—INTRODUCERE — 1.Obiectivele cursului 2.Competente conferite. 3.Structura cursului. ‘i 4.Cerinfe preliminare. Discipline deservite. §.Durata medie de studiu individual... 6.Evaluarea..... 4 1. OBIECTIVELE CURSULUI. Obiectivul general al cursului: = formarea culturii juridice a viltorilor jurigti, transmiterea conceptelor si principiilor fundamentale ale dreptului, dezvoltarea puterii de analizé a studentilor, precum si folosirea corecta a judecafilor logice in interpretarea normelor de drept; - studentul s& cunoascd si sa inteleaga nofiunile de baz ale dreptului roman, terminologia juridica, creatie a romanilor, precum si nofiunile de baza cu privire la periodizarea dreptului roman; ~ studentul s4-si formeze si dezvolte capacitatea de analiza si sintez’, precum si abilitatile de a aplica corect cunostintele teoretice acumulate pentru solutionarea problemelor practice sia spetelor din materia dreptului privat roman; - promovarea relatilor inter-umane bazate pe lege si valori morale, manifestarea unei atitudini responsabile si pozitive fata de profesia de jurist, constientizarea de catre student a rolului juristului de-a lungul istoriei, a importantei conferita acestei profesii intr- un stat de drept pentru o bund dezvoltare a relatillor sociale. Obiectivul specific al cursului: ~ studentul s&-si insugeasca cunostintele din domeniul dreptului privat roman in stransa conexiune cu cele din domeniul dreptului civil deja studiate astfel incat sa fie capabil sa infeleaga corelajia dintre dreptul roman si dreptul roman; - studentul sa fie capabil a selecta si a aplica corect metodele i principille de baza ‘nvafate in solutionarea problemelor practice si a spefelor de drept privat roman; = studentul s& poata aplica cunostinfele dobandite prin solujionarea unui caz practic, realizarea unor eseuri, comentariul unor solutii imbratisate de practica judiciara romana, comentariul unor texte juridice romane. Evident, prezentul suport de curs, datorita limitarilor de intindere, este insuficient unei depline aprofundé materiei dreptului privat roman, astfel incat, pentru optime rezultate ‘in cadrul activitatii lor profesionale in calitate de studenfi, acestia ar trebui sa recurga sila una sau mai multe din lucrarile recente indicate in bibliografia aflata la sfarsit. 2. COMPETENTE CONFERITE Dupa parcurgerea materialului, fiecare student va fi capabil: ~ s& explice terminologia juridicd latina, creatie a romanilor, sa infeleaga sensurile proprii fiecarei categorii si fiecdrui concept juridic, sA stpaneasca principiile fundamentale si regulile de drept; - 8 descrie institufile juridice romane in procesul aparifiei si evolufiei lor istorice, s& Surprinda relate dintre categorie gi conceptelejuridice, precum ssa deceleze raportul dintre diversele institutii care alcatuiesc domeniul dreptului privat roman, sa explice determinarea de tip dialectic dintre baza economica a societatii ‘romane si suprastructura juridica a acesteia, determinare valabila de-a lungul intregii istorii a societatii umane, respectiv sa infeleaga evolufia istorica a institufllor de drept roman in funcfie de condifile sociale, economice $i police; - sa rezume confinutul si semnificatia institutilor juridice moderne, s& puna in aplicare metodologia necesara clasificarii si calificarii conceptelor juridice modeme, s8-si perfectioneze discursul juridic, in sensul exprimérii corecte si fluente in limbajul juridic em mony DREPT ROMAN I 7INTRODUCERE (capacitatea de a percepe gi utiliza limbajul juridic bazat pe terminologia latina), s8-si dezvolte arta de a rafiona in drept; ~ sa interpreteze in mod corect textele juridice romane si orice text juridic in general, precum si s&-si coreleze cunostintele teoretice cu abilitatea de a le aplica in practica, inolusiv prin solufionarea unor spete privind aplicarea principiilor roman; - 88 constientizeze importanta dreptului privat si s4 manifeste o atitudine responsabila fata de pregatirea continua, cunoasterea operativa si aplicarea corespunzatoare a unor noi acte normative, inclusiv'a modificarilor celor existente, precum si a jurisprudenfei din materia dreptului civil - condifi indispensabile pentru o abordare corecta, ca practician al dreptului, a nenumaratelor situatii concrete in lumina Noului Cod Civil. RESURSE $1 MIJLOACE DE LUCRU: y jormelor dreptului J Pentru parcurgerea cu succes a materiei in vederea dobandirii competentelor specifice fiecarei unitati de invatare, fiecare student va trebui sd defing si sd intrebuinteze efectiv lucrarea: Justiniani institutiones - Institufile lui lustinian (traducere si note: V. Hanga, M. D. Bob), Bucuresti: Editura Universul Juridic, 2009, precum si lucrarea: C. Murzea, S.-D. Schiopu, A. Bianov, Crestomafie de texte juridice latine, Editura Romprint, Brasov, 2006, 3. STRUCTURA CURSULUI. Temele sunt urmatoarele: Unitatea de invatare 1: Diviziunile si trasAturile dreptului privat roman; Unitatea de invatare 2: Privire istoricé asupra organizarii de stat a Romei si a organizérii sale sociale; Unitatea de invatare 3: /zvoarele dreptului privat roman; Unitatea de invatare 4: Opera legisiativa a lui Justinian; Unitatea de invatare §: Nofiuni introductive privind procedura civilé romana, Desfasurarea procesului in sistemul proceduriilegisactiunilor; Unitatea de invatare 6: Procedura formulara. Procedura extraordinaré; Unitatea de invatare 7: Persoanele - capacitatea juridicé, Sclavil. Camenii liberi; Unitatea de invatare 8: Dezrobifi. Oamenii liberi cu 0 conditie juridicé special. Colon Familia roman. Puterea périnteascd, Unitatea de invatare 9: Casdtoria. Adoptiunea si legitimarea. Emanciparea; Unitatea de invatare 10: Capitis deminutio, Persoana juridica. Tutela si curatela; Unitatea de invatare 11: Bunuri. Clasificarea lucrurilor. Posesiunea, Nofiunea proprietafi Formele primitive de proprietate; Unitatea de invatare 12: Proprietatea quiritara. Forme de proprietate in dreptul clasic; Unitatea de invatare 13: Dobéndirea proprietatti; Unitatea de invatare 14: Sancfiunea proprietéfi. Drepturi reale asupra lucrului altuia 4, CERINTE PRELIMINARE. DISCIPLINE DESERVITE. Find 0 materie de anul |, semestrul |, nu exist cerinfe preliminare. Studiul disciplinei influenteaz major demersurile de insusire a cunostintelor in domeniul tuturor ramurilor dreptului privat, si cu precadere ale dreptului civil. 5. DURATA MEDIE DE STUDIU INDIVIDUAL. Timpul necesar estimat pentru infelegerea institufillor si mecanismelor juridice cuprinse in cele 14 unitati de invatare este de 28 ore, timp consacrat cu atentie concentrata; timpul necesar parcurgerii fiecarei Ul in parte fiind in medie de 2 ore de studiu individual. lll 6, EVALUAREA, Nota finala este formata din 100% examen scris. 8 INTRODUCERE IN DREPTUL ROMAN— CHESTIONAR EVALUARE PRERECHIZITE — ‘Nu este cazul, fiind o materie de sem. |, an. DREPT ROMAN~Unitatea de invatare 1 — DIVIZIUNILE §I TRASATURILE DREPTULUI PRIVAT ROMAN 4.A.Introducere. 1.2.Competente. 1.3.Diviziunile dreptului roman... 1.4.Periodizarea dreptului privat roman 1.5.Trasaturile dreptului privat roman 1.6.Rezumat 1.7.Test de evaluare. -- 1.1, INTRODUCERE. Aceasta unitate de invajare urmareste familiarizarea studentilor cu aspectele teoretice si practice ale diviziunilor dreptului roman. Astfel, student vor fi introdusi in studiul unor ofiuni fundamentale precum cele de ius naturale, ius gentium si ius civile. De asemenea cursanti vor fifamiliarizati atat cu periodizarea dreptului roman, c&t si cu aspectele teoretice i practice ale trasaturilor dreptului privat roman _ 1.2, COMPETENTE : b + 88 explice terminologia juridic’ latina, creatie a romanilor, s& identifice sensurile propni fiecdrei categorii gi fiecarui concept juridic, sa stapaneasca principille a fundamentale si regulile de drept; + dezvoltarea capacitati cursantlor de a delimita elementele specifice fiecdrei nofiuni prezentate tn aceasta unitate de Invatare, c&t gi de a decela raportul dintre acestea; + s& explice gi sd interpreteze diviziunile dreptului roman, precum si tréséturile dreptului privat ‘roman in lurnina periodizari juridice a dreptului privat roman, Durata medie de parcurgere a acestei unitafi de invatare este de 2 ore (timp consacrat cu atentie concentrata), 1.3. DIVIZIUNILE DREPTULU! ROMAN. IUS NATURALE, IUS GENTIUM siIUS CIVILE. IUS NATURALE (dreptul natural): dreptul comun tuturor finfelor (atat oamenilor, cat gi celorialte animale) — natura invata pe toate filntele acest drept (.dreptul natural este dreptul pe care toate fintele au deprins de la natura’, |.1.2.pr.) — drept comun tuturor viefuitoarelor, in timp ce dreptul ginfilor este ,dreptul pe care ratiunea naturala ba randuit intre tofi oamenii este respectat deopotriva de toate popoarele si se numeste dreptul ginfior” (11.2.1) + ,dreptul natural, care este in mod egal respectat de toate popoarele, find randult de 0 provident ‘diving, rémane necontenit trainic si neschimbat” (.1.2.11.). 2. dreptul gnflor: crept intemajjonal pubic» dreptl care reglementoazirelale dno state: sens rar in textele juridice, dar care apare des la istoricul Titus Livius in legatura cu epoca veche a Rome 3. dreptul ginfilor: drept intemational privat — drept care reglementeaza raporturile de drept civil Intre cetajenil romani si straini (nu era nici dreptul strainului, nici dreptul roman, cu un al trellea sistem de drept), dreptul pe care trebuie sé-1 aplice judecdtorul pentru a rezolva procesele intervenite Intre stil (peregrin) 91 cetdeni romani, crept care uerior a terminat prin a f Yolo chiar de romani in telatile dintre ei. Ex. sclavia, desi este conforma cu ius gentium, totugi este contrara lui ius naturale. = originea lui lus gentium: pare s se fi nasout cu ocazia targurilor din Roma —» romani venind tn contact cu strainii, in special cu greci, au trebuit s& utlizeze forme de drept adeovate pentru a DREPT ROMAN uDIVIZIUNILE $I TRASATURILE DREPTULUI PRIVAT ROMAN raspunde necesitatlor economice intrucat ius civile nu se aplica sti international privat s-a dezvoat odata cu dezvoltarea relatilor comerciale. 242 L.e.n.: romanii au creat un magistrat special, pretorul peregrin (praetor peregrinus), pentru organizarea proceselor cu strainii — in aceasta jurisdictie ar fi aparut si s-a dezvoltat ius gentium roman. I ins occupatio (ocupatiunea) este o institufie de ius gentium cunoscuta de romani din cele mai stravechi timpuri ~ [a origine comertul avea loc intre ginti diferite, astfel ca s-a nascut un obicei nejuridic pentru a reglementa aceste raporturi de natura comerciala, raporturi care ulterior au avut loc th targuri Intre cetaeni si straini —» ius gentium cu timpul a fost integrat in dreptul roman, inlocuind in practic vechiul rept quiritar (dreptul cetatenilor romani — prin ius gentium se intelege ambele ramuri al dreptului international (public si privat) —> au origine comuna: obiceiul nejuridic din comuna primitiva —» obiceiul nejuridic dintre ginfi, odata cu formarea statului, devine un drept intre state, un drept al gintllr: ginta (nu totalitatea celor care descind dintr-un strémos comun) = popor cu care Roma avea relat IUS GMVILE (creptu cli): dreptul_ comun tutor, cetalenlor unui stat (crept, destnat 98 reglementeze In mod exclusiv raporturile dintre cetatenii romani: dreptul oviritar)— stabil de fiecare popor: nici nu se deosebeste cu totul, dar nici nu se aseamana in toate cu ius naturale gi jus gentium = ori de céte ori adaugam ceva sau inlaturém ceva din dreptul comun tuturor, facem un drept propriu, adical ius civile. (1). = romani, cénd zic ius civile, fara s& adauge numele vreunui popor, infeleg dreptul lor propriu (zvoraste din: consuetudo, plebiscita, lex, senatusconsulta, constitutiones principium, edicta si Tesponsa prudentium) — agadar ius civile este opus atat lui ius naturale, cat si lui ius gentium, ani cle era a crghe un creot sie, rauros al format (a, orgie oman ru recunegtany strainilor nici un drept iar orice strain venit la Roma c&dea in sclavie), In timp de ius gentium era flexibil, echitabil gi lipsit de forme solemne — ius gentium, dintr-un drept destinat strainilor si raporturilor lor cu romani 8 ajuns un drept comun gromarior sl peregrnior, plea siunora gi akora IUS CIVILE §1IUS HONORARIUM. IUS CIVILE (dreptul civil): are un sens mai restrans —» arata dreptul izvordnd din consuetudo, lex, plebiscita, senatusconsulta, constitutiones principium gi responsa prudentium, dar nu si edicta, adica desemneazé intregul drept roman indiferent din ce surse a izvorét, cu exceptia edictelor magistrafilor. ius gentium ca drept iUS HONORARIUM (dreptul onorar): este dreptul izvorand din edictele (edicta — programe relative la activitatea magistratilor in timpul functiunii lor) magistrafior care au ius edicendi, = la romani magistraturile se numesc honores, intrucat erau onorifice —> dreptul stabil de ‘magistra{i se numeste ius honorarium — se subdivide in = ius praetorium (dreptul pretorian): ius honorarium izvorand din edictele pretorulu. = lus aedilicium (dreptul edilcian): ius honorarium izvorand din edictele editor. = ius honorarium, in special dreptul pretorian, a fost creat pentru a ajuta, a completa sau a indrepta privilegiul cuprinde ceva pozitv. {NV dispensa: opreste ca dreptul sa se aplice tntr-un caz anumit (acordaté de regulé de senat) > dispensa cuprinde ceva negativ 1.4. PERIODIZAREA DREPTULUI ROMAN. PERIODIZARE ISTORICA: regalitatea: 754/753 L.e.n, (fondarea Romel) ~ 510/508 1.e.n. (244 R.F.) (fondarea republic = republica: 509 Le.n. - 27 f.e.n. (fondarea imperiului de catre Octavian). = Imperiul: principatul: 27 f.e:n, - 284 e.n. (fondarea dominatului de catre Diocletian). Slominatul 284 — 865 (moartea i lustinian). PERIODIZARE JURIDIC/ = epoca veche — vechiul drept roman: 753 Le.n. - sec. I .e.n. = epoca clasica — dreptul clasic: sec. | ie.n.- 284 e.n, = epoca postclasica — dreptul postclasic: 264 ~ 565. 1.5. TRASATURILE DREPTULUI PRIVAT ROMAN. ‘TRASATURILE DREPTULUI PRIVAT IN EPOCA REGALA: — formalismul si rigiditatea caracterizeaz4 vechiul drept roman — form ul constituia, de altfel, poate cea mai importanta trasatura a vechiului drept civil roman, astfel ca pentru incheierea unui act Juridic se cereau anumite solemnitati, pronuntarea anumitor cuvinte, schitarea anumitor gesturi. — formalismul juridic se explica prin forta credintelor religioase in epoca veche gi prin nivelul sczut de dezvoltare al fortelor de productie. = nici nu se poate vorbi de un fenomen juridic distinct de cel religios anterior alungairii regilor. —_in epoca regala actele juridice erau rare intrucét productia de marfuri si schimbul se gaseau in cea mai rudimentara forma. — necesilatea unor formaltati care $8 dea valoare juridica conventilor nu constituia piedica in ceea ce priveste Incheierea acestora, Intrucat asemenéa acte erau rare —» formalismul jurdic avea 0 serie de avantaje, respectiv la incheierea actelor juridice atragea atenia parfilor asupra confinutului conventiei incheiate gi in consecinta asupra indatoririlor care rezultau din actul incheiat —» martorii care luasera parte la indeplinirea unor asemenea formalitati puteau, cu mai multa usurinta, s4 refaca din memorie elementele constitutive ale conventiei si astfel sé lamureasca instanja de judecata daca intre par{i ar fi zbucnit vreo neinfelegere privind actul pe care Lau Incheiat. — formalismul find sistemul de drept in care vointa omului ca s& produca efecte trebuie sa fie ‘exprimata In anumite forme obligatorii —» aceste forme puteau consta In: intrebuintarea unor cuvinte solemne ca cuvantul spondeo fn actul numit sponsio; prezenta magistratului ca de exemplu la in iure rezenta unor martori ca in cazul mancipatiunil; prezenta autoritatilor religioase ca in cazul pontifex maximus in cel mai vechi testament roman; prezenta adunarii curiate ca in cazul celui vechi testament roman si al adrogatiunii, prestarea unui jurémént ca In cazul celor mai vechi obligatii contractuale. = dreptul, mutt timp in epoca veche romana, nu a fost accesibil oricul —> numai patricieni, prin preofi numiti pontifi detineau stiinta dreptului + numai ei cunosteau regulile la care trebuia supus un act pentru ca sa fie valabil, numai ei stiau regulile care trebuiau sa fie respectata pentru a valorifica un drept in justitie —» pentru plebe dreptul era o stiint4 misterioasé —+ pontifii care erau recrutati numé dintre patricieni interpretau dreptul potrivit intereselor lor si in detrimentul plebeilor, oricnd puteau s& declare nul un act invocand un viciu de forma. INTRODUCERE iN DREPTUL ROMAN 13DIVIZIUNILE $I TRASATURILE DREPTULUI PRIVAT ROMAN = astfel se explicd de ce unul din obiectivele luptei de clas a plebei a fost publicarea, adica facerea cunoscuta a dreptului: publicare care s-a facut In doua faze: redactarea legii celor XII’ Table, adica codificarea dreptului privat consuetudinar, si divulgarea, adicd facerea cunoscuta a formulelor (termenilor) legisactiunilor gi calendarulu. din formalism au decurs o serie de principii, ce au primit atenuair in epocile urméitoare: — principiul interpretériiIterale se manifesta prin faptul c& actul nu trebuia infeles in raport cu voinja celui care La facut ci respectandu-se termenil actului ~_prinoipiul simetriei sau al corespondentei formelor prevedea cé un act formal trebuia desfintat cu aceleasi forme cu care a fost facut dar aplicate invers — in vechiul drept roman plata nu avea ca efect stingerea obligatiei, deoarece, potrivit principiului de simetrie, 0 obligafie nu se stinge decat printr-un act formal simetric celui prin care fusese creat, un act de aceeasi natura insa in sens invers. — principiul unilateralitat, actului: orice act formal este unilateral, adica creeaza obligafii numai tn sarcina uneia din parti — vanzarea in vechiul drept roman avea loc prin doug stipulati, prin doua contracte formale, cacl printr-unul se creeaza obligatia vanzatorului de a preda lucrul, iar printr-alta obligatia cumparatorului de a plati pretul. = potrvit principiului oraltafi actelor toate actele formale din vechiul drept roman sunt orale —> principiul oralitati actelor constituie 0 caracteristicd a sistemului juridic roman tn antiteza cu dreptul oriental care cunoaste inscrisul pentru constituirea celor mai diverse raporturi —> antiteza intre aceste doud sisteme se exprima prin dictonul: ,Roma vorbeste orientul scrie*. = potrivit principiului simplitati actului juridic un act nu poate crea decat un singur raport juridic —> ‘nu se poate printr-unul si acelasi act transmite proprietatea si In acelasi timp a crea anumite obligatii in sarcina celui care transite proprietatea, ca de exemplu obiigaiia de garantie (obligatia de a raspunde de evictiune si obligatia de a réspunde pentru vicile ascunse) — fiecare act nu e destinat decat pentru un singur scop juridc. ~ in ceea ce priveste caracterul religios dreptul roman la originile sale dreptul se confunda cu religia: de exemplu patricienii In lupta contra plebeilor le reprosau lipsa de religie, ei avand alti zei decat. ‘cei dintéi > intrucat magistrati, la orice act important al vieti publice, aveau dreptul si datoria s8 consulte vointa zeilor, ei sustineau c8 magistratul plebeu nu numai c& nu ar fi putut afla vointa zeilor, dar consultarea zeilor de catre un plebeu ar fi fost 0 jignire adusa divinitagi —- acela care afla vointa zeilor era magistratul care prezida adunarea poporulu: prin urmare presedintele adunarii putea oricdnd ‘sd inlature pe candidatul plebeu sub cuvant ca zeii dezaproba alegerea sa. = _jurisprudenta romana timp de aproape 300 de ani, in intervalul dintre secolul VI 1.e.n. data cand ‘se nagtere statul roman gi 304 T.e.n. data cand se divulga formulele legisacfiunilor (termenii acfiunilor leg) $i calendarul (ilele cand ‘se putea intenta o acfiune a legi) are un caracter pontifical urisprudenta sacra). — opera de interpretare a dreptului era indeplinité de pontifi care tineau In secret atat metodele de interpretare, cat si modul cum anterior fusese rezolvate diferite cazuri practice —» ei erau depozitari dreptului cutumiar — in acest mod plebea era finutd In necunoasterea dispozitilor juridice pe care patricienii le aplicau potrvitintereselor lo. = confuzia dintre drept si religie se observa in modul cum romanii defineau cutuma (obiceiui), in sfera nojiunii ei intrand si ceremonille religioase, de asemenea in felul cum defineau dreptul (Celsus: sdreptul este stiinta a cea ce este bun si echitabil’) si stinta dreptului (Gaius: ,Jurisprudenta (stinta ‘reptului] este cunoasterea lucrurilor divine si umane, stinta a ceea ce este drept si nedrept’) = laicizarea dreptului incepe odata cu impaitirea atributilor regelui intre consull si rex sacrorum, moment ce marcheaza prima distinct intre ius (normele juridice) gi fas (normele religioase). TRASATURILE DREPTULUI PRIVAT IN TIMPUL REPUBLICII = formalismul si rigiditatea vechiului drept roman nu mai corespunde transformarilor ce au loc tn timpul republicii —»'in special comertul este stanjenit de formele excesive impuse de normele de drept ce guvernau actele juridice necesare tranzactilor comerciale. = vechiul principiu al formalismului cedeaza tot mai mult in fafa consensualismului, ca urmare a promovarilideli de buna-credinfa gi a celei de echitate — aceste noi idei impun Indeplinirea celor promise prin actul juridic in spirtul si intentia parflor contractante. — intrucat cultivarea formei in dauna fondului avea drept consecin{ un sumedenie de inechitaj, in timpul lui Cicero devenise proverbiala expresia ,respectul cel mai mare al formei duce la cea mai mare nedreptate’. principille deduse din formalism au suferit o serie de atenuari: — principiul interpretarilterale permitea comiterea a numeroase ingelaciuni — o parte nu executa obligatia sa prelevandu-se de termenii contractului desi vointa pairilor fusese alta — se ajunge treptat jn epoca clasica la un alt principiu cu totul opus celui precedent, interpretarea actelor potrivit voinfel parfllor, principiu care desi capata o larga aplicare totusi niciodaté nu ajunge sa Inlature cu totul principial interpret literale —- noul principiu e formulat astfel de jurisconsultul Paul: ,s-a decis c& in trebuie s& se aiba in vedere mei curand vointa pérjlor contractante decat termenil’. in epoca clasica se admite ca o obligate Iuata in forma solemna sa nu fie stinsa printr-un act contrar ci prin plata, adica prin executarea prestatiei de catre cel obligat, deci nu se mai aplica principiul simetriei sau al corespondenfei formelor — pe la sfarsitul republici, ‘plata a devenit prin ea insasi liberatorie, fara s mai fie nevoie de formele solemne. 4 INTRODUCERE IN DREPTUL ROMANDIVIZIUNILE $I TRASATURILE DREPTULUI PRIVAT ROMAN = prin aparijia contractelor consensuale s-a redus mut campul de aplicare al_principiului Unilateralitati actului > astfel vanzarea devine contract consensual generator de obligafi atat in sarcina cumparatorului, ct si a vanzatorului. = pe la finele republic principiul oraltati actelor este alterat deoarece apare contractulltteris (prin Insoris). = nici principul simplitati actului juridic nu mai e respectat in dreptul clasic —> un act poate produce mai multe efecte juridice: mancipatiunea, de exemplu creeaz’ dous efecte juridice intre alienator (cel care instraineaza) gi achizitor (cel care dob&ndeste): un efect real intrucat transmmite proprietatea si un cefect personal intrucat creeazé obligatia de garantie (in vechiul drept roman obligatia de garantie nu era un efect al mancipafiunil, desi decurgea din ea, ci avea un fundament delictual). = 0 caracteristica a dreptului privat roman este caracterul conservator > prin caracterul conservator se infelege tendinta pe care o prezinta dreptul privat roman de a ascunde sub forme vechi noile institut create de necesitatle mereu in schimbare. = caracterul conservator prezinta anumite aplicati, dintre care cele mai importante sunt existenta formelor reziduale, reprezentatve si simbolce; existenfa actelor imaginare, denaturate $i fictive; ifiunea, — formele reziduale sunt anumite forme care in trecut aveau o aplicatie si care apoi sunt pastrate Pentru a crea aparenta vechii situafi, desi rostul acestor forme Incetase — o forma reziduala este pastrarea balanjei in cazul per aes et libram cdnd moneda a incetat sa fie cantarita si a fost numarata, = prin forme reprezentative se intelege faptul c& 0 forma veche a unui act este respectatd prin intrebuinfarea unui alt ucru decat cel vechi —> de exemplu revendicarea a fost aplicata si la imobile — tra fost posibila insa vechea forma a aducerii obiectului revendicat in fata magistratului —» totusi aceasta forma n-a fost eliminata ci In loc de oblectul revendicat a fost adus o parte din el In fafa magistratului ~» de exemplu in cazul cand obiectul revendicat era o casa s-a adus numai o figla sau daca era un teren s-a adus un bulgare de pamant — bulgarele de pamént, figla, reprezinta respectiv terenul si casa, In aparena vechea forma este respectata, in aparenfa nu s-a schimbat nimic. In cea ce priveste formele simbolice, simbolul este un lucru ce reprezinté ceva abstract spre deosebire de forma reprezentativa care este un lucru ce reprezinta un alt lucru si de forma rezidual care nu reprezinta nimic gi care este un lucru ramas din trecut —> in cazul de mai sus bulgarele de pamant reprezinta terenul,tigla reprezinté casa, sunt deci forme reprezentative —> balanta este o forma reziduala —> uneor lancea reprezinté dreptul de proprietate (tibunalul centumvirilor avea infipta o lance Tnaintea locului unde-si tinea gedinfele - lancea este Tn acest caz o forma simbolica deoarece reprezintd ceva abstract, ce nu se poate pip&i, dreptul de proprietate. = actele imaginare sunt acele acte carora li s-a suprimat unul din elementele constitutive + de ‘exemplu in mancipatiune c&ntarirea monedei care era un element constitutiv al actului a fost suprimat atunci cénd moneda n-a mai fost céntarita ci numarata — mancipafiunea a devenit un act imaginar si Gaius il numeste ca atare. — actele denaturate sunt actele deviate (abatute) de la scopul pentru care fusesera create —> astfel ™ansipaiunea, mod de a transmiteproprietatea,e intrebuinjaté mal tzu in alte scopur ca testament, casatorie, etc. — actele fictive, care nu trebuie confundate cu actele imaginare, sunt acte aparente — in aparenta au loc formele unui act ale cérui efecte sunt cu totul deosebite de ale aceluiasi act cénd a fécut in mod. real — astfel este in iure cessio — in iure cessio este un act care ia aspectul unui proces introdus prin ‘sactamentum in rem (juramantul asupra unui lucru) —» acest proces este fictiv caci numai in aparent parle se judeca, in realitate sunt infelese Intre ele gi magistratul in fata cdruia se desfagoara acest Pretins proces stie ca este vorba de formarea unui anumit act juridic. In iure cessio are multiple aplicafi {ex cazul ransiritei proprieléi pin in ure cessio). ~ a trela aplicatie a caracterului conservator este aga numitul procedeu al fitiunii— pentru a aplica iu de drept la alte situatii decat fusesera create, romani presupuneau c& anumite condifi, ‘are nu erau realizate la noile situati, exista totusi — in ficfiuni ca gi in actele aparente se considera ca real ceea ce nu exista pentru ca sa se realizeze anumite acte juridice, insa pe cand in fictiuni se presupune ca existent un Iucru care nu exista, in actele aparente exista un lucru dar acesta este altfel decdt se araté aparent — de exemplu la Roma, pentru a intenta actiunea de furt, trebuia sa fi cetajean roman si delincventul sa aiba aceiasi calitate —> daca victima sau delinoventul era un peregrin nu se Putea intenta actiunea de furt —» de aceea, in formula actiunii de furt s-a trecut o fictiune dupa care se resupunea ca delincventul sau victima ar avea calitatea de cetajean roman: ,si civis romanus esset” (daca ar fi cetatean roman). ‘TRASATURILE DREPTULUI PRIVAT IN TIMPUL PRINCIPATULUL = dreptul clasic isi cunoaste expresia desavarsita in operele jurisconsultilor din secolele I-ll > opera acestora reformeaza gi inoveazA profund vechiul dreptul roman, respectand in acelasi timp ‘raditia juridica, — incepand cu a doua jumatate a secolului Il, pe masuré ce puterea imperiala limiteaza alte surse de inifiativa legislativa, odata cu criza societati romane Incepe si decaderea dreptul roman clasic. = ‘in epoca clasica dreptul roman se caracterizeaza prin: tendinfa de desfiintare a formelor, cognatio (rudenia de sange) devine izvor de drepturi care intra in lupta cu agnatiunea (rudenia civil) $1 ‘TRODUCERE IN DREPTUL ROMAN 15DIVIZIUNILE $1 TRASATURILE DREPTULUI PRIVAT ROMAN in cele din urma (sub lustinian) reugeste sa devina unicul fundament al dreptulul succesoral, situatia 'membrilor familiei se schimba in raport cu pater familias, ~ In epoca clasica, s-a accentuat si la Roma tendinta de a intrebuinta inscrisul —» testamentul a devenit un act scris —'stipulatia In practicd Inceteaza de a mai fi un act oral ci devine un act scris (@ destul s& se redacteze un act care 84 constate ca formele orale au fost indeplinite pentru ca stipulafia sa fie valabila), = nici unul din principille formatismului n-a ramas intact in dreptul clasic > decaderea formalismmulul nu a avut loc in mod bruse, cl printr-o evolutie lenta care nu se terminé nici in dreptul lui lustinian. = In dispaniia formelor solemne un rol important La avut pretorul prin crearea aga numitulul drept pretorian —> dreptul pretorian, caracterizat prin liberarea de forme, nu a desfiinfat dreptul civil, caracterizat prin formalism — in practica insa dreptul pretorian se aplica, dat find mijjoacele folosite de Brelor, njocundu-se la caz la caz dreptul cil formal dreptul civil ramane In vigoare de in mare Parte pretorul avea grijé s&-| inlature In practica — dac& formal, aparent, dreptul civil se mentine aceasta se datoreaza caracterului conservator al dreptulul roman, ‘TRASATURILE DREPTULUI PRIVAT IN TIMPUL DOMINATULUI: = pe de o parte schimbarile police si sociale pe care statul roman le-a suferit nu puteau rmane fara efecie supra insttuiir juries, astfel 4 odata cu victoria absolaismulu! imparatul devine titularul unui adevarat monopo! legislativ, respectiv sursa Intregului drept public i privat. pe de alta parte sistemul social piramidal a impus un sistem judiciar organizat dupa aceleasi principii, in fruntea caruia se afia Impratul de ordinele céruia ascultau, In succesiunea descrescanda a angurilor,tofi cei ins8rcinati cu imparjirea dreptali = legile date de imparati, adica constitutile imperiale, erau fie masuri cu caracter general (leges generales), fie soluti juridice date cu ocazia unui proces, ins care urmau a fi aplicate in vitor la toate azure similare. in cea mai mare parte, activitatea jurisconsulilor se desfagoara in cancelarile imperial Participand la opera de legiferare, ei sint considerati simpli mandatari ai Imparatulul, adevaratul si Unicul creator al dreptului —> operele jurisconsulfior au un caracter mai mult. compilatoriu. si de vulgarizare — adesea ei rezuma si, mai ales, simplifica lucrurile Inaintagilor, reducéndu-le la indrumari de practic. — dupa Constantin ‘interpretarea legii devine domeniul rezervat al imparatulul iar Jurisprudentei i revine simplul rol de-a o face cunoscuta si eventual infeleasa, = infiuentafi de spiritualtatea greac’, mai speculativa, profesorii din rasarit d&deau mai multa atenjie definililor si clasificarlor, cu ajutorul acestora ei voind s& pastreze tot ceea ce putea fi generalizat si actualizat din gandirea marilor jurisconsutti romani — in acelasi timp, pottivt flozofiei idealste a epoci, ei adaugau ceva nou, respectiv accentuarea rolului voinfet in interpretarea actelor Juridice si ideii de echitate in aplicarea dreptului la nevoile cotidiene. 1.6. REZUMAT. Ca si dreptul contemporan si dreptul roman cunostea anumite subdiviziuni. Cele mai importante dintre acestea erau ius naturale, ius gentium si ius civile Ins nu trebuie uttate subdiviziunile precum ius honorarium, ius divinum, ius humanum, ius publicum, ius privatum, ius scriptum, ius non scriptum, ius generale sau ius singulare, care prin trasaturile specifice fiecdreia dintre ele, stau la baza sistemului juriic romano-german din ziua de astazi Un alt aspect ce trebuie retinut este faptul ca periodizarea istorica nu corespunde periodizérii juridice in ciuda faptului cé schimbarea regimului de conducere a statului roman a insemnat in anumite situa sischimbarea unei_etape im evolutia sistemului juiridic roman. Pomind de la ideea esuprapuneril totale a periodizarii istorice cu cea juridicd trebuie relevat si c& dreptul roman are trasatun specifice fiecdrei etape de evolutie, anume epocii vechi, clasice sau postelasice, schimbarile fiind datorate in primul rand necesitatilor sociale ce surveneau o data cu trecerea timpului si cu modificarea optict In ceea ce priveste statul roman. a, TEST DE EVALUARE. 1. ce se infelege prin ius civile in sens si mai restréns ? 2. care sunt subdiviziunile dreptulul onorar? 3. care sunt trésaturile dreptului privat in timpul Republicit? 16 INTRODUCERE IN DREPTUL ROMAN