1. Profetismul fn Tara Sfanta Profetismul = institutie unica si unitara specificd poporului ales. isi are inceputurile odata cu Samuel (sec. XI i.Hr.) si se incheie cu profetul Maleahi (sec. V iHr.). Dupa unii, se intinde mult mai devreme, socotindu-] chiar pe Moise, alii vad in patriarhii Avraam, Isaac, Iacov, tot atatia profeti. Numirea de profet vine din grecescul 0 mpogritng -ou, care deriva de la verbul npogdvan care inseamna a grai in numele altcuiva. in scrierile Sfintilor Parinti, Sf. Joan Gura de Aur, Vasile cel Mare, Grigorie Teologul, are inteles de prezicator al viitorului cu derivare de la ,,10” — inainte si ,pnyt” — a zice. in Sfanta Scriptura sensul este de cuvantitor in numele lui Dumnezeu. Este foarte bine definita misiunea profetului de a vorbi: ,Jaté Eu te pun sa fii Dumnezeul lui Aaron. Tu fi vei spune lui ceea ce fi-am poruncit fie, graind pentru tine” (Is. VIL). Profetul este mesagerul, gura lui Dumnezeu. El vorbeste ceea ce Dumnezeu fi spune. Nu ¢ doar un simplu prezicator ci mai ales un vestitor al voii lui Dumnezeu. Datorita raportului strans sau intim, el se numeste adesea .omul lui Dumnezeu”. Profejii Vechiului Testament au fost cei mai de seam dascali in calitatea lor de trimisi extraordinari, reprezentanti autentici ai religiei celei adevarate, conservand, aparand monoteismul. Au fost chemati direct de Dumnezeu. $i-au indeplinit cu multa ravnd misiunea de a descoperi lumii voia si tainele lui Dumnezeu. Ei au pizit cu strignicie monoteismul, pregitind lumea pentru venirea Fiului lui Dumnezeu si a plinirii Noului Testament. Ei niciodata nu si-au atribuit singuri acea: printr-o chemare special, indemn deosebit — vocatie. Aceas perceputa de ei fie in chip direct, fie in mod tainic, prin auzirea unei voci Jéuntrice sau a unei viziuni sau misiuni petrecute cu ei Profetii Isaia (cap. 6), leremia (cap. 1), Iezechiel (cap 1), indeosebi vorbesc pe larg despre aceasté chemare din partea lui Dumnezeu pentru aceasta misiune atat de grea, vocatia profetica nedepinzand de altceva decat de vrednicia moral personal, Nu era determinati de apartenenja la o clasa sociala, semintic sau grad de cultura si nici chiar de gen. Nu era intemeiata pe vreun titlu ereditar (exemplu preofia). Au fost dintre pastori: Amos si dintrenobili: Isaia, Daniel sau din neam preotesc: Ieremia, Iezechiel, Zaharia sau din familie regala: Sofonie, si chiar femei: Debora (Jud. IV-V), Hulda (4 Rg. XXI1,14) Din secolul XI (Samuel) — sec. V (Maleahi), timp de 700 de ani n-au lipsit profefii din sénul poporului ales. Numéarul lor a fost foarte mare. Scriptura aminteste doar de cAfiva dintre ei. Talmudul scrie ci fost 48 de profeti si 8 profetese. Numérul lor se pare cd a fost mult mai mare decat punem fn calcul ci acest fenomen a durat atata vreme. in general se impart in 2 grupe: 1. profeti vechi — ne-scriitori 2. profeti mai noi — scriitori Cei din grupa fntai au avut misiunea de a propovaduii doar semenilor lor, nescriind cuvantarile. Cei din grupa a doua si-au fost lasat cuvantarile si pentru generatia urmatoare. Dintre cei ne-scriitori amintim: Samuel (sec. XI), Gad, Natan (in vremea lui David), Ilie si Elisei (in Regatul de Nord). Profeti scriitori sunt in numar de 16: > 4 mari: Isaia, Ieremia, Iezechie si Daniel, pentru cA au scrieri mai vaste > 12 mici: Osea, Amos, Miheia, Ioil, Avdic, Iona, Naum, Avacum, Sofonic, Aghcu, Zaharia si Malcahi, pentru c& au scricri mai mici. Cu referire la timpul fn care au trait se pot impartii in urmatoarele trei grupe: 1. Profetii din epoca Asiriané — cei care au trait pana in 612, cand orasul Ninive a cazut sub babilonieni. Acestia sunt: Isaia, Osea, Amos, Mihcia, Ioil, Avdic, Iona si Naum. 2. Profetii din perioada babiloniana: Ieremia, Iezechiel, Avacum si Sofonic. 3. Profetii din perioada persana: Daniel, Aghcu, Zaharia si Malcahi. Critica radicala protestanté nu admite c& profetii au primit pe cale supranaturald misiunea lor. Ei presupun cf si-ar fi asumat-o din propria initiativa, ba mai mult ii consider niste exaltati mistici sau moralisti severi. Orientarea mai noua protestanté combate aceste afirmatii neji Teologii Konig si Sellin considera profetismul ca o aparitie spec isracliteana. »Profetismul ebraic ne apare ca un fenomen, ca un fel de predicare de o libertate unica si infatisare mareata; nici un fenomen din istoria literara anticd aneasemindndu-se cu ceea ce ne prezinti colectia profeticé a Vechiului Testament” (Maurice Vernes). De asemenea ipoteza sociologului si filosofului William James, ci profetismul are la baz forte subconstiente, cd de fapt ei crezand ca vorbese in numele lui Dumnezeu s-au inselat, nu poate fi sustinuta de teologie, deoarece profetii afirma in termenii cei mai energici si clari faptul c& ci au primit cuvantul lui Dumnezeu direct de la El, nu din propria cugetare. Dimpotriva, misiunea profetica a fost cdt se poate de riscantd, au suportat multe sacrificii din partea celor ce au profesat-o. $i-au luat misiunea pentru cd nu se puteau retrage: ,,Dac leul mugeste cine nu se va infricosa si daci Dumnezeu griieste atunci cine nu va prooroci” (Amos III,8). Aveau convingerea ferma ci Dumnezcu le vorbeste. Multi dintre ci stau in cumpana si zit, dar la insistenta lui Dumnezeu ei se supun chemarii, cazul lui Iona, Teremia, Iezechiel. De exemplu lui Ieremia: ,,S4 nu te temi de ei pentru ci Eu sunt cu tine si 0 sa te scot din mana lor” (Ieremia I,8). A intémpinat mari greutati: aruncat in groapa cu noroi, gata sa fie linsat, prins si i s-au rupt vesmintele, cartile arse in public, dar n-a cedat. BIBLIOGRAFIE |. ,BIBLIA SAU SFANTA SCRIPTURA”, versiune diortositi dupa Septuagina, redactat si adnotat de Bartolomeu Valeriu Anania, E..BMBOR., Buc, 2001 2. BABA Teodor, Pr. Dr, »{ntroducere in Studiul Vechiului Testament (Aspecte Generale)", Ed. Universitit Aurel Viaicu, Arad, 2007, pp. 109-1 3. CIUDIN Nicolae, Pr. Prof, ,Studiul Vechiului Testament”, EL BM.BOR,, Bue, 1978, pp. 175-179. 4. IDEM, ,Studiul Vechiului Testament” Ed. Credinta Noast8, Buc., 1997, pp. 137-140. 5. POPESCU-MALAIESTI loan, ,Studi $i comentari (prooroci, niun inroduetve, fase-1)”, Bue, 1926, pp. 5-15, IPCEAN V1, Pr. Prof, NEAGA N,, Pr. Prof, BARNA Gh, Pr. Prof, ,Studiul Vechiul Testament”, manual leteologiee, Buc., 1955, pp. 124-130. spore, Ed. Renasterea, 2003, pp. 188-195. ,Studiul Vechiului Testament”, Manuel pentru Facultiile de Teologie, editia a IV-a, ingrijitt de Pr. Conf dr Toan Chirild, Ed, Renasterea, Cluj-Napoca, 2006, pp. 188-195. _Viefle Stingilor Proroci. Prorocii mari si Prorocit miei ai Vechiului Testament”, traducere Pr. Constantin,