1 1.4, ALCKTUIREA CONSTRUCTILOR 1.4.1. Elementele unei constructil: In alcatuirea constructilor ca si luerdri complexe, se disting, (6.1.64) ig, 1.6 Elemente componente pentr o structurd etajat in cadre Infrastructura ~ partea constructiei aflath sub nivelul terenului (fundatille si subsolurile), compusi din: - fundatii © subsol construit © canale pentru retele tehnico- sanitare © hidroizolatii © lucrdri de protectie Suprastructura - partea constructie! aflati peste nivelul terenului natural, compusi din: - parter = etaje + acoperis, ~ Constructia, compartimentath pe oriz. gi vert. este constituité din Elemente strucuturale: © fundatii © elemente de rezistenta verticale © elemente de rezistenti orizontale © acoperigul constructilor Blementele structurale asigurd: — ~ stabilitatea = durabilitatea siguranta constructiei Elemente nestructurale: ©. sciri © pereti de inchidere si compartimentare © iaolatille hidrofuge, termice gi fonice © tencuielie gi placajele © pardoselile © mugrivelile vopsitorlle gi tapetele6 " © tamplirile (Ugi, ferestre) Blementele nestructurale sau neportante asigur®: + legitura pe verticalé - compartimentarea $i includerea spatilor - izolarea gi protectia constructiei comunicatia intre incaperi ~ conditile estetice gl arhitecturale Blemente de echipare tehnia: ‘ © instalafiile sanitare (alimentiri cu api, canalizarea gi evacuarea apelor uuzate, dispositive pentru colectarea si evacuarea gunoiului) © instalayi de incalzire (locale sau centrale) © instalati tehnologice (alimentare cu abur, gaz, forta, ventilate) © instalatii de ridicare pentru oameni sau marfi’ (ascensoare, sciri rulante, ascensoare de marfuri) 1.4.2. Compartimentarea unei constructit: 0 constructie are rolul de a adiposti spafi, astfel in interiorul ei, spatile pot fi mai multe si mai mii (cazul apartamentelor) + putine (cazul bisericilor, a teatrelor, a halelor inchustriale) nul singur Spatille in interiorul constructiei sunt separate pe orizontali prin peretii despirttori, iar pe verticald prin plangeee, Categori de spafit (functiuni) in functie de destinatie: ~ spatii de exploatare destinate scopului principal al clidiri (hale de utilaje) + spafii auxiliare (grupuri sanitare, bli, bucitiri) ~ spaii de circulate (coridorul, casa scirilor, holuri) in funepie de amplasarea nivelurilor fata de terenul natural: ‘© Subsolul - 8 = situat sub cota de nivel #0.00m, considerati cota pardoseli finite a primulu nivel (parter) © Demisolul - D= subsolul la care o parte este ridicata peste cota terenului natural pentru realizarea ventiliri,ihuminirii © Parterul- P = primul nivel situat peste cota +0.00m, ‘flat peste cota terenului natural (C.T.N,) © Btajele~ = niveluri executate pe verticall d Parterului ‘Mezanin - Mz ~ daca parterul este situate peste demisol, sau daca intre parter gi etajul I se fla un nivel intermediar cu indltime mai mica decat a fiecaraia dintre acestea, nivelul respectiv ‘se numegte mezanin © Btajeie tehnice ~ niveluri cu inalfimi gi func diferite © Podul~ spatiul delimitat intre plangeul ultimuui nivel i garpantd (acoperis) © Mansarda~ podul care are o iniltime suficienti realizirii iluminarii i ventilajiei si care permite amenajarea pentru posibilitatea desfisuririi activitti in interiorul spatiului respectiv supra tehnice1.1, CLASIFICAREA CONSTRUCTHLOR Omogenitatea clasificdrii se asigura prin gruparea constructiilor asemandtoare prin elemente principale comune de proiectare gi execute: 4) Din punct de vedere functional ¢{ al destinatiet: cladiri cuprind constructii care adipostesc oameni sau alte viefuitoare, activitateg ‘omeneasca gi produsele muncii oamenilor sunt imparyite din punct de vedere al funcfionalitail in urmitoarele categori © elidiri civile ‘© social-culturale © administrative = comerciale © elidiri de locuit © clidiri industriale * clidiri care sunt destinate productiei (uzine, fabric, ateliere, ete.) + deserviri acesteia (depozite, magazii, etc.) © clidiri agrozootehnice (adaposturi de’ animale, plsiri, depozite de produse agricole, construchii pentru realizarea productillor vegetale, ‘constructii pentru adipostirea $i intretinerea utilajelor agricole) Construct ingineresti * cuprind constructii cu caracter special: efi de comunicafii, constructii industriale speciale (coguri inalte, turnuri, piloni, rezervoare, conducte, etc]; poduri, tuneluri, viaducte, construct hidrotehnice, retele de alimentare cu api, gaze, termoficare, energie electricd, etc. b) Dupt forma in plan a constructitlor se disting: ~ constructii de form! dreptunghiulars, tip ,bari” = construchii de tip ,punct” de formé pitrati, circulard, ovoidala cconstructii in form de J, T,L,U,Y Pentru realizarea unor structuri antiseismice se recomands formele in plan regulate, compacte, simetrice, In cazul in care nu se poate respecta aceasti recomandare, se vor prevedea cu rosturi antiseismice, separand constructille in tronsoane independente. YILLIL (Lt ac @oua Fig. 1.1. Forme recomandate de constrict 1 4©) Dupi tipul constructi ar genera de conaract constructii etajate (blocuri de locuinte, hoteluri, spitale, gcoli, cladiri administrative, hale industriale etajate, ete) constructii de tip hal8 parter (hale industriale, sili de intrunii, sport) constructii combinate dintr-una sau mai multe sili mari gi alte incperi cu distributie celulara (sali de sport acoperite, de spectacole, de expoziti. constractii speciale (recipiente pentru depozitarea materialelor granulare gi a pei, constructii de tip turn gi altele) ‘elemente izolate (stalpi LEA, traverse de cale ferats) ? 4) Dups structura de rezistenti: structuri cu pereti portant, realizati din zidarii, lemente prefabricate sau turnate monolit structuri cu pereti portanti realizate din stalpi si grinzi (cadre) din beton ‘monolit, prefabricat, metal sau lemn sstructuri mixte cu cadre gi diafragme ( pereti portanti) structuri speciale realizate sub formi de plici curbe subtiri, arce, cabluri suspendate) Fig. 1.2. Tipuride constructs aCar gonral de cons ¢) Dupi rigiditate itelor verticale de rezistenti: elastice rigide ~ semirigide © rigide cu partea inferioars flexibild Structurile flexibite: au ca elemente portante verticale stalpii ce preiau si transmit fundatilor, atat incircirile verticale cat gi cele orizontale + + bees sn structard fexbila Sectiune structurd exibils Fig. 1.3. Structurd Nenibild Structurile rigide: au ca elemente portante verticale peretii diafragme, legafi intre i prin diafragme orizontale (plangee) ot fi formate din diafragme si cadre, dar diafragmele verticale sunt suficient de rigide incat si preia toate incirearile orizontale Fig. 1.4. Structuisgide Structurile semirigide: au elemente portante verticale formate din diafragme, o parte din incarcarile orizontale revin stalpilor. Structurilerigide cu partea inferioara flexibilé: sunt realizate cu diafragme rigide, la nivelurile curente, stalpi la parter sau primele niveluri, previzuti pentru a crea spatit libere. Sunt contraindicate in zone seismice.