Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Cariologie Si Odontoterapie Restauratoare

    Uploaded by

    Andrei Chirita
    4 views248 pages

    Original Title

    267301038 Cariologie Si Odontoterapie Restauratoare

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    4 views248 pages

    Cariologie Si Odontoterapie Restauratoare

    Uploaded by

    Andrei Chirita

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 248
    Petro CARIOLOGIE ODONTOTERAPIE RESTAURATOARE SUB REDACTIA Prof. Dr. ANDREI A. ILIESCU. Membru titular al Academiei de stiinte Medicale Memibru ORCA (Organizatia European’ pentru Cereetiti in Domeniul catiei dentare) seful Departamentului de Ocontoterapie Conservatoare UML, “Carol Davila” Bucuresti Prof. Dr. MEMET GAFAR Profesor consultant Depattamentul de Odontoterapie Conservatoare ULM, Carol Davila” Bucuresti EDITURA MEDICALA U73023 1160 A CENTRALA| ho 4h | Coperta de: ADRIAN CONSTANTINESCU Toate drepturileeditoriale apartin in exclusivitate Editurit Medicale. Publicajia este Tnared fnregistata « Ealturit Medicale. find protejatd integral de legistagia intern gi internayionala. Orice valorificare a coninutului in afara limitelor acestor legi si a permisiunii editorilor este interzist si posibili de pedeapsi, Acest lucru este valabil pentru orice reproducere ~ integrals sau paral, indiferent de mijloace (multpliciri, traduceri, microfilmari,tanscrieri pe dischete etc) Deserierea CIP a Bibliotecii Najionale a Roménici ILIESCU, ANDREI A. Cariologie gi odontoterapie restauratoare / Andrei A. Iliescu, Memet Gafar. - Bucurest': Editura Medical, 2006 Bibliogr, ISBN (10) 973-39-0877-1; “SBN (13) 978-973-39-0577-6 1. Gafar, Memet 616.314-002(075.8) 616.314-77(075.8) ‘Bun de tipar 25.02.2004 Format: 70> 1¢0/16 Harte: offset 60 g/m? Coli tipo: 31 "Tehoredactare computerize Mihai Heres student (UMF "Carol Davila” 3ucuret) sn Andres Ueseu~ student (UMP "Vietr Babes" Timigora) COLECTIVUL DE AUTORI: sef lucr. Dr, Aurel Bold (UMF “Victor Babes” Ti Conf. Dr. Virgil CArligeriu (UMF “Victor Babes” Timisoara) Conf.Dr. Valeriu Cherlea (Universitatea “Titu Maiorescu” Bucuresti) Prof. Dr. Memet Gafar (UMF “Carol Davila” Bucuresti) Prof. Dr. Andrei Iliescu (UMF “Carol Davila” Bucuresti) Prof. Dr. $tefan Laeditusu (UMF “G:. T. Popa Iasi) Prof. Dr. Alexandru. Monea (UMF Tg. Mures) Prof. Dr. Angela Pop (UME “Tulit' Hagieganu” Cluj Napoca) Conf. Dr. Brandusa Popa (UME “Carol Davila” Bucuresti) sef lucr. Dr. Luiza Ungureanu (Unive:sitatea “Ovidius” Constanta) COAUTORI: Dr. Laura Elena Cérligeriu (UMF “Victor Babes” Timisoara) Dr. Cristina Veleescu (UMF “Carol Davila” Bucuresti) CUVINT INAINTE Caria dentars rimine, alitaride bolle cardiovasculare si cancer una din cele mai rispindite imbolniviri ae actualei populati a globului. Daci tratamentul curatiy al cariel dentare simple constituie obieetul Osontoterapietrestauratoare, in schimb preocupiile legate de cunoasterea etiopatogenel,evolutied gi mecanismelor de combatere alcituiesc in prezent confinutal unei nol diseipline, Cariologia, "Pentru evitarea confuzillor dia ultimal decenia privind stera de abordare a patelogel fesuturilor dure ale dintelui, dar mai ales pentra ‘Sporirea effcienfei dingnosticulul cariel simple dentare, planului de ‘fratament sf misurilor ferapeutice concrete care decurg, autoril au dorit st semnaleze aceasti diferengiere, ‘Prin introducerea nofiunil de cariologie autorii dorese si-si atenfioneze colept el exist nu cari“ dentari cf ,boalt carioasi Tn acest context biologic Integralistcititorul tratatutui de fap} poate ‘gist foate informafile necesare unui tratament modern, in care rezolvarea ‘practicé a lesiunilor cariouse manifeste este tasofiti side evalvaren gradului de isc ln carie al aceluiagh indivi ‘La randul situ, cunoasteres gradulul de rise Ia carie permite Stabilirea, intraun cadra individualizat, atét a celor mai eficiente misuri preventive cits! alegeren celed mai potrivite indieayi! terapeutice. ‘Autor, cadre de mare valoare sunt cat mai realist, introductind informatia de ultimé ok, dar pistrand in acelasi timp racordarea Ix ‘mentatitatea tne tn schimbare ea si ln condifile actule concrete de destisurare a asistentei stomstologice "Sunt contins ci acest volumm ra avea un mare succes bine meritat, ‘Acad. Prof. Dr. NICOLAE CAJAL eye. Acaeil de ine Moicle - PREFATA {In 1957 vedea lumina tiparutui a Bucuresti sub redaqia profesoralui Andrei ‘Nass, tot i» Editura Medicald, primul maawal de odontologie din Rosinia, inttwlat ‘Stomatologie clined i terapeuticd” “Expresie c experientei profesioncle gi didactie acumulate fn primul deceniu de existengl a Faculteit de Stomatologie dix Bucurest, acest manual aves 5 rand th fttoria stomatologiei romdnesti piatra wrghiulard care a marest debutal prestisioaset jeoli Bucurestene de stomatologie. Tin anit care eu urmat gi-aw definit personalitatea si valoarea si scolile de stomatologie din celelalte centre universuare tradijionale: Cluj Napoca, Iasi, Tinigora fi TeMures, astfel tnedt sfargitul anilor °60 gdseste odontologia romdneascd cao $pecialitate de sine stdtoare a stomatolcgiet. ‘Generafitinregi de medicl stonatologi s-au pregdtit fm studentie sau penta ‘concursuri dupd *Metodele gi tehnicile curente in odontologie” scristt de Prof.Memet Galan, Conf, Mhai Sitea si Conf. Cetin Andreescu, dupa “Odontologia st parodontologia” Prof .M.Gafar si Conf €-tin Andreescu, sau dupa “Odontologia $i arodontologia” Prof. Vicior Severineans, a.nd. ‘Bvolupia odontologici contemporare, andi la not cét sim afar, progresele de netdgduit nresisirate inprevenirea cariel dentare si preocuparea globald de crestere a ‘alti viet conctiuie 0 provocare cireia scoala Romdnesct de odantologie irebuie itl pan precentf ce matatparaner ‘calitariy. Ne obliga jurdmantul hipocratic! att de ce, dup un interval de peste paire decent ne adresdin aceleiasl Editui Medicale, dar acum nu tn menele geolli Bucurestene, ct fu numele scott Romneyti de Odontologie, decarece la fntacmirea acestui (ratat participa autori repunati din toate centrele universitare tadiqionale, ta care se altura i colegi fu plind afirmare din faculai recent tnfinate. Cuprinaénd probleme de caridlagie si odontoterapie restawratoare, aceast apariie editorial reprecinid 0 Incercare de prezentare snitari’ a patologie! $1 tatamentulul cariel simple din perspectiva experienjei tnregié.sco't Romanesti de Odontologie, tn dorinja de ase consttui fntr-un fndrumar til tn primal rénd Studentlor, pentru licenfa nayional, da si tineilor medics stagiart saw rezident, preci si colegiler cu vechi state de serviciu care dorese sisi refnnoiased cunostingele, Autorit Bucuresti, julie 2000 CUPRINS | Pas | Cuvint nat. 5 | Pref ne 7 Cpt - trea trode dene Prof De MG 0 11 Odom een "7 12 Hiwogenec donna 0 13) Stace smal vnc 20 UT Carcteewpogeie 20 132 Cametere ieee a 133. Cases chimiee oon 2 134 Caractere merfofncjonale B La Siewra dete : 26 Le Caractere tpogifice 4 122 Carter fae 8 143 Canetere cimice 2% 14 Caraere mvffuaconl 26 15 Siucwa coment. 2 1S Caractere operate 8 152 Cenetere cimice sen 29 153. Carecere mofofuagionse 2 Capt 2 Epona cre ena Prof DA ect) aeons 3h O21 een favor a 2 211 Calitatea si ear cae Tit Peruarea foil mail organize esa 21.13 Perarbarea minerals mae maul voncvenscos 3 2.13 Peres marl perpen sma x 22 Leda bea on 35 2121 Prop ice 3 \ 2.1.22 rope chime. n 211.23 Propet! aimicrobine a 2.1234 Raul earoprevent al cid bcd “8 22 Sibert alimenrfemedabi se 2 221 Rob eaoge a itrocubonateo “8 332. Covigsaviaceconttll direct al hidrocainaicior cudnt. 43 223 Clearnce-lslivaralhidrocarbonstelor. 48 224 Hidrocarbonstel ev poten cariogen maxin. 46 223 Hidecarbonateleslmentare- sus de sinez a hidrocarbonatelor pli bacterene... a) 226 Degrade ensnict a drocabenaelor=sederea pica 48 227 Grupe de popula care alimentaires isc la care 3 228 Rolul caiopeotectr al elimenteler... 2 229° Cunossere p ne line ina le ai. 30 i 22.10 Subsituicoy ai akira. BL 23 icin een get (Pref A Mone nr | 23.1 Placa bactrand 2 2 10 CARIOLOGIE \. CUPRINS 23.11 Aspect eine 2 43.12 Indicator de preci asi de sett / m>rbidiat odontal 23.12 Compouie 2 43:13 Destagurarenancheet, completareafgelor 233.13 Formares biochimie ee —_ 3 43.4 oeisnren ipl demched pe cael. 23.15 Aderenge miorobiand nc ee 34 43115 Caleulares indicator : 23.15 ali consiuing apc 55 43.16 Extrapolarea rezuttor act 23:16 feonstenslmicobin al plc gcaia dened 38 7 Compararearezultaelo still 23.17 Capacseapatogenil pli bscteriene 7 ‘ 4318 Conclunileanchtel epidemiologice 232 Imunologie cael dentare (Prof, Dr. A lesh, Dr. Crise i Veleesea) nvm 8 | Capt 5. Mestopatea at detare (Pref Dr. Lend 23.21 Factor de cj epics mis oe ‘s1 Ceriainsmal sntigenis ene 9 52 Carian dentin 2.3.22 Sistemul man oral 7 6 53. Garinincement 23.3, Mecainele de pose inpotiva ‘tretccocior mutans me 34 Raspunsol pulpo-dacinar diate de sricar.. 6 24 Teortetioptogenice ale carieldenare (raf Br A. leseu ‘Pri Dr Cnt 6-Carce se lec nae (Prof Aa Pop) M, Gafar) wr Forme anatorocinice ‘24,1. Teorile mecanisneior exter in geneza ctl Genste.an OD { G1 Lovalizaea eae a. ' 242. Teotle mecaniamelo interne fn genezacril dente nsw «72 Crh Cancers cael aden (Pra DS eu) 25° Calinenplanva (Prof. Er. $e Laeatugt) 5 | 4.2. Exinderes eael (Pref Dr Angela POP) 25.1 Mecanisme etipstogenice 5 i 13 Rata ago vier de evi # eat Pr. Br ‘asia er 232 Rela imunoe'nice $i morfopatlogice to sparta 38 ‘aia | Prof Dr. $e Leg) canoe dentare explozive 1 62 Diagnose dentare Prof Br. Angel Bip) 26 Caria radicalasd or 86 ‘Examentt clinic ion 261 Factor favorzangiaicaiel radicular 86 ‘Examenele complement. - 5 (Carouciscile elie ale care small Capitol! 3-Epidemlologia caret dentare (Prof Dr M. Gafar) swe eswesesnnne 9D ‘Garateristileelince ae eane in dean no CCaacteraticile cline le cari Tn Func lala 2. “pitolu! 4- Anchetaepidersologick a caria dentarh (ff ler Dr. tulsa Diagnosculporiv a caret dentare simple : Unger) 9s 52.7 Diagnostiuldiferayal al carieidentre simple 4.1 dentierea factor de se 9% 63 Areie cules ei (ae cares 22. Metode de anche epidemiologict tn cara dent. 96 S31 Teste de acuiviatea cai. i 4.1 Ancheele transversal (de prevalent 98 422. Aneheele ex-con (retrospective). 98 | Capitola 7-Peafitasia caret dentare (Pr Dr. Angela Pop) 42.3. Anchotele de echorth (prospective). 9 | “ih "Miloae specs de mie aeisteneianteaione | 424 Anchetele epidemiologiceecologice 100 LE HLL Met de proaete oe... re 423 Ansett eno exeinei opens) 100 72 Control Smuncogle gf profiasia cart dena Profi Dek Hiern, 43. Blapete anchetei epidemiologic... 101 Dr Cristina Veleese) evens S37." guest en reales anche edemisogce ot 5.2.1 Innizarea activd 432) Sublres objeivelorcereuilr prolate. 02 422 Imuniarea pasis. 43.3 Realzarea plana operaiona . 102 434 Alegerea colesvitiior de studio 102 Capitola 8 Plan de tratament in caria dentard simpla (Coef. Dr. V Cirigerit 433 Monografia colecviiilor in care se realzeazi ncheta Hef Incr Dr A ol, Dr Lara Elen Cire) spidemiotogich " 103 8:1 Seevenele planolul de tatament.. — 4346 Calelul eanteancor la cofectivitiie Ce sti mes 108 S2Indical tn curt plat de tratament 43:7 Intocmirea figor de anhetdstomatolgic SI os S38 Elaboraes ins-uciunor de completatea Ngee ssssscene 10S Captotu! 9-Pulncipit de baxk in propararen castor (Conk Dr. V Catigert 439. Validareatehnclor de diagnostic In anchea tcmatoloyicd... 109 In. Dr Ac Bote Dr Lara Elena Cirlizrt) ~ ‘23.10 Valoaes indir predictv pe bazarezalatclor obyinte ele wei 9.1 Nomenclaura mart anchetestomalogice.. M3 92 Canile : : 93, Formacavitii. on 42:11 Blmemede apc inoae seal denen sate poplaonle 116 aT 19 119 20 120 120 120 ray 123 “31 13 133 139 139 19 1a a3 we as a us 145 1a? us 150 131 152 153 45, 155 155 161 161 165 167 167 168 16 169) 170 m 2 94 35 36 37 38 39. 9.10 Capitol 40-tasteumentarul de preparare a cavitiilor (Coy Dr. wor 102 103 CARIQLOGIE: ‘Contaral marina. CChasificarea caviiio. Fazele prepara eavitor. 961 al preparer Strilizarea cavii Solvent organi ca ager de ‘ewe Nevtralzare aid. Preparisile multiple ¥, Canlgeria, ‘ef luer. Dr. A Bol, Dr. Laura Elena Cligert) Instr ay pry prepare caver IOI. Frezelesferce (globular)... 10.12 Freza par 10.13 Frezacllindrics 1.14 Fret ellindrocouca Insel dea et repr avi 10:21 Design 10.22 Formula instrumetelorde mini 10.23 Tipus e instrument tietoare Consider biolosce 10.31 Resi putpiinnsivumentzl Wietoarereaive 10.32 Tea cen eupe sun mode 1033 Preecia oil 1034 Contaminarea aerial 1033.5 Pacienal i posi operatoc Capitolul11-tzo\aeea ehmpulul operntor (Conf. Dr. V. Ciera ie ler. Dr A i 18 1% ua ‘Bold Dr. Laura lena Cérlgera) jeciral de slit sen ‘Aspiratralehieugical Rolourile de vat. ‘Alte medi sbsorbaie Diga Preghireacavjé bucale Prepiies dig. Capitolu!12- Prepararea cavtitlor fo vederea restauririlor cu amalgam(Conf. Dr wat V. Carligerinsefluerd4. Dr. A. Bold Dr Laura Elena Céligeia) Prepararea cavitilor de clas I tn vedere restauilor cu amalgam 12.11 adeati si contingicai 121.2 Preparateaconservatv a cavitiio 12.13 Preparateaeav ior de lata In cal calor avansae i 12.14 Preparaveacaviii compuse de claa in fsa distal anjul patina 124.5 Prepararea caviijir de casa Tn fasta vestibular a molrlor Mandible. : m 13 114 13 es 186 1 us 17 187 189 189 cuPRINS 12.10" Prepare evi ait pe pnt och ‘lair ‘mandiolai So 12a Preprarea caver de isn aia vests co amaiam iat secon 1222 Pal molar MARTA 12:23 Premolarl uno supsion-.. 12204 Variant in desir xviii 1225 repre a saul 1226 Dingi ota. 122.7 Contr marginal asi 1228 Restaura uit... 1229 Preparueacaiaiorce pil abel spate proximal. 122 loProcedurt petra curds distal al mola 1 mandibular. 122.11 Redcerearefaceraeuspizilor 123, Pps vied ca V4 sia Wain res ‘amalgam 1231 remeares cv desis’ ta vedsea rest oa ‘Amalgam 1232 ee cacigicecata'6Va'n eden seater cu amalgam 1233 Prepares cv dca 4 Vi ruc aaigam 124. Prep pup ab estri inamaa 125" Inver amalgamulu 1251. Caracterills nel mati! 1252 Matrices Toflemire : 1253 Aplcarea matric miexibile 1254 Aplewea mae Atma 1255 Diverse matici 1256 Penele(euile) 1257 Condens dire aaa. a 12538 Consider generale. 123.9 onamiarea cu merur a ais 12.6 Fiisarea obturailor de amalgam... Capito 13- Preqacarea cavithjlr in vederearestaurrilor x malerilefizionamlce (Con Carer jf ner DA Bo DL lena Cargers) 121 Materilerestauratort a TRL Cimental siliat 1412 Rigi sete ataplimezabie 1.13. Raine compozite 132 Selectarea tatamentelor 133 Selecarea culo. a as 216 216 216 2107 23 mm na Ds 26 26 26 226 28 28 ne 29 Bt 24 Bs 236 236 2 28 239 29 240 281 2a 203 ua 207 247 248 29 253 253 $1 CARIOLOGIE " CUPRINS i 124 Prepares caver vedere estar loreal compote... 254 152.1 Guage co ssnesennennininnennnmnnnenennn 39 ISL Prepare ewviilordeclatal aller ncnccraonncce, 258 i 1220 Eugenio ds tines sccsousessenesmeneennens, 350 142 Pry cao decane ei ate | 1323 Cimenloxifsft Zine. cone 350 comnpoaite Srernnennnnennnncce, 255 | 1524 Ginenutle poicatonite(polcabonste) 383 1343 Peepareca 153 Mtr pent bailar dua 383 comport 236 133.1 Cimenta seat 383 13.44 repurcea cai de cls a Va eos cereale 27 1832 Gimemurle de la cu fib de wl. 386 TRA preci declan eer es uel 33 Cimentse onoet de sl .. 356 falonomice 237 1534 Amagamele dente (rf Dr ec, 38 Ye Tein eingrecdie é 260 i 15315 Rig eomporie Conf Dr Brénda Fore) 3 1347 Aplicaea estan ENE 2a 15:36 Compomen (Conf. Dr Chel). 388 1348 Restrie extise 263 154 Ouray sane (reeDeaiee) 336 1349 “eta rer vii docs ice iin composts ~ 263 134.1 Stedtura oncltcs 236 135. Beles dei compote 264 1542 terface dl Bask pag det - 38 1331 Instrument. LENNIE gee 15463. Imep obtrai de Bangin compodtl one nennm 39 1332 Tenia Sennen 265 136 Agent bonding dnt... SELES 6s Capt 16-Stere spelae de eeni (Cone Dr Cres ee, DB 13.7 Rin pent estar ariorerodate liz. So 266 ‘ErLawa Elena Cigeri denen 48 138 Restarilécu cement onomere de sld (CS) vo 2st 6. Rezn penta preparte pte deiner rnc 403 138 Clonal eamgEE nw 270 162 Sift papel (ims CINE 404 139. Protea pulpar su amp. LLIN m0 163. Beninnes mein de ancore 405 13.10 Tratamente sina conservatives m tea Resonant mines dye pn 405 13.1011 Spires foto suo. m 165 Tssrumentar 406 Toss Perforarapoetsi camer oir 406 Capt 14 Ventana ph ennare Pro Drs) 23 1882 Perforareaparodrat “0s WAL Plaga dentin oe m5 1653 Ditty plas “or TAL) Prope fee ale deni! svsvcnemncwecewenrnes 206 1854 Indien pnvsir. 4 1412. Propritiilecimice ale dentin on am 1635 Pop dine. 4 14.2 Detitusu dentinareranent (DR). CLE a 1636 Drill nae ee “ 142.1 Sernificaia merologicta DDR an 16 Diners miler intron 8 1422. Composit ch-nek a DDR ze 167 Pinu cimentte ne “ 142.3. Semnificatia functionalt a DDR ... 280 i 168 Ascufirea drillunilor.... fa 143, Trytamentl lig deninare 285 | 169 [neuingr urate 43.1 Cerijele mateaelor de prove «pli Satna. 285 G2 Ledeen) nner BE Capt 17-iperensiaten bien eninar (Prof DMC) an 3. Liner : 296 7A fipecensibitates dentin oe a2 1438 Obturaia de bu 300 IL Biopaogenie 41 143.1 Dace popriase 302 1212 Semne csce 43 143.42 Basle mcr ail ini i 172 Hipereseia dena 43 143.5 Hlbviinare pag dentine rn 322 TILT Bopstogenie : 43 14351 Indeed pig deviate w 17.22 Sere clinice cneee 4 143.32 apes hibit 325 113 Binge aerial possi nse deine ~~. 14333 Pople raul ibd SL 114 Evoke complies. Sreewenese 41S 14354 Come nic ale der wisn 38 17S Trott a ai 14355 Tete do bez on Le Capita 18- Caria secundars marginal esdiva deeale(ConfDr¥. Caner Capitola 15- Restaurarea coronacs (tratamentul ortopsdc al cariel dentare) | ef luer DrA Bol, Dr Laura Elena Cariert) a9 (Conf De Crtgers 4 eer Dr Bold Dr Lara lena Crgers) 347 \ 181 optgenie w 1 Chaiieare materiel Se OU werner 38 Fre gid a cael sccune ong adi ian 2D 18:12 Factor etiologic a earel secundare marginale lz df ital 2 Materalele petra cbuapilecoronare provizori 348 16 CARIOLOGIE sacs 182 Fact eli al recive de ai. m2 183 - Simponatelopa cin > TET Cate eons argh & CAPITOLULI 3.2 Resta dca ci recrci) & Se iene anise a STRUCTURA TESUTURILOR DURE DENTARE 18.82 Chnecinle afar de dguonie ee i a 185 Profllasa cari secundae marginale me ‘1 Contol pel beteiee gi enica de restaurare Loar 18:52 Alegeren materidlul resaurator a ding aera. 8 18553 Alegeres materi restaurator la ini ronal 2 1.1 ODONTONUL 18554 Bdveaja paclenall gi conroaeleperiodice 29 intel, impreund cw aparatul sku de susinere,constituie o unitate morfologict si Capitout 19 Control ite a cabinetastomatoogi (Con:Dr. V. Caer sof fanefionald, pe cat onumim organ denar sau adonion, Odoatorulrepreznté complex IcrDrA Bald, Laur Elna Caligerit) srr rrcnonnsncrnne 434 ‘morfologie si Tuncional format din din, porjunea de os alveolar ce inconjoarl rklacina tox Noi ea I intl gi confit spajali periodontal 19.2 Asepsia practict .... a ‘ntre aceste elemente se stebilesc relayii reciproce functionale, desi fiecare dintre 132 Me rea close icine ecole odo, dee res 1828 monet hl 2 Se temeaasin scr ince dine esl egal ys eainielame i et eam pre fr cre ede su enn, cement i Ba Aceh S pare are Sake stat enol ph ue ne ent Sets mc on 3 tance diara lpr call a. ree seeteees comm peracid ong epi 19.5.2 Sterilizarea cu cildurd uscatd 436 ~~ coroana cintelui . * Se. te et & “i dimett sas (ea Sete nia 2 cee ereznal eo zn needa nr crea 8 ad ¢ (© datd cu terminarea eruptiei $i atingerea planului de ocluzie, coroana intra fn conic pstmt ce adil ie amp ce cng inane adapt navel nde mt oon 4 29—Te antares 2 Ree daniel talent vo pia al Neda 8 1 Coneene i re Pa eats apera pn fap cin cae, andl nc eveanafh 33 Sdufeenens a Seat dct wel cl bitopte- : ie 1.2 HISTOGENEZA ODONTONULUI Din se deavott din ectoderm si mezoderm. La finele spt sarcnd epteul gui embrionare, de oigine etodermic, proifereae8 activ zone Getordoot vitae arcade dentate i pllnde in est mezodermal subacet, formind cto lam dent prima. ‘Acest Ingo cite una pir ecare maxis, se desc ftr-o lin vestibular Canina vesnouart) spas exter, care va fora lier ging fi vestiblal bul so Jam dentars (lonina denaln, core va continua s8 se adinceascl in mezenchinal Wlloarelor sire, las din cae se forneazh mogur dent Tnsipimina a 10 apar pe ring din lamina dents pimara, cei 10 snug at Ainjlor tempor, Incepind eu incsvt cain in Wlal 20 de maga petra ambele maulare, corespnzind elor 20 de dng trmporar 18 CARIOLOGIE Tot din lama dentart prima se dezvolti gi mugurii_molarlor permanenti, {ncepind cu primul molar, in luna a IV-a intrauteind, continued cu al doilea molar permanent fn orimul an dup nastee i cu mugurele molarulai de minte tre 3 g 5 ani CCeilaly; moguri ai dinilor permanent, sau de fnlocure, se formeazi inceptind eu luna a fl-ainrautering, dint-o prelungire linguald a lamei dentareprimare, aumitt fama dentard secuadard, care se topes, Tisind tn mezenchim muguri dentari a ctror rocentuale pe care ele le reprezint, STRUCTURA TESUTURILOR DURE DENTARE 2 Volumul relaiv mare pe care fl reprezintt substan{a organic tn interorul smalfului justified, In part, teorile dup care procesol cariogen & dezvo th in smalf pe seama substanjei organice. 1.3.4 Caractere morfofunctionale Unita fundamental a small este prisma de smal. Numrlprismelor de smaly nu este acelagi la ficcere dite, Ele sont momeroase la ding eu coroane Yoluminoase (cea 12 milloane 1a primi mari superior) si maipotin nomeroase la ding cu coroane ée dimensivné mii (ca. 2 milicane la incisvis cen tal iferion), Prismele au.un sietoblic fa de sopra intel Diametnl une prisme exe, tn medi, de 4 micron, ar lngimenekeste variabils. Unele prise se lind de la suprafqasmalfului pind la dentrs ir atele dispar pe parcurs, ind contruate ée le prism. ts Prismele se ‘nftigesz4 ca elemente dstincte, indvidualizete ine de a inceputl forts smal, imandnd in aceeag poz Ge ifn acceasi relat une fat de atele tot timpul vei, Sub formf de coloane poiecrce ele sunt orientate de aa manier,factt Sh reiste presiunilor mastiatori, De aceea sensul prismelor este modifiat de Ta 0 rege la alta a small ‘To general, cla Timita smal-denti,prismele se Indreapl radia spre suprafata coroane, dar traiectu nu este recta d yr ondufat, ceca cele coner8 o anumitt clastic ‘Onde orizonale ale prismelo: fac cape sectunes longitudinal exeminatt ‘fe prinsenumal fragmente de pisme si mu foal pris in lungimea oi detemindnd sparta unul fenomen optic desis sub nurrele de sre lui unter-Schreger. Be apat ‘e din seegonai longitudinal sub forma inne benzi cares ntureconse. . Benale clare sunt denuaite parazoni i corespund prismsior care au fost pinse {in seoyionae pe o hangime mai mare, pe cind benzileintunecoase, denamite diazonl, corespund prismelor care a fost Seqionate Feo atu acurburl lor transversale, deci pe 0 suprafajt mai mich. Le nvell sapraejelorocluzale, prrele de sil se fntepitrund dnd un aspect paricular de small sodures.Aceasi spoitie mrest rezstnjapismelor la presian impiedicdclivaces fr sub atiunea presinior pe care le primes. Pe ol alec lo, prismele de smal, pezitdo serie de sri transversae, state In intervale regulate de 45 microni, Aspects este acela al uncrdiseurtsuprapuse, n- tnecoase gf abiciase, altemnd In moc regulat. Ele reprezini probasil zone de in- tenstatevarabilt de mineralizare,rtmatl de activitaten metabolic div (minealizare mai pulerica-discur albe) si nocturna (mirealizare mai slab ~discur intunecoose) Lea distanjd mal mafe deedt stile tansversle par zone fnunecoase care intereseazt inieags supraffS a seyiuniiexaminate, denumite strite paralele Retius, sau linile de slaba resent fade cari. ‘Stile Retin, localizate tn portions cea mai superficial a small, pot aptrea ta suprfaqa acestia in regiunea ceric a dint, sub forr de sigur circulate coneentrceefptind enunurea de periinati 24 ue © caRIoLoGiE”™ Daclt se examineaza smalul pe o secfiune transversald, conturl prismelor este polimorf. Cele mai numeroase au o forma poligonald, dar pot exista i forme rotunde, ovalare, in forma de solz de pest. artes periferict a prismei prezinté pe aceastt secjiune o zonf inconjurdtoare fngustd. mai pujin mineralizatd decit restulprismei i mai bogatd in substangi organict. ‘Aceasth pare este denumitlteaca prismei. Deoarece conturul prismelor nu este identic, tne peri lor nu se sealizeazt o ‘couptare inti, apirdnd spafii de formA neregulat gi de aspect mai intuneeat decit al ccorpului prism, ridind conjinutel mai sirac tn siruri mineral, Intadevir, aceste spalilreptezintS zone de substan organic cu un grad de mineralizare mai redus, ind siele zone de minim& rezistengi in dezvoltarea cariei. Sunt cunoseute sub denumirea de Substang’ inerprismatied. Substenfa organic este gropatl ins mai abundent foto serie de formant particular ale smalfulu: lamele,smocuri si fusuri- Lamelele smalylui sunt formatiuni Uniare care stribat fotreaga grosime a smalflai dela suprafaia pln la dentin, pitrunzind chiar gi tn aceasta, Localizarea lor ste varaibili, cel mai des putin! fi observate in smuljul cervical sau tn dreptul ‘ropielor de pe suprafejele ocluzale. Lamelele repezitl fie prisme de small, ne- ‘ineralizate He substan organictinterprismatick cu un grad mai mic de mineralizare, ‘Sanocurile sesalylvi-sunt fermatuni organice mul: mai slab mineralizate decdt prismele, cu aspect de smocuri de iarbi, avind forma unui miinunchi de lamele amificate si ondulate, care incep de le limita smalj-dentind si ajung pind a cea. 1/3 din (rosimea internd a email, Fusurile smaljului repreziaté tot zone de material organic cu deficit de _mineralizate, fusiforme, localizate fn treimea intel a smajui, tn vecintatea dentine. Se consider astizi ct fosurile sunt prelungir ale fitrelor Tomes in small, ceea ce cexplicdseisinilitatea de la acest nivel in cursul pregitci eavitiilor. 1.4 STRUCTURA DENTINE! 1.4.1 Caractere topogratice Dentisa este un fesut dur ce reproduce forma dintelui att in porjiunea iui ccoronatl, cit si radicular, Inconjurind pulpa dentark pe teat suprafaa sa, excepténd 0 mica zen din jurul foramenului apical La rdul ei in majoritatea cazurilor, dentina este acoperité fn intregime de sual (fn porfunea coronard) si de cement (in portunea radicular). Grosimea stratuli dentinar su este uniform, find mai mare la nivelal suprafejet ‘ocluzale sau marginii incizale si mult mai mict in apropierea oificiului apical. De afl, Jntr-an procent destul de mare de cazuri, dentina partciph numai partial ta formarea ‘orificiulu apcl, in mare parte contibuind la conturarea acestuia cemental radicular. STRUCTURA TESUTURILOR DURE DENTARE 5 Defi aspectal exterior al unui dinte, mai ales al molarilor, prezinté 0 serie de ‘convexitiyi cu 0 mare curbur8, acestea se datoresc volumului sformei pe care 0 are ppulpa denteri gi na grosimii dentine, care este chiar mai redusi la nivelul acestor ‘curburi, de altfel cai grosimea smalului. ‘Spre deosebire de smut care in timpul vii, supus functiei mastcatori, poate cel ‘mult s8-si diminue grosimea prin abraziune, dentina igi mireste grosimea si volumul prin riperalizarea fredentinei, o matrice organicd situatd la suprafaa intern a dentine, tn ‘contact eu pulpa. Unele sitvaji de naturi patologict reduc grosimea stratului de dentins, fie pomind de la exterior (procesele carioase, abraziunile exagerate), fie din interior (granulomal intern). Datorit acestor variagi, grosimea dentine este apreciaté in limite destl de larg. In dreptul suprafejelor ocluzale ale molarlor si premolarlor ea este cuprins inte 3 si Tam, 1a nivelul marginilor incizale ale dingilor frontalisuperiori Inte 3 gi $ mm, 1a coletul dentar fntre 3 gi 4 mm, de-a lungul rldicinii 3-5 mm gi tn regiunes spicalt 1-3 mm, Cu toate acestea,relativitatea gosimii respective trebule cunoscutd pentru c2, ‘n cursul tratri eailor simple, s4 se evitedechiderea camerei pulpare. 1.4.2 Caractere fizice permanenji este galben’, cu un grad destul de mie de transparent Culoren gi tansprena ot ie fo anumite condi, sf fie mod ficate, " Astfel, unecr la varstnci, datortt mineralittilcanaliculelor care strabat fn mod normal denting, wansparenja dispare In totalitate iar culoarea trece -fntr-un galben intens. Dimpotriv?, 1a dinji insuficient mineralizaj, transparenja este mai mare gi cculoarea gr-gtlbue. Culoarea dentine! se schimb& si in cursul evolujei procesclor carioase, find pital tn maron-brun, La dint cize si-au pierdut vitliatea, culoarea dentine vireazK spre ceausiu, datoriti pitrurderi in canaliculele destinare a pigmentilor hematici rezulial din descompuneres henoglobinei eritrocitelorextravazate, Duritaten dentnei este mai mic decft a smaljului si mai apropiatt de cea a ‘sul, situindu-se pe seara Mohs fn jural ifrei S. ‘Spre deosebire de small, dentina oferd pulpei o protecie insuficientd fajd de cexcitalle fiziee, iermice, traumatic, electrice datos existenfei in structura ei a ccanaliculelor destinare care conjinprelungirile protoplasmatice _aparjinind ‘odontoblastilor precum gi fibre nervoase. nfa canaliculelor dentinare oferd cil de pltrundere fn pupa dentar8 si himici sau bacterieni ear au depiit bariera de small 6 288 caRioLogie 1.4.3 Caractere chimice Jn compara cu small, dena sre un confnut msi reds substan miner: 696 fh de 958, Tn achimb, este mult ma bopatl fn substan organic 2O% ft 19 fn small pit (135 fa de 4% in smal). Principal component l facil mineral este hiroxiapatita altri de en se assent carbon de caci de magnet, oor, fat d ali, Fracunes organic este aleRuith fn proporie de $2% din colage,restal fnd reprezentat eproteoglicn! yi muccprotene 1.4.4 Caractere morfofunctionale Imapinca microscopic unt setiuni ransversale prin dertn8 prezin& numerosi ‘ubuli denumig canalicule dentinare, car se iting de la init amelodentinard. Se aprecien cf exit in medie 50.000 de canal dar, dato dispozte lor radlare,divergene de la pulp la smal, se isese in nude ‘mai mare pe unitatea de suprafat’ in apropierea pulpei (ccs. 75.0X/mm) si mai mic in apropierea smalulu (15.000/mE) ‘Densiatea canaliculelor este difertt si dup regina in care sunt plaste Aste, ‘uml canlicullor este mai mate th pores coronart a dentine deett tn cea rac Aiculark, Calibrl acestor eaaliule i ete uniform, In spropieea pulps, ele ou dia ‘metrl de 3-4 microni pen ca fn apropiere smafuli si'seadd pang Ia 1 micron. Ca- naliculele dir dentna radieulard au un diametra pn Ia 2 micron fn apropierea pulp Canalculul deatinar este ocapat de eite o prelunzie cioplasmaticd a celulet ‘odontoblaste situath in pulp, preungire deaumits fiber Tomes, Prelungitea cito- plasmaticd este taconjurats de jr impejur de prelungiescorespunzitoare a membranci Celulares contin in interior bogate laments protoplasmaice, granvlai ibozomiale $i exceptional mitocondi Thize membrana ecluard care limiteaz4 prelungirea odontsbalstuli i peretetele caleiicat al canalculeor se evidewiazd un spas ingust care congine © substanit fundamentalt-amorft de spect fin ganolar. Existenja spajui a fut pe unit autor sk considerec¥ ese vorba deo teacdgrotectonre a fibre Tomes gt -au dat denomirea de teaca Newnes Tn acest spaa, se pot obsera i fibrele colagene inglobate fa substan funda- imental. El sunt dispuse fn minunchiri si sunt paralele ot fibra Tomes, provenind tot din pupa deatart i din siratulsubedontabalstic prin care se insinueazd pens a ajunge Indenting. Aceste bre sunt cunoscve sub aumele de fre Korf. “To fn acest spa se pot evienta fibre nervose amitinice, cv un diame de (0.2 micron, spat de bree Tomes pe cael insjese printrn spi ingust de 50-200 A. Pe secjiunile transversale efertuate la diferitenivee se pot observa raifiaii canalculare (canalicule secundare) eu tect orizontal sav oblc, Mednd leghura fire canalicullevecnae, Ele conn ramifeai le prelungiro eltophismatice Tomes. ‘in jurlcanaliculeor, mai ales fm apeopierea joneiunil dentine! cu small, apare © zonk de dentnd peicanaliculard raregulat8, mai puternice mineralizat, cunoscutd sub nme de aria ransivelda, ar STRUCTURA TESUTURILOR DURE DENTARE 2, Inire canals este sping substanga fundametal a dentine, lett in fore decolagen et orentare paral gi cristae de aati. Minealizares substanjel fondamenie a cut to imal dezotti, dines dup’ un itm zine de 4-8 micron rosie ca scier ale ntenstil de m-neralizare ia timpul nop. Aces mia aare pe econile ansvesale, sub fore wnor sti oncentrie, dispose la interval reget, eunoscate sob mumele de line de crete ner. Ele corespnd ca nimi, densa $ mecanism ée former, sailor Ret descrise in smal, “Ait do linile Ebner, tot paralele ca camera pupart si deci perpendicular pe canaiclee deminer, dar la istnfe mai rai (ec 2 micron). se coasts essere tne ale ctegori dein, denote inde costar Owe Ele reprezint zone ce mai sab minralizare a substnfel organics, consecutive nei peroade Ge repais in timpol dezvoini, Trecere de a via nteierinl 1&8 éntraterinyinsoftl de mocificirle metbolicecoresponastone este moretd eS Sea eel pi nid contr Oven, mal ex lenco-n Pe aceleas scfm, se pot consti uneor fm denna soronazt rai sles fh apropierea Jencfani smal denna, zone de dentns imperfect mineral SPs ose, denumithdentndintergloulorsauspopileierglobuare Czermat. ‘Un aspect ssn dentine se pate inti ita dentin cement, da lng ridin, za respectva ind denim strand granular Tome. a ‘Att dentna interglobolr, eft gta granular, reprezint loca de mii retisteng in progresinea proces arcs. "Aspect gereral al snail ere cela detbuson, De Tungel cara principale se distng canalicule secundars de vn calibro mai reds, cae se unese € Sroloagele or proente dela canalislee principale ovecnate, La nivel jonetini Sina dentin, unele in acest rmfiai par 34a apoare ca smocle i fuse salle Pe seciuite longianae se poste studia st mod eum se reales eon dinar dentin. gi small Goncisea amelo-dentinar). Jonyinea. smaednting ee teaizath din intepirundetesersalifor mari de smal cu cristal mel de dein Gispocitegraje crease ealiesz8o unre peri ne cele dau fesut ure. onetiunea cemento-dentnarh de asemenea nu are mith de demareai, deoarce fibres de colagen ale dentine se gBseseadesea ino resi tet eu bel de colagen cin coment, cee ce asigurhacseao reise puter ft irl cea ma apropat de pulph prezint® cerctre diferite dstor vosctve, pupa dentart boat vasculrizal entna puter minraliat, Aceas ont se mureste predentin. " Vrodentina epare ea o band nga staid imedat in fara odontoboyr, setuit n ce mal are pate din substan fandamentl ire de cola. Dentinogenea in perioad form dni stuctresz8 devin rina Dentinogeneca nd ineteacH Inst odath eu eriia dint. Ea repent um proces adaptatv, care compenseazh arial sbraiunen funtion (sul da emia Denn format dupl erpie ene denumi dentin secondard sau dent de aa dicutare, a se depuneneuniform pe supra inter a dentine coronare aera rit de deporitae este maitre in ele ze decit in alee in rapor cost 28 cARIOLOGIE functionali. La molari si premolari se depune mai ales pe tavanol si podeaua camerei palpate si mai putin pe pte later ‘La inzsivi si canini depunesea se face de obicei in dreptul marginiiincizale§i jurul orificilui canalului radicular. Prin depunerea dentinel secendare, se micgoreszA volumul camerel pulpare avind rept consecingS impingerea stratulul de odontoblogti care se orientexz% pe mai multe rinduri, Dentina secundard are dispoziia structurald a deatinei primare, prezentind inst tun grad mai mic de mineralizar, find format prin imensificarea activitiit odonto- biagtitr. iin arumite modificiri patslogice ale structurilor dure prin abraziune, cari tmilolize sau acjiunea repetatd a anor excitali fizice pe 0 zond redust a suprafejci intel, se depoviteaza pe pereii camerei pulpare dentin secundart de reacjie denurits si dentind de reparate. Ea se formeazi pe zone restrinse, corespunzind suprafeei pe care se exerciti excitaja stare un caraeter de aptirare prin crearea unui obstacol dur in faa agresiunl Formarea ei este dependestd de activitatea celulelor mezenchimale cere s-au Giferenjiat §, specializat tinzind si suplinessed funcyile odontoblagilor care a fost lezaji catorth agresiunil, Crearea pungi de dentind de restie se face inr-un timp rapid pentru a asigura apdrarea pulpel, Din sceste motive, caracteele structurale sunt deosebite de cele ale dentine primare, Asfel, canaliculele dentinare sunt in numr redus, sinuoase si subjiri, sau pot lipsi fn totaltate, In aceste eazuri ipsese din stratal dentnarrespecti fibrele Tomes si fbrele nervoase Din punct de vedere structral, aceasti dentind prezintl un procent scAzut de siruri minerale avind o durtate mal mict decat dentina primard. Fenomenul de mineralizare al canalicilelor, cunoscut sub numele de sclerozi a dentine, apa initial la canaliculele cele mai fnguste, extinzindu-se apoi la canaculcle principale. Scleroza progresiva duce la dispariafibrelor Tomes. Datoritt acesiui proces de sclerozi se mireste translucidittea dentinari, micsorindu-se in schimb poroztatea 1.5 STRUCTURA CEMENTULUI 1.5.1 Caractere topografice ementul este un complex organomineral de origine mezenchimal8 eare acoper Fidicina dictelui de la coletul snatomic 1a apexul lui, asigurind fixarea fibrelor periodentale STRUCTURA TESUTURILOR DURE DENTARE 2» 1.5.2 Caractere chimice Cemental este consttuit din substan organick 50-53% si substan anorganici 45- 50%. Componenta organic este reprezentatd deo materie fibrilark de naturd ygend, iar In compozitia anorganict se tntdlnese diverse sirari minerale si indeosebi fosfai si earbonaide calcu. La nivelulspexului dintlui,cemertul patrunde prin orfciul apial, pe o distant de 0,5-1 mm, conturind acest orificu, Desi reprezzntarea componenetei anorganice este mai redusi fn cement dectt in dentind si small, dispozifia structural a sirurilor minerale sub forma de cristale de hidroxiapatité este mai concentra la periferi. 1.5.3 Caractere morfofunctionale Cemental ete constituit din punct de vedere morfologie din dout componenete: ccementul acelular (fibrilas) gi cementul celular. Din punct de vedere cronologic, ccementul acelalar se depune primul, din sacul dentar, prin apozjie, find denumit frecvent gi cement primar; cement celular se formeazA ulterior, find denumit si cement secundar. Cementul acelular, fbrilar sou primar scopert dentina radiculark pe intreaga suprafaf’. El prezintd pe sec{iune numercase striajiuni perpendiculare pe suprafaja extema, care corespund taiecelor de inserie ale Hibrelor periodontal. Lipsit de eelule, ‘cementul fibrlar dispune de un sistem de canalicule fine, radiare, care asiguti

    You might also like