np "7 Ss X eo - oa : : oe | CHERYL HOLT | Lr bree = bandeSM Seated CMT sarCe i eae ULC Uke csr acer ee Unt Singuratica Lady Elizabeth Harcourt tanjeste cu disperare si aiba siea parte de o viata ceva mai plina de aventuri. Norocul ii surade OS ete eM ate niece ett oe ertomrery ajunge in atelierul talentatului artist Gabriel Cristofore. Acesta insist s3-i faca portretul lui Elizabeth, promirand sa puna in valoare silueta CBT Wetec ooo Ee MC a ae ett d timp pentru a-si da seama ca planurile lui Gabriel in privinta ei au aecrs SSS Rete Keng Castle Me tee Ce erence ete ear en TT eS sa fie arta seductici... Inca din prima clipa in care da cu ochii de Lady Elizabeth, Gabriel ingelege ci ea nu este ca restul femeilor care i-au trecut pragul Eres iter) tap site co eMart nts leoy tee Poco Bryer oe RST buzele trandafirii promi placeri nebanuite. In ciuda erent puternice pe care tandra o starnegte in el, Gabriel se simte s intre nevoia de a o seduce imediat si dorinta de-a lisa lucrurile evolueze incet, astfel incat sa se poati bucura pe indelete de orice are legitura cu ea. Insi Gabriel este pe cale si afle ci unele flirturi nu pot fi aga usor lasate in urma - cu atat mai putin cand inima lui de crai a cazut sub vraja iubirii... Cheryl Holt a inceput sa fie atrasi de ideea de a scrie romane la varsta de 40 de ani si a ajuns sd fie considerati una dintre maestrele literaturii romantice. A fost nominalizata la numeroase Pete esc LaCorL CxeKas tec tte Rested etcetera eee nat& ,Cea mai buna scriitoare a anului“ de revista Romantic Times De ane A#li mai mult pe: 2. wwwiitera.ro tet re WhAbsolute Pleasure Cheryl Holt Copyright © 2003 Cheryl Holt ae {ma Alma este marca inregistrat4 a Grupului Editorial Litera O.P. 53; C.P. 212, sector 4, Bucuresti, Romania tel.: 021 319 63 93; 0752 101 777 Placere absoluta Cheryl Holt Copyright © 2016 Grup Media Litera pentru versiunea in limba romana Toate drepturile rezervate Editor: Vidragcu gi fii Redactor: Mira Velcea Corector: Emilia Achim Coperta: Flori Zahiu Tehnoredactare si prepress: Ioana Cristea Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a RomAniei HOLT, CHERYL Placere absoluta / Cheryl Holt. trad.: Graal Soft - Bucuresti: Litera, 2016 ISBN 978-606-33-0527-46 I. Soft, Graal (trad.) 821.111(73)-31=135.1CHERYL HOLT Plicere absolatd Traducere din limba engleza Bianca Mateescu/Graal SoftCapitolul 1 CEEEBD Londra, Anglia, 1812 —Superba. Absolut superba... Elizabeth se opri si inclina capul intr-o parte, asculténd cu atentie. Adularea goptita a barbatului fusese murmurata din apropiere si pronuntata cu drag... ca si cand ar fi curtat o doamna chiar acolo, in nijlocul foaierului aglomerat al teatrului. Dictia lui era neobisnuita si marcata de un accent exotic. Poate cd era italian sau francez. -Splendida. IncAntatoare. Vocea masculind rasund din nou, dar mai aproape de data asta, si — daca nu ar fi stiut mai bine — ar fi zis cd se auzea direct din spatele ei. Ardea de nerabdare sd se intoarcd gi sA cerceteze multimea de chipuri, ca si descopere care pereche de porumbei indragostiti avea indrazneala de a se comporta atat de afectuos intr-un loc public. —Pielea dumitale e ca matasea. Atat de netedi si de moale. Ridicd din sprancene, uimita. Nu exista nici o indoiala, bar- batul care vorbea se afla chiar in stanga ei. fi simtea respiratia calda alunec4ndu-i pe ceafa! Rochia ei era croita cu stil - foarte decupata pe spate gi in zona decolteului -, dezvaluind mult din umiér, brat si piept, iar suflul arzator al respiratiei lui palpdia pes- te clavicula ei gi-i aluneca in jos in decolteu, cuibarindu-i-se pe s4ni inty-un mod tulburator gi ruginos. Se cutremura, in ciuda faptului c4 intrarea inghesuita i se pa- rea sufocanta, iar aerul — cald si inchis, din cauza multitudinii de trupuri care se indreptau spre scari si spre locurile de la balcon.Cheryl Holt Cine era barbatul acela? $i cine era femeia de care era atat de indragostit incat risca o expunere verbala atat de inadecvata intr-un loc unde il putea auzi oricine? Se uita intr-acolo, prudenta, fara s& se intoarcd deloc, di mutandu-si numai privirea, nerabdatoare sa distinga ceva grai- tor, Cand... iata-l! Era chiar acolo! Un strain inalt si misterios, cu trunchiul lung si subtire, imbracat intr-un costum negru formal. Era a doua siptamana din februarie, gi totusi barbatul acela era bronzat de parca ar fi stat prea mult la soare. isi intoarse fortat privirea inapoi la sirul de oameni din fata ei $i se concentra s4 puna un picior in fata celuilalt. Dar el o va- zuse privindu-l pe furis! Incepu s4 radi — era un chicot seducator care se revarsa peste terminatiile ei nervoase si-i facea stomacul s& freamate gi sA se umple de fluturagi. Jenata cd fusese prmsa facand asta, privi cu stoicism spre scarile care in acel moment i se pareau la kilometri intregi distantA si aproape de neatins. O imbujorare nedoritd fi asalta obrajii. —Frumusetea mea glorioasa... Picioarele lui se frecara de fus- tele ei!... Spune-mi, te rog, numele dumitale, ca s4 pot muri unom fericit, daca va fi s4 mor pe data. Ritmul acela strain gi vioi al vocii lui si flerul fantezist al pro- nunftiei sale {i trimisera fiori pe sira spinrii. Oare vorbea cu ea? Cerceta innebunita zona din imediata ei apropiere - cAutand-o in zadar pe insofitoarea lui -, dar nu zari pe nimeni. Prin foaierul agitat erau imprastiate zeci de femei, dar, in clipa aceea, ea se tre- zi inconjurat4 numai de barbati. Facu ochii mari de uimire cand intelese cu stupoare ca ea era singura femeie careia barbatul cel chipes i s-ar fi putut adresa. Badaranul! Ce punea la cale, acostand-o aga? Se uita in jur, ca- ut4nd un chip familiar - tatal ei sau poate un cunoscut -, cineva, oricine, care s4 o poata salva de avansurile nepotrivite ale mtru- sului... Dar nu exista nici un prieten prin apropiere. Sperand ca nu avea sd o observe nimeni stand de vorba cu el, se intoarse totusi ca sa-l infrunte... ca s-1 sperie cu o privire aprigd sau, daca era nevoie, chiar s4-1 mustre serios gi s4-1 facd sa inceteze gi si plece. Cu toate acestea, spre uimirea ei, odata 6Placere absoluta ce facu acea miscare, nu mai putu scoate nici macar un smgur cuvant de mustrare. Era extrem de frumos - daca un astfel de termen putea fi fo- losit pentru a descrie un barbat. Parul lui stralucea in lumina sclipitoare a lumAnarilor. Era pieptanat astfel incat s4 i se dezva- luie fruntea puternicd si nasul aristocratic... buzele carnoase gi pielea bronzata, imaculata. Era absolut splendid! Trasaturile lui erau perfecte, $i avea genul acela de mfatisare pe care 1m artist ar picta-o pe tavanul unei catedrale sau ar sculpta-o intr-un bloc de marmura. Oamenii treceau pe lang ei, inghesuindu-i, pan cand el se lovi de ea, si, dintr-un inotiv prostesc i necunoscut, inima ei tresalta. Ochii lui urinimati, albastri si ageri, erau atintiti asupra gurii ei, evaluand fiecare nuanta in detaliu. fi examina pe indelete buze- le stranse, apoi, incet si metodic, privirea lui calculata se ridicd spre a ei, -Doamne, panda si imbujorarea din obraji ti se potriveste. Ea rosi chiar mai tare, dar apoi comentariul acela necuviincios ii oferi puterea necesara pentru a-i raspunde: -Vorbesti cu mine, domnule? —Assolutamente, recunoscu el fara nici un dram de cainta. Cum ag putea rezista? Elizabeth se incrunta si se indeparta in graba, incercand sa inteleag4 cumva comportamentul impertinent al ticdlosului ace- luia. Pozitia ei prestigioasa — de unica fiicd a contelui de Norwich - o tinea protejata de astfel de intalniri nepotrivite. De fapt, cu exceptia unui servitor proaspat angajat, nu-si amintea cand vor- bise ultima data cu o persoana cireia sa nu ii fi fost prezentata. Derbedeul de langa ea era imbracat impecabil pentru acel eveniment — hainele lui erau extrem de elegante: avea camasa apretata si orbitor de alba, iar egarfa — legata intr-un nod compli- cat. Parea nici mai mult, nici mai putin decat un domn bine, care iegise in orag pentru a se bucura de o seara de divertisment, insi comportamentul sau era dincolo de orice limite ale bunului-simt si nici nu parea a pricepe ca se purta de-a dreptul necivilizat. Chiar si numai din tinuta ei ar fi trebuit si-si dea seama c4 era inaccesibila. De la materialul scump al rochiei pe care o purta 7Cheryl Holt pana la parul ei castaniu strans intr-o coafura elaborata gi la co- lierul nepretuit de smaralde pe care-] purta la gat, femeia aceea era imaginea vie a unei doamne englezoaice bogate si, implicit, guvernate de standardele stricte ale societatii cu privire la inter- actiunile cu persoane de sex opus. Totusi, din cuvintele pe care alesese sd le foloseasca si din in- flexiunea usoara a vocii lui, era mai mult decat evident ca era stra- in - iar adevarul era cd poate omul nu intelegea, de fapt, greseala grava pe care o comitea. intrucat avusese mult prea putine oca- zii de a discuta cu barbati necunoscuti, nu era foarte sigura cum s& inceapa s4-l educe si cum sa-i explice de ce comportamentul sau era nepotrivit. Asa c4 decise s4 nici nu incerce. Cea mai bund solutie era si ajungd mai repede la sc4ri si, in cele din urmé, in siguranta lojei tatalui ei. -Nu te incrunta aga, milady, se grabi el s4-i spuna incet. O in- valuia cu vorbele lui cu accent strain. Nu vreau sa-ti fac nici un rau. Sunt doar fermecat de cat esti de frumoasa. Erau pringi acolo, cu toti ceilalti iubitori de teatru prezenti la eveniment, si era sigura cd fiecare dintre marturisirile lui era declarata in liniste... ca nu cumva sa-] auda gi altcineva. Un alt trecator il impinse apoi... si, chiar gi prin straturile ei groase de lenjerie, jupoane gi fuste, tot ti putu simti silueta lipindu-se de spatele ei. Corpul ei nu mai fusese niciodata lipit aga de al unui barbat, iar atingerea lui starni in ea un amestec de senzafii noi: un senti- ment de dor, dar si o urmé ciudata de dorinta fizica. Trupul ei era acordat la al lui, ca si cum s-ar fi extins in afara, dorindu-si si se uneasca mai strans. Pozitionarea lor ciudata avea ceva informal care sugera o lega- turd intre ei gi o apropiere total disproportionata avand in vede- re circumstantele in care se aflau in acel moment. O nedumerea exaltarea pe care i-o produsese apropierea lui, aga cd se indeparta cat putu. El ii raspunse prin a-gi odihni degetele pe talia ei. Gestul acela era straniu gi pe deplin indecent... dar, cu toate acestea, ea nu-] indeparta. Era o senzatie placuta. In mod uimitor, ea nu-si pu- tea aminti cand anume o tinuse de mand sau o imbratisase o alta 8Placere absoluta persoana. Mediul in care traia era unul searbad gi plicticos, plin de discursuri politicoase si de discutii insipide, si nimeni nu era cAtugi de putin interesat de un contact fizic palpabil. Dar cand se intamplase asta? Cand devenise atat de deconec- tata de ceilalti incAt si simta cd simpla mangaiere a mainii unui barbat o ardea prin rochie, prin corset si prin furou? -Te rog sa pleci, decreta ea, printre dintii tnclestati. ~Te-am urméarit, zise el... Din clipa in care te-ai dat jos din trasura. O urmirise? Oare era nebun? Curiozitatea o fcu s& se intoarca din nou cu fata spre el... sis stea de vorba cu el, in ciuda faptului cd mai degraba ar fi preferat s&-si muste limba. -Cu ce scop? nu se putu abtine sd intrebe. —Ca sa aflu cine esti, ti raspunse el nestingherit. Trebuia sa aflu. Buzele lui divine erau la trei centimetri distanta de ale ei, gi o analiza, memorand fiecare trasaturd, fard a pierde nici cel mai mic detaliu. Ochii lui azurii se fixara in ai ei, apoi coborara, inca o data, spre gura sa... Elizabeth nu putea scdpa de senzatia ca bar- batul ardea de dorinta de a o sdruta, ceea ce era absurd. Nu fusese niciodata sarutata gi nici privita de vreun barbat cu ceva care si aduca a ardoare... aga cA nu putea intelege de ce o astfel de perspectiva uluitoare nu i se parea imaginabila. Cu toate acestea, o parte feminind din interiorul ei - ascunsa gi izolata - distingea mult prea bine intentia lui masculina: voia sd o sdrute. $i, in mod ciudat, si ea se intreba cum ar fi fost. Ce s-ar intampla daca el ar astupa acel gol care-i despartea? Era de-a dreptul uimitor cum acea scurta fantezie ti schimba ana- tomia in feluri uimitoare. Inima incepu sa-i bata mai tare, simtea mancarimi in palme, iar sAnii ei... Se umflasera si se marisera. Inclusiv sfArcurile i se intariserd si ieseau in relief. Se frecau de granitele restrictive ale corsetului sdu, si i se parea cA panglicile lui erau strAnse prea tare — abia dac4 mai putea respira. Cu o miscare scurta si exersata a incheieturii mAinii, deschise evantaiul si incepu sa-l fluture, racorindu-si suprafetele expuse si dand ceva de facut mAinilor ei indisciplinate - care, dintr-odata, 9Cheryl Holt pareau predispuse, periculos, si mAngafe catifeaua sacoului sau elegant de seara sau sa se odihneascd pe pieptul lui. Acea slabiciune inexplicabila i se parea ingrozitoare, gi nu se putu abtine sa nu icneasca alarmatd. Ba nu era o persoana spon- tana. Nu era genul de femeie care sa-gi doreasc4 sau sa viseze cu ochii deschisi la un dandy chipeg... Nici macar atunci cand fuse- se adolescenta i cdsdtoria si familia incd reprezentau o optiune neclara si adesea studiatd. Poftele trupesti, care ti ademenisera pe altii sd se arunce in episoade absurde de seductie, nu o chinui- sera niciodata. Avea o judecata mult prea sandtoasa gi era mult prea analiticd gi rationala ca sa se lase influentata de un aspect placut sau de un fizic masculin. Dar, cu toate acestea, in doar cAteva secunde, era aproape amorezaté de un ticdlos atragator, care abia dac4 facuse mai mult decat sd o salute. Desi nu voia si admita, complimentele lui soptite fusesera ex- cesiv de placute - ca o mAngaiere dulce si inc4ntatoare. Trecuse mult timp de c4nd nu o mai studiase cineva aga... de cand recu- noscuse cineva femeia care se ascundea sub exteriorul ei prudent si echilibrat. Petrecuse ani de zile in umbra tatalui ei viduv - fiindu-i gaz- da, insofitoare si secretara grijulie -, aga cd devenise maestra in a se amesteca in multime gi a nu atrage niciodata atentia asupra ei. Se injosise atat de mult in a-i face pe plac tatalui ei, in a ceda dorintelor, nevoilor si poruncilor lui, incat ajunsese sd nu fie ni- mic altceva decat o extensie a sinelui lui ilustru. Nu era pe deplin femeie, ci doar fiica destul de simpla, necAsatorita gi plictisitoare, dar eficient4 a contelui. I se parea minunat faptul cd acel dandy excentric zdrea gio alta laturd a ei - cd 0 vedea ca fiind o femeie mai bund gi maiestuoasa. in secret, se simtea flatata, chiar dac barbatul era mult prea in- drdznet. Nu avea de ce sa-] incurajeze. - Esti suparata pe mine, sopti el, chiar in clipa in care Elizabeth voia s& plece. Era intr-adevar enervata, dar oare cum de igi daduse el seama? 10Placere absoluté -Din moment ce nu te cunosc, domnule, se simti obligata si mentioneze, cum ag putea sa fiu supdratA sau sa simt orice altceva pentru dumneata? $i acum, te rog si mA scuzi... -Gabriel, o intrerupse el. Bunele lui maniere erau de-a dreptul ingrozitoare. Oare chiar nu avea nici un dram de discretie? Pur si simplu isi prezentase identitatea, ca un huligan de rand. -Poftim? -Numele meu este Gabriel Cristofore. Italian. Normal. Numele care i se rostogolise de pe limba evoca imagini ale dealurilor scaldate de soare gi ale oceanelor turcoaz... Zile lenege cu temperaturi moderate si vin rosu... Muzica in surdina si cine romantice. Visase dintotdeauna sa viziteze Italia, dar ratase singura oca- zie pe care o avusese de a vizita acea tard fermecatoare. La scurt timp dupa ce tsi terminase studiile - la varsta de saisprezece ani -, profesorul ei preferat si alti cativa colegi planuiser4 un tur educational, dar ea refuzase si meargi, la insistentele tatalui ei, care fi spusese c4 nu se putea descurca fara ea timp de gase luni, cAt ar fi trebuit s4 fie plecata. Incd o durea faptul c4 nu putuse pleca in acea calatorie. Existasera multe oportunitati pe care le pierduse din cauza uneltirilor si a constrangerilor tatalui ei. in multe feluri, acesta semana cu un copil rasfatat si dificil, care voia ca ea sd fie mereu la cheremul lui si ca toate energia ei sa fie dedi- cata exclusiv fericirii lui. "La porunca lui, renuntase la numeroase aventuri si rimasese acasa pentru a supraveghea indeplinirile banale ale treburilor de zi cu zi ale tatalui ei, pana cand ajunsese sa i se para cd nu facea altceva decat si-si adune $i s4-si numere regretele. In vreme ce statea acolo, in foaierul acela incAlzit — ca o fata ba- trana de 27 de ani care nu avea nimic cu care s4 se mandreascA pe lume, cu exceptia unui deceniu in care fusese o combinatie intre o bona gi o guvernanta pentru un tata tiran, risfatat si arogant -, se simti coplesita de o nemultumire crescanda, pe care nu o mai simtise pana atunci. O rodeau toate restrictiile si constrangerile. 11Cheryl Hoft Ar fi dat orice ca si arunce lanturile acelea care o incdtugau, s& trdiascd aga cum igi dorea, sa fie eliberata de povara reprezentata de tatl ei gi de toate poruncile pe care ile impunea. O wimea acea nesupunere care clocotea in ea, gata sd iasa la su- prafata. Oare de unde izvorau acele resentimente? $i cuin se facea c4nu le ai observase pana atunci? Si de ce cereau dintr-odata si fie recunoscute? Da, iritarea i se accentuase fn ultima vreme. Totul se schimba- se in clipa in care tatal ei se avantase intr-o cAsatorie pripita cu mireasa lui - o copila de saptesprezece ani, Charlotte. Fata aceea ingrozitoare si imaturd se infiltrase in casa lor, candva linistita. Transformarile acelea ar fi infuriat pe oricine. Dar, aparent, supa- rarea lui Elizabeth era mult mai dureroasa decat gsi-ar fi imaginat si ti influenta starea sufleteasca din acel moment mai mult decat ar fi crezut cd e vreodata posibil. -Bine, atunci, zise ea, incercand sa se adune. Indeparta ne- multumirea aceea ciudatd care pusese stapanire pe ea — nu era de- loc ceva potrivit si, in plus, nu putea rezolva nimic - si se stradui s& se ocupe de sarcina pe care o avea in acel moment: s4 scape de acea pacoste spilcuita. La revedere, domnule Cristofore. ~ Esti supdrata cd te-am abordat. Nefiind deloc pus la punct de asprimea ei, barbatul afigA un zambet care lumina intreaga incapere gi o facea s4 uite cA mai erau si alti oameni prezenti in jurul lor. Nu o mai privise nimeni niciodata in felul acela ~ ca gi cand ar fi fost o femeie atragatoare, care sa st4rneasca dorinte. In ciuda oricdrei vointe sau judecati sinatoase, se desfata cu zambetul lui din acel moment. Stralucirea lui fi facea genunchii sa se inmoaie gi trupul sa se incline spre al lui, dintr-o nazuinta impulsiva de a fi mai aproape de el. Se adund imediat, dar nu ina- inte de-a medita asupra motivului pentru care era aga dornicd si se lase atat de imprudent in bratele lui. Barbatul din fata ei emana 0 vraja ingrozitoare, care o facea si cada in mrejele lui. Ori asta, ori incepuse sd innebuneasca. ~Ai dreptate. Nu sunt de acord cu asta. Cuvintele acelea 0 fa- ceau sa para o snoaba aroganta. Comportamentul dumitale este 12Placere absoluta de-a dreptul scandalos, si nu pot sa inteleg de ce esti atat de hota- rat si ma hartuiesti. -Chiar nu poti sa intelegi? El o privi cu ochii mari, ca si cand s-ar fi asteptat ca ea s4-i priceapA cu ugurintd motivele. Parul du- mitale este atat de des, iar culoarea atat de luxurianta. Iar chipul dumitale... este perfect. Silueta... atat de rotunda si de voluptuoa- sa... de femninina. Cu fiecare descriere indiscretd, isi flutura nana prin fata trupului ei, indicdnd cu exactitate fiecare trasdturA des- pre care vorbea. Elizabeth era sigura ca, daca ar fi fost singuri, nu ar fi ezitat sd 0 gi ating’ pe fiecare dintre partile corpului pe care le mentiona. Aluzia aceea o facea s4 nu se simta in largul ei. Oare cum ar fi fost sd fie atinsa intim de el? Pana atunci nu se inai gandise niciodata la o astfel de intamplare drasticd, iar asta fi produse o exaltare carnala incontrolabila. finbujorarea din obrajii ei cApata 9 nuantd extrem de aprin- sa, gi-si facu frenetic vant cu evantaiul. Se chinui sa-si pastre- ze calmul gi incercd s& ignore acele afirmatii obraznice, dar, oricat de mult s-ar fi straduit, nu putea si nu se mai gandeasca la descrierea aceea pe care i-o facea — si care, in opinia ei, nu i se potrivea deloc. Se considera o femeie obignuita, ba chiar cu o silueta prea ro- tunda si cu parul prea inchis la culoare. {ntr-o societate care lau- da domnisoarele blonde si micute, ea ramanea tot timpul pe din afard. Silueta inzestrata incepuse sd i se contureze de la varsta de treisprezece ani si se simtise intotdeauna stangace si nepotrivita. Nu-i disparuse niciodata acea sensibilitate cu privire la silueta ei. C4nd ajunsese o tanara in stadiile initiale ale curtarii, baietii ne- rozi din inalta societate fusesera mereu rautaciosi $i cruzi cu ea — gi indurase multe insulte si grosolamii. Tatal ei fusese primul care sugerase ca, avand acea infatisare nediocra, ar fi fost mai bine s4 evite de tot orice cdsatorie. lar ea profitase imediat de ocazie, in clipa in care p&rintele ei o incurajase s4 renunte la ideea cAsatoriei sila familia pe care ar fi putut sd 0 aiba. in putinele momente in care igi exprimase indoielile cu pri- vire la decizia luatd, tatal ei sustinuse vehement ca era cel mai bun lucru pentru ea, aga cd Elizabeth fusese de acord, fara 13Cheryl Holt sa se gandeasca de doua ori. Se agatase de singur&tatea gi de ruti- na pe ile oferea conditia ei de celibatara. in monotonia banala a vietii ei, Elizabeth nu pusese nicio- data la indoiald convingerea tatalui siu cum cd era doar o fatd obignuitd. Era ciudat de reconfortant s4 cunoasca si un alt punct de vedere — chiar daca i se parea cA opmia barbatului acestuia cu privire la trasaturile ei era pur si simplu ridicola. Oare era orb? —De fiecare data cand deschizi gura, zise ea, remarcile dumita- le devin din ce in ce mai scandaloase. . —Nu pot si nu mi simt atras de sufletele fermecdtoare care imi ies in cale, afirma el, sigur pe sine. Sunt artist. ~Artist? intreba ea, pe un ton batjocoritor. —Da. Portretele mele sunt exceptionale. Poate nu cumva ai au- zit de mine? -Nu, imi pare rau. Ea latina din cap, dar totugi el nu se lis& descurajat de incapacitatea ei de a-i confirma faima. ~Lasa4-mé sa te pictez! Cu aceste maini talentate — zise el si le ridicd - am putea scoate la iveala zeita care se ascunde in interio- rul dumitale. -Sincer, suier4 ea, indbusind un hohot de ras, spui numai prostii. -E ceva ce mi-ar aduce o mare bucurie. Se uita in ochii lui albastri magnifici, ii straluceau in timp ce el ii studia silueta — ceva ce parea sa fie o afectiune realA, iar in clipa aceea igi dadu seama ca nu i-ar fi placut nimic mai mult decat s&-l facd fericit. Oare ce era in neregula cu ea? Nu mai era ea insasi in prezenta lui, c4ci era ceva la ticdlosul acela, la comportamentul sau greu de definit, care o atragea si o facea sa se delecteze cu compania lui. $i daca fl putea face fericit pozand pentru un portret, avea si se conformeze cu bucurie. »E o nebunie!“ se mustra in sinea ei. Poate ci problemele do- Mestice pe care le intampina cu tatal ei si cu Charlotte fi cauzau mai mult stres decat isi inchipuise — si poate asta o destabiliza din ce in ce mai tare. - Iti mulfumesc pentru oferta, domnule Cristofore, dar nu ag putea sa... 14Placere absolutd Se opri apoi in mijlocul refuzului, cand isi didu seama ca, de fapt, el nu era concentrat asupra ei, ci privea intr-un punct din ce- lalalt capat al incdperii. Spre consternarea ei, ura faptul ca atentia ti putea fi distrasa atat de usor de la ea. Dorindu-si si descopere ce anume il tinea atat de ocupat, se uita si ea intr-acolo, ins4 nu zari nimic, cu exceptia unor mantii, Era cu un cap mai inalt decat ea, asa ca tinta privirii lui avea si ram4na un mister pentru ea. -Trebuie sa plec. Era cu adevarat distras. Elizabeth simti un junghi ridicol de suparare. Sosirea lui acolo reprezentase o escapada foarte palpitanta, si abia dacd se putu abtine sa nu sc4nceasca: ,Asa repede?“ Cu destul de mult efort, barbatul tsi reindrepta pe deplin aten- fia cdtre ea. : -Trebuie s4 te mai vad. Lasi-ma si te pictez, repeta el grabit. Spune da! Sovaia, chinuindu-se si gaseasci un mod politicos de a-] re- fuza, dar barbatul fi strecura iute un biletel in mana si-i stranse degetele in jurul lui. ~Arrivederci, a prestol* Apoi, intr-o clipita, se facu nevazut in multime. Lui Elizabeth nu-i venea sd creada cA se putea simti asa dezamagitd. Era ca si cand i-ar fi umplut pentru scurt timp lumea de culori vii, pe care le luase apoi cu el in clipa in care plecase, lAsand-o inconjurata de nuante obositoare de gri $i maro. Disperata sa-1 mai zreasc4 mAcar o clipita, incercd s4 se stre- coare dupa el, ins multimea din spatele ei o tmpinse inainte, pana cand ajunse la scari si incepu sa le urce. Se gAndi sd se uite dupa el de pe scari, pentru cA pozitia aceea fi permitea s4 aibi o vedere de ansamblu, dar isi continua drumul, tarsdindu-si picioa- rele, refuzand sd incurajeze si mai mult acel avant al imaginatiei pe care el il initiase. Dupa alti cativa pasi, ajunse la loja tatalui ei si se strecura {nauntru, unde se trezi interogata de Charlotte, care manipulase 1 fn limba italiand, in original, ,La revedere, pe curand!* (n.tr.) 15Cheryl Holt adunarea cu mai multa finete. Era nerabdatoare si considera cd se cuvenea ca Elizabeth sa se ocupe de toate nevoile si dorintele ei. —Era si timpul, mormai Charlotte, capricioasa ca intotdeauna. Astept de o vegnicie. Unde ai fost? Charlotte o privi cu un aer regal, de parca ar fi fost blocata ore intregi in vreun loc uitat de Dumnezeu — cand, in realitate, statuse in mijlocul celei mai luxoase loje din balcon, inconjura- t& de vreo douasprezece tinere agezate de-o parte gi de alta a ei. Elizabeth stia foarte bine ca lui Charlotte nu-i pasa cu adevarat de intrzierea ei, ci doar ti plicea sa se planga. -A, bun venit inapoi in realitate, murmura in soapta Eli- zabeth, ascunz4ndu-si cu grija aversiunea fata de acea scorpie ingrozitoare. Pe de alta parte, era totusi destul de usurata de fap- tul ca toate acele prietene ale lui Charlotte se asiguraser4 ci ea avea s& stea pe ultimul rand, mai degraba decAt lang4 nama ei vitrega nesuferita. —Ce-ai spus? intreba Charlotte, suspicioasa. -Mi-a fost greu sA urc scarile, raspunse Elizabeth senina. A fost ingrozitor de aglomerat. Macar de data aceea, mama ei vitrega galcevitoare si limitata nu avea chef de cearta. Pur si simplu trecu cu vederea explicatia data, iar Elizabeth fu recunoscatoare pentru asta. De obicei, ti era imposibil si petreaca chiar si cinci minute in compania fetei fara sd se porneasca un scandal. Facu tot posibilul sa nu o ia in seama pe Charlotte, aga ca isi aranja fustele si se asez4 pe scaunul ei, incercand din rasputeri s& nu se mai gandeasca la frumusetea aceea minion, care in acel moment vorbea numai prostii cu colegele ei imature. C4nd tatal ei in varstA de cincizeci de ani se hotdrase sA se cAsdtoreasca cu Charlotte, Elizabeth fusese convinsa c4 suferea de o crizA acuta de nebunie temporara. intr-o zi igi vedeau de viaf4 in modul calm si fara pic de haz cu care erau obisnuiti, iar a doua zi parintele ei urla in gura mare cum cA el nu daduse nastere nici unui mostenitor gi cd era manat de o dorinta urgenta si fre- neticd de a se recasatori. Cum, fara indoiala, avea nevoie de un fiu, Elizabeth nu se opu- sese hotAr4rii sau motivelor lui de a se casatori. Dar nici macar 16Placere absolutd in cele mai cumplite cosmaruri ale sale nu-si inchipuise ca tatal ei avea s4 doreasca sa ia de nevast pe cineva ca Charlotte. Negresit, scorpia aceea rasfatata se plangea sau facea crize de furie. Parca inflorea cand ii chinuia pe slujitori - la un moment dat, chiar fi si daduse o palma majordomului! — si intorcea casa lor linistita cu susul in jos prin cererile ei nesdbuite si prin istericale. Era o mare pacoste, insa pozitia ei de contesa era foarte bine consolidata si toata lumea o trata ca pe o regina - iar asta insem- na ca, din pacate, Elizabeth era cea care trebuia s4 plateasca pretul pentru decizia impulsiva a tatalui ei. $i astfel, se chinuia zi de zi s4 mentind pacea in casa. Fiind foarte ocupat la dubul sau, cu afacerile sau cu obligatiile din Parlament, contele era rareori prezent sa asiste la ravagiile pe care le provoca fata. $i, bineinteles, Charlotte se comporta exem- plar ori de cate ori contele binevoia s4 le onoreze cu prezenta sa solemn. $i, in ciuda faptului cd Elizabeth ii vorbise de mul- te ori despre discordia neincetatd, contele refuza sa intervina in vreun fel. »Probleme muieresti“, bombanea mereu contele. ,Chiar nu poti sa faci un efort sd te intelegi bine cu ea? De ce ar trebui s4 ma comport eu ca un arbitru?“ Asa ca Elizabeth incetase sa-l mai implore sa 0 ajute si perse- vera asa cum putea. Cu toate acestea, era foarte enervant ca Char- lotte sa joace rolul de gazda si de supraveghetoare a casei gi sd-si asume toate sarcinile de care Elizabeth se ocupase candva extrem de bine - mai ales pentru ca le si indeplinea prost. Elizabeth era peste masura de plictisita si detesta faptul cd o nou-venita - care de fapt habar nu avea ce presupunea adininistrarea unei case - ii uzurpase toate responsabilitatile. Chiar si asa, nu isi dorea sa fie considerata meschina sau geloasd pe Charlotte. Doar cd se sdturase si nu aiba nimic de facut. Isi dorea din ce in ce mai mult si se intample ceva — ori- ce — care s4 o scoata din situatia aceea dificild In care o aruncase actiunea pripita a tatalui ei. Plasatorii se grabira pe coridoare si incepura sa stinga abil lu- méandrile, folosind betele lor lungi. Zgomotul din public se stin- se de tot cand orchestra incepu uvertura. Cortina fu tras, iarCheryl Holt Elizabeth se instald in scaunul ei, sperand s4 uite de toate in timpul spectacolului de teatru de operetd. Din pacate, in doar c- teva ininute, isi pierdu interesul pentru ceea ce se intampla pe scena. Actorii erau ingrozitor de slabi, iar cantatul era chiar inai r4u. Dorind sa-si distraga atentia, se uita in jos la biletul pe care i-1 daduse domnul Cristofore gi pe care inca il tinea inclestat in pumn. fl inclina in lumina gi studie scrisul pretios. Era o carte de vizitd. Artista Straordinario. —Artist extraordinar, murinura ea, apoi isi drese glasul. Acel titlu increzut era scris chiar sub numele lui. Elizabeth dadu ochii peste cap, gandindu-se la firea lui obraznica. ,Ticdlosul a fost foarte plin de el! cugeta ea. Iritatd, vru s arunce mesajul jignitor pe podea, dar apoi se razgAndi, se opri si strecura biletul in posetd. De ce sa-1 arunce? Chiar dac4 nu avea sa iasi nimic mai mult, avea s4 ramana totugi o amintire amuzantd a intalnirii lor. Usor, ugor, atentia ei se muta de la scend spre celelalte loji, apoi spre locul unde statea orchestra - dupa care ridicd la ochi binoclul de spectacol si ince- pu sa cerceteze deopotriva nobilii si oamenii obignuiti, cAutand orice fleac ce ar fi putut sd o tind ocupatd pana la pauza. Chiar vizavi se afla o loja goala, partial acoperita de o perdea. Din spatele ei se intrezarea licdrirea slabi a unei lumanari, si atunci se opri, intrebandu-se curioasa dacé se afla cineva in came- ra aceea retrasa. Se uitd, apoi se mai itd o data gi in cele din urma constata ca un barbat gi o femeie erau ingramAditi unul in altul la adapostul umbrelor gi... - se inclina nerabdatoare spre marginea scaunului - se sarutau de mama focului! Se uitd apoi pe furis la cei din jurul ei, intrebandu-se daca erau gi alti oameni din public care se uitau la cei doi. Si totusi, nimemi altcineva nu pdrea s4 fi observat cuplul inflacarat. Aparent, Elizabeth era singura care st4tea intr-un unghi ce-i permitea s4 traga cu ochiul prin fanta ingusta a perdelei. li studie, plind de uimire. Nu mai vizuse miciodata asa ceva! Oamenii din lumea ei pur si simplu nu se sarutau. Sau, cel pu- tin, nu aga! Sarutdrile rare pe care le vazuse nu erau nimic altceva decat niste pupaturi politicoase - o atingere scurt4 a unor buze uscate de alte buze uscate. $i nu presupuneau niciodatd folosirea 18Placere absoluta mainilor sau a corpului. Asta era altceva... era... de nedescris! in plus, cu siguranfA nu era genul de comportament la care si-ar fi imaginat vreodata cA s-ar deda doi adulti. Trunchiurile celor doi se contopiserd, iar mAinile barbatului erau — Elizabeth se concentra, chinuindu-se c4 vadd unde anume — pe fundul femeii! fi masa fesele si ii tragea pelvisul spre al lui, misc4ndu-se intr-un ritm domol. Se arcuiau gi se intindeau — si, cu cat se uita mai inult, cu atat se simtea mai atrasa de ceea ce se int4mpla acolo. Nu le putea distinge fetele, aga cd urm4rea un episod anonim de pasiune clan- destina. Cu siguranta, eticheta cuviincioasa dicta ca macar sd lase deoparte binoclul... insd activitatea celor doi era atat de fascinan- t4 si de interesanta, incAt pur gi simplu nu se putea abtine. Mana barbatului pardsi fundul femeii, rétdcind intr-un ritm lent si apatic in sus, pe soldul ei, ca s4-i m4ngaie pieptul, sanul si gatul... Lui Blizabeth i se taie rasuflarea din cauza acelej fascinatii infricogatoare. Cu fiecare zona a corpului pe care o atingea mana barbatului, se nastea in ea o exaltare care o infiora, intr-un mod tulburator si inexplicabil. Barbatul isi trecu tandru varful degetelor peste obrazul femeii, apoi intrerupse sdrutul si-i sopti la ureche ceva ca o facu sa in- cuviinteze din cap cu vehementd. Omul se indepartd, iar lumina lumandrilor care-i protejase inainte identitatea se revarsa peste chipul lui, conturandu-i clar trdsaturile. Gabriel Cristofore! Elizabeth icni atat de tare, incat Charlotte se intoarse gi se incrunta peste uméar. -Te superi? zise ea, pe un ton ascutit. incerc s4 ma uit la spectacol. ~Iuni cer scuze! Elizabeth era atat de tulburata in acel moment, incat igi arunc4 intentionat geanta pe mochet4, incercand sa-si ascunda uimirea. PrefacAndu-se a cduta ceva pe podea, se aplecd, incercand sa se linigteasca $i s4 se adune, in timp ce gandurile ei se amestecau tumultuos. Oare cine era acel crai italian? Era suficient de obraznic incat sA ti facd avansuri unei femei nevinovate in foaierul teatrului, 19Cheryl Holt pentru ca, doar c&teva minute mai tarziu, s4 faca dragoste pasio- nal cu o alta... aproape in vazul intregului public! igi relua apoi pozitia verticala, indreptandu-se in scaun gi cer- cetand si vada dac4 mai observase cineva cuplul pasional. Dar erau ascunsi de privirile tuturor, mai putin de a ei. Ca un voaior, ea ridicd din nou binoclul la ochi. Domnul Cristofore o sdruta iardsi pe femeie. Elizabeth exami- n4 atent unghiul si intensitatea, intrigata de felul in care devora gura femeii, coborand apoi pasional pe barbie, pe gat, pe piept si cuibarindu-se intre sanii ei. Corsajul rochiei ei avea un decolteu foarte adanc, gi se vedea o bund parte din sani - iar el isi freca na- sul de umflaturile acelea albe de carne. Femeia fi cuprinse ceafa, zorindu-l sa continue. El ceda rugamintilor ei mute $i trase de de- colteul rochiei, impingand materialul. fnainte ca Elizabeth sa-si dea seama la ce s& se astepte, sanul femeii era dezgolit. Hipnotizata, Elizabeth studia fiecare detaliu al movilei de carne, profilul sdu rotunjit, sfarcul intarit... Domnul Cristofore se uita adorator la globul dezgolit, framAntand gi ciupind. lar apoi 0 $oca pe Elizabeth pana4-n maduva oaselor in clipa in care se aple- c& gi il linse cu limba. . Vadit extaziata, femeia isi impinse pieptul in fata, oferindu-se si mai mult gesturilor lui tndraznete. El se supunea bucuros si iute, atingandu-i sfarcul si apoi sugandu-l. -O, Doamne! Afirmatia ei exagerata atrase dupa sine inc4 o incruntare din- spre Charlotte. -Fa liniste! -Da... da... Elizabeth isi infipse apoi dintii in incheietura unui deget si musca tare, inabusind eficient inca o gafa verbala. li contempli un interval de timp nemasurabil. Domnul Cristofore igi sugea amanta, la fel cum ar fi facut un prunc flam4nd. Smulgea gi tra- gea, tachina gi se juca. Incapabila sa igi fereasca privirea, Eliza- beth diseca fiecare aspect al acelei scene inflacdrate. Cand domnul Cristofore intrerupse contactul, era atat de innebunita, c4 nu era sigur cA va reugi s4-si pastreze locul pe scaun - insa spectacolul nu ajunsese nici macar la jumatate. 20Placere absoluta Uimitd si descdtugata, avea senzatia ca ii putea privi asa toata noaptea. Domnul Cristofore fi sopti insa doamnei un ramas-bun, fi furd un sarut fugar si apoi pardsi loja. Femeia mai astepta cteva mi- nute, apoi plecd si ea. Privirea lui Elizabeth rainase atintita spre scaunul ei mult tinp dupa plecarea lor. Se uita tinta la locul in care statusera cei doi. Capitolul 2 BEEEBD Gabriel Cristofore Preston se strecura in conacul din oras pe care fl impartea cu tatal sau, John. Data fiind ora tarzie, ser- vitorii se culcasera deja - dar nu il deranja deloc absenta lor. La programul pe care il avea - unul care implica si alerge dupa femeile singuratice de origine aristocrat —, nu avea nici cea mai vaga idee cand urma sa ajunga acasa, aga cA nu se putea agtepta nici ca servitorii sii s4 stea mereu treji, asteptand momentul in care stapanul lor binevoia sa se intoarca. Uneori, dacA se ivea ocazia potrivitd, putea sta plecat zile intregi. Aprimse lumanarea care-i fusese lasataé convenabil langa usa, isi agata haina in cuier, apoi urca scarile spre biblioteca, unde se putea bucura in liniste de un pahar de bauturd, inainte de culcare. Era o noapte rece de februarie. Tremura pe coridorul tntune- cat, apoi, cand pagi in incdperea confortabila, fu bucuros si vada <4 incd straluceau in semineu ramAsitele unui foc care arsese mai devreme. Inchise uga ca s& pastreze cAldura, mai adAuga in cAmin o mana de c4rbuni, apoi se duse la bufet, unde isi turnd un pahar din whisky-ul sau scotian preferat. Cand se intoarse spre semineu, lumina focului facu sa stralu- ceasca inelul pe care Helen i-| strecurase pe deget la teatru. »Sa-ti amintesti mereu de mine“, fl implorase ea. »lmi voi aminti“, 0 mintise el. 21Cheryl Hott Inelul era o amintire de o stralucire orbitoare a modului in care igi petrecuse seara aceea — si in care isi petrecea, de altfel, multe seri. Refuzand sa-si lase constiinta si apese prea mult sau prea tare pe ratiunea sa, isi trase un scaun si incercd sd se relaxeze, dar nici prezenta pregnanta a inelului de aur, nici piatra pretioasa de culoare rosie care era incrustata pe el nu-i ofereau liniste. Se juca cu acea bijuterie frumos incrustata, rotind-o, scotand-o si tinand-o in lumina lum4narii, cercetAnd flac4ra din spatele su pe ca un decor ininunat. Continua apoi prin a-i evalua autentici- tatea gi puritatea... arunca inelul in sus si apoi il prinse in palma, c4ntarindu-i greutatea si intrebandu-se daca s4 scoata piatra de la locul ei, dacd poate rubinul in sine ar valora mai mult sau dac4 nu cumva ar fi mai bine s& vanda mizilicul acela ca un intreg. Indiferent si fara s4 fie pe deplin pregatit si se gandeasca se- rios la asta, il arunca intr-un vas de pe o masé din apropiere. Chiar in clipa aceea, podeaua de pe coridor scartai, si tatal sau isi facu aparitia in incdpere. Parul s4u grizonant era ciufulit, iar halatul — legat stramb. Purta niste sosete de lana care-i atarnau neglijent Pe picioare, -M-am dat batut in privinta ta si m-am dus la culcare, zise el ursuz si intra. Avea vocea ragusita de somn si ochii mici. Se scarpind pe piept, apoi se duse la bufet ca s4-si toarne gi el un pahar. Gabriel inabusi un chicot. Pe timpul zilei, tatal sau era un dandy desavarsit - nici m4acar un fir de par nu era nelalocul lui si nu avea niciodata vreo cuta pe haina sau vreun fir care si atarne razlet. Desi era instra- inat de familia lui de aproape trei decenii, acesta se ndscuse ca al patrulea fiu al unui conte si nu renunfase niciodata la fundamen- tele ce reprezentau temelia caracterului siu indraznet si elegant. Eva un om cu gusturi scumpe gi rafinate si cu inclinatii extrava- gante si culte. Fiind foarte pretentios in privinta trasurii si a comportamen- tului sau, cei cu care interactiona de obicei ar fi fost de-a dreptul socati s4-i vada acea latura familiara — care era, de altfel, rezervata exclusiv pentru unicul si dragul su fiu. -Scuze pentru intarziere. Mai trase un scaun. 22Placere absoluta -Cum de nu esti cuibarit in nigte asternuturi de matase cu contesa ta incantdtoare? ~A trebuit sd rupé relatia. Gabriel igi lipi dosul palmei de frun- te, imitand reactia supdratd de mai devreme a femeii. Nu a putut indura s4-gi ia adio, dar nu exista vreo alternativa realista. - Ei bine, stiai cd se va intampla asta. -Nu m-a mirat deloc, aproba Gabriel. ~CA4nd trebuie s4 se intoarca sotul ei in Londra? — Maine, raspunse el, extrem de ugurat. —Sincronizare perfecta. -Si. in timp ce tatal siu isi contempla paharul, Gabriel sorbi pe furis din al lui. John igi tinea gandurile pentru el - probabil ela- borand o listd mentald a motivelor pentru care era atat de linistit cA ultima aventura a lui Gabriel se terminase, din fericire, fara nid o suferinta. Tinand cont de trecutul s4u amoros si de diver- sele sale slabiciuni amoroase, John nu se afla deloc in postura de a-i tine moral lui Gabriel — si amandoi stiau asta. In plus, con- flictul lor referitor la felul in care Gabriel c4gtiga traiul aman- durora fusese aplanat cu mult timp in urmé. John nu avea nici un fel de inclinatie pentru munca - si, in ciuda faptului cd avea un talent recunoscut pentru afaceri, tot nu s-ar fi coborat niciodata la nivelul de a lucra in comert. In mod uimitor, fusese de acord s& actioneze in calitate de secretar al lui Gabriel - dar nu vedea functia sa ca pe o slujba. Considera mai degraba c4 sustinea un ar- tist - iar Asta era un hobby considerat acceptabil pentru un om de statutul sau. Era un suflet elegant si curtenitor, care se desfata cu lucrurile cele mai bune in viata, insd nu avea nici cea mai vaga idee cum pu- tea obtine fondurile necesare pentru a plati pentru ele. John avea in jur de douazeci de ani cand fusese dezmostenit, dar reugise sa se descurce in viata datorita farmecului si aspectului su - impru- mutase bani de la prieteni sau traise pe spinarea concubinelor lui, care nu putusera sa-i refuze nimic. Inc4 de tanar, Gabriel dedusese c4 John nu avea sé fie nicio- dat& in stare sa fi intretind pe amandoi in mod constant — habar nu avea cum sa se ocupe de nimic altceva in afara de preocuparile 23Cheryl Holt _———. masculine acceptabile din punct de vedere social, precum jocul de cArtisau aruncatul zarurilor -, aga ca intelesese gi ca nu aveau sa obtind niciodata alti bani cu exceptia celor pe care-i producea chiar el. Gabriel il iubea foarte mult pe tatal sdu flamboaiant si ‘extravagant gi era dispus sa adopte orice metode era nevoie pen- tru a-l intretine. Dupa multi ani in care igi cizelase talentele, ajunsese sa excele- ze la picturd gi la seductie, aga cA - spre dezamagirea neincetata a lui John - se folosea de un amestec al abilitatilor sale ca si asigure amAndurora confortul financiar. Priceperea sa ca artist il ajuta si atragé initial clientele intr-o relatie de afaceri inofensiva, iar patronajul lor suplimenta remu- neratia insuficient4 pe care o primea din realizarea portretelor. Dar ceea ce se intampla dupd ce incepeau sesiunile de pictur era de fapt activitatea care-i aducea cea mai mare parte a veniturilor. Picta femei care erau singure, care se aflau in cdutarea iubirii ia respectului, $i se intampla ca acestea sd fie generoase nu doar cu afectiunea lor, ci si cu buzunarele. Pentru Gabriel, seductia era un joc care oferea perspective substantiale de imbogiatire financiar4, precum si o multitudine de ocazii de escapade pasionale. John nu il putea condamna pe Gabriel pentru inclinatiile sale lascive - mai ales pentru cd, atunci cAand era tanar, fusese gi el un ticalos afemeiat. Varsta si intelepciunea ti domolisera cu mult natura inclinata spre poftele caruale, dar Gabriel crescuse obser- vand si invatand de la un maestru. Asa tata, aga fiu. John chiar ti oferise lui Gabriel prima sa iubita. $i pe a doua. Si pe a treia. El fusese cel care laudase continuu bucuriile trai- te alaturi de femei, misterele care asteptau si fie dezvaluite, fe- ricirea de a fi cuprins de bratele lor. Folosindu-se de propriile lui concubine, tatal il initiase pe fiul sau in privilegiile extazului erotic. $i, fiind un copil ascultator, Gabriel muncise cu invergu- nare pentru a dobAndi acele competente pe care tatal sdu se chi- nuise sa ile impartageasca. lar astfel dezvoltase o afinitate pentru sexul frumos care o egala — sau poate chiar o depagea - pe cea a tatdlui sau. 24Placere absoluta Calcand pe urmele lui John, Gabriel iubea femeile... de toate felurile, toate stilurile si de toate originile. fi placeau indiferent daca erau inalte sau scunde, slabe sau rotunjoare, frumoase sau simple, bogate sau sdrace ~ desi in momentele sale de slabiciune ar fi putut fi convins sa recunoasca faptul cd, in mod sigur, le pre- fera pe cele frumoase gi bogate. Inca de timpuriu fusese amorezat gi inc4ntat de personalita- tea, de ciudateniile si de constitutiile lor. Femeile erau o enigma gi o fascinatie perpetua. Infatuarea lui ajunsese sa fie aproape o obsesie ~ aga cd le observa, le schita gi'le picta. Era foarte usor fermecat de o intindere de piele moale sau de adierea unui par- fur diafan, de o intoarcere de cap, de ritmul vioi al unei voci sau chiar de un mers leganat. Adora sa le ispiteascd gi si alerge dupa ele, adora tentatia si abandonul, capturarea prazii si cAderea fina- 1a din paradis. Nimic nu fi oferea satisfactii mai mari decat s4 dea peste o fe- meie bogaté, atragatoare si insinguratd care avea nevoie disperata de o crestere a stimei de sine sau de o loviturd energizanta in man- dria ei lipsita de vitalitate. Nimic nu aducea fnapoi increderea $i demnitatea unei femei mai rapid decat o repriza scurta $i profun- da de amore, dupa care pleca simtindu-se apreciata $i pretuita. Femeile cu care cocheta erau nefericite, parasite si folosite in mod necorespunzator de sofii lor sau de alti barbati, victime ale casatoriilor aranjate si ale mediilor inconjuratoare sufocante, fiinte care nu intelesesera si nici nu exploatasera vreodata pe de- plin poftele primordiale, iar asta insemna c4 puteau fi convinse cu usurinta s4 se abata de la calea cuviincioasi. Erau femei care suferisera ani de zile in tacere, din pozitia de mame ascultatoare, in timp ce sotii lor treceau de la o amanta la alta. Erau nemultu- mite, confuze gi nefericite cu stilul lor de viata si cu rolul pe care-1 jucau ele in propriile vieti. Din pacate, toate cdutau o ardoare reciprocd, o tandrete si un devotament pe care nu le primeau niciodata. fn circumstante- le sumbre in care trdiau, se ofileau incet, tanjind in secret dupa un pic de atentie, dar si dupd recunoasterea faptului cd erau fe- mei mature cu cereri, nevoi si dorinte neimplinite. Iar Gabriel le coplesea, cu mare bucurie, cu tot ceea ce isi doreau si incd mult 25Cheryl Holt mai mult. Se dadea peste cap ca sa le facd si se simta speciale, venerate, feminine si unice, iar pasiunea lui nu era niciodata di- simulatd. inflorea invitandu-le s4 aiba incredere in inclinatiile lor lascive, si-si dezvaluie natura desfranata - pana atunci repri- mata — gi sd se bucure de propriile impulsuri senzuale. $i, in schimb, el primea mari satisfactii - si nu doar de natu- ra fizica. Recompensele banesti puteau fi destul de semnificative, dar se imparteau mereu. isi aminti de asta in clipa in care John se intinse spre masa gi lua inelul pe care Gabriel il aruncase acolo mai devrenie. -Ce oribilitate de prost gust, zise el. Darul ei de despartire? ~A insistat s4 primesc ceva care si-mi aducd aminte de ea. in- treba apoi miariniios, in mod sarcastic: Cine sunt eu sd o privez de un gest care in mod vadit i-a adus o bucurie imensa? -Intr-adevar, ,bucurie“! pufni John, iritat de atitudinea lui Gabriel. Examind apoi inelul in lumina lumanarii — cam la fel cum facuse si fiul sau dupa ce ajunsese acasa. Calitatea e minunata, mormii el. Ne va aduce ceva bani buni. Valoreaza destul. John i-l arunca inapoi lui Gabriel, care il prinse si-l ascun- se in buzunar. Avea sa-] vanda in curand - dar nu inainte de a crea un duplicat, cu o imitatie de piatra si din aur falso, in caz cA avea s4 se mai intalneasc4 vreodat4 cu minunata Helen. Pentru c& voia sa-i arate acesteia cd purta cu indarjire pe mand bijuteria oferita de ea. -Nu pot sa cred cd, dupa ce ai petrecut ataét de mult timp cu ea, femeia asta a presupus cA ai purta un asenienea mizilic ostentativ. —Dar, in fond, nu in-a cunoscut niciodatd cu adevarat, nu-i asa? Era expert in a deduce ce calitati tanjeau concubinele sale sa ga- seasca la un barbat, iar apoi se putea transforma in oricine aveau ele nevoie sa fie. Putea sa fie bun, plin de compasiune, altruist, ferm, aprig, convingitor sau cu sange clocotitor - capacitatea sa de a adopta diferite atitudini ca fiind ale lui era atat de eficienta, incat ar fi putut urma cu succes o carierA pe scena, daca nu ar fi fost atat de priceput in a stropi panze cu vopsea. Rezultatul era ci femeile ajungeau s4 se ataseze de barbatul pe care il vedeau in el. Atunci c4nd aventurile lor erotice luau 26Placere absoluta sfargit - lucru de care se chinuia sa se asigure inca de la inceput -, acestea plecau pe drumul lor, considerand ca el fusese un vis devenit realitate, cand, de fapt, era cu mult diferit de persoana pe care si-o creionasera in minte. Dar Gabriel nu avea de ce sA se planga. El le aducea veselie $i exaltare, iar, in schimb, ele ii ofereau lucruri de care se desparteau bucuroase: obiecte de valoare, oggetti d'arte, bani, pietre pretioa- se. $i nu le refuza niciodat, pentru cd el considera generozitatea lor doar incheierea unei tranzactii simple: bunuri oferite pentru servicii prestate. ~Mai este interesata s4 termini portretul pe care ]-ai inceput? intreba John, in felul sau caracteristic - mereu pragmatic. ~ Absolut. Gabriel nu mai adauga si faptul cd femeia jurase sd agate ta- bloul undeva unde s4-] poata privi in mod constant, amintindu-si de el. Daca ar fi aflat despre profunzimea deplasata a simpatiei contesei pentru el, tatal s4u ar fi scos fum pe nas si pe urechi de mAnie - dar, pe de alta parte, datA fiind conjunctura, ar fi fost si mai entuziasmat de vestea cA era extaziata de produsul final. John spera cu loialitate si mdreasca clientela lui Gabriel prin re- ferinte de la cumparatoare prospere cum era Helen. In putinele ocazii cand se certasera monstruos pe acel subiect, John sustinuse c4 recompensele financiare primite de Gabriel ar fi trebuit s4 vind exclusiv din sumele neinsemnate castigate ca urmare a contractelor pe care i le negocia el. Dar atunci n-ar mai fi fost la fel de distractiv. Gabriel se saturase repede sa picteze fiii prost-crescuti si fiicele rasfatate ale nobilimii. Era mult mai interesant sa picteze sotii. fi placea sa ajunga sa fie implicat intim cu o femeie si si descopere astfel temerile si mhibitiile, presiunile si poverile care o guver- nau. ins& cu mult inainte ca pensula sa ating’ vreodat4 panza, petrecea nenumirate ore vorbind cu ele si facand schite, stabilind o relatie de cunoastere si incercand astfel s4 captureze insasi esenta femeii. Dadea toate straturile la o parte, meticulos, cau- tand persoana care se ascundea sub rochia eleganta, parfumul scump si coafura elaborata. $i, bineinteles, pe masura ce intorcea incetigor mantia emotionalé, le dezbraca si de hame. 27Cheryl Hott Cum s-ar fi asteptat cineva s4 poata rezista unei asemenea tentatii? La urma urmei, era un simplu muritor si era intot- deauna dispus sd accepte ceea ce i se oferea cu generozitate $i de bundvoie. El adora femeile goale, felul in care li se curbau goldurile, cum li se impreunau coapsele, cum li se migcau s4nii. Ideea lui despre rai era si-si petreacA vegnicia cu un caiet pentru schite in m4nd, avand in fata sa 1m model care sa-i pozeze nud, fn timp ce el se chinuia s4 reproducd cu foarte mare exactitate o ocheada treca- toare, o privire subtild sau o stare de spirit neasteptata. Mereu realistul John fl trezi din reverie. —Asgadar, esti gata si incepi din nou. Ai avut ocazia sa te uiti peste lista de nume pe care ti-am pregitit-o? El si John traisera pe continent aproape toata viata lui Gabriel - adicd aproape 27 de ani — gi se intorsesera la Londra tn urma cu doar doi ani. Petrecusera cea mai mare parte a timpului in sudul Italiei, cu scurte gederi la Paris, Viena, Madrid gi alte orase exotice. Gabriel considera ca Italia era casa lui, dar, in ciuda problemelor care il facusera initial pe John s4 fuga in exil, nu-] lasase niciodata inima sa rupé legaturile puternice care il legau de Anglia. in fiinta lui inca salasluia un interes intens gi de neinteles pen- tru afacerile aristocratiei britanice, si tocmai de aceea le urma- rise cu grija toate intrigile. Manifesta aceeasi dedicare ca a unei mame care-si ghida cu grija fiica pe piata casatoriilor - dar era, de fapt, pe deplin constient de pozitia curenta a fiecdrui membru al inaltei societati. -Da. -Te-ai hotarat la urmatoarea tinta? -Tinta e un cuvant foarte dur, nu esti de acord, tata? Mi-as dori si nu-1 mai folosesti. in fond, el primea doar ceea ce o femeie fi oferea de bunavo- ie si nu accepta niciodata mai mult decat isi putea permite sa daruiasca. ' -Ei bine, doar n-ag fi destul de nesabuit incét s4 o numesc clienta. -Da, banuiesc ca nici Asta n-ar fi un termen potrivit. ~Ia spune-mi, cine-i norocoasa? 28Placere absoluta Gabriel invarti licoarea din pahar, amintindu-si de bruneta fa- buloasa pe care o acostase in foaierul teatrului. —Am sa-ti urmez recomandarea. Lady Elizabeth Harcourt. -Fiica lui Norwich, afirma John ganditor - simpla rostire a acelui nume stamea in el un vartej de amintiri vagi. Inclina apoi bautura intr-un toast batjocoritor. O alegere excelenta. -Cum s& aleg pe altcineva dacd asta a fost sugestia ta principala? ~Dac& seam&nd vreun pic cu mama ei, o sa ai parte de o expe- rient4 minunata. —Aga imi imaginez. John si contele de Norwich aveau o istorie sordida, pe care el nu binevoise niciodat4 s4 o povesteascd. Gabriel nu stia detalii- le sangeroase, dar cu siguranta cA, la fel ca majoritatea pacatelor tatalui sdu, vrajba lor avea ceva de-a face cu prima sotie a con- telui, care era moarté de mult. Cel mai probabil, cei doi avuse- sera o aventura scurta, pe care contele o descoperise... Totusi, in felul sdu ciudat, John avea anumite standarde. S-ar fi impli- cat intr-o astfel de relatie numai din ceea ce considera el ca fi- ind motive nobile - mai exact, din cauza nefericirii ngrozitoare a femeii. in ciuda tuturor laudelor sale - despre cum, t4nar fiind, tsi abandonase pozitia familial de elita -, in miezul fiintei lui, John ramasese un domn desavarsit. Nu ar fi putut arata nici cel mai mic dispret — iar asta il impingea, in mod repetat, in tot felul de situa- tii dificile si destul de neplacute. El tea cu adevarat la femei si nu putea suporta sa le vada nefericite gi chinuite. Iar John probabil intervenise imediat daca se intamplase ca Norwich s4 abuzeze de sotia sa — si, chiar daca trecusera trei decenii de atunci, tot s-ar fi bucurat s4-si puna in practicd un soi de razbunare meschina. -Ai vazut-o? John era mult mai curios decat ar fi trebuit sa fie. -Si. Siam si vorbit cu ea, in cele din urma. -E frumoasa? -Splendida. Gabriel isi aminti cum ti soptise la ureche acea observatie — $i c&t de serios fusese in remarca sa. 29Cheryl Holt Era o femeie desavarsita, cu chipul in forma de inima, o barbie mica si dragalas4, pometi inalti, sprancene curbate si un ndsuc obraznic, cu varful usor ridicat. Buzele ei carnoase si usor bosum- flate erau cea mai frumoasi trasatura a ei. Avea o gura care ducea un barbat cu gandul la mai mult decat niste sarutari pasionale — fi amintea de motivul pentru care plitea pentru amante costisitoa- re si de ce vizita tarfe de lux. Gura ei era una care n-ar fi trebuit s4 fie irosita pentru vorbit... nu c4nd existau'atat de multe indelet- niciri delicioase cu care ar fi putut fi tinuta ocupata. $i parul ei era cu adevarat minunat. Acele suvite castanii luxu- riante fusesera prinse sus intr-un coc modern, dar buclele care-i ataérnau pe umar oferiser4 dovezi suficiente cA era extrem de des si cd imbina mai multe nuante. Sa fi spus cA era brunet era 0 afir- matie inexacta — pentru c4 parul ei castaniu era presarat din loc in loc cu suvite cu accente de roscat si auriu. Femeile englezoaice pe care le sedusese p4na atunci erau plic- tisitoare, obignuite, cu parul deschis la culoare si palide. Trasatu- rile lor spalacite erau rezultatul a generatii intregi de reproducere imaculat, iar asta le facea sd fie prea putin unice. O, era grozav s& dea peste un exemplar original cu adevarat mmunat! Abia astepta sa inceapa... cu pictatul - si nu numai! Trupul ei incredibil era extrem de bine conturat si generos - exact cum fi pldcea lui cel mai mult. Materialul rochiei pe care o purta ii ascunsese mult din forme, dar el avea o imaginatie foarte bogata si deja putea vizualiza cu ochii mintii picioare lungi si sexy, coapse curbate si sani perfect dezvoltati. Panglicile corsetului ei raspunsesera la intrebarea daca fuse- se sau nu inzestrata cu generozitate. Nu fusesera adaugate um- pluturi sau greutati false care si mAreascd dimensiunea vizibila. Cele doud movile spectaculoase erau ridicate ferm, oferindu-i o priveliste nerestrictionata asupra voluptatii lor sinelasand sa exis- te nici o indoiala cu privire la contururile siluetei ei femeiesti. Era nerabdator s4 o vada in toata splendoarea ei, so vada goala. Urina sa fie o adevdrata desfatare pentru ochi - si spera cA si pentru mAini si buze. Stand asa $i contemplandu-i farmecele delicioase, simti c4 il ndpddea acea graba ametitoare care-1 coplesea ori de cate ori 30Placere absoluta se pregatea pentru o noua cucerire. Nu exista pe lume nici o pla- cere mai mare dec4t exaltarea pe care o indura in acele zile fantas- tice de la inceputul oricdrei aventuri infloritoare - da, nici macar pictatul nu o putea egala. -Ai spus c4 are douazeci gi gapte de ani, mention el. —Dupa calculele mele, da, aga e. —De ce crezi cA n-a maritat-o niciodata tatal ei? —Pentru cd e un idiot. Pentru John, explicatia aceea era suficienta, ins Gabriel se interesd mai departe: ~ Ai vrea si-mi explici un pic? -Nu, dar, dupa ce 0 vei cunoaste, vei intelege la ce ma refer. John se ridica si se deplasi spre bufet, unde l4s4 paharul murdar, ca sa-] ia servitoarea a doua zi dimineata. Cand prezici cd va apa- rea pe aici ca sd se intereseze pentru o intrevedere? Gabriel isi aminti de iinbujorarea din obrajii ei, de prudenta ei initiala, apoi de curiozitatea crescanda care pusese stapanire pe ea. Femeia ti studiase fiecare miscare cu bucurie si candoare, pana cand ajunsese la concluzia ca intre ei se crease un soi de afi- nitate... o legaturad. Cand 0 zdrise pe Helen in multime si plecase de langa Lady Elizabeth, simtise ca ar fi putut-o sdruta fara sa se confrunte cu o impotrivire prea vehement din partea ei. Fusese vulnerabila - aproape lipsita de aparare — si foarte me- lancolicd. Era extrem de pregatita pentru o schimbare! ~Imi imaginez cd va aparea pe aici in doua sau trei zile. —Asga repede? —Fara indoiala, raspunse Gabriel increzator - si adevarul era cd nu prea se insela niciodata cand venea vorba despre femei. Elizabeth statea in fata oglinzii de la masuta ei de toaleta, studiindu-si cu atentie reflexia. Nu stia cu exactitate c4ta vreme zabovise acolo, cercetandu-gi trasaturile, verificandu-si atuurile si defectele... si descoperind ca acelea din urmd erau in numar mult mai mare. Ofta resemnata si clatina din cap la vederea pro- pria-i ciudatenii - minun4ndu-se in acelagi timp de interesul pe care-I manifesta in acel moment pentru aspectul ei fizic. Nu mai fncercase sa-si judece in mod nepartinitor trasaturile — chipul 31Cheryl Hott atractiv, pielea curata, ochii stralucitori ~ de pe vremea cand era adolescenta, perioada im care astfel de lucruri frivole contau foar- te mult. Parul ei era prea inchis la culoare ~ iar asta era o ciuda- tenie pe care 0 urdse inca de cand era tanard, cAnd se chinuia din rasputeri sA nu ias4 in evidenta, in ciuda faptului cd se simtea sufocata printre toate acele fete blonde. Desi de obicei era meticuloasa in privinta aspectului ei de zi cu zi, nu isi batuse niciodata capul sa se ocupe de trisaturile fizice. Cu toate astea, de cand il intalnise pe Gabriel Cristofore, dezvol- tase un interes sporit pentru acel detaliu. Oare ce anume vazuse la ea care-] zorise si se apropie si si rosteascA acele cuvinte de lingusire si adulare? O strabatu un fior secret. Potopul de complimente cu care o asediase ti produsese o placere nespusd. Doar avea $i ea voie si fie un pic vanitoasa, nu-i aga? Nu fusese niciodata curtata de un barbat si rareori era observata de reprezentantii sexului opus, aga cd era ceva absurd gi fenomenal in faptul c4 fusese remarcata de un barbat atat de frumos. Abordarea lui uluitoare o tulburase in mai multe feluri decat voia s& recunoasca. Cearceafurile rasucite de pe patul ei erau do- vezi semnificative ale faptului ca se zvarcolise in pat toat4 noaptea, revizuind fiecare afirmatie pe care o facuse el si fiecare raspuns pe care-l rostise ea. Fireste, nu se putuse opri din a se gandi si la femeia cu care facuse el dragoste. Desi fusese foarte nepotrivit din partea ei s4 priveasca, nu-i parea rau cd o facuse. lar acea indiscretie ti deschi- dea o lume complet noua. Se simtea de parca trasese cu ochiul in spatele unei cortine si, de fapt, chiar asta si facuse - si, ca urmare a actiunii ei, nu avea s4 mai fie niciodata aceeasi. Nu se putea abtine sa nu se gandeasca la domnul Cristofore $i la cum ar fi fost sa fie chiar ea obiectul atentiei sale erotice. Pana atunci nu-si pierduse niciodata timpul cugetand la relatiile mai intime dintre o femeie si un barbat, dar in acel moment ~ dupa ce fusese cufundata in plinatatea acelei scene erotice — nu se mai putea gandi la nimic altceva. In mod evident, personalitatea ei avea si o laturd desfranata, pentru ca devenise complet absorbita de acele ganduri indecente. 32Placere absoluta ————— In timp ce mintea ei era ocupata cu o asemenea indecent, corpul o durea gi se simtea agitata. Continua si retrdiasca — iar i iar, gi iar! - acel moment in care domnul Cristofore se ghemuise la piep- tul iubitei lui si ti supsese sanul. Amintirea aceea facea ca un val de cdldura sa-i traverseze pieptul. I se intareau sfarcurile, respiratia i se accelera gi zabovea acolo - singura, in camera ei - facandu-si vant cu evantaiul si in- cercand sa se racoreasca in urma acelei cresteri bruste a tempera- turii corpului ei. Cum ar fi fost sd fie ea femeia care era cu domnul Cristofore? Dupi ce asistase la comportamentul sau libertin, o obseda gandul de a afla mai multe si visa cu ochii deschisi la numeroasele posibi- litati... si nu igi putea opri acele contemplatii. Ai putea sa-l vizitezi si sA stabilesti o intalnire s4 discutati despre un portret“, o zorea o voce mica din capul ei, iar acea sim- pla idee primejdioasa o facu sa rogeasca. Cartea de vizita pe care i-o oferise statea lipita de oglinda, iar Elizabeth o studia cu mare atentie, cdutand orice indiciu pe care i-] putea oferi cu privire la acel barbat sila motivele lui. Din pdcate, nu reusea sa descifreze nici un indiciu, gi, cu cat se gandea mai mult la el, cu atat intelegea mai mult cd un astfel de om libertin si impertinent nu era de nasul ei. Nu ar fi avut nicio- data curajul s4-i viziteze atelierul. Dardmite sa ii mai gi solicite si fi facd un portretl.., Acea simpla idee i se parea absurda. O con- duita atat de indrazneata ar fi insemnat, de fapt, ilustrarea unui comportament moral nepermis. Cu toate acestea, era amuzant sa facd presupuneri si s4 viseze. Nu era nimeni ranit de meditatia ei nabadaioasd, si fi placea foar- te mult sa viseze cu ochii deschigi cum cA ar putea fi aventuroas4 si indrazneata. In existenta ei linistita, orice diversiune era bi- ne-venita — chiar gi o reverié romantica deplasata. Se auzi un ceas undeva pe hol, facand-o sa constate c4 deja se facuse dupd-amiaza, iar ea incd trandavea in camera ei. Era treazd de ore intregi $i incd nu reugise s4 se convinga sa coboare. O letargie ciudata pusese recent stapanire pe ea si nu i se mai pa- rea nimic important, cu atat mai putin programul ei cotidian. 33Cheryl Hott In mod normal, s-ar fi trezit odata cu servitorii, s-ar fi imbra- cat i ar fi fost gata pentru o zi ocupata in clipa cand tatal ei apa- rea la masa sa ia micul dejun. De obicei, diminetile lor incepeau printr-o discutie lung’, in care confirmau planuri si igi comparau angajamentele si programele pe care le aveau, inainte sa plece contele, dar, in acel moment, nu se putea convinge sa dea ochii cu el si, de fapt, nici nu avea nici un motiv s-o faca. Nu mai avea indatoriri pe care sa le discute cu el si, oricum, nu putea s4 nu recunoascd faptul cd tatal ei nici nu era cea mai placuta companie la masa. De cand se cAsatorise cu Charlotte, era mereu posac si artagos, iar micul dejun era de obicei un dezastru, din cauza istericalelor lui Charlotte, cate o punea in mod constant sa concedieze perso- nalul de la bucatarie. Avusesera atat de multi angajati in ultima vreme, incAt Elizabeth abia daca mai tia numele multora dintre servitori, dar, in fond —- dupa cum ii tot reamintea Charlotte, com- ponenta personalului nu mai era problema ei. Se sAturase si inventeze scuze — legate de faptul cd mancarea era ingrozitoare si servirea proasta — pe care sd i le prezinte con- telui, asa ca incetase si se mai chinuiasca s-o fac. Oricum refuza mereu s-o asculte, dat fiind dezinteresul sau obignuit pentru tre- burile casnice, asa ca orice justificdri nu ar fi fost altceva decat o risipa de energie. Auzi galagie de pe hol gi ezita o clipa, incercand sa localize- ze directia din care venea. Tipetele lui Charlotte erau foarte evi- dente, dar interlocutorul ii raspundea incet, aga cd Elizabeth nu putea distinge cine anume era persoana care suferea sub biciul limbii ascutite a mamei ei vitrege. Un platou se prabusi la podea cu un zgomot putemnic, aga cd Elizabeth se ridicd greoi, bleste- mand faptul ca singura ei indeletnicire era aceea de a juca rol de arbitrn intre mama ei vitreg4 enervanta $i angajatii care fusesera suficient de loiali tinct s4 ramAné in ciuda haosului. O a doua explozie tumultuoasa o facu s se indrepte in graba spre locul de unde se auzea cearta. Ajunse la uga camerei lui Char- lotte chiar in clipa in care zburd o lingura — aceasta se lovi de pere- tele opus si apoi cazu pe covor. Se opri, trase cu urechea gi evalua situatia, in timp ce mama ei vitrega certa pe cineva. 34Placere absoluta ~Ti-am spus de o suta de ori cum imi place sa imi fie prega- tite oudle! -Da, aga e, milady, raspunse sec Mary Smith - slujitoarea principala si o buna prietend a lui Elizabeth -, dar am ajuns la al treilea bucatar in cateva luni si... -Taci din gura! striga Charlotte. Te-am avertizat de suficient de multe ori. Esti concediata! instiintarea aceea se auzea atat de des si atat de clar, incat Eli- zabeth incepuse sa suspecteze ca fata aceea ingrozitoare statea $i exersa in fata oglinzii. —Cum doriti. Inflexiunea vocii lui Mary nu arata nici un fel de emotie fata de faptul cd tocmai fusese concediata dintr-un post pe care il detinea de douazeci de ani, asa ca Elizabeth dadu buzna in camer, vanata de furie. -Ba nue concediata! —Nu te baga, Elizabeth! o avertiza Charlotte. ~Ba ma bag! Elizabeth contracara la fel de aspru in timp ce inainta spre patul in care lancezea Charlotte pe o gramada de per- ne umflate, precum o regina rasfatata. Ai mers prea departe! Invegmantata intr-un halat scump, Charlotte tremura de nervi din cduza acelei insulte, in timp ce parul ei, infasurat in bigudiuri, flutura amuzant dintr-o parte in alta. Tava care fi fusese agezata in poala zacea pe podea, iar toate tacamurile, farfuriile $i pahare- le erau imprdstiate peste tot. Mancarea varsata uda si murdarea covorul nepretuit. Intr-un colt se ascundeau ghemuite mai multe servitoare, in timp ce Mary statea in fata acelei mici tirane, cu umerii drepti si mandria intacta. Privirea mdignata a lui Elizabeth ramase atinti- ta asupra lui Charlotte. Nu se uita nici o clipa in directia lui Mary cand zise: — Poti pleca, Mary. ~ Eu nu-i dau voie si plece inainte sa... -Du-te, Mary, ii porunci Elizabeth. $i voi, celelalte, puteti ple- ca gi voi. Usurarea lui Mary si a celorlalte servitoare era aproape pal- pabila in clipa in care parasira incdperea. Elizabeth $i Charlotte 35Cheryl Hoke ramasera uitandu-se urat una la alta. Nu spusera nimic si nici nu migcar& vreun muschi pana in momentul in care se inchise usa. Pentru ca, dupa aceea, Charlotte sari de sub paturile de pe pat. —Cum indraznesti si-mi subminezi autoritatea in fata servito- rilor? suiera ea. -Cum indraznesti tu s4 te porti atat de urat cu Mary de fata cu ele?! Fata intinse un deget in directia pieptului lui Elizabeth. —Am prevenit-o de nenuméarate ori pe femeia aia tn privinta esecurilor ei. Nu va continua sa lucreze pentru mine. -Vom vedea asta, nu-i aga? ~Intentionez sa vorbesc cu contele despre asta. Va fi concedia- t4 uite-asa, zise Charlotte si pocni dramatic din degete. -S& nu uiti si-mi spui cum a mers. Amenintirile tinerei femei erau obositoare, mai cu seama cA erau amandoua constiente de faptul cd nu putea discuta cu conte- le despre acel incident. Chiar si daca ar fi avut curajul sa incerce — desi nu era cazul -, acesta nu i-ar face niciodata pe plac, ba, mai mult, nici macar nu i-ar fi pasat... Asa ca nu s-ar fi intamplat alt- ceva dec&t ca ea si para incompetent in rezolvarea unei sarcini casnice care lui oricum i se parea neinsemnata. —Dupd ce o s-o fac, o s4-ti para r4u, izbucni Charlotte. -Abia astept sa aflu care-mi va fi soarta, zise Elizabeth sarcas- tica, apoi se intoarse ca sd plece, refuzdnd sa se injoseasca gi sd se certe cu femeia aceea. Lui Charlotte ii priau haosul gi cearta, aga ca, intr-adevar, cea mai bund armé pe care o avea la dispozitie era sd se retraga. Intre timp, daca te astepti ca micul dejun sa fie pre- gatit aga cum iti place, poti s4-ti ridici fundul acela leneg din pat si si manAnci inainte sa se facd ora unu dupa-amiaza. -Nu mia vei discredita aga in propria mea casa! urla Charlotte. —Aduna-te, o mustra Elizabeth. Te faci de ras! Probabil chiar in clipa asta servitorii raspandesc ultimele barfe despre crizele tale incontrolabile de furie. intr-o ord o s4 vorbeasca tot cartierul despre tine. -N-ar indrazni! —Oare? 36Placere absoluta _———— Afirmatia aceea nu era rea ca remarca de plecare. Aparentele contau extrem de mult pentru Charlotte. Ideea cd poate servitorii nu erau discreti — cd ar fi barfit si ar fi spus vrute si nevrute des- pre cearta care avea loc in sanul familiei - era una dintre putinele metode care functionau cu ea, dupa cum constatase Elizabeth. De obicei, Charlotte se mai potolea cand era pusa fat in fata cu per- spectiva unei dezvaluiri publice. Tesi pe coridor, inchise uga ferm, apoi se grabi pe scarile care duceau la camera lui Mary - pentru ca acolo trebuia s4 opreas- ca un alt dezastru. Cine putea sti ce s-ar fi intamplat daca Mary chiar se sdturase sd indure atatea si pleca? Pana fn acel moment, influenta stabilizatoare a lui Mary fusese singurul lucru datorita caruia nu se intaémplase o catastrofa adevarata. Dupa dezastrul care tocmai avusese loc, Elizabeth nu o putea invinovati dacA demisiona — dup& cum sugerase cA avea sa faca. Comportamentul odios pe care il avusese Charlotte in acel mo- ment fusese doar unul singur dintr-un sir nesfarsit de astfel de momente, care izbucnisera si persistasera in ultimele sase luni conflictuale, de cand aceasta se cdsatorise cu contele. Mary indu- rase cu stoicism fiecare episod blestemat, deviind furia lui Char- lotte si intervenind c4t putea sau asum4ndu-si responsabilitatea pentru multe greseli care nu erau de fapt vina ei. Elizabeth trase cu ochiul inauntru. Asa cum banuise, Mary sta- tea teapand, cocotata pe marginea patului, preocupata de cusut. Acele rasunau intr-un ritm rapid, care indica nivelul ei de agitatie. Desi la exterior parea rece si calma, barbia ii trada tensiunea, pri- virea sa era plina de furie si se simtea din comportamentul ei ca voia si-si dea demisia. —Mary, pot sa intru? Mary se incrunta fara sA spuna nimic, asa c4 Elizabeth intra si inchise usa in urma ei. Se rezemd de usa, cercetandu-si prietena si intrebandu-se cum ar fi putut indrepta lucrurile. O cunostea de-o viatd pe Mary. Femeia aceea fusese pentru ea o combinatie intre mamé, sor si insotitoare. Sfaturile ei in- telepte o ghidasera pe Elizabeth inca de pe vremea c4nd era la gradinita. Mama lui Elizabeth murise pe cand ea avea doar trei ani, aga ci Mary devenise un fel de mama-surogat pentru ea — dar, 37Cheryl Holt chiar si asa, nu-si asumase niciodata mai mult decat indatoririle unei servitoare. De-a lungul timpului, pozitia de servitoare-sefi fusese mostenita sistematic de catre femeile din familia lui Mary, la fel cum titlul de conte era mostenit de barbatii din familia lui Eliza- beth. Practic, Mary se ndscuse pe functia aceea si nu putuse re- fuza acel post mostenit, aga cum nici tatal ei nu putuse refuza s4 fie numit conte de Norwich, dupa ce implinise varsta de saispre- zece ani. La varsta de patruzeci si cinci de ani, parul blond al femeii se stinsese intr-o nuant4 de argintiu, avea riduri in jurul gurii si se mai rotunjise nitel, ins4 nu mai era fericita. Ochii ei albastri nu mai sclipeau de bucurie sau de uimire, iar rasul ei nu mai rdsuna pe coridoare. Elizabeth ura schimbarile acelea pe care le produsese cAsatoria tatalui ei. —Nu o poti lisa sd te enerveze, zise Elizabeth ugor. -Prea tarziu, draga mea Beth. Chiar daca Mary era o englezoaica in toata deplinatatea fiin- tei sale, din cand in cand ii mai sc4pa acea pronuntie irlandezi pe care o dobandise de la tatal ei, care fusese grajdarul-sef de la conacul Norwich. Accentul acela slab iegea la iveala numai atunci cand era foarte suparata... si in acel moment sublinia mai mult ca oricand dimensiunea necazului ei. -Stii ct de incdpatanata e Charlotte. — Asta n-a fost doar o criza de nervi. A fost ceva personal. Dupa o scurta pauza care o tulbura vadit, adduga: Poate c4 banuieste. Elizabeth continua sd o bata la cap: —Ce si banuiasca? —Nimic. Femeia ofta greoi. Absolut nimic. Lasi apoi deoparte ghergheful si se ridica. M-am hotarat si-mi dau demisia. Diseara ii voi cere permisiunea tatdlui tau. -Nu fi ridicola! Pe Elizabeth o speria gandul ci Mary chiar ar fi putut demisiona. Nu ne-am putea descurca fara tine. Mai ales cAnd ea se poarta aga ingrozitor. -Nu mai suport tensiunea gi revolta asta continue. -O sd vorbesc cu tata. 38Placere absoluta ~ Ai mai incercat asta gi inainte. Nu ajuta. Incepu s4 rada fara tragere de inimA. Cum gi-a asternut aga doarme, dupa cum se spu- ne. $i acum nu poate sa facd nimic altceva dec4t si doarmd aga. ~Trebuie sa existe o solutie mai bund decAt si-ti dai demisia. ~Nu-mi vine in minte nici una. ~Dar unde te-ai duce? Cum te-ai intretine? Mary nu locuise niciodatd nicdieri altundeva decat la conacul familiei Harcourt si nici nu avusese vreun alt loc de munca. Ideea ca ea sa plece era complet nebuneasca. Elizabeth puse bratul in jurul ei. Esti supa- rata, aga cA spui prostii. ~ Pai, sunt suparat, dar stiu ce am de facut. Rasun apoi inca o bubuitura de jos, si, chiar si din locul acela retras de la etajul patru, tot puteau auzi cum se pornea inca o ceart4. In mod evident, era din nou nevoie sa joace rolul de arbi- tru, aga cd Mary porni spre usa, insa Elizabeth o opri. . ~Ai trecut prin destule pentru o singura dupa-amiaza. Ramai aici. Ma ocup eu de ea. Mary paru usurata cAnd Elizabeth se grabi s iasi din camera. Cobori rapid si descoperi cA Charlotte o mustra aspru pe o sluj- nica in foaier. Dupa ce mai tolera o repriza de conflict usturator, Elizabeth calm spiritele - trimise servitoarea speriata la treaba ei, apoi o ameninta din nou pe Charlotte. Moroc&noasa si descurajata, se indrepta apoi greoi spre dor- mitorul ei, cugetand cat de multe conflicte mai putea suporta. Neavand fonduri proprii si nici vreo posibilitate de a-si cAstiga singurA existenta, era la mila contelui la fel de mult ca Mary. Viitorul apropiat i se parea foarte sumbru! Dacé si-ar fi putut schimba viata! Dar alegerile erau limitate, iar oportunitatile ac- ceptabile - intunecate $i prea pufine. Oare cat timp mai putea continua sa traiasc4 in asemenea con- ditii ingrozitoare? Macar de ar fi existat o modalitate de a crea iluzia unei raze de soare in existenta sa altfel mohorata! Se ageza din nou la masuta de toaleta. in fata ei se afla cartea de vizita pe care o primise de la Gabriel Cristofore. Deznadajduita peste mdsura, lua cartea de vizita gi-si trecu degetul mare de-a lungul cernelii negre. 39Cheryl Holt Capitolul 3 CESEBO Gabriel psi in liniste spre usa salonului sau, care era usor in- tredeschisa. Trase cu ochiul prin crapatura usii si nu putu si nu se umfle in pene. Era sigur c4 avea sa vind! $i inca foarte repede. fi placea la nebunie sa savureze o victorie - chiar si una maruntal! Lady Elizabeth Harcourt statea agezata pe una dintre canape- le si era insotita de o femeie remarcabild, cu parul argintat, care parea s& aiba in jur de patruzeci de ani. Dupd comportamentul ei si rochia conservatoare pe care o purta, deduse ca era foarte pro- babil ca femeia aceea sa fie camerista sau insotitoarea ei. Tatal lui era gi el acolo si purta o discutie amiabila cu cele doua femei. Dupa expresia exaltata de pe chipul lui Lady Elizabeth, se gandi cd John se intrecuse pe sine - era un barbat de cincizeci de ani dichisit si aranjat la patru ace. Costumul sau fusese periat cu mare atentie, esarfa lui era apretata si alba ca zapada, iar pan- tofii-i erau foarte bine lustruiti si stralucean imaculat. Purta mai multe inele elegante si avea unghiile frumos mani- chiurate. Degetele lui expresive parurd cu atat mai seducatoare cand facu un semn spre tava de ceai. Gesticula aprins in timp ce vorbea, iar cele doud doamne nu se puteau opri din a-i admira migcrile gratioase. Gabriel isi mostenise talentul artistic de la mama sa italiana de mult decedata - avea aceeasi pricepere abild pentru colorit, substanta si forma -, insa era absolut convins ca gratia mainilor tatalui s4u contribuisera in foarte mare masur la talentul sau re- marcabil. Era minunat sa priveasc flerul tatalui sau. Atentia lui Lady Elizabeth trecu de la John la imprejurimi, ceea ce il facu pe Gabriel si se concentreze asupra ei. Doamnele singure care veneau pentru o sesiune de portrete erau mereu receptive - si cu siguranta nici Lady Elizabeth nu facea exceptie de la acea regula. Ea cerceta pe furis decorul inc4perii, parca incer- cand sa-si dea seama daca propunerea lui Gabriel de a o picta nu facea cumva parte din vreun plan depravat. 40Placere absoluta ~~ Fara indoiala exista si o latura imorala a planurilor sale, asa ca era inteleapta sa fie precauta — doar ca el trecuse de zeci de ori prin acel exercitiu incipient. Dacd o manipula cu abilitatea sa obisnuita, in momentul in care urma s4-si dea seama cd fusese ademenita acolo pentru ceva mai mult decat un contract pentru un portret, nici nu avea sd mai fie preocupata de motivele ascunse pe care le-ar fi putut avea el incd de la bun inceput. Pasi in camera cu un mers vioi. In acelasi timp, cele doua fe- mei dddura sa:se ridice pentru a-l primi cum se cuvenea, dar el le facu semn sa se ageze si se deplasa prin camera, venind in fata lui Lady Elizabeth. fn toata verva aceea, uitase cat de frumoasi era... $i, in mod surprinzator, in momentul acela ramase fara glas — se afla in im- posibilitatea de a face orice altceva decat s se holbeze la ea ca un flacdu amorezat si uimit. -A, interveni tatal sau, iata-l si pe Cristofore. El si John nu se prezentau niciodatd ca fiind tata si fiu. In onoarea mamei sale, Gabriel preluase numele de familie italian al acesteia. $i amandoi erau de acord ca acest lucru ii sporea alura de mister $i fascinatie pe care o exercita asupra doamnelor. Un alt beneficiu suplimentar al faptului cd John se prezenta in calitate de secretar al lui Gabriel era acela cA astfel se excludea de la bun inceput posibilitatea de a starni intrebari cu privire la trecutul sau obarsia lui nobila. in plus, John era absolut sigur cd sansele lui Gabriel de a reusi in Anglia ar fi fost ruinate daca cineva din trecutul sau ar fi aflat ca el se intorsese acas4 tarand dupa el un fiu adult — care mai era si nelegitim. Afirmatia aceea — cum cd reputatia sa inca era vanata gi dupa treizeci de ani - era de-a dreptul amuzanta, dar $i adeva- rata. Fusese un diavol impielitat la vremea sa. -Lady Elizabeth, zise John, rezolvand oarecum acel mo- ment ciudat, dumneata ]-ai cunoscut pe domnul Cristofore seara trecuta. -Da, aga e, raspunse ea, gi o imbujorare stralucitoare ii inrosi obrajii fardati. Ma bucur sa te revad, domnule. —Placerea e de partea mea. 41Cheryl Holt Aparent, ea nu era deloc constienta de efectul aproape cutre- murator pe care il avea asupra lui doar simpla ei prezenta. Cand se afla la mai putin de trei metri de ea, corpul lui era asaltat de un sentiment profund de zel. fi crestea pulsul, i se infierbanta pielea si i se ascuteau toate simturile. Putea auzi chiar si cel mai mic zgomot si putea simti si cel mai slab miros. Dupa-amiaza aceea ise parea mai luminoasa si aerul mai proaspat doar pentru ca se afla in compania ei. fi lua mana intr-a lui, dar se dovedi ca era o greseal si o atin- ga. In ciuda faptului cA purta manusé, acea conexiune il zgudui pana-n maduva oaselor - senzatia porni din varful degetelor sii se extinse in sus pe brate si in piept, ca sd se instaleze apoi undeva in imediata apropiere a vintrei lui, facandu-] sa ii fie cald si s4 se simta inconfortabil. Dintr-odata, pantalonii ii erau prea stramti. Zabovi o clipa cand ii s4ruta mana, inhaland parfumul ei unic. Aroma aceea era foarte speciala, fascinanta si fara seaman. Ar fi putut s-o depisteze dupa parfumul ei distinctiv chiar si daca ar fi fost legat la ochi gi s-ar fi aflat intr-o incdpere aglomerata. fi starmea dorinta si ii consolida certitudinea cd erau intr-un acord absolut — si ca erau meniti sa fie impreuna fizic. Cand se indrepta, se sperie pentru o clipa descoperind ca Lady Elizabeth il evalua cu mare atentie. In mod evident, fusese si ea marcata de impactul acela trecator din clipa in care li se atinse- sera mainile - cu toate acestea, privirea ei ascundea ceva mai mult, ceva provocator si curios, ca si cum ar fi stiut mai multe despre el decat ar fi fost cuviincios sa stie. Il traversa un fior de recunoastere, urmat de o zvacnire neobisnuitd a constiintei. Ca $i cand ea ar fi stiut foarte bine ce fel de ticlos era, dar venise totusi sa-l viziteze. Putea sa fie adevarat? Era posibil si fi auzit zvonuri sau, fe- reascd Dumnezeu, sa fi vorbit cu vreuna dintre amantele sale din trecut? Indeparta cu asprime acel gand de cogmar. Femeile cu care cochetase fusesera selectate cu atentie, cu precddere din conside- rentul cd nu puteau povesti nimanui despre aventurile lor. Cat despre el... el era mereu extrem de discret. Nu exista nimeni care si o fi putut informa cu privire la firea lui imorala. $i totusi... 42Placere absoluta John isi drese glasul, aducdndu-l brusc inapoi la realitate. Continua sd o tind de mand si sa se holbeze la ea ca un prostanac fermecat, asa cd se indeparta, ldsand intre ei o distanta politi- coasa ~ apoi incepu sa o studieze pe femeia care 0 insotea. Majoritatea clientelor sale aduceau cu ele o colega la prima intalnire - uneori poate gi la doua -, si, de obicei, era bine si o linigteascd gi pe insotitoarea doamnei in cauza. Cu cat colega se simtea mai confortabil si in sigurantd in imprejurarea aceea, cu atat mai repede incepea si clienta sA se simtd mai in largul ei $i cu atat mai repede se hotara sa participe singura la sedin- tele de pictura. Cu un zambet amabil, intiparit ferm pe chip, Gabriel isi muta atentia la cea de-a doua femeie. ~§i cine este prietena dumitale incantatoare? ~Domnisoara Mary Smith, il informa Lady Elizabeth. ~IncAntat, domnisoarA Smith. Se inclina apoi intr-o pleca- ciune impresionanta, la fel cum facuse gi in cazul lui Lady Eli- zabeth, doar ca de data aceasta se retrase decent. Te voi picta si pe dumneata? -O, Doamne, nu! Femeia rosi. Sunt aici doar ca s4 0 insotesc pe Lady Elizabeth. ~Atunci, cu siguranta e o mare pierdere pentru mine. $i chiar vorbea serios. Femeia avea un chip frumos si fascinant, pe care trecerea anilor era imprimata in mod nemilos. Domnisoara Smith se intoarse atunci cdtre John gi zise: ~Ai mentionat dumneata ca este extrem de priceput la portre- te, dar nu ne-ai spus cA este si un lingusitor desavarsit. ~Italianul din el este de vind pentru asta, afirma John amabil, si ambele femei incepura sa rada. ~Voi doi sunteti rude? ~Nicidecum. Era randul lui John sa inceapa s4 se simt4 ame- nintat. Ce te face sa intrebi asta? ~Seméanati foarte mult. Doar am presupus cA... Se opri brusc jenata de acea mica ancheta personal pe care o pornise. Scu- zele mele. —Nu e nevoie s4-ti ceri scuze,.se grabi John, ezitant. in cei doi ani de cind se intorsesera pe pamAnt britanic, videana domnisoara 43Cheryl Holt Smith era prima care observa acea asemdnare — una pe care se chinuisera din rasputeri s4 o ascunda -, iar perspicacitatea ei era de-a dreptul tulburatoare. Sunt doar secretarul domnului, insist& John si se uité apoi aprig spre Gabriel. De fapt, tocmai discutam despre contracte si explicam preturile pe care le ceri pentru... Dupé cum exersaser4, Gabriel interveni si il intrerupse. -$tii bine cd urdsc sa fiu impovarat de asemenea aspecte ale acestui aranjament. Toatd atentia lui de expert se muta apoi spre Lady Elizabeth. Mai ales cand exist atat de multe alte subiecte interesante de discutat. Cu o abilitate exersat4, John incerca din nou. -Dar chiar trebuie si ne decidem asupra... -Nu, nu. Sunt sigur cd oricat consimte Lady Elizabeth sa pla- teasc va fi mai mult decat corect. - Pai, atunci, ce-ag putea si mai spun? John ridicd din umeri, prefacandu-se invins. Are sufletul unui artist. Nu -au interesat niciodata banii. -Sunt norocos ca te am pe tine s4 veghezi asupra mea. -Da, asa e, aproba John. Apoi, de parca ar fi impartasit un secret pretios, se aplecd usor spre doamne $i zise: Pictura este pa- siunea sa. in unele zile este atat de cufundat im munca lui, mcat trebuie sa-i amintesc eu sA manance si sd doarma. Femeile chicotira imediat - exact dupa cum anticipase Gabri- el. incepu apoi si o studieze pe Lady Elizabeth ca si cand ar fi fost de-a dreptul fermecat de ea - ceea ce nu era foarte departe de adevar. -Nu exista nimic pe lume care si-mi ofere o satisfactie mai mare decat crearea unei opere de arta grandioase. Lady Elizabeth ii sustinu obraznica acea privire indrazneata, iar Gabriel se simti inca o data coplesit de senzatia aceea incon- fortabila c4 ea stia exact ce punea la cale si cd era pregatita sa-] invinga la propriul sau joc. -Am fost de multe ori informata ca... Isi trecu apoi varful ro- zaliu al limbii aceleia delicioase peste buza cdrnoasa de jos, ume- zind-o delicat si facind-o s4 straluceasc4. C4 o daruire intensa este esential4 pentru a putea cAstiga reputatia de artist emerit. —Exact. ~ 44Placere absoluta Gabriel se intreba imediat dac4 nu cumva acea umezire a buzei nu fusese un gest calculat, menit sa-i incite sensibilitatile mas- culine. Actiunea aceea aparent nevinovata era un gest demn de o curtezand instruita... si ti atrase iremediabil atentia spre gura ei. Nu se mai putea concentra la nimic altceva. Avea o gura perfecta. Facea aluzie la desfranare si ademenea un barbat spre ruinare carnala. Cu o voluptate extraordinard, deja o putea vizualiza stand in genunchi fn fata lui, desfacandu-i pan- talonii si dezgolindu-l. Iar daca ar fi bagat mAna in interior, ar fi descoperit cA era erect si gata. Degetele ei l-ar fi mangaiat tan- dru, iar apoi limba ei adorabila s-ar fi putut juca pe coroana bar- batiei lui. S-ar fi cutremurat gi ar fi gemut fn clipa in care ea ar fi supt gi... Gabriel se indrepta imnediat, indepdrtand cu asprime acea re- verie libidinoas4. Era descumpanit de efectul puternic pe care-] avea asupra lui. Nu-si putea aminti sa fi mai fost vreodata atat de excitat doar de simplul fapt de a se afla in prezenta unei femei. Doamne, Dumnezeule, se aventurase la mai mult decat putea duce... si nici m4car nu avusese ocazia de a fi singur cu ea! Oare in ce stare urma si fie dupa cateva ore? Dar dupa cateva zile? Nici nu indraznea sa se gandeasca! Se aduni si se fortA si respecte planul pe care-| stabilise im- preund cu Jolin. Ar fi fost mult mai simplu dacd ar fi citit dintr-un scenariu. -Vei fi un model impresionant, doamna mea. Sunt extrem de nerabdator s& incepem. Isi duse obraznic un deget la barbia ei si ii ridicd fata ca si o poatd examina mai bine. Aplicand o presiune foarte usoar, fi roti capul intr-o parte gi-n alta, cautand parca s-i descopere unicitatea. Ea nici macar nu tresari. Vom crea un por- tret minunat! Ce piele perfecta... ce ochi superbi... ce structurd osoasa ininunata.... —Sincer, domnule Cristoforé, ai tendinta si vorbesti multe prostii, il mustra ea. -Aio frumusete aparte, si asta va straluci si se va transmite si dincolo de panza. Cu asemenea trasaturi magnifice, perfectiunea e singurul rezultat posibil. 45Cheryl Holt Ea se uitd in sus la el, sorbindu-I din priviri cu acei ochi verzi uimitori, si gandurile ei pareau sa se armonizeze cu ale lui. in mod ciudat, pentru o clip, reugi si priveasca in acel ascunzis al fiintei ei, unde salagluiau in linigte singurdtatea si disperarea. Solitudinea ei fl chema, cerand parca recunoastere gi empatie din partea inimii lui negre, corupte $i margave, iar lucrul acesta il enerva. Reusise s4 construiasca o cochilie in jurul notiunilor sale r4stalmdcite de bine gi rau. Era unica metoda prin care putea sa treacd cu bine peste acele momente in care constiinta sa zguduita de focurile luptei reugea s4-si facd loc $i s4 iasd la suprafata. Nu trebuia sa o lase s4-l tulbure. Dac& nu era precaut, ar fi putut si inceapa s4-i para rau pentru ea si ar fi putut ajunge si se comporte cu ea ca un cavaler... Sa o picteze pur si simplu din bucuria de a picta, in loc s4 o facd pentru marea bogatie pe care i-ar fi oferit-o, in mod inevitabil. Absolut ridicol! Era o femeie cu care abia daca schimbase cAte- va cuvinte, gi totusi reusea sa fac s4-i infloreasca toate instincte- le protectoare. Dar nu putea permite ca problemele ei personale sa afecteze comportamentul lui! In mod evident, ea isi dorea ca toate complimentele lui sa fie sincere - mai ales pentru ca le auzise mult prea rar in viata ei, in ciuda faptului ca pe unele le merita din plin. lar asta il facu s4 se simta ca ticdlosul desavarsit care era cu adevdrat. Femeia aceea avea nevoie disperata de o prietenie autentica, si ar fi fost gresit sa profite de ea, ins4 tiparul acela de viclenie si ingelaciune era atat de adanc inradacinat in fiinta lui, incat nu-si inchipuia cd ar fi putut proceda i altfel. Degetele lui erau inca pe barbia ei, dar ea se indeparta, intreru- pand astfel contactul fragil. Legatura lor intensa disparu imediat si el incepu sa faca speculatii in privinta motivului pentru care fu- sese suficient de nesabuit s4 presupund ca existase cu adevarat. Elizabeth isi indbusi brusc toate acele emotii gi se uit spre John. ~Sumt de acord cu Mary! E un lingusitor incurabil. ~Asta aga e, aproba John. Gabriel se chinui s4-si recapete echilibrul interior ca sA poata continua siretlicul. 46Placere absoluta —— ~Poate v-ar plicea si vedeti c4teva mostre din munca mea, doamnelor? —De fapt, sunt foarte curioasa sa vad atelierul dumitale si spe- yam sd putem incepe proiectul chiar astazi, zise Lady Elizabeth si se ridica. Afirmatia ei il consternd. Clientele lui nu voiau niciodata sa in- ceapa imediat! De obicei, era esential sa le curteze mult mai mult ca sa inceapa sa se simt4 mai relaxate. O bund parte a energiei lui initiale era alocata tocmai spre a le domoli indoielile. ~Astzi? intreba el nedumerit. -Da. fl orbi imediat cu un zambet infricogator, care-l facu s4-gi revizuiascA rapid motivele pentru care crezuse cA trebuia si se aventureze intr-o legitura cu ea. MA rog, asta daca va permite programul. Nu as vrea sd deranjez. -N-ai putea s4 deranjezi niciodata. El clatina din cap, consternat. Lucrurile nu mergeau deloc conform planului. Ea ar fi trebuit sd fie tematoare, nesigura gi ne- hotarata. Reticenta ei ar fi trebuit si-1 determine sa fie pacdtos de convingator si credibil de irezistibil, slabindu-i astfel usor-ugor autocontrolul si invingandu-i toate inhibitiile. —De ce sd mai agteptam? intreba ea. ~Intr-adevar, de ce? Gabriel se incrunt spre tatal sau, dar John doar ridica dintr-o spranceana, de parcd nerabdarea femeii de a incepe l-ar fi nedumerit gi pe el in aceeagi masura. Pe de alta parte, exista oare vreun barbat care si paseasca pe teren sigur, atunci cand era vorba despre femei? Cum e programul meu in dupa-amiaza asta, John? —-E lejer. -Minunat! Gabriel nu intentionase sa aiba vreun oaspete in acea zi, dar totusi se prefacu entuziasmat. Nu era deloc bine pre- gatit, aga cA se vedea nevoit si improvizeze. Atelierul meu este intr-o cdsut4 din curtea din spate, pentru c4 lumina e mai bund acolo. SA mergem afara? -Mic-ar placea asta. Ea se indrepta spre el cu indrazneala si-si strecura bratul pe dupa al lui. Cat o s4 dureze? —O sa incep cu niste schite detaliate. Poate doua sau trei ore? 47Cheryl Holt -Trei ore ar fi minunat. Se uita urat spre domnisoara Smith, care se ridicase si ea. Mary, ce-ar fi si-ti termini restul treburilor gi si ne intalnim inapoi aici la ora patru? Domnisgoara Smith ezita, dorindu-si in mod evident s4 se opu- nd sau sa se planga de faptul ca Lady Elizabeth ar fi ramas nesu- pravegheata si la cheremul lui, dar avu loc o comunicare vizuala intre ele, iar apoi aceasta renuntd fara nici un comentariu — evi- dent, cedand in fata rangului mai inalt al tinerei feniei. — Daca esti sigura, aproba ea suspicioasa. -Voi fi bine. Nu-ti face griji! Simtind dorinta insotitoarei ei de a fi convinsd mai mult de atat, Lady Elizabeth se intoarse c&tre Gabriel. Sunt pe mAini bune, nu-i asa? -Cele mai bune, zise el, neputand face altceva decat s4 o aprobe. -Uite, vezi? ji mai arunca apoi domnisoarei. Smith 0 privire patrunza- toare — care era'mai degraba rugatoare decat altfel. -O sd ma intorc la patru, zise Mary Smith in cele din urma. Gabriel primi cu bratele deschise acea victorie neprevazuta si o conduse din camera pe Lady Elizabeth, inainte sA apuce s& se razgandeasca. In spatele sau, vocea lui John devenea imperceptibil in timp ce o conducea eficient pe domnisoara Smith spre o plecare rapida, incercAnd in acelasi timp sa fi alunge nelinistile. In doar cateva secunde, tatal lui avea s4 o ajute s4-si ia mantia gi sd o urce in siguranta in trasura Norwich. Gabriel o conduse repede pe Lady Elizabeth pe usa din spate a casei. Nerabdarea il facea s4 se grabeasca, aga cd aproape zbura in jos pe cele trei trepte si drept pe aleea din gradina, pana cand observa ca Lady Elizabeth aproape alerga in incercarea de a tine pasul cu niersul sau alert. -Unde imi sunt manierele? murmuri el sfios gi se opri, ca sa-i dea timp s4-gi traga sufletul. Nu am vrut sa te grabesc. -Nu-i nimic! fi intalni cu incredere privirea patrunzatoare. Descopar ca si eu sunt oarecum grabita. Zabovira acolo, fata in fata, cdutand sensuri ascunse sau nuante ale cuvintelor. La naiba cu tot, dar observa din nou ceva 48Placere absoluta ce i se paruse si in seara aceea la teatru - avea senzatia clara ca fe- meia intelegea despre el mai mult decat ar fi trebuit. Exista o afi- nitate neobisnuita intre ei, care-i facea s4 fie mai apropiati decat ar fi dictat circumstantele, si era ceva care-i permitea sa inteleaga scopul si obiectivele ei. Astepta cu aceeagi nerabdare ca el intalnirea care urma, iar in- telegerea acelui fapt il facu s4 se opreasca si sd ezite. »Oare procedez corect?“ se surprinse el gandind. indeparta acel gand la fel de rapid pe cat i se nascuse in minte. Sigur ca initierea unei relatii clandestine cu ea era ceea ce trebu- ia facut! Seductia era modul in care isi c4gtiga existenta si prin care ii asigura tatalui sau stabilitatea financiara. Ea nu avea sa fie anita. Ba, mai mult, probabil avea s4 primeascd mult mai mult decat el din legatura aceea ilicita. Cu toate acestea, il tulbura... si il facea si se indoiasca de indi- natiile sale pentru subterfugii. Sinceritatea nu ocupase niciodata un loc fruntag pe lista trasaturilor sale admirabile si pana atunci nu suferise niciodata nici o mustrare de constiint4 pentru faptul ca rastalmacea adevarul sau cd nascocea o minciund - atat timp cat servea unui scop -, dar, chiar si aga, ideea de a unelti intrigi impotriva ei sau de a conspira ca sa-i cagtige afectiunea ii lisa un gust amar. Fara nici cea mai mica prudent, ea se grabi sd i se alature in acel labirint al pacatului gi al decadentei, ca sd se poata lasa de bu- navoie prada uneltirilor sale indecente, iar asta ii produse un fior neobignuit de vinovatie, care il lua complet prin surprindere. Femeia aceea {i inspira sentimente extrem de ciudate gi de nefiresti! Efectul pe care il avea asupra lui era derutant, dar totusi incitant, si nu facea altceva decat s4-i intareascd convin- gerea c4 procedase corect atunci cand isi pusese in minte si o cucereasca. Aventura lor avea sa fie una de o pasiune iesita din comun, care sa-l starneasca si si-] mistuie dincolo de cele mai salbatice inchipuiri ale sale, aga cd urma sd lase totul sa decurga conform planului, s4 se bucure de legatura atat cat dura. Pentru prima data, nu era sigur de cum avea sa se termine treaba asta pentru el. 49Cheryl Holt Capitolul 4 CEEDD Domnul Cristofore se uita la ea foarte hotarat, incercand sd-i inteleagi motivele sau sa-i ghiceasca intentiile. Nu exista nici o indoiala asupra faptului ca il socase cu comportamentul ei indraz- net. Si o gocase si pe Mary. Probabil biata femeie fusese ingrozita gi uimita de cerinta lui Elizabeth de-a o lasa singura cu el. Pana atunci, Elizabeth n-ar fi indraznit niciodata si petreacd timp cu un domn in apartamentul sau privat - indiferent daca era sau nu amenajat pentru munca. Mary era singura persoana fata de care ar fi putut risca si aiba un asemenea comportament scan- dalos; pentru ca lui Mary ii putea incredinta linistita secretele. Elizabeth fusese crescuta cu formalitate si dupa eticheta co- respunzatoare, si totusi, dintr-odata, se saturase de strictetea vie- fii in care trdise in mod constant. Ravnea sa guste libertatea din afara oricdrei conventii, tanjea dupa o mostra de independenta. in douazeci si sapte de ani, nu se purtase niciodata extravagant ginu incalcase nici o regula sau vreun principiu din numeroase- le si stupidele coduri care reglementau lumea in care trdia. Nu mai putea suporta faptul cd fusese mereu virtuoasa, ascul- t&toare si maleabila. Era pentru prima data cand isi dorea s fie un pic neastamparata, si savureze si ea insufletirea si veselia pe care alte femei mai putin retinute le traiau in fiecare zi. Ultimele doua zile fuseserd un chin pentru ea - pentru cd nu facuse altceva decat si se zvarcoleasca si s4 se perpeleasca, gan- dindu-se la domnul Cristofore. Nu se mai putuse gandi la nimic altceva. Nu mancase deloc si abia daca putuse dormi. Cu o explozie aproape nebuneasca de bucurie, scrisese biletul prin care solicita o audienta. lar cand raspunsul venise atat de prompt, recomandand o intalnire imediata, aproape ca lesinase de usurare. Simtise cA nu ar fi facut prea bine fata daca el s-ar fi razgandit sa o picteze sau daca s-ar fi vazut nevoit si amane din cauza unor angajamente anterioare. Pentru o lunga perioada de timp, viata ei fusese searba- da, iar zilele ti erau mult prea anoste ca s mai poata suporta 50Placere absoluté ————— s& le trdiasc4 aga. Era posibil si innebuneasca dac4 nu apareau schimbari semnificative! in mod neasteptat, era in cAutarea unor moduri de a alunga monotonia gi avea cumva slaba nddejde ca domnul Cristofore putea fi leacul pentru ceea ce o imbolnavea. Nu avusese niciodata o imaginatie prea activa, dar, in ciuda faptului ca trdise toatA viata ei ghidata de reguli stricte si de ru- ‘tina, nu-i fusese deloc greu s& aiba fantezii cu domnul Cristofo- re. Chiar dacd nu se putea imagina suficient de obraznicd inc4t sa-si etaleze anumite parti ale corpului pentru aprecierea lui, ii era totugi usor sa se vizualizeze fiind sdrutata de el. Ideea aceea era scandaloasi, dar, pentru cd ea nu fusese niciodata sdrutata, devenea de-a dreptul chinuitoare. Noaptea tarziu, cand statea in- tinsd in patul ei rece si singuratic, se holba la tavan, analizand subtilitatile implicate. Era ceva foarte exaltant si extrem ji... si... necivilizat. - Amintirile acelea nocturne starneau in fiinta ei o dorinta care o facea sd sara din pat si si inceapa sa se plimbe de colo-colo prin dormitorul ei. Se simtea coplesita de explozii ciudate de energie, infierbantata si tulburata, sensibila si excitata, iar inima fi batea puternic — aparent, fara si aiba vreun motiv real. Sfarcurile i se transformau tn niste bobite mici si tari, care se frecau constant de cAmaga ei de noapte. Simtea dureri si pulsatii in numeroase zone ale corpului care cereau o atentie imediata, dar una pe care ea nu o intelegea, iar asta o facea s4-si doreasc4 lucruri pe care nu stia cum se le defineasca. Cu siguranté domnul Cristofore avea sd inteleaga ce anume o chinuia in asemenea masura $i sA gdseascd si un remediu - de aceea era si atat de dornica sa aibi sansa de a se bucura de compania lui neintrerupta. Totugi, nu credea cd urma sa se in- tample cu adevarat ceva intre ei. $i nici cd avea si accepte daca el avea sa initieze cu imprudenta vreun soi de comportament prea familiar. in ciuda faptului cd barbatul acela se comporta de parca ar fi fost amorezat de ea, Elizabeth era pe deplin convinsa ca interesul lui era unul prefacut. La urma urmei, doar il vazuse in actiune si intelegea foarte bine latura indoielnicd a caracterului sau. {gi cunostea propriile limite gi nu se simtea jignita de realitatea dura: 51Cheryl Holt ea nu era genul de femeie care sa atraga un barbat precum domnul Cristofore, la fel cum nici el nu era genul de barbat cAruia i-ar fi cedat o femeie ca ea, care era atat de stoica din fire. Erau ca uleiul siapa. Cu toate acestea, putea sa viseze, nu-i aga? La sarutari pasio- nale si capricioase... Ce era rau in a-si face iluzii de distractie si veselie? $i, dacd apareau gi un sdrut sau doud, atunci cu atat mai bine! Poate cA toata acea dorint4 mfernala ar fi disparut daca s-ar fi ldsat invaluita de personalitatea sa masculina afabila. $i poate si-ar fi putut relua viata obignuitd dupa ce aveau sa se in- cheie sesiunile de pictura si portretul acela blestemat urma sd fie gata. Fu gocata sa constate ca zabovea la baza scarilor, strangandu-1 de brat si privindu-I ca o fata indragostita. Incepura dintr-odati sa cada stropii unei ploi reci de iarnd, care le uda parul si umerii. Plecasera atat de repede din casi, incAt uitasera sa-si ia pelerinele, iar hainele lor se umezeau rapid. Probabil o considera o prostdnaca lipsita de experienta! Se intoarse dinspre el jenata si incercd si para cat mai limigtita cu putinta. Zari apoi curtea imprejmuita de ziduri, pe care conacul lui impunator cu trei etaje o proteja de zgomotul si de curiozita- tea strazii, si isi inabusi un oftat de incantare. fn mijlocul curtii se afla o casuta tihnita, construita din piatra cenusie, cu obloane albe si captuseala de scanduri. Partea din fata a casei avea ferestre mari — care probabil ca il costasera o avere. Inauntru focul ardea in semineu gi fumul iesea pe horn, unduindu-se ademenitor. Supra- fata era impodobita cu vita-de-vie si cu arbori. Frunzele lipseau cu desavarsire, si ramurile erau uscate din cauza anotimpului. Dar tulpinile acelea goale erau dovezi de necontestat ale abun- dentei de culoare care lua cu asalt imprejurimile de indata ce venea.primavara. Locul acela era de poveste - genul de cdsuta care ar fi fost mai degraba ascunsa intr-o poiana rurala, intr-o dupa-amiaza de vara. —Casa este absolut minunata, sopti ea. Un adapost fermecator de frunze. — Aga mi-am imaginat si eu, mereu. 52—_——— Placere absofuta -$i cum a ajuns aici, in mijlocul Londrei? —Fostul proprietar al casei a construit-o pentru soacra sa. Ri- dicd apoi din umeri. M-am indrdgostit de ea, de cum am vazut-o. $i pur si simplu a trebuit s4 o am. -Cu sigurant4 pot sa inteleg de ce. ,Doamne, ce minunat trebuie sa fie si detii un asemenea sanctuar", gandi ea. ,S4 ai parte de liniste si de tihna, fara s4 trebuiascd sa te confrunti cu tensiuni si conflicte.“ Era inexplicabil de invidioasa. Aici lu- crezi dumneata? -Da. Timp de multe ore lungi, in fiecare zi. Studie apoi si el casa, de parc4 tocinai atunci intelegea ce anume facea acel loc unul aparte. Interiorul e si mai frumos. Intram? -Da! Abia astepta sa vada gi restul. Ajunsera pe veranda. Se simtea uda si infrigurata. Temperatura era foarte scazuta si ploaia cadea tot mai hotarata. Se intreba c4t timp zAboviserd acolo, pe scari. Cand era cu doinnul Cristofore, ti dispdreau complet discretia si prudenta. »Hai, fi-ti curaj! se indemna ea. ,Inainte sa calci peste prag si uga sa se inchida in spatele tau.“ Chiar daca planuia si savureze acele intalniri cu el, nu era pre- gatita si facd vreo prostie. In ciuda faptului cd o facea sd se simt cao copila indragostita, pe cale sa lesine, era totusi o femeie adul- tA, care fusese deja martora la puterea lui de seductie. Nu voia sa fie inca o cucerire in viata lui, care, banuia ea, era marcatd de un sir destul de lung de intAlniri amoroase. Cu toate acestea, cand usa se deschise, nu se putu abtine si nu-si muste limba de spaima. Salonul principal era un adevarat paradis al pacatului, un sanctuar al nelegiuirii, o desfatare gene- roasa pentru ochi, nas si piele. Da, fara indoiala era atelierul unui artist. Sevalete si rafturi erau acoperite la intamplare cu colectii de vopseluri, pensule si alte instrumente de pictura. in mod evi- dent, avea izbucniri frenetice de inspiratie, pe care nu si le putea stapani, pentru cA peste tot prin colturi erau ingramadite picturi in ulei pe jumatate terminate - portrete, animale, peisaje pas- torale, strazi aglomerate. Toate erau pictate in nuante vibrante, 53Cheryl Holt ———— pline de detalii si de emotie, si ofereau o confirmare exuberanta a talentului sau Cu toate acestea, si incdperea in sine era o desfatare vizuala — menita sA invioreze deopotriva pe cel care picta si pe cea care servea ca model. Ghivece cu plante — majoritatea flori omamen- tale - atarmau de tavan sau erau agezate pe podea. Draperii $i co- voare, in diverse nuante de albastru si verde, erau imprastiate peste tot. Pe ferestre intra o lumina splendida, care facea sa-i fie dificil oricui s4-si aminteascd de vremea ingrozitoare de afara. Elizabeth se simtea de parc fusese transportata intr-un portic italian. Existau acolo si un semineu de marmura construit in stil vechi gi o soba. In ambele straluceau focuri vesele. Acele doud modalitati de incdlzire confereau salonului o atmosfera umeda gi tropicala. Tanjea sa-si dea jos hainele acelea groase pe care le purta, sd se toldneasca acolo gi sA pretinda cA se afla pe o insula exotica retrasa. in mijlocul camerei era asezatA o canapea de plus cu spatarul inalt. Era acoperita cu perne pufoase, care se revarsau pe podea, intr-o dezordine relaxata. Materialul era moale si imbietor - aproape cd o implora sa se duca sa se aseze acolo, sd se intinda si sa se facd mai confortabila decat ar fi trebuit. Cum ar fi putut sa-si pdstreze judecata sdndtoas4 intr-un mediu atat de indecent? $i de ce si-ar mai dori acest lucru? Mana domnului Cristofore statea pe talia ei, indemnand-o parca sa intre. In ciuda faptului ca orice femeie sAnatoasa la cap ar fi fugit in directia opusa, ea era entuziasmata, fascinata de ceea ce vedea gi gata pentru orice s-ar fi putut intampla in atmosfe- ra aceea primejdioasa. Venise acolo tanjind dupd amuzament si, aparent, gasise asta din plin. —Ce parere ai? intrebd el, din spatele ei. Vocea lui era joasa si intima si aluneca peste nervii ei, facand-o sd se infioare si sd se cutremure. tn mod nebunesc, era inclinata si accepte patimas orice fapta nefireasca pe care ar fi sugerat-o el. Gabriel veni mai aproape de ea. Picioarele lui se apropiara atat de mult de rochia ei, incat varfurile cizmelor lui i se ascunsera sub 54Placere absoluté _——— tivul fustei. Elizabeth inhala profund, bucurandu-se de mirosul si de caldura lui. ~Este extraordinar! Se uita apoi peste umér. Partea lateral a bratului ei se atingea de pieptul lui, iar soldul ei era cuibarit in leaganul goldurilor lui. Esti extrem de norocos. -Sunt de acord. Privirile li se mtalnira, $i ramasera aga, uitandu-se unul la al- tul. Elizabeth era uimita de raspunsul puternic pe care-1 starnea in ea apropierea lui. Se instala intre ei o energie aproape palpabi- 1a, care didea nastere unui c4mp invizibil de insufletire. Nu mai experimentase niciodata ceva asemanator. Se simtea stimulata si revigorata — i se ridicase parul de pe brate si de pe ceafa. Aerul aproape cA trosnea intre ei, cu o intensitate aparte — cam la fel cum se intampla atunci cand se apropia o furtuna cu fulgere. Dac4 ar fi intins m4na spre el, nu ar fi fost mirat4 s4 vada ca fi sdreau scantei din varful degetelor. $i el simtea la fel. Anatomia ei era complet acordata la a lui, trunchiul sau se intindea usor, cdutand parc4 o conexiune pe care Elizabeth nu stia cum sd o defineasca. Dar, chiar si in naivitatea ei, intelegea ca aceea era o legatura care-i atragea pe amanti unul spre celalalt. Cercetarea lui infocata se mut languros spre gura ei, iar acea studiere ii aprinse un foc de dorinta in vintre. Buzele lui se aflau la doar cAtiva centimetri distanta de ale ei. Pe nesimtite, el se apropie $i mai mult si apoi starui acolo. Pentru o secunda foar- te scurta, Elizabeth crezu sincer c4 era pe cale s4 0 sdrute - ce idee absurda! Ea se indeparta brusc, si inima ei literalmente sari peste o bataie. Reactia ei uimita il opri din a continua cu ceea ce-si propusese. Domnul Cristofore mari apoi distanta dintre ei, iar fruntea i se increti de ingrijorare - de parca ar fi cerut o explicatie pentru re- actiile acelea neobignuite ale trupurilor lor. fi lisa impresia clara c& nu era deloc fericit, ba, mai mult, era incurcat gi uimit... si era foarte convinsd ca era gi un pic enervat. Aproape cA ti venea sa rad4 de consternarea care era intipa- rita atat de clar pe chipul lui, dar, in schimb, decise c4-i era mild de el. fn ciuda faptului cA nu el planuise s4 se intample nimic, 55Cheryl Holt se bucurau de o afinitate uimitoare, important si reciproca... Si nu era deloc multumit de asta. Era minunat s& scoata din minti un dandy atat de sofisticat si de charismatic ca el! . Cu toate acestea, nu putea uita cd era un ticdlos de prima mana. Cu siguranta avea niste motive necinstite, care il indemnasera si o invite la o sesiune de picturd. Mai mult ca sigur pusese la cale un plan care implica un scenariu in care ea ar fi tanjit si s-ar fi perpe- lit neincetat dup el si o relatie cu el. Nu reusea sd inteleaga care era obiectivul unui asemenea. complot. Dar incapacitatea ei de a intelege care erau cu exactitate scopurile lui nu facea uneltirile acestuia mai putin reale. Chiar daca o astfel de uneltire ar fi avut probabil sorti de iz- banda cu o femeie mai putin ascutita la minte, lui Elizabeth nu i se spusese degeaba toata viata c4 avea o judecata sdndtoasa. Avea o minte limpede gi toata intentia de a se folosi de ea. Nu era el singurul care putea juca acel joc al indragostirii fictive - desi, cel putin din partea ei, atractia era autenticd. Poate cd domnul Cristofore isi gasise in sfarsit nasa! —S-a intamplat ceva, domnule Cristofore? Pari dintr-odati... indurerat. —Eu? —E totul in regula? -Si. Starea meditativa care pusese stapanire pe el disparu imediat. Nedumerirea gi iritarea care fuseserd atat de transparente erau dintr-odata mascate... si inlocuite de un zambet stralucitor. Con- centrarea si ardoarea cu care facu acest lucru 0 soca. Era absolut minunat s4 se bucure de toata atentia lui! incepu sa-i creascd increderea feminina in fortele proprii. Dupa ce avea sd stea c4teva ore in compania lui, urma sa fie o femeie cu totul noua! - MA uitam doar, explica el, ca sa pot cataloga trasaturile du- mitale faciale. Fac asta adesea. Te deranjeaza? De parca ar fi putut si o deranjeze sa fie studiata de Gabriel Cristofore! 56Placere absoluta —Nu, nu ma deranjeaza. E doar ceva diferit. Nu sunt obisnuita cu o astfel de evaluare detaliata. —Nimeni nue. —E oarecum tulburator. +Nu-ti face griji, te vei obignui cu asta. —Sunt sigura ca asa e. ~Ai vrea sa iei loc? {i facu apoi un semn spre canapeaua decadenta si primitoare. —Desigur. »Daca ai intrat in hora, acum trebuie sa joci“, isi spuse ea. Se indrepta apoi cu incredere spre canapea, hotarat4 sA se ageze chiar pe margine — aga cum era cuviincios s4 faca o doam- na ca ea. Lua loc, cu spatele drept si cu mainile impreunate in poala. Dar, imediat ce fundul ei atinse canapeaua, nu reusi s4-si gaseasc locul. Forma canapelei incuraja pe oricine lua loc s& se tolaneasc& acolo si o convinse si pe ea si se ghemuiasca, ca nu cumva sa alu- nece si si cada pe podea. $i, desigur, de indata ce se afunda cu totul in plugul canapelei, fu invaluita de opulenta si mangaiata de tesatura somptuoasa, aga cA nu mai gasi nici un motiv sa se indrepte. Se abandona imprudenta luxului si renunta la orice in- cercare de a-si pastra calmul. Se apleca intr-o parte gi igi echilibra cotul pe una dintre perne. Comportamentul acela depravat parea sA ii vind in mod natural. IncA vreo citeva minute, gi avea sa-si desfaca parul! —As putea sd-ti ofer un pahar de vin? I se parea extrem de romantic sA fie sechestrata acolo cu el si s& savureze bauturi ametitoare in mijlocul dup4-amiezii! Da, cu siguranta era nevoie sa fie prudenta. —O sa bei si dumneata? -Nu. imi amorteste simturile, iar eu am nevoie ca ele sa fie ascutite la maximum. —Atunci, cred ca nici eu nu vreau. -Esti sigura? —Absolut. Privirea lui ramase inca o data atintita asupra ei, apoi alune- ca in jos — peste pieptul, pelvisul si picioarele ei. Dupa ce ajunse 57Cheryl Holt la picioare, incepu s4 urce din nou cu acea exaininare atenta si sinuoasa, zdbovind din loc in loc - era ceva aproape palpabil si ii dadea senzatia cd o atingea cu adevarat. Privirea lui zabovi mai mult pe soldurile ei, apoi incepu sa urce, in mod voit. Ramase apoi atintita, obraznic, spre pieptul ei — eva- ludndu-i sAnii si decolteul. Elizabeth era hotarata s4 nu se arate timid sau rusinoas, aga ca fi indura curajoasa cercetarea tacuta, refuzand sd tresara sau s4-si ascunda corpul. Nu avea decat sa se uite dupa pofta inimii, ea nu avea sa obiecteze in vreun fel. fi studia forma si marimea sanilor cu o familiaritate pretenti- oasa — in mod evident, cantdrindu-le greutatea si circumferinta, de parca i-ar fi evaluat pentru o inanuire ulterioara. Simti 0 agi- tatie in vintre si incepu sa se zvarcoleasca pe canapea, incercand s& mai doioleasca un pic nelinistea profunda care se instala in corpul ei. -Te deranjeaza cand te studiez cu asa mare atentie? Analiza lui patimas4 se indeparta de la sani si se muta inapoi asupra chipului ei. -Nu. Refuza sa-l lase s4 o vada ca fiind slaba de inger, asa ca incepu si ea sa-l studieze cu atentie. Era foarte sigura ci avea s4 o compare cu celelalte iubite, mai experimentate, si era convinsa si ca fusesera multe — dar si cd urma sd o perceapa ca fiind ma- turd si cu experienta. -Ai un corp fabulos, zise el, in mod necuviincios. -Multumesc, fi raspunse relaxata, mimand indiferenta, ca si cum ar fi fost ceva normal pentru ea s4 primeasca astfel de complimente. -O sa fii splendida pe panza. - Ma bucur cd crezi asta. ~ $tiu asta. incuviinta din cap ca raspuns la reactia lui vehementa. - Ma inclin in fata parerii dumitale artistice superioare. El chicoti - sunetul acela era fermecator si captivant $i o facu s@ se cuibareascd $i mai mult in canapeaua comoda. Elizabeth hotart ca ar fi putut sta acolo pentru totdeauna, privindu-| si ascultandu-i rasul. —Vom incepe prin a te desena. Fu invadat de o energie puterni- ca, aga c4 lua un scaun si il ageza chiar in fata ei. De sus pana jos. 58—_—_——- Placere absoluta Din cap pana-n picioare. Fata, spate, laterale. Trebuie sa surprind fiecare aspect care te face unica. Fara s4-i dea sansa de a obiecta sau de a cugeta asupra cuvin- telor lui, se grabi spre un raft, cotrobai prin instrumente gi scoa- se o mapa plind cu foi albe si un cdrbune gros. Reveni apoi pe scaun si-l trase mai aproape de marginea canapelei, mutandu-se astfel incat picioarele lui sd fie intercalate cu ale ei si s4 li se ating labele picioarelor. Avea un comportament complet neruginat gsi cutezdtor - dar, pe de alta parte, se purtase neobignuit inca de la prima lor intAlnire, iar ea incepea sA se obisnuiascd de-acum cu purtarea sa obraznicad. Nu semana cu nici o alta persoana pe care o cunoscuse vreodata si era oarecum fermecata de indrazneala lui. Cu toate acestea, cu toate cA ii acceptase apropierea brusca cu mult mai multa usurinta decat si-ar fi imaginat vreodata, din punct de vedere mental nu era pregatitd ca lucrurile si evolueze gsi mai mult. Avand toate materialele gata, el puse varful negru al carbune- lui pe foaia alba, si ea deveni nelinistita. Desi visase sa fie singura cu el si isi imaginase cum era sa-l priveascd desenand, pictand gi lucrand, in acel moment, cand erau pe punctul de a porni in aventura aceea misterioasa, Elizabeth simti cd incepea sa ii dis- para curajul. Nu ii punea la indoial talentul sau capacitatea de a reproduce fara gres fiecare trasdturd, fiecare caracteristica si fiecare defect. Barbatul acesta avea un ochi critic - nu scipa nimic de cercetarea lui acerba. Dar oare cum urma sa apara in portret? Oare chiar voia sa stie asta? li disparu deodata zambetul,, si el observa imediat. —Ce s-a intamplat? -Nimic, minti ea. —Nu-i adevarat, milady. fi putea intelege starile emotionale mai bine decat reusise cineva vreodata. lar in clipa aceea o studia amanuntit, de parca ar fi putut deduce care era problema, doar privind-o. Din pacate, faptul cA se afla in prezenta lui, trezea in ea senti- mente pe care pana atunci nu le constientizase si nici nu le bagase 59Cheryl Holt in seama. De cand il intalnise intampl&tor la teatru in seara aceea, in ea explodase un talmes-balmeg spontan de dor si regret - sinu reugea s& mai ingroape acele sentimente, pe care, de obicei, se chinuia din rasputeri sa le reprime. El se apleca spre ea, oferind intregii scene un aer familiar, pe care Elizabeth nu il putu ignora. Avea un comportament amabil, iar afectarea lui parea sincera si empaticd. Inspira incredere, iar sinceritatea lui trezea in ea o neradbdare de a se descarca si de a-gi spune necazurile. —Poti s4 ai incredere in mine, zise el. N-am sA spun nimic nimanui. {fi jur! -E foarte dificil. Se simti sc4rbita de sine cand observa cd se balbaia si c4 se inrogise la fata, ca si cand ar fi fost din nou o adolescent nesigura pe care o nedumerea silueta ei matura. Toata increderea in sine fi disparu intr-o clipita, si isi l4s privirea in poala. El se apleca spre ea si-si ageza linistitor o mné peste a ei. -Ti-e teama de cum te voi portretiza? -Da. Ura faptul ca fi intelegea atat de usor dilema. Nu prea mi-a placut niciodata felul cum arat. Facu acea marturisire, apoi ridic4 ochii si il surprinse privind-o cu ceva ce parea sa fie intelegere adevarata si afectiune autentica. »Oh, da, clar se pricepe“, gandi ea nemultumita. ,E chiar foar- te, foarte priceput.“ Dar, in ciuda faptului cd suspecta cd expresia de pe chipul lui era una exersata, incepu sa-i tresara inima, gandindu-se la perspectiva imbucuratoare de a-i cAstiga consideratia - chiar si usor prefacuta. Daca nu era atenta, putea deveni o tinta foarte usoara! -Vreau sa tii minte ceva, zise el. Tonul vocii lui era linistitor si mieros, iar ea era disperata sa creada orice afirmatie scandaloasa pe care ar fi putut-o rosti. -O sa incerc. -Timpul pe care il vom petrece impreund va crea o legatura speciala intre noi. Vom fi prieteni. Mai mult decat prieteni. Vom fi confidenti $i tovardsi... Asa se intampl4 in timpul acestor in- talniri. intre noi se va naste si va inflori un atasament personal. 60