Capitolul 3 Analiza in freeventa a zgomotelor si vibratiilor 3.6 Cazuri particulare de spectre (continuare) Reprezentarea terporala a sernnalUu Reprezentarea terpolala a serrnaluiui 105 he oF 0s Son ca Eoos- Eos ap PT ap Geren dso acien fica oe mp3] i mp [5] Spectul pera dele N esentioene Spectr pentru cee Wesentinene 207 | = =, Ens Ene Boa | 2a Baz] Bez O00. + + 1 0,0 ht + 7 a 6 100 150020 jehveta be recent Spal eeta tee Werantnene spect pent cee W esantene 7 «©+———J 304 = ga Be Bw ex. 30 2205 220 2 | Fo Ss 10 1s ztho 3 ste 10 isto 2000 recent el recente a) Somnal enmonic Figure 3.8 Cazuri ©} Semnal thunghiular patticulare de spectre [3]Reprozentarea terporala a sernnaluul 30) Reprozentarea temporala a sermnaluiti he 08 os. Bop $0 Eos Eo “10>, | t : “10-4 | : . Timp [5] Tap, is} : Spectral petra cei N esantibane spectid pentru coal exantioane 90. 09 Ecc Eos Poa 2 of 3 ow Boz | Boz i oot ttf ii 00+ bitaiay 6 so 1m iso ato 6 100 15002000 recent cena fel spect pertiu cee N esantiand SR pert GPN esantoane 7 ge gaygj—|— pot 249 2x7 ex Za 22 + LH Po { ot {HH H ory + 1 o J 1 3 sw isto 1590 ao 3 slo rao isto 20b0 Freeents [el recente c}/Semnal dregtiiahiuiar d) Semnal ferastrau Figure 3.7 Cazuri particulare de spectre [3]Reprozentarea terporala a sernnalUul Reprozentarea temporala a sermnaluiti 1s ——— 110% s0--f— |— = =o Zu NM = $ oe $ 004 Bos-| 4 = Eos a0 18, | ' , a0 ' . mpi) “inp spect pertra cee N esantivane Spectr pentru coal esantiane 004 a0: Eos = Bo 2 Boz z oot} —_t___, a 6 a tco0 1500 anbo @ Sib t000 18000 Frecventa [Hz] ‘Precventa [Ho] spect pertiu wee N esantinend stad pert PN esantoane on af] ee Bao 220 { a io _ oh af . . " 1 Spyies 1st Halo 3 sto 1050. isto 2000 Frecents [el reciente! 8) Semnal compl is iin cous semnale sinusoicae f] Sernnal aleatoriu Figi'a 3.8 Cazuri patticulare de spectre [3]3.7 Functia de transfer Denumire alternativa: raspuns in frecventa al sistemului. YW) ae 17) H(f): unde: H(f) este functia de transfer; Y(f) este spectrul de frecvente al semnalului de iesire variabil in timp y(t); X(P) este spectrul de frecvente al semnalului de intrare variabil in timp x(t) x) wo Rape oe Hi xD xe. Intrare —Caracteristicile sistemului lesif> Figura 3.9 Marimi care intervif)in studiul réspunsului in freevent’ [1] Spectrele de frecventa ale seninalelor de intrare si de'lesire sunt date de relatille: X(f)= Jee ar (3.18) Y(/)= fr@)-e ae (3.19) Raspunsul unui sistem mecalic sub actiunea unei perturbatii aplicata la intrare (numita excitatie) depinde Ge caracieristicile proprii ale sistemului, cum ar fi functia de raspuns in frecvenitzi in general, lajintrarea unui sistem vibratoriu se aplicd o forté perturbatoare, iar réspunsul_sistemului, poate fi reprezentat prin fort, acceleratie, vitezd, sau deplasareCapitolul 4 Propagarea oscilatiilor mecanice. Unde sonore 4.1 Generalitati, definitii Importanta cercetarii zgomotului Zgomot ‘Surs’ sonora Mediu elastic Unde sonore progresive Propagare Vitezi de propagare; obs. Unda acustica Condifii esenfiale pentru perceperea zgomotulu! Se face ipoteza c aerul este un mediu izotrop, omogen $i celBipu prezinté zone de absorbiie locala Modul in care se poate genera onda sonord ca urmare a vibratiei armonice a unui piston, amplasat intr-o zona anu cllindru deschis la ambele capete si umplut cuaer: pozitia‘extrema spre-stanga (AW) c=viteza de propagare pozilia extrema spre dreapta (A,) piston oo NTT] UT i cniscare, | IH exopeseres Aa aasin( MBL LAL directia migearii - tub pistonulu Figura 4)4. Transformarea vibratiilor in unde (dupa [24]) Front de Unda Fropt de unde plane Lungime We und’ 4 Timpul necesar undei sé parcurga 0 lungime de und& L@gea de miscare armonica a pistonului are forma: 4 sin at (4.1) hegatura dintre lungimea de unda si perioada este data de relatia ° a=e-T = [m] (4.2) f unde c [m/s] este viteza de propagare a undei prin mediul elastic. 5Viteza sunetului in diferite medii elastice: Tabelul 4.1 Viteza sunetului in diferite medii elastice (dupa [43]) Material sau mediu Viteza sunetului [m/s] Aer (10° Pa, 20°C) 6 ‘Apa (10°C) Cauciuc (In functie de duritate) | 60 + 1500 Aluminiu 5100 5000 4.2 Caracteristici ale campului acustic camp acustic Puterea sonora P [W] - cea mai importanta caracleristica @bSd\utd a unei surse sonore este Densitatea de energie a unui camp aéllstic, D f/m] Presiunea acustica, p [Pa] D [im] (43) pee unde p,,[Pa] este presiuned)acustica)eficace, iar p [kg/m*] este densitatea mediului elastic. Intensitatea acustica, )\i/in’] - depinde de tipul c&mpului acustic - liber sau difuz Campul difuz CampulJiber Int@nsitate@lacustio# intr-un cmp difuz: Win] (44) pec Infensitatea acustica intr-un cmp liber: ie fine] (45) Produsul p-c [rayl] reprezinta impedanta acusticd a mediului. 6Caracteristicile zgomotului receptionat intr-un anumit punct al campului acustic depind, printe altele, de puterea acustica a sursei; - pozitionarea receptorului fata de sursa sonora; - absorbtia mediului acustic; = neuniformitatile mediului; - absenta sau prezenta vantului; - gradientii de temperatura si umiditate; - caracteristicile de reflexie, refractie si difractie ale mediului respectiv. 4.3 Clasificarea si propagarea undelor sonore - dupa tipul frontului de unda: © unde plane progresive, © unde sferice progresive ©. unde cilindrice progresive. - dupa tipul sursei acustice © surse plane (care genereaza unde plahe progiesive), © surse punctiforme (care genereaza unde sferide» progresive) — exemple: © surse liniare (care genereaz unde cilindrice progresive) - exemple: 4.3.4 Unde plane progresive Exemplu: migcarea armonica a/pistonului intr-un)iub, figure 4.1 Ipoteze: cilindrul este infinit lung si deschis la ambele capete; aerul din interior este izotrop, omogen si nu are ambrtizari (absorbfii) locale; migcarea pistonului se face fara frecare Viteza pistonului corespunzatsare frontiljuile unda la momentul t si la pozitia x = 0 are forma: vy, (00 ‘ag COSA (48) unde Vins este valoarea maxima a vitezei pistonului, iar w este pulsatia vibratiei pistonulu Viteza pistonului corespunzatoare frontului de unda la momentul f si la pozitia x are forma: iG :) (47) Vg O80 1 = e infpucdt miscarea pistonului care a generat acest front de unda s-a efectuat mai devieine, decalarea in timp find: o-* (48)Presiunea acustica pe frontul de unda la momentul ¢ sila pozitia x are expresia: Het)~ per cool =) (4.9) Valoarea maxima a presiunii acustice are expresia: Passe = PO Vana (4.10) [poteza suplimentar’: aria transversala a cilindrului este egala cu unitalee: 1 = P= ct pe lungimea tubului (4.11) Undele sonore plane progresive sunt foarte putin intalnite in activitatea industriala. 4.3.2 Unde sferice progresive Ipoteze: puterea acustica P [WJ]; sursa sonora ar@\o mig@ape.vibratorie armonica, Rezultate: zgomotul este armonic; fronturile de unda sferice sunt eshidistante. Figura 4.2 Propagarea undelor sferice (dupa [24]) : Podge Pe Spi BP (412) pe dar Obsétyatie: din relatille (8.12) rezult& c& presiunea acustic’ depinde invers proportional cu distanta pana la sursa de zgomot. Densitatea de energie acustica este: De? (4.13) Spree Observatie: cand raza r este foarte mare, atunci fronturile de unda sferice tind s& devina plane.Pp a7 (4.14) Intensitatea acustic’ variazé invers proportional cu patratul razei 4.3.3 Unde cilindrice progresive Puterea acustica a sursei liniare = puterea unitatii de lungime a sufsei acustiée, P [Wim] Sursa liniar avand puterea P [WV/m] RY LB iy) SW BS SZ, Ye, Suprafata A Suprafalal2a Suprafata 9A, Figura 4.3 Dispersia sufetului proyenit dela o'Sursé liniara (dupa [24]) (4.15) © Qarel Intensitatea aoustica a frGntulbi cilindlie de und& variaza invers proportional cu distana fata de surs@acuslica linia Obseryaitie: