.24. Limite ale notarit Una dintre cele mai importante limite ale notarii traditionale este aceea ci oferd informafii despre ce face, despre cum se descurci un clev in comparatie cu ceilalfi si nu despre ceea ce stie sau poate el si faci, despre unde mai trebuie si Iucreze pentru a-si imbundtifi performantele, sau despre punetele sale forte si slabe, Nota arati mai degrabai cA un elev este mai capabil decat un altul, mai motivat sau mai puijin motivat pentru invijare si arati mai putin c& tofi copiii sunt intr- tun proces de crestere si dezvoltare (Slavin, 2006), Caseta ne. Pxistd numeroase controverse privind utlizarea sistemului de notare si a necesitifi ex notele sf fie transmise elevilor, dat find impactul pe care ar putea si+{ aibl asupra couceptului de sine (Rao, 2002). Mai jos veti regis citeva influente pozitive © notarea ar trebui s4 le exercite asupra clevilor 51 procesului de invafare in general, si céteva din efectele negative care se regisesc in practica educafionala, fe Notarea ar trebui si se facd intro Je Notarca GX nagiere unui spirit manierk care si conduct 1a | competitiv ce conduce la tensiune, climinarea oricdrei stiri de | presiune si anxietate, —elevii fanxictate asociath notclor, credind | ajungind si fo atmosferd relaxati de invitare si | inamicis diminuand compettia dintre J*Notele pot transforma elevii_ | eNotele ar uebui si aibi'o anumith | "robot", inhibiind ereativitatea semnificajie pentru elev gi si | acestora; serveasc’ drept feedback pentru |® Adeseori, notarea nu reflect || urmatoarea invatare; munca clevilor: cei eare depur Je Notele ar trebui si yespecte atit | fort iau note mi cealitate, eft $i cantititea muneii | muncese mai pugn iau note maris depuse de elev; '* Notele fi pot face pe unit copii st Js Notele ar trebui si se constituie | se simtX superiori, influenjind gi intrun veritabil motivator gi si | relaile lor sociale; stea la baza competi’ cu. sine Je Notarea il impiedica pe eley s& se insugi, erescdndnivelul de | dezvolte ca persoans. vadii colegii ca aspirate al elevilor. Pentru a determina ceea ce stie gi poate fice un elev este neces utilizarca unor modalitafi alternative de abordare a notarii, cum ar fi (Slavin, 2006): notarea performanjei (colectarea si evaluarea a ceea ce cesta a realizat la lasi, aplicarea de teste care si reflecte abilitatea sa 284 Psihologia educagiel ttre tori si practica de a aplica gi de a integra eunostinfe, deprinderi sau rafionamente ete.)s notarea pe bazci de contract (negocierea intre clev si profesor a unui volum de activitate sau nivel de performanga care trebuie atins pentru a primi o anumits not); notarea eficienfel, a desavarsirit atinse (stabilirea unui standard ce trebuie atins; cei care-t ating, primese nota maxima; cei care nu] ating primese instruire corectiva si sustin testul din nov; in final, notele se acorda pe baza imbunatatirilor sau efortului depus de elev). 13. Succesul/reusita si insuccesul/nereusita scolara Preciziri conceptuate Succesul, respectiy insuecesul scolar, sunt considerate ca exprimand gradul de adecvare care exist inire nivelul dezvaltarit psiho-fizice la care se aflé elevul si soltciarile obiective la care este acesta supus in cadrul procesului de invajdmént (Nicola,1992) Realizand 0 diferentiere mult mai sensibila intre cele doud nofiuni, Dumitru (2001, p. 401) precizeazi ci nojiunile de succes-insucces, reusiti-nereusita intr-o activitate (in cazul nostru, de invaare) sunt notiuni calitative care fac referire ~ pe de o parte, la gradul de satisfacere, prin intermediul unei activitati, a unor interese sau aspiratii personale, iar pe de alté parte ~ la satisfacerca unor cerinte si exigente normative, exteme, De asemenea, succesul gi reusita sunt valorizate pozitiy — fiind de dort, in timp ce insuccesul si nereusita sunt valorizate negativ — fiind-de-evitat Succesul $i insucce3ul jin, mai degraba, de individ, de capacitatile sale, si sunt rezultatul confruntarii_acestuia eu sine insusi. fn plan educational, vorbim in aceasta situalic de performantele objinute de slew in activitat inviare, prin raportar propriile standarde, la aspiratiile yi expectanjele personale, Succesul reflect atingerea acestor standarde, in timp ce insuecesul este consecinfa neatingerii lor. Ca utmare, cele dowi au un caracter preponderent individual, subiectiv.si_depind de relajiadintre performanfe si aspiratii. Reusita si nereusita sunt rezultatul raporticit persoanci-la ceilalfi, avaind fa baz niste reguli, niste cerinfe normative, impuse din exterior. Acest Iucru conduce gi la 0 ierarhizare valorica oamenilor si la recunoasterea sociala a valorii lor. Datorita raportari 1a norme si la standarde externe instituite prin mecanismele scolar, de acestor rezultate 1a