=Unitatea de invitare 2— PRIVIRE ISTORICA ASUPRA ORGANIZARII DE STAT A ROMEI $I A ORGANIZARII SALE SOCIALE 2.1 Introducere i = 17 2.2.Competente...... anne 17 2.3.Epoca regalé, : 17 2.4.Epoca republicii, ean 20 2.5.Epoca imperiului abe i 26 2.6. Rezumat. 28 2.7 Test de evaluare.. 28 2.1, INTRODUCERE. Aceasta unitate de invatare urmareste familiarizarea studentilor cu aspectele teoretice gi practice ale organizérii de stat a Romei si a organizaii sale sociale. Asifel, studenti vor f Introdusi in studiul modului de organizare a statului roman in timpul regalitati, republic gi imperiului. De asemenea cursanfi vor fi famiiarizati cu aspectele teoretice gi practice ‘ale evolutiel magistraturilor romane. 2.2, COMPETENTE. . $ = si explice terminologia juridica latin’, creatie a romanilor, sa identifice sensurile propril fiecdrei categori si fiecdrui concept juridic, s& stapaneasca principille a fundamentale si regulle de drept, * _dezvoltarea capacitatii cursantilor de a delimita elementele specifice fiecdrei notiuni prezentate in aceasta unitate de invatare, cat si de a decela raportul dintre acestea; "8 explice si sa interpreteze atributile specifice fiecarui magistrat judiciar prezentat. Durata medie de parcurgere a acestei unitati de invatare este de 2 ore (timp consacrat cu atentie concentrata). EPOCA REGALA, ~ in anul 754/753 f.e.n., potrivittraditiei, Roma ar fi fost fondata de cei doi frafi aliptati de lupoaics, Romulus si Remus, — Roma la origine era un sat de agricultori si pastori avand o asezare din cele mai favorabile: situata pe malul Tibrului, in apropierea mari, la intersecia lumii etrusce si a lumi latine, ea ,era menita 84 profite de decaderea unora si de slabiciunea celorla’. = populatia Romei, desi in mare majoritate italiot’, ea nu era totusi omogena — potrivt tradiei ar fi ‘existat trei triburi primitive, unul de rasa latina (Rammes) agezat pe Palatin, unul de rasa sabelica (Tities) asezat pe Esquiin’si unul de ras& etrusca (Luceres) agezat pe Caelius — tot ce se stie cu Siguranta e ca aceste_nume sunt de origine etrusc’, cea ce releva influenta etruscilor asupra organizatiei primitive a Rome Forme de organizare a statulul roman: regalitatea, republica gi imperiul. Il! 387 Le.n. Roma a fost incendiata de gali: in incendiu au pierit cea mai mare parte din actele statului roman, EPOCA REGALA |. PERIOADA DEMOCRATIEI MILITARE. tre fondarea Romei (754/753 1.e.n.) gi fondarea statului roman: perioada democratiei miltare (trésaturile de baza ale regimului primitiv gentilic + aparitia getmenilor care vor duce treptat la saltul calitativ constituit de revolutia politica prin care s-a format statul roman). — celula de baza a comunitati: ginta patriarhala — statul roman a fost la origine o agr (gentes): ginfile erau formate din mai multe famili pe care le unea originea comuna (gentili sunt rude de sénge care descind dintr-un strabun comun indepértat, inséi se putea deveni membru al ginfii prin adoptiune) care se manifesta prin existenfa unui nume comun tuturor membrilor gin (nomen gentilicum), cultul comun si o organizatie reigioasa si miltara destul de bine fixata completau unitatea, Unitate foarte solida la origine a ginti, — totusi aceasta grupare care fusese atat de puternica la origine era sortta pier ncepand cu ‘momentul inchegarii statului —> ginta se interpunea intre membrii ei si stat, limitand astfel puterea statulul — In consecinta intre aceste doua organisme, intre stat si ginta, @ avut loc o luptd lenta al carei rezultat a fost liberarea famililor incluse in ginta si treptata dispantie a insasi gin Trasaturile ginfi: = gentili aveau dreptul de a se mosteni unii pe ali: averea ramanea in ginta; 2, DREPT ROMAN 7PRIVIRE ISTORICA ASUPRA ORGANIZARII DE STAT A ROMEI SIA ORGANIZARM SALE SOCIALE = gentiii aveau un loc de ingropare comun si sarbaitor religioase comune; — _gentili aveau obligatia de a nu se casator in ginta: barbatul nu putea iua in c&satorie pe femeia care facea parte din ginta lui; = gentili posedau in comun pamantul; = gentiii aveau obligatia de a se apara gi a se ajuta reciproc; = gentili purtau numele ginti; = gentili aveau dreptul de a adopta straini tn ginta; = gentili aveau dreptul de a alage gi de a desttui pe conducatorul ginti. —_ memirii ginti formau o adunare care se ocupa cu administrarea treburilor gintii— in fruntea git era un gef ales (pater gentis). ~ ginfle erau in numar de 300 —» 10 gin formau o curie —> 10 curii compuneau un trib —+ poporul roman era compus din 3 triburi: datorité numarului variabil al nagterilor si morilor, e de presupus ca ammonia dintre numarul ginflor, curilor si triburilor nu era natural&, ci corespunde nel transformari a ingior, curilor gi triburilor, care’s-au piefdut baza lor natural, devenind simple unitati militar. = ginta, curia sau tribul vechi nu aveau la origine un caracter artificial + ins& dupa modelul acestora s-a format la Roma in perioada de tranzitie (perioada democratiei militare) si avand ca nucleu vechile gif, curii si triburi 0 organizatie miltara > democrafia militara este bazata pe gin, curil si triburi care au devenit unit ale armatei romane. = pe langa membrii ginti, ginta cuprinde si cameni care nu patticipau la conducerea ei (nu puteau face parte din adunarea gin) strani ven a Roma (nu ayeau ric un drept si deveneau sclav) —» se Puneau sub ocrotirea membrilor gintii care (in raport cu ei) se numeau patroni (clienfi: str ‘sclavi dezrobif, plebeii care se puneau sub protectia unui patron: intre patron si cli de drepturi $I obligafii — clientul datora patronului sau respect si trebuia s&-t ajute cu bani in diferite Imprejuréri, patronul trebuia sa ajute pe client cu stiinta sa a dreptului cand clientul avea vreun proces) = ,daca patronul a adus vreo paguba clientului sau, s& fie blestemat’ (xil T.): daca patronul isi Iingelase clientul era consacrat zeilor infernal, ceea ce atragea dupa sine interzicerea oricarui contact cu cel condamnat care putea fi gi ucis fara ca aceasta s& ducd la pedepsirea ucigagului, = _sclavia: in forma patriarhala (sclavi faceau servicii de casa gi traiau in casele proprietarilor) ORGANE DE CONDUCERE: 1, Adunarea poporului pe curi (comitia curiata) —> atributi: electorale (alegerea regelui), religioase si administrative (rezolvau toate problemele care priveau viata comunitati) judiciare (udecat pe cei ce Se facusera vinovafi de crime grave). 2. ‘Senatul (adunarea sefilor ginflor), 300 de membri — atribufii confirma alegerea regelui si hotararile adunarii curiate, doar il sfatuia pe rege, nu-i impuneau hotérari — considerat detinatorul traditilor romane (mos maiorum). 3. Regele: conducatorul poporului roman ales de adunarea curiata —> atribut: seful armatei, seful religiei si judecator in chestiunileivte Intre gin = _membrii gintilor formau jn totalitatea lor poporul roman (populus romanus) > la Roma mai trdia © alta masa de oameni: plebea (plebs): formata din populatile vecine cucerite de romani, la care s-a adaugat ulterior meseriasi si comercianti straini veniti la Roma (originile plebei sunt multiple: muncitori agricol, comercian|, migrant! de tot fell popula reduse In stare inferioard de populailerézboinice, toji acestia au format incetul cu incetul 0 populafie considerat mult timp drept exterioara comunitati olitice) — clientela era alcatuita din oamenii de situatie inferioara si caracterizata prin dependenta ei de o familie influenta, in timp ce plebea si ea era o clasa inferioara, ins spre deosebire de clien{i se caracterizeaza prin independenta ei — plebell: nefacand parte din ginti nu intrau in compunerea poporului roman, astfel ca erau in mare masuré lipsifi de drepturi —> aveau proprietatea bunurilor, puteau face comer sau exercita o meserie, plateau impozite gi prestau serviciu militar ca auxiliari — plebeli au dus o lupta Indelungata pentru a dobandi egalitatea in drepturi cu patricienii (membri gintlor). = treptat in interiorul ginflor se formeaz’ o aristocratje ereditara: cele mai bogate famili Tg Insusesc pamantul ginfi $1 puterea asupra celorialti membri ai ginfii—> apare treptat so diferentiere Inte int unele se considers superioare aor, detinnd puterea poltcd si deposedénd alte gin de pamantul lor. — la sfargitul democratiei miltare (ultima treapta a descompunerii comunei primitive) — unii patricienii tind s8-si consolideze pozitia lor in societate: dreptul lor la pamant, sclavi si putere politica nu numai fata de sclavi, plebe nti, dar gi fatd de alte gin. ~ plebeli deveniserd o forfa: bogaitia comerciala i industriala, chiar daca nu foarte dezvoltata inca, era mai ales in mana pleb = fevendicalor plebel-— economice:— stergerea datorilor si Impartrea ectitabl a pamantuui = juridice: = legi scrise gi ius conubii; = politica: = ius honorum si impunerea vointei in comiti. 1! primul episod al luptei dintre patricieni si plebel: crearea statului roman — reforma lui Servius Tuts (978-839 Le.n), penutimul rege: utimul a fost Tarquinus Superbus (534-509 Le.n). = $a creat adunarea centuriata (comitia centuriata) in care intra plebeii si patricienii impartiti pe clase, in sensul de categorii, dupa averea fiecdruia — plebeii puteau face parte din aceasta adunare daca aveau o numita avere. 18 INTRODUCERE IN DREPTUL ROMANPRIVIRE ISTORICA ASUPRA ORGANIZARII DE STAT A ROMEI SIA ORGANIZARII SALE SOCIALE = adunarea centuriaté dobandeste in timp o mare insemnatate, In timp ce adunarea curiaté decade din ce in ce mai mult odata urmand soarta gintior. — prin crearea adunérii centuriate: se recunoaste cu nu doar apartenenta la 0 gi cuiva da drepturi la puterea politica — paralel cu Impartirea in diferite clase potrivit averii, Roma a fost impaifta th 4 triburi urbane, la care treptat s-au adéugat 16 sau 17 triburi rurale: trib = regiune a Romei, nu uniune de curi, — imparjirea populatiei pe unitafi teritoriale: necesara deoarece unul din elementele statulul i onstituie tertoriul — la femelia statului stateau: Impartirea tertoriala i diferentierea patrimoniala, Il, REGALITATEA IN FORMA STATALA. REGELE (rex): functia nu era ereditard, ci era ales de adunarea curiata > atribufi: gef al rei (rex sacrorum), sef al armatei (regele era cel care interpreta vointa zeilor dand semnalul de atac cand ‘se convingea ca zeii sunt favorabill), judeca in materie penala (dacé unul din indivizi jigneste pe zei s- ‘ar putea ca zeul jignit s4 pedepseasca intreaga cetate), in perioada democratiel iilitare judeca in materie civilé (regele nu era decat un arbitru ales de pati cand acestea apartineau unor ginti diferite), dupa fondarea statului autoritatea regelui gef de stat s-a suprapus arbitrajului anterior, rezutand un sistem In care regele nu judeca, ci organizeaz instanta (procesul), dand indicafi’ judecatorului (persoana particulara aleasa de parti) cum trebuie s@ judece. = putenile regelui nu erau nelimitate, intrucét el nu era un monath absolut, celelalte organe ale statului limitand aceast putere: pe langa rege mai existau gi alli magistrafi — tibunus celerum (comandantul cavaleriei), prefectus urbi (prefectul oragului, magistratul cel mai inalt dupa rege, Insarcinat cu paza orasului Roma) si magistratii cu atribufii judiciare (duo viri perdueliionis si ‘quaestores parricidi). SENATUL: in timpul democratiei miltare era format din efi gintilor > conducatorii ginflorfiind coi ‘mal In varsta dintre membri ginflor respective se numieau patres iar totaitatea lor forma senatul (sfatul celor mai batrani), cénd apare statul, senatul este alcatuit din oamenii de tncredere ai regelui (senator filnd alesi de rege dintre patres familias de famili patriciene). — senatul avea dublu rol: = de a ratifica hotérarile adunari curiate, ratificarea se numea auctoritas patrum (inseamna Intarire, confirmare, nu autorizare): nu consta dint-un control asupra legalitatii actulul, ci dintr-o apreciere supra oportunitati lui. = de a guverna statul in timpul interregum-ului (intervalul dintre moartea_unui rege si urmarea succesorului pe tron): statul era condus pe rand de cate un senator timp de 6 zile pana la alegerea regelui —- la moartea regelui senatul numea din réndul senatorilor pentru un timp de § zile un interrege ce avea misiunea de a propune comitilor pe candidatul pe care Tl alegea el pentru a fi rege: comi Tnvesteau cu puterea suprema pe candidat print-o lex curiata de imperio (In perioada republi sarcina de a conduce statul in intervalul dintre iesirea din functie a consulilor si alegerea altor consul). ADUNAREA CURIATA (comitia curiata): formata din intrunirea celor 30 de curi in care era impart statul (zece curii de fiecare trib), la luarea hotararilor fiecare din cele 30 de curil avea un vot (numai Patricienii aveau dreptul de a vota: ,cand se voteazé dupa neam, comitile sunt curiate”) — atributi alegerea regelui, a magistratilor superiori, declararea rézboiulul = proiectul de lege (rogatio) era propus prin formula ,veliis, iubeatis, Quirtes’ (sa voli si sa consimiii cetafeni): verbul iubeo are aici un sens special, inseamna a consimti, in timp ce in epoca lasica insemna a porunci, iar Quirites era numele caracteristic al cetaitenilor romani. rolul plebei in aceste comiti: comitile curiate erau compuse la inceput, ca si senatul, numai din cen. ar plebel, desi admis la commit, nu arf capatatcreptul de vot decat foarte tarziu. Este incerta natura raportului dintre comiile curiate si comiile calate (comifi in cadrul o&rora se realiza cea mai veche forma de testament, testamentul calatis comits, adic’ testamentul prin convocarea adunsri) intrucat informatile ce ni s-a transmis sunt la a treia mana... se numeau comitia calata dupa referinfele lui Labeo [Antistius Labeo] comifile inute in fafa colegiului preotilor pentru inaugurarea activtati regelui {rex Sacrorum] sau a flaminilor. Dintre acestea unele erau curiate, iar altele centuriate, curiatele fiind convocate (calata) pe curii prin lictor si centuriatele prin comist. In aceleasi comiti, despre care am spus c& se numeau calata, se faceau de obicel testamentele si renuntarile la riturle de familie [ceremonia solemna prin care cineva renunfa la sacrifice din cadrul familie! lu, pentru a intra in alta familie)". ADUNAREA CENTURIATA (comitia centuriata): oti barbatii care puteau purta arme si dispuneau de avere erau impart in 5 categorii dupa averea lo. = Servius Tullius (578-534 T.e.n.) a dat Romei o noua organizare teritoriala gi militara, organizare care a stat la baza unel reforme fiscale si police. 1. din punct de vedere teritorial Servius Tullius a imparti teritoriul Romei tn patru triburi sau cartiere (Palatina, Esquilina, Colina si Suburbana) —- in fiecare trib se intocmeau liste de cens iar fiecare Cetjean era obligat sa facd o declaratie In privinta averii sale (recensémént din cinci in cinci ani) — averea imobiliara se dezvoltase in acest timp si doar de ea se finea cont, cel putin la inceput. 2. din punct de vedere militar Servius Tullius a Imparjit intreaga populatie In centuri tepantzata pe clase dupa averea fiecaruia —» flecare centurie continea aproximativ 100 de oameni — in fiecare clasa existau doua subclase de centuri, unele cuprinzand oamenii mai tiner, juniores, adic soldafi in varsta , ci si averea INTRODUCERE iN DREPTUL ROMAN 19PRIVIRE ISTORICA ASUPRA ORGANIZARH DE STAT A ROMEI SI A ORGANIZARI SALE SOCIALE de cel putin 17 ani gi cel mult 47, iar altele compuse din oameni mai in varsta, seniores, de la 46 la 60 de ani = clasa | cuprindea pe cei cu un cens peste 100.000 de agi (min. 20 iugare) ++ 80 de centri = clasa Il cuprindea pe cei cu un cens peste 75.000 de agi (min. 15 iugare) -» 20 de centuril = clasa Ill cuprindea pe cei cu un cens peste 50.000 de asi (min. 10 iugare) + 20 de centuri = clasa IV cuprindea pe cei cu un cens peste 25.000 de agi (min. 5 iugare) —» 20 de centuri = clasa V cuprindea pe cei cu un cens peste 11.000 de asi (min. 2 iugare) —> 30 de centuril INL tn timpul lui Servius Tullius nu exista inca acest sistem monetar (1 as = 327 g.), caci a fost introdus in timpul republicii + de aici rezulta c& aceasta clasificare nu este altceva decat o adaptare tale, prima Impérjre a armatei serviene find facut cup8 propretatea funciara pe care © posedau contribuabil = rezulté un numar total de 170 de centurii— pe langa acestea mai existau 18 centurii de cavaleri alesi dintre cetafenii cei mai instariti iar dintre aceste 18 centurii gase erau aloatuite exclusiv din patricieni = cetatenii care féiceau parte din clase se numeau adsidui, cea ce ar nsemna ca ar fi proprietari de pamant, in epoca mai recenta insemna pur si simplu ,cel bogat gi care-si poate Indeplini cu usurinta indatoriie’, indiferent de natura imobiliara sau mobiliaré a averil = cei cu avere de minimum 1500 de asi se numeau proletaril, ceea ce indica lipsa lor de mijloace, caci ei nu aveau altceva decat proles, adica descendenta — in imprejurari grele ale statulul cand era lips de tineret ei erau incadrati in unitale formate in graba, oferindu-l-se arme pe chettuiala statului si erau denumiti nu dupa rolul for la isc, ci i se ddea un nume mai ales de la sarcina si datoria de a da turmagi (proles) statului, c&ci daca prin situatia materiala nu puteau servi statul, in schimb Inmufeau populatia oragului prin putinfa de a avea copil = cel care aveau 0 avere mai mic, pana la limita de 375 de asi se numeau capite censi si nu au fost inrolati ca miltari decat incepand cu sfarsitul secolulu Il .e.n., moment cand patrund pentru prima data in legiunea romana, ceea ce atrage modificarea organizarii armatei, transformand-o Intr-o armata de profesie, interesata in campaniile miltare si putdnd fi folosita in scopuri politice de comandantul ei = mai existau si centurii de meseriasi $i muzicant| In numar de cinci —> in consecina totalul general este de 193 de centurii (170+18+5) pentru intreaga armata instituita de Servius Tullius. ~ votarea se facea pe centuri ,..comifile ..cand se voteaza dupa varsta si dupa avere sunt centuriate.. nu e Ingaduit insé ca sa Se faca inauntrul pomperium-ului [«locul dintre ogoare si ziduri de jur Imprejurul orasului, determinat in limite fixe »] comitile centuriate, findc& armatel trebuie sa i se Gomande in afara oragulul iar nauntruloragul nu exist acest drep., centri volau succesv uncle ain ele find gata totdeauna pentru respingerea ataculi namic -.de aceea s-a obignut 68 ee tna comiile centuriate in cmpul lui Marte, find si armata la Indemand pentru aparare, findca poporul era ocupat cu votarea’. = majoritatea lor fiind de 97, dac’ clasa -a (80 de centuril) impreun& cu cele 18 centurii de cavealere vtau la fl se objinea majoiatea estfel ino nu mal era necesar ca 9 celeae centur 88 fe consul — prin aceasta reforma criteriul rudeniel de sange, specific organizérii gentilice a fost inlocuit de criteriul averii, cea ce @ permis pentru prima data participarea plebei la viata politica a Romei. — prin crearea acestei adunari s-a urmarit un intreit scop politic, miltar si financiar, scop determinat de nolle conditii economice. = scop politic: dat find negotul si meserille cu care se ocupau plebeii, unii din ei ajung la situati floritoare, ins& nu aveau drept de vot caci neavand ginti nu aveau acces la adunarea curiaté — reforma atribuita lui Servius Tullius a avut ca scop Inlocuirea aristocratiel de nastere cu o aristocratie a averi: de acum inainte drepturile in stat nu mai depind de apartenenta la gin ci de averea fieceruia. = scop militar: numai cine facea parte din adunarea centuriata putea fi soldat — dat find c& din adunarea centuriata nu puteau face parte decét proprietarii de pamant cu o anumita suprafafa, cei saraci (proletari) erau exclusi de la serviciul miltar pentru s& paturle superioare ale clasei dominante n-aveau incredere in el, = scop financiar: odata cu fondarea statului este creat si impozitul care la origine purta numai pe pamant si accesorile lui (casa, sclavi, vite) — reforma de mai sus a permis o mal buna agezara a impozitului direct, cAci potrivit repartizarii In cele 5 categorii, cetatenii plateau impozitul pe avere —> erau scutiti de impozit aceia care nu féceau parte din adunare. 2.4, EPOCA REPUBLICII — ca urmare a crimelor savarsite de ultimul rege, Targuinius Superbus, regalitatea a devenit odioasa romanilor iar forma de guvemmant a fost schimbata, astfel ca in locul regelui se aflau acum in fruntea statului roman doi magistrati alesi de popor pe timp de un an (364 de la fondarea Romei - 510/509 1.e.n.) — a fost mai ales 0 migcaré aristocraticd in care dupa toate probabiltatle plebea nu a avut nici un amestec — lupta de clasa va incepe de abia de acum incolo gi va filenta dar apriga, a Inceput republica romana era o republica aristocratica sclavagista (aristocratica: conducerea 0 aveau patricienii, plebeii neavand acces la magistraturi; sclavagista: majoritatea populatiei, sclavii, nu se bucurau de nici un fel de drepturi), insa cu timpul devine o republicd democratica sclavagista (prin 20 INTRODUCERE IN DREPTUL ROMANPRIVIRE ISTORICA ASUPRA ORGANIZARII DE STAT A ROMEISI A ORGANIZARII SALE SOCIALE dobandirea egalitafii de drepturi politice a plebeilor cu patricienii) —> democratia romana era numai formals, deoarece, magistraturile find onorifice (gratuite) dar impunand sarcii costisitoare, numai plebeli bogati si patricienii puteau ajunge magistrafi —- odaté cu dezvottarea proletariatului roman Voturile ajung de vanzare astfel c& alegerile devin o ficfiune. = In epoca republicana trei traséturi caracterizeaza evoiutia socialé i politica a statului roman: = garantarea din ce in ce mai efectiva a libertati si persoanel omulul, = emanciparea plebei si egalizarea drepturilor plebei cu ale patricienior, = extinderea teritoriala a statului roman. CONSULII = magistratii anuali care au inlocuit pe regi se numese consul: anterior e posibil s8 se fi numit praetores sau iudices. — figcare consul avea aceeasi putere, aceleasi atribui, avea imperium, adic& dreptul de a porunci, de conduee (Il magistraf nu erau organiza tun stem ierathic = competenta for era exprimata prin termenii imperium, dreptul de a comanda o armata si de a convoca adunarile poporului: consul dictator si pretori, gi potestas, dreptul de a administra: cenzori, edili, questori si tribunii plebei) + ‘aparenta fiecare consul putea sa faca ce voia, de vreme ce avea acelasi drept ca gi colegul sau —> in realitate nici unul din consuli nu facea un act mai serios fara s& primeasca consimtamantul prealabil al colegului sau. suetle or erau mut mai reduse decdt ale vector reg, ca gi rep, consul au prerogative g atribujii de ordin militar, politic sijudiciar — insa trebuie observat ca ele sufera o tripla restrangere: = caracterul anual al acestel magistraturi este o limitare Tn timp a puterii consulare; = 2 feprea din magisireira devenes simplu particular al ebuias& dea eocoteal de Indeplnrog mandatulul — puteau fi tara{i in judecata pentru a raspunde de actele facute in vremea magistraturi sale — 0 limitare de fapt a puterilor consulllor; = principiul colegialtatii are ca efect faptul ca decizia unui consul poate fi lovité de intercessio (opozitia colegului sau) — fiecare consul putea anula actele colegului su. In plus s-au adus importante restricfi atributilor consulilor prin crearea unor noi magistraturi si prin legi noi (ex. lex Valeria de provocatione prin care se acorda cetatenilor condamnati la o pedeapsa capitala sau la biciuire dreptul de a apela la popor: adunarea centuriata - provocare ad populum). = “alegerea consulllor se facea de catre adunarea centuriata, {Wn epoca republicana s-au mai introdus pe langa consuli un numér destul de considerabil de magistraii > principala cauza a creéiii de noi magistratur: lupta dintre patriceni si plebei. = consulatul nu era accesibil decat patricienilor lar piebeii reclamasera dreptul de a dobandi si ei magistraturi —> patricienl find sili s le acorde accesul la magistraturi, ori de cate ori se vedeau redusi la asemenea fapte extreme, ridicau magistraturii acordate plebeilor unele din atributile sale si le acordau unel noi magistratur, create in acel moment si rezervate, evident, exclusiv patricienilor. — un alt motiv al crearil' de noi magistraturi: nevoia unei specializari a functilor administrative (quaestura si pretorul peregrin). = nu infotdeauna ‘n fruntea statului se aflau consuli: in anumite cazuri consulii au fost inlocuit (Goud cazuri: crearea decemvir-lor legibus scribundis si a tibunilor militari consulari potestate), ‘suspendati (in imprejuréri grave cand s-a simfit nevoia unui singur sef dotat cu energie deosebita, adic’ In cazul dictaturi) sau li s-a acordat putere dictatoriald (senatusconsultum ultimum). DEMEMVIRII LEGIBUS SCRIBUNDIS (cei 10 barbat} numit! In vederea redactari legilor): sunt cei 410 magistrafi care au fost pusi in fruntea statului in scopul redactari celor XII Table. ‘TRIBUNII MILITUM CONSULAR! POTESTATE (tribuni miltari cu putere consulara): la un moment dat Roma s-a vazut nevoita sa trimita mai multe armate in acelasi timp, avand concomitent rézboale cu mai multe cetaii: in fruntea armatelor trebuiau sa fie gefii stalului, adic consulii care erau in mod invariabil doi — pe lang aceasta mai trebuia sd fie cineva ca sd se ocupe cu celelalte sarcini ale consulilor in absenta lor > de aceea s-a simfit nevoia unei nol magistraturi in care numarul celor ce 0 detineau sé fie variabil potrivt necesitatilor si care sa existe in locul consulilor atunei cand este nevoie (senatul stabilea daca pe anul urmator vor finumiti consuli sau tribuni militari cu putere consulara). DICTATURA: magistratura veche limitata in timp (6 luni) > dictatorul era numit de consul, ta ordinul senatului, iar dictatorul numea un magister equitum (general al cavaleriel): daca termina misiunea sa inaintea celor 6 luni de zile era obligat sa se demita; = In timpul dictaturii toate celelalte magistraturi erau suspendate — de aceea numirea unui dictator avea loc doar in cazuri grave (rézboi, revolte interne) — dictatorul avea In special rolul de a inabusi revolta plebei — cnd lupta de clasa de a plebei inceteazé, dictatorul nu va mai fi numit decat in caz de razboi — la sfr. sec. Ill’.e.n. dictatura dispare, — dictatorul decreta c& exista tumulus (dezordine in stat), adica orice cetatean In stare de a purta arme trebuia sa se Tnroleze —» Roma era ocupata de posturi miltare — pentru ugurarea operatiunilor de inrolare dictatorul ordona iusttium (Incetarea oricarei activitati publice sau private). SENATUSCONSULTUM ULTIMUM: senatul putea printr-un senatusconsultum ultimum s& suspende garantile constiutionale, atribuind unuia din consuli.puteri dictatoriale —»> acest senatusconsult avea rolul pe care ‘il definuse anterior insttuirea dictaturii, adic servea pentru inabusirea revoltelor interne (Cicero a primit astfel de puteri cand era consul pentru a inabusi revolta lui Catilina). INTRODUCERE IN DREPTUL ROMAN 2PRIVIRE ISTORICA ASUPRA ORGANIZARH DE STAT A ROMEISI A ORGANIZARII SALE SOCIALE QUESTORI! = quaestores au fost magistrati creat! inca de la inceputul republic —> aveau atributii de ordin financiar (administrarea tezaurului public, plata datoriior statului, incasarea datorilor fafa de stat, vanzarile de mica important a bunutilor statului) si judiciar (procesele criminale), = prin latura judiciara a atributilor lor ei amintesc de quaestores parrcidi din epoca regala, dar foarte de timpuriu ei au pierdut atributile judiciare, care au fost incredinfate unei curt) speciale, quaestiones perpetuae (tribunale permanente). = la origine ei erau alegi de consuli gi isi exercitau functile in virtutea unel delegati, Insa incepand cu anul 307 i.e.n. au fost alesi de adunarile tribute. = numarul quaestoriior era la inceput de dot dar cu timpul numarul lor a fost mari treptat, astfel c& In anul 267 1.e.n. existau 8 quaestori lar in sec. | .e.n. sunt 20 de quaestori =_ in ordinea ierarhicé a magistraturilor romane quaestura era considerata drept mai inferioara. CENZORII = in anul 443 f.e.n. consulatul a fost desfiintat provizoriu iar in locul consulilor au fost numiti 6 tribuni miltari cu putere consular (tribuni militum consulari potestate) —- cauza acestei modificari a fost pretentia plebei de a ocupa consulatul — in consecinfa patricienii au desfintat consulatul si noua Magistraturé creata in locul lui, tribunatul consular, era accesibil plebeilor, ins in acelagi timp s-a creat © noua magistratura rezervata exclusiv patricienilor, cenzura, = atribufile cenzorilor: = numitle de senator’ in locurile devenite vacante (lectio senatus), atributie rezervata pana In acel ‘moment consulilor (legea Ovinia: 318-312 L.e.n.); = facerea recensaméntului, adic& numararea populatiei (censum agere); ~ pazirea moralei publice, adic supraveghetori ai moravurilor (fegimen morum) —+ in aceasta calitate ei puteau s8 excluda pe cineva din senat sau din ordinul ecvestru (putea lua calul unui cavaler Si prin aceasta sé-l scoata din centuria careia apartinea), s& transfere dintr-un trib intr-altul (dint-un trib fustic ntr-unul urban), 88 impuna unui cetétean nota cansoria printr-o Insemnare in registrul censului, fapt ce avea drept consecinta infamia — hotérérea nu era valabild decat pand la un nou recensémant care avea loc din 5 in 5 ani sau din 4 in 4 ani, dar actele cenzorului nu puteau fi anulate prin opozitia tribunilor plebei = prezidau anumite sérbatori si anumite adjudecari $i licitati publice de lucrari publice > erau Insarcinatj si cu redactarea caietului de sarcini (lex censoria) si se pare c aceasta a exercitat anumite influente asupra dreptului civil mai ales in materie de vanzare gi locatiune. = cenzorii au fost intotdeauna 2, find alesi pe cinci ani (sau patru) —» incepand cu anul 134 L.e.n. aceasta durata a fost redusa la un’ an si jumatate, perioada de trei ani si jumatate cat timp functia ramanea fara titular pana la Implinirea perioadei de cinci ani find numita lustrum, dupa expirarea ‘acestei perioade se alegeau noi cenzor. PRETORII: = 367 ie.n.: consulatul a fost restabilt si a devenit accesibil plebellor, dar patricienii au obfinut crearea unei noi magistraturi, pretura, magistratura accesibila in mod exclusiv patricienilor. = aceasta magistraturé a avut 0 influenté covérsitoare asupra evolutiel si progresului dreptului roman, intrucat pretorul era Tnsarcinat cu jurisdiciia civil contencioasa pe care pana atunci o aveau consul — 242 l.e.n. s-a creau un nou pretor, pretorul peregrin (praetor peregrinus), care avea ca atributie judecarea proceselor dintre cetateni romani si peregrini i a acelora dintre peregrini = pretura este a doua magistratura romana, in ordine ierarhicd, dupé consulat. = pretori erau alesi de comitile centuriate ca si consul = numarul pretorilor nu a ramas invariabil, ci s-au creat in timp mai mui pretori. trasatura capitala a istoriei romane in acest timp este lupta dintre patricieni si plebei -+ plebeil se plangeau c& sunt exclusi din conducerea statului, c& sunt asupriti de judecatoril patricieni gi c3 sunt ‘speculati de creditorii lor, oameni bogatt = rezultatele acestor lupte au fost crearea unor magistraturi plebeiene menite sé-i ocroteasca, admiterea plebellor la ocuparea magistraturilor republicane si chiar anumite functi sacerdotale, distribuirea de pamant plebeilor, codificarea dreptului cutumiar, egalitatea din punct de vedere civil intre patricieni si plebei, crearea de noi adunairi gi alte modificari de ordin electoral. TRIBUNATUL PLEBE!: = prima secesiune (ruperea legaturilor cu Roma) a plebei, in anul 494 1.e.n. (261 RLF.) a avut drept rezutal crearea une! mapitaturplebelene: 5 tibun,corespunzator celor§ catego de cetajen fixate prin reforma lui Servius Tullius (numarul tribunilor a fost mari ulterior si fixat definitv la 10 tn 457 i.e.n.) 312 edil, alesi de plebei si dintre plebei, aveau misiunea de a ocroti plebea (...tribunii poporului au fost. Greafi in vechime nu pentru a judeca... ci pentru a interveni unde era névole, pentru a reprima o edreptate pe care o Intalneau, de aceea ei nu aveau dreptul de a fi in alta parte decat acasa noaptea, findca era nevoie de prezenta lor permanenta in localitate, de vigilenta lor, pentru ca sd se impiedice violentele’) relgiot Ne MY eTAU magistra, devarece la romani ore magistraturd trebuia sa aiba caracer ligios; 2 INTRODUCERE IN DREPTUL ROMANPRIVIRE ISTORICA ASUPRA ORGANIZARII DE STAT A ROMEI SI A ORGANIZARII SALE SOCIALE. = tribunii erau alesi in concilium plebis (dupa lex Publiia Voleronis din anul 471 {.e.n.) si trebuiau 8 fie de origine plebeiana — puterea tnbunilor era desemnata prin expresia potestas tribunicia (puterea tribuniciana); persoana lor era sacra si inviolabila, sacrosanctus magistratus - consecinte: = icine ar fi adus vreo atingere unui tribun se expunea sa fie ucis iar bunurile sale confiscate: = cat timp isi exercitau functia nu se putea ridica contra lor o acuzalie penal i nici sa se intenteze vreo actiune contra lor; = dupa iesirea din unotie nu puteau fi trasi la rspundere pentru actele facute; = atnbutile si competentele tribunilor: = tribuniiaveau ius intercessionis, adic& dreptul de a se opune la orice masura pe care ar considera-o contrara intereselor plebei, opozitia lor prin veto invocat de un singur tribun fiind suficienta pentru a Impiedica executarea unei mésuri luate de orice magistrat sau chiar de senat, ex. puteau opri inrolarea cetatenilor, perceperea impozitelor (in legaturé cu dreptul de intercesiune trebuie explicata obligatia pe care o aveau tribunii de a nu lips! de acasa noaptea, pentru a putea oferi oricénd ajutorul ‘impotriva abuzurilor de putere: .{tribunilor] nu le e permis sé iasa din Roma o zi intreaga’, astfeltribunii rau obliga) s8 stag zis! noape la dispozija plebelor, pentru a apéra de abuzurle magistaflor (us auxil), de aceea tribunii nu puteau lipsi din orag mai mult de o zi) > senatusconsuftele trebuiau prevazute cu litera T pentru a putea fi executate; ‘= tribunii puteau interveni in favoarea unui plebeu in mod individual atunci cand considerau c& 0 ‘asemenea masura se impune; = tribunii aveau ius agendi cum plebe, adica dreptul de @ convoca plebea th adunarile numite concilia plebis, adunari a c&ror importanta'a crescut cu timpul — o lege Iclia (propusa de tribunul Iollius) pedepsea cu moartea si confiscarea averii pe cel care ar fi indraznit sa impiedice un tribun s& vorbeasca in fata plebei: = tribunii aveau dreptul de coercitie, care este intr-o anumita masura puterea exeoutivl cu care este Invest tibunu! pentru a sancfiona decile uate de el In vitutea IU ls intercession gia lu us ager = tribunul putea ordona arestarea (...dupa vechile obiceiuri ale poporului roman tribunii aveau dreptul de arestare, nu de citare..." —"impotriva dreptului de arestare nu se putea opune decat inviolabilitatea domiciliului (nimeni nu putea fi arestat la el acasé] si intercesiunea tribunului plebei) oricérei persoane care s-ar fi opus deciziei sale, fie acea persoana chiar magistrat, insa daca tribunii luau asemenea decizie era necesara unanimitatea lor deoarece fiecare tribun avea fata de colegul su ius intercessionis — inaintea adunarii tribute tribunul putea cere condamnarea oricarui cetdtean roman, obtinand sentinte contra patricienilor a céiror atitudine era contrara intereselor plebei = 0 lege Atinia data intre anii 124-102 Len. a acordat tribunilor plebel dreptul de a exercita drepturile senatoriale (,c&ci si tibunii plebei... aveau dreptul de a fine sedinfe de senat, desi ei nu erau senatori inainte de plebiscitul lui Atinius’). EDILII ~ edili se alegeau, ca si tribunii, in concilia plebis (dupa lex Publlia Voleronis din anul 474 i.e.n)) edili erau niste magistrafi Subalterni care trebuiau 88 indeplineasc misiunile si servicile cu care Ti Insarcinau tribunii + aveau in special atributii de ordin financiar + sediul lor era In templul lui Ceres, (Aedes Cereris), de unde si numele de aediles. in anul 366 T.e.n, au fost creati doi aediles ex patribus, adicd doi edili patricieni care aveau anumite atributii de ordin municipal (administratia drumurilor si serviciul apelor) si in special polifia Pietelor si a oricarui comert ambulant —+ cand aceasta magistratura a devenit, ca si celelalte, accesibila plebei la putind vreme dupa crearea ei, acesti noi edili au luat denumirea de edili curuli (aediles curules), in opozitie cu edili plebei care acum se numeau aediles non curules, aediles plebei. = importanta edillor curulia fost considerabila din punct de vedere al dreptului civ, Intrucat ei, find Insarcinafi cu supravegherea vanzarilor din piele (udecau Iitigille ivite cu ocazia diferitelor tranzactii ‘acute in térguri si plete), au introdus anumite regul in materia vanzarl MAGISTRATII JUDICIARI (magistratul nu judeca, ci se margineste sa organizeze instantal) Competenta magistratilor judiciari era desemmata prin termenii de iurisdictio si imperium: iurisdictio’ dreptul de a supraveghea indeplinirea formele proprii legisactiunilor prin care prin care pariile urmareau sa-si valorifice pretentile. =in sens larg: cuprindea dreptul de a organiza instanta (iurisdictio contentiosa - jurisdictia contencioasa) — interesele parlor erau opuse iar procesul se incheia cu pronuntarea unei sentinte. —in sens restrans: cuprindea dreptul de a coopera la realizarea unui act juridic prin simularea unul proces (iurisdictio voluntaria - jurisdictia voluntara/gratioasa, ex. adoptie, eliberare) — interesele parflor ‘nu erau_opuse iar magistratul coopera cu ele pentru a’ Imbraca infelegerea lor in forma juridica necesara pentru obtinerea rezultatelor dorite. imperium: era puterea de comanda a magistratului. in epoca ‘regalitati organizarea judecérii proceselor intra tn competenta regelui, odata cu instaurarea republicil aceasta atributie a trecut asupra consulilor (exercitandu-sI prerogativele lunar, in mod altemativ). in 367 f.e.n., dupa constituirea preturil urbane, jurisdictia contencioasa a trecut asupra pretorului urban, consulii pastrand insa jurisdictia gratioasa. ‘TRODUCERE IN DREPTUL ROMAN 23PRIVIRE ISTORICA ASUPRA ORGANIZARII DE STAT A ROMEI SI A ORGANIZARI SALE SOCIALE in 242 i.e.n., dupa constituirea preturi peregrine, organizarea judecari cauzelor ltigioase dintre cetdtenii romani si peregrini a trecut asupra pretorului peregri. —jurisdictia asupra Itgilorivite cu ocazia tranzactilor facute in targuri si plete apartinea editor curull (un fel de magistrati specializati in materia dreptului comercial ~ lromanii nu cunosteau distinctia actuala dintre drept civil si drept comercial). in italia organizarea proceselor revenea reprezentantilor pretorulul urban si magistratilor municipali (apar dupa ce italienii au dobandit dreptul de cetatenie, au jurisdictia contencioasa dar numai pentru ‘afacerile mai pufin importante). “fh provi, tertorile cucerte in afara peninsule,organizarea proceselorrevenea guvernatorior. ADMITEREA PLEBEILOR LA MAGISTRATURILE REPUBLICANE $1 IN SENAT: = in urma luptelor sustinute, plebeii fura admisi nu numai a ocupa magistraturile republicane, dar iar devine obligatoriu ca din doi magistrati-colegi, cel putin unul s& fie plebeu. 5, ,uTtoarele magleratut au devon accasbile plebolor. consuls! (367 Le.n), editatea curué (364 Le.n,), diotatura (356 Le.n.), censura (351 1e.n.), pretura (337 L.e.n.), = funcfile sacerdotale au devenit accesibile plebei in anul 300 fe.n. in baza legii Ogulnia (un plebiscit ‘SENATUL: =. in epoca republican senatul devine un organ esential al statului > cu toate ca in teorie el a pierdut anumite prerogative, in fapt autoritatea sa este mult mai mare dec&t tn epoca regalé: consul ‘au acum o situatie cu totul subordonata fat de senat, nu vor mai indrazni sa treacd peste avizul Senaluul 51 nici nu vor ua 0 decizie mai important fra a consulta Inrucéterau responsabil de actele lor. ~ la inceput: consulii numeau pe senator dintre patricieni; ulterior: senatorii au incetat a mai fi in mod exclusiv patricieni, dobandind aceasta magistratura toli cei care detinusera 0 magistratura superioara (magistrati curului: sella curulis - scaun curul, era pliant) (consulul, dictator, pretor etc.); = 318-312 Le.n.: plebisoutul ovinian — cenzorii dobandesc dreptul de a-i numi pe senatori: desi numirea era cvasisigurd, cenzorul putea s8- inlature pe fostul magistrat pentru infamie. = fost: magistrafi nu puteau fi numifi decat din 5 in 5 ani sau din 4 tn 4 ani, odata cu facerea recensamantului — pandi atunci aveau dreptul sé ia cuvantul in senat fard drept de vot. = cel care nu exerciasera nil o magistraturd si fuseserd numil direct mn senat nu puteau sé exprime votul oral oi prin schimbarea locului in care se aflau —> prin urmare In senat erau mai multe categorii de senator: senatorii cu drepturi depline erau fost magistrati curuli numiti patres (patticieni) si cconscripti(plebei). = senatul nu avea atributii legislative, ns important lui era foarte mare, intrucat flind un organ permanent fata de consul (numit pe un an), consulul nu fécea nici un act mai important fara a cere Biz senatull 9 esl fe apératcnd ar fost ras laréspundere dupa terminerea magisraturt sale. = senatul (mostenind una din atributile regelui) numeste pe ambasadori (membrii misiunilor diplomatice trimisi in alte state cu scopul de a incheia pace sau de a deciara rézboi). In timpul republic erau trei feluri de adunair: adunarea curiata, adunarea centuriata gi adunarea tributa ADUNAREA CURIATA: = fiind bazata pe organizarea gentiic’ a statului, pierd din importanta —> se intrunesc numai pentru céteva chestiuni strict limitate (pentru votarea une lex curiata de imperio prin care un magistrat superior este investit cu puterea Sau pentru 0 adrogatiune etc.); = la sfarsitul republic era compusa doar din cei 30 de lictori care trebuiau s4 convoace pe cetateni i ‘ADUNAREA CENTURIATA: = intimpul republici: doud momente importante pentru transformarea sa structurale: cenzura lui Appius Claudius (312 1e.n.): Appius Claudius Caecus a admis c si cel cu avere mobiara (moneda), nu numa cet cy avere imobitara (man), pot face (potivt avert lor) parte dint una din cele 5 categorii ale adunairii centuriate > introducerea in adunare a neproprietarilor de pamant. = scop politic: introducerea dezrobitilor bogatj in adunarea centuriata — dezrobitil trebuind sa voteze Th sensul voit de patronul lor (fostul stapan) veneau in ajutorul acestuia; =" scop militar: potrvitprincipilor vechi nu putea fi soldat decét acela care era membru in adunarea centuriata si nu putea fi membru al adundirii decat acela care avea o anumita avere imobiliara (pamant) — Roma avea nevoie de soldat: s-au echivalat in moneda suprafetele de pamant care permiteau accesul in cele 5 categorii ale adundrii centuriate. = scop financiar: cine nu facea parte din adunarea centuriata era scutit de impozitul direct — prin admiterea lor in adunarea centuriata si cei care aveau avere in bani, metale pretioase, etc, au fost ‘supusi impozitelor. 2. reforma din sec. Il .e.n.: Intre anii 238-218 f.e.n. numarul centurilor a fost ridicat la 360 (fiecare categorie cuprindea un numér egal de centuri: 70) iar dreptul cavalerilor de a vota primii a fost suprimat ‘ADUNAREA TRIBUTA: 24 INTRODUCERE IN DREPTUL ROMANPRIVIRE ISTORICA ASUPRA ORGANIZARII DE STAT A ROMEI SIA ORGANIZARII SALE SOCIALE ~ adunarea tribut cuprindea atat pe patricieni, cat si pe plebel iar votarea se facea pe triburi (ributim) — triburile erau o diviziune teritoriala (,..comitile ..cand se voteaza dupa regiune $i locuinta ‘Sunt tribute”) —> Roma era impaitita in patru triburi, care reprezentau triburile urbane, mai erau triburle rurale al cSror numar, mult mai mare, a variat in timp, la Inceput 27 iar apoi 31 de trburirustice. = majoritatea 0 aveau triburile rurale: intrucat triburile rurale aveau un numar mai mic de membrii decat triburle urbane, rezulté c& votul unui membru dint-un trib rural avea o importanta mai mare decat votul unui membru dintr-un trib urban — a fi trecut dintr-un trib rural intr-unul urban era o pedeapsa pe care o aplica cetdleanului censorul. — cu timpul adunarea tnbuta devine adunarea legislativa prin excelen{a, adunarea curiata find redusé la anumite legi ca declararea de rézboi. — printre atribufile speciale ale acestor comitii erau alegerea anumitor magistrafi: questori si edi curuli. adunarea tributé este veche adunare a plebei (concilia plebis) care a devenit tributa atunci cand hotararile ei au devenit obligatorii nu numai pentru plebei, ci si pentru patticieni repartizati dupa cartierul in care aveau locuinfa i care deci au dobandit dreptul de vot in adunarea plebei. = concilia plebis era la inceput o adunare rezervata exclusiv plebellor — din anul 471 Le.n, ca urmare a unui plebiscit, lex Publiia Voleronis, plebeii alegeau in aceste adunari distribuie pe triburi pe ‘magistrafi or, ribuni sau edili -» adunarea plebel era convocata si prezidata de tribunii plebei, in timp ce comitile erau prezidate de un consul sau un pretor. — in aceste adunari ale plebei se luau anumite masuri legislative care au putut fi opuse si Patricienilor mal ales daca erau incuviintate de senat printr-o prealabilé confirmare (auctoritas senatus). = 0 lege Hortensia data intre anii 289-286 [.e.n. a suprimat necesitatea unei prealabile incuviintar, conferind plebiscitelor caracterul unor legi publice obligatorii pentru tof (,...patricienil nu se supuneau acestor plebiscite, pana cand dictatorul Q. Hortensius a dat o lege prin care tofi cetatenii trebuiau sa se supuna legilor pe care le hotara plebea’), decizie ce a fost luata ca urmare a unei noi secesiuni a plebei = din acest moment concilia plebis (,acela care da ordin s& se adune nu poporul intreg, ci num: parte, nu convoac’ comitile oi concilium. Tribunii nu convoaca pe patticieni si nici nu pot $8 trimité la acestia vreo chestiune pentru a decide. Astfel nici nu se numeau in mod propriu legi, ci plebiscite hotérérile [uate la propunerea tribunilor plebei" — dupa cum rezulté din text concilile erau adunaii Partiale ale cetatenilor, spre deosebire de comitile centuriate unde erau convocat{ tofi cetaenii cu drept de vot.) au cépatat o putere legislativa deplina iar patricienl luau acum gi el parte la vot. ~ hotararile si masurile luate de concilia plebis se numesc plebiscite (plebiscita), uneori gi legi (lex), dar cele mai multe legi romane care au fost votate in concilia plebis sunt plebiscite. EGALITATEA DREPTURILOR (LEGEA CELOR Xl TABLE) = lupta dintre patricieni si plebei a avut si un caracter economic, Ins Impartirea de pamant plebeilor a fost mai mult un miloc pentru ei face s& renunfe al alte pretenti ~ in anul 462 f.e.n. tribunul plebei C. Terentiius Arsa a cerut patricienilor instituirea unel comisii formata din cinci membrii avand misiunea s& determine limitele puterii consulare. — plebeii se plangeau cd magistrafi patricieni sunt rauvoitori si c& abuzeaz de puterile lor —» patricienii, céutand sa evite solu unerii tribunului plebei, au dat plebeilor pamant pe ‘muntele Aventin in anul 457 fe.n,, ins plebeii nu au renuntat la pretentille lor care constituie originea legil celor Xil Table. — In anul 454 1.e.n. se ajunsese Ia o infelegere intre patricieni si plebei + 0 comisie de 10 membri avea sa fie Insércinat nu numai cu redactarea legilor, ci si cul guvemarea republicii pe perioada Fedactarii —> tn acest interval exercitiul magistratilor patricieni era suspendat iar plebea renunta sa recurga la dreptul de face apel la popor (ius provocatior — comisia nu a fost aleasa de adunarea centuriat decat in anul 452 t.e.n, pentru a intra propriu-zis tn funetiune anul urmator. = intre timp a fost numité 0 comisie cu misiunea de a studia dreptul din cetajile grecesti, foarte probabil cetétile grecesti din sudul Italiel care era numité in acea epoca Graecia Magna —» cei trei comisari trimisi sa studieze leglle grecesti faceau parte dintre decemviri > decemviri erau exclusiv Patricieni cu toate od se prevazuse posibilitatea de a fi alesi si plebei = decemvirii au redactat inital numai zece table care au fost votate de adunarea centuriata gi expuse in Forum — intrucat ulterior au fost descoperite anumite lacune in legea votata, a fost numita 0 noua comisie de zece membrii pentru anul 449 T.e.n. —> se pare ca din noua comisie faceau parte si trei plebei — noua comisie a alcatuit doud table noi, ins noii decemviri nu voiau s4 supund aceste table aprobarii poporului, continuand in acest timp s4 guverneze statu. = dupa cateva tulburéri cauzate mai ales de ilegalitatile comise decemvirul Appius Claudius, decemvinii au fost alungati iar in locul lor au fost restabilte vechile magistraturi = primii consuli au supus nolle table votului comitilor gi au fost aprobate, apoi legea au fost expusd in Forum pe niste table de bronz sau poate lemn —> aceste table au fost distruse in anul 387 i.e.n. nd gali au ocupat Roma si este posibil ca dupa distrugerea lor s8 nu mai fi fost afisate din nou. ~ Xil T. (lex duodecim tabularum) a avut 0 considerabila influenta asupra dezvoltarii dreptului roman, find considerata ca izvor al intregului drept public gi privat. INTRODUCERE iN DREPTUL ROMAN 25PRIVIRE ISTORICA ASUPRA ORGANIZARI DE STAT A ROMEI SIA ORGANIZARII SALE SOCIALE — XII T. este departe de a fi o legislatie completa, find in primul rand 0 redactare a dreptului cutumia lipsita de mari inovati, chiar scurtimea prescriptilor sale sustine jpoteza ca ea nu facea decat 88 inregistreze anumite obiceiuirijuridice care erau prezente in mintea tuturor. = datorité faptului c8 legea celor Xil Table consacra obiceiul juridic stravechi ea nu putea fi ‘egalitara, din acest punct de vedere ea nereprezentand un progres pentru plebe — in materia dreptului Public inegalitatile se mentinusera in sensul ca plebeli nu puteau ocupa magistraturi republicane, dreptul de a ocupa asemenea magistraturi find objinut ulterior la capaitul unei lupte indelungate — din punctul de vedere al dreptului civil se mentine inegalitatea dintre plebei si patricieni in ceea ce priveste dreptul plebellor de a Incheia o cdsatorie cu patticienil, plebell neavand lus conubii cu patrici (dreptul de a se cAsatorii potrivit dreptului civil) > acest drept nu le-a fost acordat decat printr-un plebiscit din anul 444 1.e.n., lex Canuleia. — printre progresele facute in timpul republicii este si garantarea mai deplina a persoanei cetateanului = prin lex Valeria de provocatione din anul 509 1.e.n. s-a acordat cetatenilor condamnati la 0 pedeapsa capitala sau la biciuire dreptul de a face apel la poor (provocare ad populum). ~~ dreptul de a face apel la popor si alte puteri ale tribunilor au fost abolite de Sulla intre anii 88-81 ‘.e.n, jar restabilirea formal a acestor drepturi a fost facuta printr-o lege a lui Pompei din anul 70 Le.n., legea Pompeia Licinia de tribunicia potestate. = in sec. Il-lea 1.e.n. au fost votate trei legi, leges Porciae, ce interziceau uciderea sau lovirea unui cetétean roman, chiar de catre un magistrat in exercitiul functiunil, sub sancfiunea unei grave pedepse care ins nu ne este cunoscuta. = pinto lex Sempronia din anul 123 j.e.n. s-a extins aceasta masurd la nivelul intregului stat si s- ‘au intarit prevederile legilor Porciae chiar in cazul unui senatusconsultum ultimum (decizie a senatului prin care acesta in imprejurari grave ddea puteri depline consulilor) care anterior avea ca efect suspendarea dreptului de apel la popor (provocatio ad populum). — legea Poetelia Papiria din anul 326 Le.n. a interzis legarea debitorlor insolvabili de catre creditori lor. EXTINDEREA TERITORIALA A STATULUI ROMAN SI APLIGAREA DREPTULUI: = cucerirea ltaliei de céitre Roma se termina in anul 222 i.e.n., Sicilia devine colonie romana in anul 241 Le.n. (prima colonie a romanilor), Grecia devine colonie romana in anul 146 fe.n., an in care Cartagina a fost distrusa. = provincille romane erau conduse de un guvemnator (praeses provinciae) ajutat de questori care aveau atributile edillor. = guvernatorii provincillor erau alesi dintre fostii magistrafi c&rora li se proroga magistratura pe un de zile dupa expirarea mandatului lor si erau trimisi in provincii in aceasta calitate — se numeau fie proconsull fle propraetori, dupa functia pe care o indepliniserd la Roma (obiceiul acestei prorogari dateaza din epoca lui Sulla si desi nu era conform constitutiei politice a statului roman a fost acceptat {ara proteste) — guvernatorif provincillor dadeau edicte destul de aseménatoare celui pretorian. — in talia au subzistat organizatile locale: in fruntea comunelor (cvtates) se aflau doi sau patru magistra) cu atibutasemandtoare consulilor. = exista un senat municipal ai carui membrii se numesc decurioni (decuriones). = impartirea justitiei se facea de caitre delegati ai pretorilor (praefecti iure dicundo). = romani au respectat dreptul propriu al poarelor supuse dominatiei lor —» edictul guvematorilor de province lasa un loc de inst drepiulul najlonal al poparuli respect cu timpul dreptul national local a fost asimilat dreptului roman, desi diferente intre drepturie diferitelor provincii au durat pana in ultima fazd a dreptului roman — printre drepturile provinciale, cel mai important este dreptul grec care era aplicat Intr-o mare parte a imperiulti = legile romane nu se aplicau decat cetaitenilor romani gi Inc’ numai celor care locuiesc in Italia. aiuSRia fue eg! care se eplcau pe Integ fertofl imperkéu roman dex Appuala pring caufiunil = exisiau un mare numar de prescripfii, normele ce constituiau ius gentium, adicé dreptul gintilor, care erau aplicabile at&t romanilor cat si peregrinilor. 2.5. EPOCA IMPERIULUI. PRINCIPATUL = in anul 27 Le.n, Octavian August (27 Le.n.-14 en), in urma victoriei de la Actium, concentreaza th persoana sa puteri care erau incompatibile cu forma republicana —- in aparenta_constitutia epublicana a fost pastrata, numele magistratilor a ramas acelagi, Insa in realitate o singura persoana avea puterea efectiva, practic republica se transformase intr-o monarhie. = intr-o prima faz, care dureaza pana la urcarea pe tron a lui Diocletian, imperiul este o monarhie moderata In care puter sunt imparite inre senat si imparat, caro este si prepedintele sonatuli (princeps senatus) —> prima faz a imperiului a fost numité principat de la princeps (primul tntre cetéfeni),titlul suveranului + datorité acestei impartiri a puterilor Intre doi factori, aceasta epoca a fost numita si dyarchia. 26 INTRODUCERE iN DREPTUL ROMANPRIVIRE ISTORICA ASUPRA ORGANIZARIIDE STAT A ROMEI $I. A ORGANIZARIL SALE SOCIALE — in a doua faza, de la urcarea pe tron a lui Diocletian, imperiul devine o monarhie absoluta, faza numita si dominat de'tatitlul dat acurn imparatului: dominus. = August, dorind s& menajeze susceptibiltatie celor care iubeau republica, nu a schimbat formal vechile institut republicane (cea ce a facut pe unii s& creada ca republica exista inca) — in realitate forma republicana este pastrata pe un fond schimbat. in anul 27 ‘e.n, August deciara cd renun la puterle pe care le avea oa tiumir, recandule asupra poporului gi Sénatului, pastrand tilul de consul cu un coleg in aceeasi calitate —+ August avea puteri mult mai mari decat ale colegului s8u: era numit consul pe 10 ani si avea comanda intregii arma, in timp ce colegul séu era consul pe un ang lipsil de pure armata, = in anul 23 i.e.n., dandu-si seama de contradictia dintre situatia sa fala de titlil avut, renunta la titlul de consul si nu ia nici unul din tilurle republicane —> August preia in persoana sa mai mutte din atributile pe care le aveau inainte magistrati = imperium proconsulare, adica un drept de comanda asupra armatelor din provincille imperiale si administrarea provincilor de frontiera (pe celelalte le administreaza senatul) —» avea drept de control gi supraveghere asupra proconsuliior (guvernatorilor) din provincille senatoriale; tribunicia potestas, adica era un fel de tribun perpetuu si fara colegi (tribunii continua sa existe gi sub imperiu, dar puterea lor e cu totul teoretica), respectiv nimeni nu va putea lovi cu intercessio o hotarare a sa, cea ce constituie o dubla superioritate fata de tribuni plebei a cdror putere era anuala si limitata de o intercessio eventuala a colegilor —> consecinta investiri imparatului_ cu tribunicia potestas este ca persoana sa va fi sacrosanct, putea convoca senatul gi adunarile, putea anula orice act al magistraflor sau adunérilor. = imparatul mai este si pontifex maximus, adica este capulreligios al statului. = lui August i s-au mai oferit si cura legum et morum, adica puterea legislativa si de cenzuré ins, ca orice om politic abil si prudent, le-a refuzat = August, neasumandu-si nici un titu al vechilor magistraturi, era desemnat prin ttlul princeps (primul dintre cetateni) > princeps este un simplu particular, primul dintre cetdjeni, cruia | s-au dat cele doua mari puteri in stat (imperium proconsulare si tribunicia potestas) —» in’realitate continua dictatura miltara inceputé de Caesar in calitate de conductor autocrat al statului roman. ‘ADUNARILE: =. dinire cele trei categorii de puteri pe care le aveau la inceput adunérile, puterea judecdtoreasca, cea legislativa si cea electoralé —+ pe cea judecdtoreasca (In materie penala) o pierdusera inca in timpul republic in urma instituiri unor tribunale speciale (quaestiones perpetuae) — in timpul lui Tiberius (14-37) alegerea functionarilor si magistrafilor a fost incredintata senatului —» puterea legislativa a comitilor a durat mai multa vreme: in timpul lui August s-au votat numeroase legi —» sub Nerva (96—98) s-a votat ultima lege iar si de atunci poporul nu s-a mai intrunit in com “= la urcarea pe tron a unui nou monarh, poporul vota o lex de imperio, care investea pe Imparat cu puterea tribuniciana, aceasta fiind singura manifestare a poporului, manifestare care déidea iluzia unei Participari a poporului la guvernarea statulul, = cand statul roman era un oras, 0 adunare a cetaitenilor er un lucru relativ simplu, insa cand dreptul de cetafenie a fost extins mai intai in Italia apoi unor anumite comunitati din provincii, astfel incat cetéteni romani se gaseau in toatd intinderea imperiulul, o adevarata adunare a cetaifenilor a devenit cu totul imposibila (1.2.5: ,deoarece poporul roman s-a marit insa aga de mult incat era greu 84 fie convocat in totalitatea iui pentru a legifera, s-a gasit cu cale sa fie consultat senatul in locul poporului’) —> astfel adunatile care se fineau la Roma nu mal aveau valoarea de alta data —> drept urmare adunarea poporului era un organ care trebuia Tnlocuit iar imparatul si-a luat aceasta sarcina devenind reprezentantul poporului find Investit cu puterea tribuniciana. ‘SENATUL: =" senatul tsi pierde independenta devenind instrument al poltcii imperiale: avea_atributi administrative, electorale (alegerea magistratlor), judecatoresti (udecarea proceselor penale) $i legate (Genatusconsulle) —> puterea elecorala a fost vansferaté senatuluTnc8 din timpul ft iberius. = puterile senatului erau simetrice cu cele ale imparatului —> senatul avea administrarea unor anumite provinci, provincile senatoriale (pacificate), dupa cum Imparatul avea si el administrarea celorlalte provincii (Imperiale) —> in fruntea provincillor senatoriale se afia un proconsul, care era numit ca 31 mal nine prin prorogareaputenlor sale de magistrat dupa exprarea anulu sau de magitatura = Egiptul beneficia de o organizare specialé, respectiv este administrat de un fel de vicerege, prefectul Eziotului -» in Egipt s-a mentinut organizarea local, facand parte dintre provincile imperiale. = senatul avea atributi financiare, adic& dispune de veniturile provincillor senatoriale care se vars& {in tezaurul public, aerarium populi, dupa cum si Impéiratul avea un tezaur particular, fiscus principis, in care se varsai impozitele din provincille imperiale Fast alee pe magisva dnt- Ist prezentaté de impéra,Incepdnd cu anu 4 en, MAGISTRATI: epoca imperiala regasim aceeasi magistrati ca gi in epoca republicana —- magistrafii nu mai au aceeasi autoritate ca mai inainte, find alesi de senat. = imparatul are un consiliu consultativ (concilium principis) > compus din magistrafi miltari, din senatori §ijurisconsulfi a capatat o autoritate din ce in ce mal mare —» pe langa el funcfionau mai multe INTRODUCERE iN DREPTUL ROMAN 2PRIVIRE ISTORICK ASUPRA ORGANIZARIIDE STAT A ROMEI SIA ORGANIZARII SALE SOCIALE birouri care alcatuiau cancelaria imperiala, cancelaria avand un rol considerabil in elaborarea dreptului sin difuziunea sa in intregul imperiu roman. consuli: pastreaza doar jurisdiciia gra{loasa si dreptul de a prezida sedintele senatulul. tela: Inceteaza sa destagoare o actvtte ceatoare gi se lmiteazd la organizarea instante de judecata si la a explica dispozitile cuprinse in edict (in timpul lui Hadrian capaté 0 forma definitiva pretorii nus! mai puteau imbogati prin introducerea de noi miloace procedurale); = tibuni: exercitau o anumita jurisdictie civild si penala, convocau adunéirilé senatulu = edili curul: isi pastreaza tn lini mari vechile atribulii Gurisdicfia asupra Iitigilor ivite cu ocazia tranzacfilor facute in targuri $i piefe). = questori: rman doar cu dreptul de a administra arhivele statului. DOMINATUL in urma tulburarilor pe care le-a suferit imperiul roman in secolul al Ill-lea, datorita atacurilor continue ale barbarilor de la granita si a descompunerii sociale dinauntru, imperiul roman, izbutind s& Infranga criza, a iesit cu totul transforma. = odata cu venirea lui Diocletian la tron tn anul 284 Incepe o noua era —> pentru o mai usoara ‘administrare a imperiului acesta este despartit in doua parti, respectiv o parte occidentala si o alta orientala — imperiul ramane insa unul si indivizibil din punct de vedere politic. = ultimele obstacole care limitau puterea imparatulul dispar acum, astfel ca imparatul devine un ‘monarh absolut gi de drept divin — titll sau este acum dominus, adica stépanul, de unde vine numele ce s-a dat acestei perioade, dominatul fondu! devine un simplu consilu municipal — pe langal senatul de la Roma, mal exist in ‘aceasta perioadéi un altul la Constantinopol, care devine capitala a imperiului odata cu venirea la tron a lui Constantin cel Mare (324-337). deja in epoca principatului conceptia monarhiei de drept divin incepea s apara sub influenta egipteana iar in timpul dominatului, ea se precizeaza, astfel ca imparati erau considerati ei insagi drept zei (dominus et deus), ei poarta un nimb tn jurul frunti pe monedele si medalile batute atunci = Theodosius | cel Mare este ultimul Imparat care mai domnegte asupra Intregului imperiu roman — fa moartea ul in 396 peru se dvide in cl cin aint oecdent = imperiul roman de Apus se prébuseste in 476 cénd ultimul impérat, Romulus Augustus, este detronat de Odoacru, regele Herulilor, = imperiul roman de Rasarit, sub forma grecizata de Imperiu Bizantin (dupa moartea lui lustinian), ‘se mentine pana in 1453 cand Constantinopolul este cucert de turci 2.6. REZUMAT. Dupa cum s-a putut observa, periodizarea istoricé cuprinde trei mari epare anume epoca regala, republica si epoca imperial8. Epoca regal se subdivide la randul ei in pericada democratiei miltare - perioada in care celula de baza a societatii era ginta patriarhala iar, iar organele de conducere ale satului erau adunarea poporului pe curi (comitia curiata), Senatul (adunarea gefllor gintilor) si regele — si perioada regalitati In forma_statala — perioada in care conducerea statului roman a revenit regeluiales de adunarea curiata, Senatului, adunérii curiate si adunarii centuriate (adunarea tuturor barbatilor care purtau arme). Republica a fost caracterizaté de garantarea din ce in ce mai efectiva a libertafi si persoanei omulul, ‘emanciparea plebei gi egalizarea drepturilor plebel cu ale patricienilor, extinderea teritorialé a statului roman. Astfel, organe de conducere a statului roman erau considerafii consulii (magistrati anuali care au inlocuit vechit regi), decemvirii legibus soribundi, tribunii milium consular potestate, questori, cenzori, pret, tibunatul plebel, edi, magisrafijucciar, Senatu, adunarea curata, adunarea centuriata si adunarea tributa. Pentru aceast8 perioada trebuie amintit'si Legea celor XII table care a avut ca scop stabilirea egalitati in dreptur. In fine, epoca imperiala a cunoscut si ea doua etape; prima, etapa principatului, s-a caracterizat prin ‘aptul c& poporul nu s-a mai intrunit in comiti, Senatul si-a pierdut independenta iar magistrati la fel, cei din urma find alesi de catre Senat si ‘avand atribuii mult restranse. A doua etapa, cea a dominatului, este caracterizata prin faptul ca ultimele obstacole care limitau puterea imparatului dispar. 2.7. TEST DE EVALUARE. 1. care sunt atributile regelui in perioada democratiei militare? 2. care sunt adundiile legislative din timpul regalitéir? 3. care sunt atributile magistratiorjudician din timpul Republici?? 28 INTRODUCERE IN DREPTUL ROMAN