Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Zootehnie

    Uploaded by

    Georgiana.Alina
    9 views25 pages

    Original Title

    zootehnie

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    9 views25 pages

    Zootehnie

    Uploaded by

    Georgiana.Alina

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 25
    “pl roun rorfoyndod ye rex) ap smynyoatu ye aorpur un yex9pisu09 aso soyino9] ap deo ad ayeae| asnpoud 18 ayde] ap jnumsuoo va2ae 2¢q “ay9 aonaralp aproe areyoe] ajasnpoud ‘ayumyazupsq ‘Irn ‘euURUS 1g ae uno ‘oreoe] asnpoud sojauayip vamwougey najued yurud ouoeu ap avenea uy axsoasas 1S 1go ‘Temyeu ype reUMsUOD a8 1g ‘uy pzvoanoe 29 rojtuaueo w 16 so]uREG ‘ojdos euesy ut jqesuedsipar sejuoure snpoud im ayso jade] ‘ajermeu oan tna afueysqns eseosoes ur 2[29 idaxp ayerapisuoo yuns aide] wip sangnne opolueisqng reoazap 1825018319 quod asesooou ajalueysqns are) no naspu-now ynusstuaio gansist 29 juounyje snpoad [norm 289 rue auigizo ap gursiord @P 9000 feu 290 anurp jam ajensiga ayooy 2p rateyndod wifeyuoumje uy queuodut oo] un ydnoo o[eideT ayduy ap exjomposd “1°47 njnumjoa vastiods ut yrerpsowd ylueuodun o axe xoyrionpaud e3 16 vowynues ezeafuonygur 20 sojUOYIEE e I$ ajeuUE op 19eds 40] jaar @ axaisoide op ojepoour vaxo1seoun) -onouad in 2 1$ jountue mnagooty v a}Bia10U109 *D9}tOUODD | 1 40} wausojoy 4S nw jonpord no 4 sojasins tuourigo w ‘younut 9p joho} | us ‘Scanned with CamScanner Laptele este un produs biologic objinut de Ia femelele many dupa fitare si este previzut in primul rind pentru Satistacens pocesitijilor tn substante nutritive gi energie a nou - nfscutului, Seeretia laptelui se produce in glanda mamard (sau pe, sanimalele productoare de lapte-marft), Glanda mamara reprezinyg pprogus al piclii gi este aleatuitd din fesut conjunctiv si glandular rascle de animale cu productii mari de lapte predomind jesutul glanduge ta cele cu profil de productie de came ~ cel conjunctiv. 9 Din punct de vedere morfologic, glanda mamaré reprezings yy coqgan_simetric constituit din mai multe unitiji glandulare, care Seschid la exterior fiecare printr-un mamelon, Numirul de unitiji glandulare este in functie de snimalului, La vacd, bivolité, zebu glanda mamar& este formaté din dout jumitiqi si 4 sferturi (unitati glandulare independente), la oaie, capri, jap - din 2 unitaji glandulare, iar la scroafi ~ din 12-14 untag slandulare asezate pe partea ventrald a corpului in doud randuti— pe dey parte side alta a liniei mediene. Ficcare unitate glandulard este format din sistemnul de secre, sistemul de evacuare i stroma conjunctivo-adipoasa (fig. 2.11.) Sistemul de secretie este alcituit din asa-numitele alveole glandulare, in care substantele nutritive din furaje (modificate in tubul igestiv pand la conditia de absorbtie si asimilare), aduse cu singee, ‘sunt transformate in componenfi ai laptelui. Procesul de secrefic a laptelui are loc permanent, insi intensitatea Iui depinde de gradul de acumulare a laptelui in uger gi respectiv , de presiunea pe care o exerciti acesta. Indati dup’ mulgere secrefia laptelui este foarte intensiva si se reduce pe masura ce canalele de evacuare se umplu cu lapte, iar la presiunea intramamara de 35 mm Hg, seerejia practic inceteazi. De aceea pentru a mentine procesul de Seercfic activ, laptele din uger se evacueaz& periodic — de 2 sau 3 ori pe 2i prin mulsul manual sau mecanic, semen; temul de evacuare reprezinti 0 serie de canale de difer dimensiuni, prin care laptele secretat in alveole este condus in “cst Ueerului”, de unde prin canalul mameloanelor este evacuat (prin lS sau supt de c&tre noul nascut), Scanned with CamScanner 07/0 ee a a MIG, Capt le teeta nivelul productici individuate, consumul intern Tolosin we pings de de lapte integral pentru cresterea tineretului animales eestuentilor e! co ier, productia global _ Metode de evident a prod Cantitatea de lapte ‘obyinnts de Tao vans oe voll iapa se determin& prin metoda mulsului de control, De regi rela a control in fermele de prasila se in i0ole mele i : efectueazd odat’ in 10 zile, i productic — odata in lund. Cantitatea de lapte obtinuté la casa ge control se inmulfeste la intervalul dintre perioadele de control (10 sau 30), astfel determinandu-se productia de lapte pe luna, iar sumand cantitatea de. lapte obfinuté in toate lunile de lactatie, determinim productia individuala obinuta intr-o lactatie, Continutul de substanje nutritive in lapte se determina prin recoltarea si analiza probelor medii de lapte in laboratoare specializate, determinandu-se, de regula, continutul de substante uscate, grisime gi protein’. La taurinele de came productia de lapte se determina dupa masa corporala a vitelului la varsta de 180 zile. La scroafe se determina asa numita “capacitate de alaptare”, prin care se infelege masa tuturor purceilor alaptati de o scroafa la varsta 21 zie, capacitaes normal de HDA A FASO? KB BRASOV h CENTRAL BIBLIOTECH CEM ea eT a Scanned with CamScanner 5.4.,Rase de taurine =a) {in secotul trecut, cea mai rispaindit’ clasificare a Taselor de tauting za ph criteria! geografic. Lund in considerajic relief, ig at srepterii raselor, A. Teer a propus urmitoarea clasificare: rase de ses, tase de munte gi rase intermediare, | ‘Timp indelungat a fost cunoscutd clasificarea raselor srunei de selectie, ea fost propusl de Zategast si prevedea urmatoara ‘prezentare: rase perfectionate, rase intermediate gi rase primitive Dorinja de a uni in grupe mai multe rase cu caractere identice ss la claborarea clasificitii conform productiei care predomins. Ast} ‘se clasficare a fost propusi de Pridoroghin M.L. si Kulesov PN. Pridoroghin a clasificat taurinele in rase: de lapte, mixte, de came ssctiune; suplimentar impirfind rasele de lapte in subgrupe, Kalesoy P.N. a propus clasificarea in rase: de lapte, de tractiun s Sere cu divizarea celor de lapte in subgrupe. Aceasti clasificare ore Se most la repartizarea raselor pe grupe si subgrupe. O mare parte Ge rescle contemporane si-au objinut denumirea conform loculte de crsare (Olandeze, Hereford, Jersey etc.), uneori la denumirea Fessa gs Se Sdaugi denumirea culoriicaracteristce rasei respective (Brunt alping, Rosie estonian etc.) Pentru studierea raselor existente se considerd cd este suficienti ee de euutuforrasclor in tei grupe, dupa producfia care predomint: A Le fae: Fase mixte (lapte ~ came, came-lapte) si mee de come (V-Lupan gi col.,1997), Pie) Conform datelor din literatura de exist peste 1000 rase de bo up nivetyl Specialitate in prezent, pe glob, i intre care mai rispindite sunt circa rican §i asiatic redomina rascle aborigene, care % productia de lapte redust (500-1000, In functie de f ke). hivelul productiv si capacitatile de adaptare Ia i spindire o au rasele : de lapte ~ Istcin, rasele mixte — Bruna alpina, Simmental $i ™ produetin de carne — Charolaise, Hero", ‘Scanned with CamScanner Pee en wie Ds gad. Rase de taurine specializate in Productia de lapt fe pasa Balfatt cu negru (Friza, Olan j provine din vechile populafi locale de tan, oan se une selefi rigroase dup produaia de ee es eo ao fomANEA TEI 8 avULO climatl blind, cain ee seit za, suprafefele mari de pligun sama scura de pe sole a skal inceput se cresteau trei variety de taurine, care, cit ase de sine stittoare : Baljaté cu negru, Balti eu toga ingen cu capulalb, cle defin in Olanda respec ~74, 244 86 i sefttvul de taurine, Din Olanda rasa Baljati cu negra s-arispindit geese contnentele. In majortatea frilor, unde aceastl asd se importa Sasimalele se cresc in ras& pur, cle poarté denumirea de Friz8 (Anglia, Fro) seu Holstein Frizi (S.U.A., Canada, Japonia), in multe tari (Geedia, Polonia, Rusia) animalele autohtone au fost incrucisate cu rasa Fis olandezd gi, ca rezultat, au fost formate rasele Biljate cu negru, locale. Rasa Baljat cu negru se caracterizeaza prin tip morfologic de lupe, profil corporal trapezoidal. Are cap fin; linia superioara corecti; czupa lati, toracele addnc (73,7cm); talie inalti (132cm), iar in Prspectiva se prevede sporirea acesteia pind la 138m; abdomenul ‘SFajios; ugerul mare, bine prins, simetric; aplombul membrelor este ‘erect (fig.5:3.) idezi). Este originars din ‘mai apoi, au ‘Scanned with CamScanner 6 . 1 Rasa Frizi Baljath cu rosu are talia cu 1-2em mai mica | cculatura este mai dezvoltata, : a “rest Blatt ‘cu negra are constitufie fin robusta, temperate vioi si preccitae remareabill, Manifesttcapacitate bund de adap conditii climaterice diferite, ins necesita aliments echilibrat, co nivel energetic ridicat, in special in primele 3 luni de lactay Masa vacilor adulte este de 550-650 kg, iar a ‘aurilor ~de go, 1000kg. Rasa manifesti aptitudini remarcabile pentru productia de lapte, objinindu-se intro lactaie peste 7000 kg lapte. Din anul 1905 ping anul 1976, dup datele controlului oficial, confinutul de grasime in lane a sporit de la 3,17 pind la 4,2%. In ultimii ani s-a imbunatajt considerabil forma ugerului la vaci ~ predomind ugerul in formi ge cup§. Indicele mamar este de 44-45%, viteza de muls ~ 2,4 kg / min, Rasa inregistreaz producti sporite si de came. Tineretul ingrisat intensiv realizeazi spor de crestere de peste 1000g/zi, randamentul la sactificare este de 55%. In perfectionarea rasei un rol important |-au avut animalele din linia taurului Adema 197, care se caracterizeazi Printr-un confinut ridicat de grasime in lapte. Rasa Holstein — Frizi. Provine din rasa Balfata cu neg olandezd. Aceste animale au fost importate in S.U.A. de imigranii olandezi, scandinavi si germani in perioada anilor 1852-1905, fiind importate in acest rastimp 7757 vaci, vitele si tauri. in anul 1885 a fost deschis registrul genealogic, in care se inscrie animalele care Corespundeau cerinjelor standardului dupa productia de lapte si exterior. In 1872 in S.U.A. a fost infiinfat’ Asociafia crescitorilor de animale de rasa Balfata cu negru, iar in 1891 0 asociatic similara a fost formata in Canada, Spre deosebire de 0 Canada selectia animalelor de lapte 51 masa cor grisime in lapte, Ca rezulta, fra format un efectiv mare cfectivul initial prin si volumul ugerului, Rasa Holstein se caracterize; in tij ic de laple ‘ "az prin tip morfologic (e54.). Constitujia este find, temperameno vioi, precocita Pronunlai®, capacitatea bunk de’ valorificare a hranci i de ad2P™ ee a Scanned with CamScanner landa si alte {ari europene, in SUA. s Se efectua findndu-se cont de productia Ca *poralt si mai putin atentie se acorda confinutului ¢ aplicarea incrucisirii, in S.U.A. si Canada a de animate baltate cu negru care se deosebest® Productia de lapte, masa corporala, exterior, for™ elie 227 z fin, uscdiv, gat relativ subjire, linia su rea e iperioara dr cottcele adinc, trunchiul trapezoidal, membrele sunt aoe ce wa Corect. Culonrea este bilata ey merce Cu egru, inst se i see alate Cu osu. intalnese si o Ugerul este voluminos, sferturile acestuia sunt simetrice, cu ‘eal glandular dezvoltat, mameloane cilindrice, pretabile Ia mulsul ic. _, Rasa Holstein este masiva avand talia de 14cm, masa corporal a ‘cilor este de 670-700kg, a taurilor de 960-1200 kg. Aceasta este una cele mai productive rase de lapte, productia medie este de 6800- g lapte pe lactatie, cu 3,67% grisime gi 3,2% protein’. Recordul ial al acestei rase’a constituit 26922 kg lapte pe lactatie (vaca an Suret Paddi), Vacile au aptitudini foarte bune pentru mulsul masts indicele mamar este de 45-46%, viteza de muls — 2,5 kg /min. Produ, 22°35. kg /min,), indicele la lapte este de peste 1:10. cea? d¢ came este mai redust decat Ia rasa Frizi europeand. vires 4 este consideratd drept un rezervor mondial de gene pentru Tp Fg duet de lapte, Ea a fost folostt in inerucisari cu rase de 'n scopul majorarii producfici de lapte si ameliorarea calitiilor Pentru mulsul mecanic, yj i ‘Scanned with CamScanner Be ‘a participat la formarea si ameliorarea myjy, Rasa Hols 4 metoda de absorbtic si infuzie de singe, iar in R. Mold Tae jpat ta formarea tipului Balfat cu negra moldovenesc, Maa MMipul Balfat cu negru mokdovenese. A fost format in Repyy Moldova incepsind cu anul 1974 Ns “La formare au participat rasele locale Simmental, Rosie de g si rasele importate: Holstein si Baljaté cu negru. Schema de fom Jrevedea obfinerea metisilor de generafia a III - IV-a si cresterea ed rey ie vona de Sud s-a incrucigat rasa Rogie de stepa cu Baljag negru iar in zona de Nord -rasa Simmental cu Holst in anul 1960 retisi din generafia a II-HII aveau 0 pondere de 96% din efectivul toa} de taurine in Moldova si aceast& populafie a fost denumiti Batata oy ‘Negru moldovenesc. Tipul Baljat cu Negru moldovenese se caracterizeazi prin dimensiuni corporate medi: taia 130-131 em, masa corporal a vae de 520-600kg, la tauri de 850-950 kg. Sporul zilnic de crestere a tineretuli este de 750-1000g. Vitelele la varsta de 16-18 luni au masa corporalt 380-400 kg. Taurasii ingragafi intensiv, la varsta de 15-18 luni, ating mas corporal 450-500 kg, Produfia de lapte a vacilor constitu 480. lan cu3,5-3,6% grisime si 3,2-3,3% protein in late. sn ing {amare acestei popula cel mai inal indici au fost obj Scooimeat', Bricenl si Slobozis unde productia de lapte a depist leeds ao, act, Animalele au 0 conformatie corporal. speci een Seca i $i expresv, tunchiulalungt, oracle aie, elindie adage nena event in forma de cups, eu mamecte sul mecani i gi bi ezvoltate eu aplomb corect(fig,5.5). membre i$: Se prin Scanned with CamScanner 29 y= bal er fi a joarea este biilfati cu negra. Constitutia este bust’, ust cul mtul vioi, precocitatea bund (varsta primei ftir ea a cone de ie Iiretore sat fab 30 Tun. Ge ebsiite (V- Lapa i eol1997) ‘unt mal mati ea fat fn Rosie de step. S-a format in sudul Ucrainei oh XVII incepta secolului XTX prin tnorosiynnn aaa sehr fi sue Uorainene cu taurine aduse se eebtt a i, in cea mai mare parte Ostftisland venaies eae german fle sunt ridicate si pagunile se usucd Se a ree, Prn cresterea si sclectarea animalelor i un deficit mare & Mele de rasa Rosie de step, s-au format nee ie Spare la climatul din sudul Ucrainei. Astfel Pome siPate rosii, care in anii 60 ai secolului trecut, a edo ‘xr nemfesti- In scopul sporiii productici de i SMa cata gisime si amelioririi conformatiei corporal een amore cea XIX rporale, in a doua jumatate a s-atl efectuat inerucigiri cu rasele Angl Ostiisland, Shorthorn. Pentru sporirea productiei d eased prin infuzie de singe au fost efectuate si mai ez blondes Tass Raj dane Angles, Brun toni, Soros aaa ani 1910-1911 i imal Baie ou efectivul de animale a fost studiat de sie de Stepa a fost recunoscut ca rasa. in juatate a secolului trecut rasa R spandit in face Kaucazul de Nord, apoi in Siberia, a Mito oan ee EEC ee ay “dou tipuri de animale — unul_ ex ae seal i trunchiul mai voluminos, ser Sea _Broduaia si mate corporal! msl mar Talia rane )-130cm, capul uscifiv, trunchiul alungit (152- ‘So sonra see lng, permet fuera se de 17-19em, etn devo pile subi lai, cloure este rosie de diferite EB ropa doch pn La viii Mata comoal a waco se ennghS2) Ke a tuslor ~ 800-900Ke, Productia, mete de lapte ‘bine anual 4100 eno ee jnsd in fermele de prisila, de la 0 vaci se Sap ce 1-520 kg lapte. Confinutul de grasime in lapte este de ven User ia steind - de 3,2-3,5% (fig.5.6.). in, A majntaten var, are fora de cnt indicele mamar feet eae %, viteza de muls 1,2 — 1,6 kg /min. Productia de 1 ersten toare, randamentul la sacrificare constitu SO— 55%, ingttMerea inten ‘ siva a tineretului - 54 — 55%, Ia masculi adulfi te 70 linii si i ~ P&n& la 60%.In cadrul rasei au fost formate pest Scanned with CamScanner oN 230 rope inradite, mai rispndite find linile Premier 357-N, Kazbek 2a 60, Veseolai ZAN-45 etc. ESE. tsa F Fig.5.6. Vaca de rasa Rosie de step Lucrul de prisild se efectueaz’ in directia imbunatitirii formei gi Volumului ugerului, exteriorului, adaptarii la condifiile tehnologilor industriale, folosindu-se in aceste scopuri, pentru incrucigare, tauri de rasa Angler si Rosie danezi. Se preconizeaz objinerea vacilor cu mast Corporal $50 — $70 kg si productia de lapte 5500-6000 kg cu 3,8 ~ 4,0% erisime. Rasa Aurshire, s-a format la sfarsitul secolului XVIII in Scotia, regiunea Aur, bogati in paguni naturale. Animalele din rasa Aurshire s¢ caracterizeaza prin dezvoltare 2 Proportionala, constitutie bine dezvoltaté § acomodare bund la diferite conditii climaterice. Rasa sus-menfionall Seoscrmat prin incrucisarea taurinelor locale cu rasele Olandezi Shorthom, Flamanda, Jersey, Gj : - a rasei Aurshire a avut-o rasa Olandez- Rasa Aurshire a fost cunoscut ca rasa de taurine te 1862, La incepl = ee Scot, apai in restul teritoriului Marei Britanii, unde defin® lin tot efectivul de taurine, in Fi 259 ste in Suedia. Nowegia, SUA. Australis, Rusia, Conde ogc fae " carshi ee opts satura este soard sn RUS este specifica raselor 7 123-195, imetrul fluiertl¥ "em, scines tore 66s em Pee 7 ‘Scanned with CamScanner | di oe 231 44%, pi —iele eS a "& plclea clastca si subje, culmea cox ini 5.7), pala ® nig e Fig.5.7, Vaca de Animalele din rasa dati au constitutie find si capacititi bune de xoptare. Durata exploatirii vacilor performere in Finlanda este de 18. 22 ani, Productia de lapte in Finlanda gi S.U.A. este de 6000-6500kg cu = continut de grisime de 4,3%, masa corporalii a vacilor 450-SO0kg, a lor 700-880 kg. Sporul zilnic in greutate al taurasilor pusi la Tgrasare este de 700-850g, randamentul la sacrificare a animalelor dulte -50- 54%, dupa ‘ingrasare — pana la 60%. In prezent rasa Aurshire se foloseste pe larg pentru inerucisare cu Jase de lapte in scopul sporirii confinutului de grisime in lapte si ‘elioriri aptitudinilor ugerului pentru mulsul mecanic. . in stra Jersey. S-a format pe o insula mic, cu acceasi denumire, saintoarea La Manche, agezati inte litoralul Franfei si Anglic. me Fegiune se caracterizeaza prin piguni bogate si climat foarte “ Yacile se afl pe piguni 24 ore, incepind cu luna mai gi pnd in Poapteg PE timp de iama, animalele, ziua se intrefin pe pasuni, iar ~ in adéposturi, unde, suplimentar, li se dX fin, ridicinoase gi oncentrate Pres Date concrete despre originea rasei Jersey lipsese, inst se renin ,°% &4 provine din populafile autohtone din Normandia si 4 In anut 1789 a fost elaboratt o lege care intezicea importl bh Scanned with CamScanner din acel moment animatele se ereqe> cresterii taurinelor a fost Produce th Europei Occidentale. In anul 356° it pe I Taportulanimalelor de ras tn alte regiuni geopratt n prezent rasa Jersey se creste in S.U,4, ., Canada, Suedia, Germania etc, 7 corporal: 360-400kg, in S.U.A. ~ 450-500, wwurii — 540-770kg, la nastere - 18-22kg. Productia de lapte constituie 3500-4000kg cu 5,5-6,0% grisime, 3,5-4,0% proteind, iar in S.U.A. — 4500-4900kg lapte cu 4,9% grdsime . Vacile recordiste produc fm docarsul unei lactafii 10000-14000 kg. Pe glob nu exist’ nici o rasa, care ar putea concura cu rasa Jersey dupa confinutul de grisime si proteina in lapte. | morfologic al_animalelor este caracteristic raselor specializate in productia de lapte. Animalele au aspect uscativ (fig. 5. trunchi in formA de pari, cap fin si expresiv, uger glandular, bit éczvoltat. Culoarea este brund-galbuie, cu zone mai deschise pe uger si plnile inteme ale membrelor. Botul, ongloanele, varful coamelor si smocul cozii sunt negre, constitufia fini, temperamentul vii, precocitatea pronunfati si capacitatea bund de adaptare. Scanned with CamScanner y en 233 ie este folosita pasa Jersey ¢a rezervor de gene pentni sporirea a oa rufui de grisime in lapte, fn R. Moldova rasa Jersey a f wal 1961 ~ 1974 pentru sporirea confinutului de grime in esp nscle Rose de step i Simmental rasa Rosie danezi, S-a format in Danemarca prin inerucsarea silo Tocale cu rasa Angler gi infiziea de singe a ase Shorthom, sporiea productivitati, metisii se selectau in dependenjs de Teowia de late, confnutul de grisime in late si confomai Mora. Etetivul de animale selectt a fost recunoscut ca rast in anol 1878. coat ‘Animalele de rasa Rosie danezi au fost exportate in Norvegia, SUA, Polonia, Suedia, republicile baltice, Belorusia, Ucraina, Moldova etc. in majoritatea farilor, unde au fost importate, se foloseau pen incrucisare cu animalele locale pentru formarea de rase no. ‘Animalele au culoare rosie cu diferite nuanfe, tip morfologic de ‘opt Constitujia este robust, temperament vioi, talia 130cm, torace adinc(65-69cm) si larg (42-4Scm), linia superioara dreapta si lati, uger tine dezvoltat, mai freevent sub forma de cupa, indicele mamar — 42 - 45%, mameloane cilindrice, corect amplasate. Productia de lapte constituie in medie pe rasi6776 kg lapte cu 4,22% grisime si 3,48% oteind. Masa corporal a vacilor este de 550-650 kg, a taurilor — pand ‘2 1000-1300kg. Rasa manifesta aptitudini pronuntate in productia de ‘ame; la ingrigarea tineretului se obfine spor zilnic in greutate 800-1000 #siun randament la sacrificare de pana la 57%. Rasa Rosie danezA este folositi pe larg pentru inerucigare cu alte ae de aceeasi origine pentru sporirea productiei de lapte, a inutului de grasime, ameliorarea — conformafie! corporale i lot pentru mulsul mecanic 5.4.2. Rase de taurine cu produefil mixte ‘2 cantonul Bema din Elvetia. onomice a suferit 1. Este originard dit , sub influenfa cerintelor ec id ‘cea ce priveste conformatia corporal, cloarea er imp indelungat accasth rast s-a folost att pt tage Produciei de lapte si care, et si pent ene ast “oye ju preferateanimalele cu capaciti bane de wectune, a imitate a secolului XIX activitatea Pro hin de selectie Scanned with CamScanner 24 jtura bine dezvoltata. Cp alele masive, cu osal d a rfen® mal, din punet de vedere economic, era ne rajonly “fe anit 30 ai secolului trecut cerinfele fafé de animalele aceste rae ¢ : Din aceasti perioad’ se prefera * schimbat din nou. i a Sm ec acl, BE Be eo z " . ai pro nt immental a fost exportata in aproape toate firile europenc pentru incrucisare cu rasele de came. Ca rezultat, se obfin metisi cu spor mare de erestere, carcasele au un continut mai mic de grisime. Rasa Simmental a fost folositi pentru ameliorarea animalelor locale si formarea raselor noi, practic, in toate farile europene. jn anii 60-70 s-a intensificat selectia in scopul obj animalelor de producfie mixti, care manifest producfii mari de lapte. in ‘aceasti perioada s-a inceput incrucisarea rasei Simmental cu rasa Red Holstein. in rasa Simmental se evidentiaz doua tipuri de animale: lapte- came si came-lapte, primul predominand in majoritatea farilor. Animalele se caracterizeaz’ prin conformajie armonioas, musculatura si osatura bine dezvoltate, formatul corpului dreptunghiular cu tinia superioara dreapta, constitutie robusta, vi te, fecunditate, stmitate bund. Are capacitati bune de adaptare (pana 1a 1800m), iduurile industriale. Manifes se intalneste este de 138-145 cm, capul mare, fruntea larg, mameloane de fom a Ugerul mare, bine prins, cu rezerve math reat corect (ig 59), Masaeyt ‘llitdrica, membrele solide, aplom® * taser de 900-12004 484 Corporalii a vacilor este de 700-750 ke, iat roductia de lapte ; ‘risime, iar la vacile eit Medie pe rasa est cu 44% bune penin Tu aut = 6637kg cu fe poisons Are api mrs) Me (viteza de muls 2,73kg/min., indicel® Este 0 rast care mani came, sporul zilnie, Iq nifesta capacitayi fo t ja de arte b roduc imensivi~ 1009." 8 FUME este ea 800g, iar le ings SRandamentul la sacrficare este de 52-60% Scanned with CamScanner 9. Vaca de rasa Simmental Rasa a participat la formarea mai multor rase de tip Simmental: Raa germand, Baljati austriacd, Baljatk romineascd ete Rasa Bruni alping (Schwyz). S-a format eu 200 ani in umm in gue munfiorAlpi din Elvetia, cantonul Schwyz, Provine din tence de ‘p rahice, a fost creaté prin select riguroasi a animalclor loccle in ait bune de exploatare. La inceput se folosea pentru lapt, cane si ‘ej. Mai tarziu selectia s-a efectuat in scopul reste product & lepte si came. Din Elvetia s-a rispandit, practic. in toate {iil Swopene si pe alte continente (America, Africa) Productia de lapte in Italia, Franfa, Austria, Germania, Elvetia este © 6391kg cu4,0% grasime si 3,3% proteine. in $.U.A., unde animolele a asive, cu tip de lapte bine exprimat, productia de lapte este de ©u 4,02% grasime, 3,54% proteine. Rasa eet alsin este O rash de tip morfo - productiv mixt mee cu un format corporal dreptunghiular, talia le vaci — la tauti~ 146em. Masa corporali la vaci este de 600-650 kg, la ‘1 ~900-1000kg. joara dreapt, crupa Capul este: scurt, fruntea larga, linia superioar’ Parag, F “2. 3 musesloasi, torso ane (7-Sem) ek 2 {2 'abdomenul votumi 10s, ugerul este mare, bine atas fait slandular—dezvoltat, pti capac este brund de di “ciate bund de adaptare. ee ‘Scanned with CamScanner S AN aa SA 10. Vaca de rasa Schwyz Fig Se caracterizeaz prin precocitate mijlocie (varsta primei fatari - 20 huni) si longevitate productiva bund (8-10 ani). Productia de cane este bun, tineretul ingrasat realizeaza la 12 | kg, la 15 luni ~ 450kg si la doi ani sacrificare variaza de la 50 la 60%, si starea de ingrisare, luni masa corporal de 350 ~ de 580kg. Randamentul la in funotie de varsta, masa corporalé 543, 3. Rase de taurine SPecializate in productia de carne ta wean xis tS format in comitatel Hereford (Tara Galle?) Shorthom, Red Pott ecifarea taurinelor locale cu rasle Dev anim; . leen i de fore NS Posie as” ABEUS. Le rime tana de, ilor 7 manual a vac ; ‘Mulgere? wutin utilizat fn ferme si comple, ual e5te PO mbolndvire & ugerului. Uneor se mae iin cut zile dupa fatare, ¢ Primelor ia jipsa de enerzic etc.) si in gos > h _(lipse 2 rceperea mulsului, se pry unit ), inainte de Mr Prog 0-3 vee dd (40-45° C) si se sterge Cu un proso cu apf cal 1 necesar ~ operatic ce urgenteazg 5% refia Iaptelui si reduce durata mulsulyj, mulsului ‘mecanic, nu SC recomanda a pregati in a ale vac pentru a evita “efinere in iit? 7 peruli trebuie st dureze nu mai mut proce de CENTS pte, find foarte infectate cu Dace, s my se doe ncepe proces de mulgere propria, at Modee de mulgere manualé ~ mulgeres y= “eu degetele”. Realizarea mulsului poate g (sertul anterior drept si anterior stang), laterala (sfeul smal (eri reps) sau pe diagonal (etl antsy 1 posterior sting. ies, se recomanda a se practica mulgeres pe . Mulgerea trebuie efecws inacelayi imp cu sfertl fn general, mai diagonal, cea laterali nu este de dorit repede (in 5-7 min) si deplind. Prelucrarea primar a laptelui Laptele,imediat dupa mulgere, este supus unui tratament speci coe me det scop menfinerea caracteristicilor de lapte proaspat pint ars pretearea Ii in alte produse lactate, lol concn al laptelui consti dintr-un sir de opel tailor come CUE i eare_ contribu Ia imbuniii ‘Tratamentul . efetueaa in ondingg aptelui obsinut de la animalele sinftoss Reeen ea tee umntoare: ; rin cinerea Cantitatva a produetiei de lapte. Se realize! ETI de vac, festival fee Catt de Tapte objinute de Ta 0 “8 ‘divide. fn acest gag 3° Intimate int-un grajd 208 Pec 3 Condua ge oo SEV diferte contoare de laps Nl terminarea mupagy.” imal mulsului mecanics Sj Receptionarea cantitaiva 4 I Scanned with CamScanner t ote : is 4 me refectuath 9 dup lta sau chi eine a mefie d : ylucere. ne : ie de tehnologia Curitiren Inptetul de impuriti(t meeanice, in 7 gel animatului, corp, ete. in lapte pot Procesul mutsului a . nimeri particul ‘aul, pra §i CU cle, © eantitate enoomt de baer de sett , pi vie imediat Hnliturate, Accastd procedurt se realizenr’s 5 wee pinta stat de material fia, tn ealege polars ye soni tifonul fm eleva statu, fltrele din vata, mated Satie de culoare albA (Invsan, capron, etc.) Cele mai efciente ne rterialele sintetice, find considerate mai durable si mai igienice {In cazul mulsului manual sau mecanic in caldari, filtrarea se cfesweazi la virsarea laptelui in rezervoarele de recepfie, folosind

    You might also like