You are on page 1of 159
i 108 91.040 IRS aa STANDARD ROMAN SR 4163-1 . lulie 1995 \ Indice de clasificare G 54 Alimentari cu apa . RETELE DE DISTRIBUTIE Prescriptii fundamentale de prolectare Water supplies. Distribution networks Dasign specification ‘Alimentation on eau. Réseaux de distribution Prescription en vue de I'établissement des projets APROBARE Aprobat de Directorul General al IRS la 20 decembrie 1994 cu : aplicaro din 01 iunie 1995. : Inlocuieste parfial STAS 4163-88 _ CORESPONDENTA La data aprobarli prezentulul standard nu exist nicl un standard international care 88 se refere la acelagi sublect On the date of this standard approval, tHere 1s no Intemational * Standard dealling with the same subject ‘Ala date d'approbation de ta'présente norme Il n’existe pas de Nome intemationale traitant du méme sujet DESCRIPTOR! TIT Alimentare cu ap, refea de distribute, 2} prolectare INSTITUTUL ROMAN DE STANDARDIZARE (IRS), str. J.L. Calderon 13-7020 TP (soty2107404; (401)2 F Sse a Dorit Rs Reprodscere au vewrea rig au pare prezonk andar nace publica xn xo procedeu(lectni, can [iaconinter emngrate anes vier chiro ret aaa aa Ref. SR 4163-1:1995 Edijia a 6-a PREAMBUL Stondardul roman SR 4163-1 Irloculeste parfial STAS 4163-88. Prima edifo a standardulu a fost elaboral8 In anui 1953 gi s-a revizut n anli 1961, 1979, 1960 gi 1968, Prin rovizuire, standardul a fost restructurat, find impart In 3 prj distincte, astfel: =SR41631 Rejele de distribute. Prascripfifundamentale de projectare. “SR41632 —_Rolele do distribuiie. Prescrpt de calcul 7SR 4163-3 Rojele do distrivutle. Prascrpfi/ de execufo pl explostare (Intrefinero). {La elatorare 8-a urmari aliniorea la standarde internationale (BS 8000, BS 8010, DIN 2000, DIN 2425, DIN 4279, DIN 19630, ONORM B 2533, ONORM B 2358, ONORM B 5011, ONORM B 6012). Prozenta parte a SR 4163 conjine prescripfilo fundamentele privind prolectarea rejelelor de distribufie @ apel tn focal urbana. Pana la olaborarea standardelor romane SR 4165-23 rman valable prevederile din 4163-88 corespunzBtoare obiectulul acestor standarde. : Prozentul standard a fost elaborat de Dna. Ing. Tanagoca Rodica de la PROED S.A. oa SR 4163-4 4 GENERALITATI 1.4, Obiect si domeniu de aplicare Prezentul standard stabileste prescripjille fundamentale de proiectare a refelelor de distributie a apel In localitati urbane. Prevederie prezentulul standard nu se referd la proiectarea refelelor irterioare din incite gi racordurtor de apa (brangamente) 4.2. Referinte ‘STAS 404/1-87 evi din ofelf8r8 sudurd, irase sau laminate la cald STAS 404/387 {evi din ofel fara sudutd, laminate a cald, pentru temperaturridicate STAS 530/1-87 evi din of! f8@ sudurd, trase sau laminate ta rece STAS 5303-87 TTovi din ofl f@rd sudurd, trase sau laminate la rece, pentru temperaturl ridicate STAS 695-75, Uiilaje de stins incendi. Hidrant subteran Pn 10 STAS 1342-91 ‘Aph potabild 1 STAS 1674-74 ‘Tuburi gi pieso de legatur’ din font& pentru conducte de presiune. Tuburl cu mufe pentri Imbinarea prin stemuire. Dimensiunl STAS 1675-74 Tuburl gi piese de fegdturd din font’ pentru conducts de preshine, Tuburl cu flange turnate prin grattajie Pn 10. Dimensiunt -'STAS 2550-901 ‘Armituri industriale din font. Robinete de tnchidere ou sertar Pn 2,6, Pn 4, Pn 6, Pn 10, Paié STAS 3470.90 ila] do stins incendii. Hidfant de suprafata STAS 4273-83, ‘Constructii hidfotehnice. Incadrarea In clasa de importanja a STAS 6675/1-92 evi dn polclorura de vininepastife8. Conll tehrice generala -STAS 6875/2-92__Tovi din polclorurd de vinl neplastiiats. Dimensiunt 'STAS 6899/2-90 Tevidin ofol sudate elicoldal pentru conducte STAS 7039/1-81 Tuburi de presiune din beton precomprimat. Tipurl STAS 70397283 _Tubur de presiune ain beton precomprimat. Tubur de prestune din baton precomprimat contrifugat STAS 7537-89 ‘Armaturi Industrie din font. Supape dé aerisie cu Hotor Pri 10 ’ STAS 7656-90 evi din ofe! sudate longitudinal pentru instalaji STAS 8797-80 ‘Armaturi industriale din font&, Robinet cu venti cu flstul tel la exterior Pn 6. Dimensiunt STAS 9195-73 Asmat indverole dn fort, Robinete cl eovtr, ci mute, pnt Imbiarea rn stem 5 Pn 40. Dimensiuni “STAS 10586/4.87 _‘Armatulindustrne dn oe, Robinets do Teglre ol futuro 16. Dimenshini STAS 12400/1-88” Construcfi civle gt industrials. Performante In constructi. Nofiunl !principil generale STAS 124007288 Constuei eve Idustale,Peformanfe n conetuc. Mod do exprimare a parforman- olor olidiri! in ansamblu 2 PRESCRIPTII FUNDAMENTALE DE PROIECTARE 24 Prescripfii generale \ 2.4.4 Rejelele de disttibujie @ apel trebule's8 asigure exi ‘de performanja In constr STAS 12400/1,2 privind: , ra " ‘erie a " nh, pesiene “stobitatea slrertenfa la at lato gl dnamice: : “Sigrane do uate . ~angetote ‘+ siguranja fa foc; Fonoonts igs . “elo otto termi antcoroaha, 2.1.2 Rejelele de distributie a apei se considera constructii de importanj’ deosebitd, conform STAS 4273. ee eee ee ee we eo tetnio oe, ‘Se interzice orice legdtura Intre refelele de distribufie a apel potabile gi cele de distribufie a apel nepotablie. Rejelole de distrbujie 2 apel nepotabile ru se supun exigenfelor de igiond din cuprinsul prezentulul standard ind caltatea apel transportate. So ee fous a ape potable rebule «8 axguo po told durataoxpoatr, dita apeila debate {1 presiunie pentru care au fost proiectate, ; : 34's Pentru siguranja In exploatare, la proiectarea relelelor de distribujie @ epel trebule 8 se find seama de ‘urmatori factor: ' “agresivtatea solulu 51, dup§ caz, a apel subterane faf8 de materialul conductelor; = cotoziunea (eroziunea) interioard; ‘ecfluni disiructive asupra echipamentelor mecanice, utiajelor, mifoacelor de transport etc. = condi climatice; . : alte condiji deosebite ce ar putea surveni : Masutlo preventive ce trebuie avute in vedere Impotriva actiunil acestor factori pot fi. = protecfia exterioard suplimentara (fafa de materialul de baz8) inclusiv protectia catodic’, = protectia interioard suptimentara, = micgo’area vitezei de curgere a apel; = respectarea ad&ncimii de Inghet; T prevaderea unior masuri de protectie suplimentar’ fal de actiunes factorlior mecanicl extern, Semnalizarea (reperarea) supraterand a conductelorrefélei tn locurle supuse unel circulail intense, : 2.4.6 Refelele do distribulje a apei trebuie astfel prolectate 91 realizate tncdt s& asigure postbltates spall! gt igienizarii periodice 51 succesive a tuturortronscanelor. 2.1.7 Prolectatea rejelelor de distribulie a apei se face numal de ete personel de specialitate. ‘ : ) 2.4 Prescripfii de proiectare 2.2.4 Trasoul rojelel de distributi 2.2.4.4 Stabilvea traseolar so face luand tn considerare:* * S“documentajia de urbanism §V/sau. amenajarea teritoriulul aprobata ‘conform reglementarilor In vigcare care ‘cuprind: trama stradala, dferitele zone de consum, ullizatori mal importaniiete.; ~ planurile topografice cu Indicarea curbelor de nivel; pee = planul cootdonator (planuri coordonatoare) al celorialte refelele ordigenestl existente (sau In perspectiva); = studiul geotehnic cu indicarea condiiior de fundare, oxistonta gl caracteristicle apel eybterane. : 2.2.4.2. Traseulrejelal de distribufe se stabllesto po crite tehniie 5 economice avandu-se tn vedere in principal: + folosirea optim’ a configuratie| terenulul pentru asigurarea presiunil minime necssare unel function} normale pentru consumatorul cel mai indep&rtat gi cel mai defavorabil plasat; : = realizatea unor conducte de lungime minim, : ~ evitarea, pe c&t posibil, a zonelor cu trafic intens sau @ accidentelor de parcurs {traverstri de ofl ferate, drumurt internajionale, autostrézi etc): - evitarea pe ct posibil a terenurilor cu capacitate portant redus’, cu ap& subterand agresiva, @ terenurfor cu ‘substante toxice, co pot contamina apa potabi Pentru traseele propuse pentru rejele se vor objine acordurile 5! avizele autortaior locale implicate. 2.2.1.3 Reprezentarea refelelor prolectate se face conform reglementarilor tehnice Tn vigoare. * 2.2.2 Ansamblul refolel de distribufie a ape! 22.2.1 La proiectarea rojelelor de distribute trebuie avutd In vedere Incadrarea acestora In ansamblul sistomelor de alimentare cu apa a localitaii (ca, spre exemplu, surs8, tratare, Inmagazinare, pompare etc.). , 2.2.2.2 Pentru alimentarea cu apa a unei localii se prevede, de regula, o singura retea de distribujle. 2.2.2.3 Rejele de distribute pot fi: ; role inciare, = relele ramificate. . Refelele inelare oferd avantajul unei siguranje maxime tn continutatea ‘eliment&rii cu apaiprin alimentarea feral punct din goud par{i gi de aceea sunt recomandate tn toate cazurite. Refelele ramificate pot fi folosite In centrole Populate cu mai putin de 20.000 de locuitori i, numai in cazul In care nu se poate realiza o refeainelar®, Pentru alimentarea cu apa a claditlor de locut sau a unita{ior economice se admit ramificali de maximum 500 m - SR 4163-4 lungime, Aceasta prevedore nu se aplicd obiectivelor de Insemniitate deosebité In cazul tn care au gospodarie proprio. de ap3 tn incint ‘Conductele rejelelor ramificate tn care apa poate stagna, deci, | poate deteriora calitatea (sc&derea confinutulul do oxigen, sporirea conjnutului de fier, aparijia germenilor patogeni-ete.) trebule realizate cu posibiltatea spBliril riodice. 252.24 Presunea mini admis r- rjea de distribu este de 0,7 bar (7m #40), far presténea maxima este de 8 bar (60 mH.) Jn cazuri exceptionalo se admt presiuni mai marl, cu folosirea materialolor - conducte gi armaturi - orespunzaitoare acestei presiuni, In cazurlizolate se poate avea Tn vedere §| necesitatea provederil reductoarelor de presiune la consumater. * In cazul In care, datoritd configura terenului (orage de deal'si de munte, spre exempiu), tn refeaua de distribujlo ru se poate asigura limitarea presiunii de 6 ber, aceasta se va tmpaii tn zone de distribujie, separate Intre ole, funcliondnd ca rojele independente. . Legarea Intre ele a rejelelor din zone diferite nu este recomandatai decat pentru portiuni restrinse, prin intermediul reguiatoarelor de presiune care sé limiteze presiunea la maximum 6 bar. 2.2.2.5 Conductele refelelor exterioare de distribulia se monteaz3, de regula, siibteran, conform reglementérlor tehnice invigoare, Insituajia tn cate este posibil, rotelele se pot monta In galeril ediitare comune cu alte rejele, In condijile precizate In seglementarle tehnice tn vigoare, 2.2.3 Artore sl conducto do sorviclu . 2.2.3.1 Récordurle de ap’ se realzeaz8, de ropula, prin brangare la conductole de servilu. Fac excoptie cazurie Incore: ; i : : = dlametrlracordull este superior cell ol Conduictel de servic din ona; $ ~ numarul mic de bransamento din ond nu justifies existenfa unel conducte de servic; = diamotrul ater este mal mic de 300 mm (400 mm in cazul Munllpilul Bucurest- ‘ = 80 recomand consumatorimportani cu rejoa de hidran de Incendhi, consumetor ce Impun un grad sport de slguran{8 In functionaro te > Tmtoate aceste cazur, biansarea se face la artera din zona. ‘ ; Distanfa inte doua ‘puncte do legalura dintre conductole principale | cele de servick eéte, de: ropula, de 450... 300 m. : metrul Tinim al conductlor aferente rejellor de distibijie a apel potable gl de Incendi, este de 2.24, Dimensionarea tafelolor de distribu ‘Dimensioiarea rejelelor de distribute a apel se face conform prevederjor standardelor in vigosre. : 1 2.2°5 Materiale wei 22.54 Alegerea materilului din care se execut’ refeaua de distribulle se face In functle de conditle de unefionare (ce determin’ presiunea de tegim) gi de condijile locale (agresivitatea solulul, eapacttatea portant a ‘Solu, Incdrc&ti mecanice exterioare). . ‘Se au invedere urmatoarele: + diametrul nominal al conductei; = presiuned interioar&, r ~felullegdturllor (sudura, Imbinare cu flange, Imbinare cu mufe); = Inedrcarea mecanic& exterioa : : - é { Sotoziunea interna sau exiernd, c&rela ise va acorda o deosobité atentie, din motive igirice. ue Genero material conductor se au tn vedere rezutatele calcukiul do dimandlonare hidrauic8 91 de stent 5 2.2.52 Durata de exploatare rocomandata pentrd proiectaiea rejelelor de distribujle este de minimum 50 de ar ac8 ru rarvin a consderente speciale tuncjonare seu do cana gee oon : 2.2.5.3 Meterialele utiizato pentru execulia refelolor de distributio sunt urmatoarele: evi do ofe! conformn STAS 404/1,3, STAS 530!1,5, STAS 6098/2 si STAS 7650; -tuburi din fonta conform STAS 1674 gi STAS 1675; 2 + Jevi din polclorura de vinil conform STAS 6675/1,2: ~ tuburi ge presiune din beton procomprimat conform STAS 7039/1, + fevi din poliesteri armaji cu fibre de sticl& conform standardelor de produs. Pot flutiizate gi alte materiale numai in urma objinerii avizelor legale, potrivit reglement&rlor in. ‘vigoare. SR4163-1 : 2.2.5.4 Conduetelo metalice proiectate se protejeaza Impotriva corozlunl interioare, in scopul pastrérii cali ape Go de exemplu. tencuire interioar’, galvanizare, peliculizare sau alte sisteme de protecjie, in cazut In care Conducta nu este protejaté fa interior din fabricate. : ‘Rcoste acoperiti $6 fac nurmal cu condiia obfineri avizului santar al Ministerului S&nat8fii pentru materiale utizate. In cazul prevederii conductetor din fonts, se recomanda utlizarea fontel ductile, pentru care furnizorul asigura protectia nterioard gi care prezint3 avantajul unei tehnologi simple pentru lucrdrile de montaj 51 interventia. 2.2.6 Armaturl gl accesoril, construcfil anexe 2.2.6.1 Peniru conductele refelelor de distribulie se provaid armaturi de tnchidere, ventile de aerisire-dezacrisiro, ‘afmaturi de golire a conductelor, hidranji de incendiu, hidranji de grading, f€ntani de baut, cigmele, masive de ancora) Bee Armature, accesorile lors sistemele do Imbinare alo acestora cu conducta treble 88 corespunds tuturor txigenfelor ce §-au avut In vedere la alegerea conductelor (In ceea ce priveste presiunea de regim si de proba, corozlunea, Incarcarea exterioara etc.), deci si pventualele muri de protectie interioarS sau exterioara 22.6.3 De regula, armaturle 80 provad conform standardelor romane In vigoare (STAS 695, STAS 1518, 'STAS 2550, STAS 3479, STAS 7337, STAS 9195, STAS 8797, STAS 10586/4). 2.2.6.4 De regula, armature cu diametrul nominal mai mare de 100 mm se prev8d In c&mine viztabile. instalafite din cimine trebuie $8 permits accesul ugor gi posibiltatea de intervene facia la armaturi ‘Caminole trebuie prevazute cu trepte, precum si cu trap de acces pentru armaturl functie de marimea acestora. ‘Se admite montarea vanelor ou diametrul nominal pang la 100 mm inclusiv Ingropat cu tiele de manevra protejate ‘ncutiicu capac. In acest caz, tia de acfionare trebuie s& se opreasca la 0,16 m sub cota terenulul amenajat. + 2.2.6.5 Armaturi de tnchidere 2.2.6.5.1 In scopul limitaril la maximum a tronsoanelor scoase din functiune spre Intervent, se prevad arméturl de Inchidere de regula: : ~Intoate nodurle relelelot ramificate; . pe conductele principale (artere) Ia distanja de maximum 600 m;.. pe conductele de serviclu, in cazy in care fu sunt racorduri, ta distanje de'maximum 300 m astfel incat 6% nu se scoatd din funcjiune mai mult de cic! hidrangi de incendi 5 2.2.6.5.2 In cazul.iconsumatorilor cu cerinfe speciale (spltale, gcoll, consumator! foarte importan|i) se. prevad larmaturi de’ tnchidere in purictul de tacord pe ambele laturi ale conductel de serviciy pentru a.fi asiguraté permanent alimentarea cu apa. : 2.2.6.5.3 Robinetele de Inchidere cui actionare electiicd trebule prevazute gi cu posibiltatea dotionarli manuale. Armaturi de golire 2.2.8.6.1 Armature de golire se provid tn punctele joase le conductelor principale de apa. 2.6.6.2 Racordurile de golire $1 spdiare trebuie s8 fie astfel concepute Incdt 6& asigure protectia sanitard (68 ‘mpiedice patrunderea impurititior In conductele rejelelor de apa potabil). “ 2.2.6.6.3 Diametrul robinetelor de gore se poate lua, de regula, 1/4 din diametrul conductel pe care se monteazA, dar nu mai putin de 50 mm, rs : 2.2.6.7 Dispozitive de aerisire - dezaerisira et er 5 2.2.6.7.4 In-punctele Cele mal inaté ale arterelor se prevad fobinete automate de aerisire,- dezaorisire, montate tri ‘Amine viztabile, prevéwzute cu evacuarea corespunzStoare a apel (s8 se Impledice p&trunderea impuritaifor, deck ontaminarea apel potebile). , 227-2 Pent comiuoe de peri, serra. face, do rogld pn inp, Wei, chymee rtigl apa. i Incazul in care acest lutru nu este posibs se monteaza venti de aerisire - dezacriskre automata. 2.2.6.8 Compensatorl de montaj, de dilatare, de tasare ‘Compensatorii, de regula, se monteaz’: Mes = pa atterole refelelor de distribute ole cBrer Tmbindri nur pot prolua doplastle’ ate pravocate de variatia temperaturi apei sau terenului, = pe conductele din ofel pozate tn galeri ediltare sau pe estacade; = pe arterele pozate in terenuri tn care pot aptirea Last; ‘ Pe conductele din ofel Imbinate prin suduré gi montate In pimart, tn vecinatatea armaturlor din font& cuanse. SR 4163-4 -1 Hidranji de incendlu 86 monteaz8, de regula, pe conductele de serviclu. Racordarea lor la conductele principale se poate face atunci c&nd conducta de servic are diametrut sub 100 mm, 2.2.8.0.2 Amplasarea hidranjlor de incendlu se face, de regul8, tn intersectiie de strBizi, precum gi tn lungul _acostora, la distanfe care 83 nu depageascd 100 m. 2.2.6.9.3 Distanfele dintre hidrani}, dintre acestia $1 carosabl, precum $1 fat de cl&diri, se stabllesc conform eglementarilor specfice, astfel Incdt 68 asigure functionarea mijloacelor de paz& contra Incendilior, 2.2.6.9.4 Conductole de racord ale hidranjilor trebule 88 fie cét mal scurté-g! nu mal mici de 80 mm diametru 2.2.6.0.5 Hidranji 86 put prevedea $i pentru igienizarea refelel 2.2.6.10 Hidrangl de grading Hidranti de gradina se amplaseaz’ In functie de necesitafie de udare a spafilor verzi, find racordal numal la conductole de servicks 2.2.6.11 Cigmote de stradi__ Clsmelolo do strad8 so amplaéeazA tn zonele tn care clédirle nu au install interioare de ep8. Racordarea lot se {face numal la conducte de serviclu la max. 250 m pare la 300 m distanja una fal& de alta, ‘Trebule 62 se asigure scurgerea apol de la clgmele la reteauia de conalizaro. 2.2.6.12 Fantini cu jot Fantanio cu jot periru bit apse emplasedz8, dup necestai tn locurle de maré eglcmerare sau agrement. Ele pot fi prevazute cu dispozkive de Inchidere, ‘Trebuie 88 se asigure scurgerea apei a rejeaua de cenelizare. , 2740 13 Pentru hidrani do Grédind, clgmelo gl fantani de but ap& trobule 68 se asigure postbltatea tnchiderl gi gol racordurior pe timpul ler. i : 2.2.6.14 Masive de ancora} ai : Masivele de ancoraj be prevtd, pe beza celculiul static tn secjlnie tn. care sistoméle de tmbinare nu pormt Preluarea eforturlorlangkudale{echimbri de dectie in plan ortzontal éau vertical, puncte de Inchidore otc. 2.2.7 Dispottive de masura 9 control ; : 2.2.7.4 Pentru urmarea circulajil apel,prelulrtor de aps a plerderiot de apa trobule 98 ee Prevada aparate de ‘masurare a debitului: oo * ; : ~ pe toate conductele de racord; . Phmporg: onaucele principale, In ctiunio de Injection rete gl 1n secflunile de plecare de la rezervoristajio do pa inate sect caractertteedeteminae prin Parl de epecerizare gl corto al rofl, ! JGeemenea, pe baza rezuitatolor calculolot hidraulice gl a planulul Ge. dispecertecre, Dg asemenea, pe aca rex 81 Panu de cepocerizare, to provid oparate do ‘+ nodurierefelei 2 ee i Ire ooen. c2racterslie ole rejelol, ca de exeinpli,puctul cel mal Indopartat de punctl de injojo, punctate Imai ose, puncele cola mal nat; adel tet leeeret aoe 7 Seetlunl da pe parcurs pentru determinarea conditior de functionare, F272 Dspoztvle do macurat debtul eau prestinea se morfezd tn cAmine viztablo, In climine 6 provid gi sisteme by-pass pertru aparate. * . st ‘SR 4163-1 5 eae Momprii Comitetului Tehnic nr. 186 “Alimentari cu ap& si canalizart” care au patticipat la elaborarea prezéntulul standard: Presedinte: Secrotar: DI. Oproiu Marian * Dna. Alpopii Aura Reprozentant IRS: ‘Dna. Udran Mihaela Membril DI, fonescu Alexandru DI. lanuli Vietor D1. Berevoianu Constantin DI, Costache Mircea : DI. Rojanski Viadimir * Di. Chereea Valentin u DI. Zamfirescu Florin DI. Moraru Gheorghe Dl. Murgoetu Costic& DI. Simionescu Leonte Institutul de Studii si Proiactare pentru Lucrairi Tehnico-Ediltare S.C. Inginerie Urbana Universitatea Tehnic’ Bucurest. Facultatea de Hidrotehnica Regia Generala de Apa Bucuresti Ministerul LucrSrilor Publice $i Amenajarii Teritoriului Institutul de Ceroetare gl Ingineria Mediului Ministerul Apelor, Padurilor si Protecfia Mediului. Directia Strategli $1 Reglementéri Resurse de Apa Facultatea de Geologie Institutul de Studii s! Prolectare pentru Luordiri Tehnico-Edilitare © 95 ~ institutul de Studil si Proiectare pentru Lucrri Tehnico-Edilitare Institutul de Stildii si Proiectare pentru Lucrari Tehnico-Edilitare Un standatd roman nu corjine neaparat totaltated prevederiior ‘necésare, pentru contractare. Utilizator standardulul sunt rispunzitori de aplicarea corect a acestuia. Este important ca utiizatorii standardelor romaine 88 se.asigufe c& sunt tn posesia ultimei ediji gla tuturpr ‘modifedrior. Informatile refertoare la standardelo romaine (lermenuit de tncepere a aplicri, modifictl etc.) sunt ppublicate tn Catalogu standardelor romano gin Buletinul Standardizal Modificari dupa publicare Nr. modifica Buletinul Standardizari canes : NeJan Punctele modificate LEI 280 ICS 91.020 IRS . STANDARD ROMAN SR 4163-3 lunie 1996 Indice de clasificare G 54 Alimentari cu apa RETELE DE DISTRIBUTIE Prescriptii de executie si exploatare Water supplies. Distribution networks. Engineering and operation technical directions Alimentation en eau. Réseaux de distribution. Prescriptions techniques d'exécution et d'exploitation APROBARE Aprobat de Directorul General al IRS la 12 decembrie 1995 inlocuieste STAS 4163-88 CORESPONDENTA La data aprobarii prezentului standard nu exist nici un standard international sau european care s& se refere la acelasi subiect On the date of this standard approval, there is no Intemational or European Standard reffering to the same subject A la date d'approbation de la présente norme il n’existe pas de Norme internationale ou européene traitant du méme sujet DESCRIPTORI TIT Alimentare cu ap&, refea de distributie, apa potabila, prescriptie de executie INSTITUTUL ROMAN DE STANDARDIZARE (IRS), str. J.L. Calderon 13 - 70201, Bucutesti TF (401) 2107401; (404) 24113296; TE (401) 2100833 IRS Reproducerea sau uilzarea Integral sau parialé a prezentulu standard in orice publica qi prin oie procedeu (electronic, mecani,folocopiere, microfimare etc) este inerzsd dacd nu exist acordul sis al IRS, Ref. SR 4163-3; 1996 Editjaa 6a PREAMBUL ‘Aces standard reprezinta revizuirea STAS 4183-88 pe care I inloculeste parfal Prima edie a slandardului a fost elaboratinijial in anul 1953 gi a fost revizuit in anii 1961, 1970, 1980 si 1988, Prin revizuire, standardul a fost restructurat,fiind imp&rtit in 3 parti distincte, astfe!: = SR 4163-1: 1995, Alimentdir cu ap. Rejele de distributie. Prescripti fundamentale de proiectare Alimentiri cu apa. Relele de distribujie. Prescriptii de calcul Aliment&ri cu apa. Retele de distributie. Prescripti de executie $i exploatare SR 4163-3, 1 GENERALITATI 1.1 Obiect gi domeniu de aplicare Prezentul standard stabileste prescripfile fundamentale de executie si exploatare a refelelor ingropate de distribufie a apei in localtat} urbane. Prevederile prezentului standard nu se refer8 la execulia si exploatarea rejelelor interioare din incinte si a racordurilor de apa (brangamente), 1.2 Referinte STAS 1342-91, Apa potabild STAS 7335/3-86 __Protectia contra coroziunil a constructilor metalice ingropate, tzolarea extenoard cu bitum a conductelor de ofel STAS 8591/1-91, __ Amplasarea in localitati a rejelelor edilitare subterane, executate in s8paturd STAS 9621/5-75, Masurdtori terestre, Trasarea pe teren a relelelor de conducte, canale $i cabluri STAS 9570/1-89, __ Marcarea $i reperarea refelelor de conducte si cabluri in localitat STAS 931287, Subtraversari de c&i ferate gi drumuri cu conducte Prescnptii de proiectare STAS 1098-85, __Aliment&ri cu apa si canaliz&ri. Terminologie 2 TERMINOLOGIE 2.1 Pentru scopul prezentului standard se aplicd definite ‘din STAS 10898 i urm&toarele definiti (a se vedea figura 1) 2.4.4 acoperire a conductei: Indijime de plmant cuprinsa intre generaloarea superioar’ a conductei si Suprataja solului, respectiv cota final8 a imbr&c&minfi drurulul. 2.1.2 pat de pozare: Zon8 cuprins& intre fundul s&p&turii gi planul orizontal ce trece prin intersectia laturilor unghiului de pozare cu suprafata exterioard a protectiei conductei. 24.3 zona de umplutura specialé: Zon& cuprinzand paijle laterale conductei si cea de deasupra ‘Generatoarei superioare a protectiei acesteia, pand la minimum 0,30 m peste generatoarea superioard ce se precizeazé in functie de fiecare tip de material si de protectia de catre producdtor. 24.4 ampriza a conductei: Spajiu cuprinzdnd patul de pozare si zona de umpluturé special, limitat de pereti transeii (pentru conductele pozate in ganuri) sau pe 0 latime de trei ori diametrul exterior al conductei (pentru conducte pozate in rambleu sau santuri foarte largl). 24.5 zon& de umplutura: Zon8 Cuprins& intre planul delimitand zona de umplutur& special& si suprafaja solului sau a mbr&cdmintii definitive a drumului SR 4163-3 y. Unghi de rezemare lZona de umplutura _— manual op + g . - So ‘Zon de umplutura S speciala 33 198 SS, be Pat de pozore biucry V7" tucru jucry “RAE [Amprizt conduct3, a- in transee ( santuri) Zoné de umpluturd manuala a Zona _de umplutura s ‘specia - 9 S S is Pat de pozare 6 lucru ~) lucru Ampriza, +——ondue! b-in santuri largi sau in rambleu Figura 1 - Zona de pozare si adancimea de acoperire a conductelor 3 PRESCRIPTII DE EXECUTIE 3.1 Prescriptii generale 3.4.4 _ Refelele de distribute a apei trebuie executate din materiale ({evi sau tubur, piese speciale, armétur de inchidere gi reglare) care corespund cerinjelor impuse prin proiect si reglementérile tehnice in vigoare si anume: ofel protejat, beton armal, policiorurd de vinil, font& ductla, poliesteri armati cu fibr& de sticl, polietilend de inalté densitate etc. ‘Acestea trebuie 58 suporte sarcinile provenind din masa pamantulu, circuiatia supraterand sau alte solicits ‘speciale, precum si presiuni maxime ce pot apare in funcfionare. 34.2 Calitatea apei transportat& trebuie s8-si mentin& parametrii, in tot timpul funcliondri pe toatt lungimea refelei. 34.3. Suprafafa exterioard a conductelor, cat si a protecfie! acestora nu trebuie sé fie deterioratd In urm: actiunil apelor subterane sau a solulul tn care sunt pozate. 3.4.4 Aniplasarea in localititi a refelelor de distribujie se face conform STAS 8591/1 3.4.8 Trasarea pe teren a refelelor de distributie se face conform STAS 9821/5. oe ‘SR 4163-3 3.4.6 Subtraversiirile de cfi ferate $1 drumuti ale rejelelor de distributie se execut& conform STAS 9213. 3.4.7 Marcarea $i reperarea rejelelor de distributie se face conform STAS 9570/1, 3.1.8 Lucriirile de execufie a retelelor de distribufie, de urmBrire a executiel, ca gi exploatarea acestora se efectueazé numal de personal de specialitate, calificat gi atestat de organele abilitate in acest sens. 3.2 Prescripfli pentru transportul gi depozitarea conductelor gi accesoriilor 3.2.4 Incarcare gi descircare 3.2.4.4 Elementele componente ale refelelor de distribujie trebuie protejate de delerior’ri in timpul manipulailor (la inc&rcare, transport si desc&rcare pe santier). 3.2.4.2 La Inc&rcarea si desc&rcarea din mijloacele de transport trebuie intrebuin{ate numai dispozitive de ‘manevrd potrivite.Este recomandaté folosirea chingilor late textile Sau a altor dispozitive protectoare, care nu afecteaz’ in niciun fel suprafaja exterioar’ a conductelor sau a protectiei exterioare a acestora. Este interzisa folosirea lanturilor sau a cablurilor metalice, precum si cea a cArligelor sau ghiarelor metalice, ce pot detenora elementele transportate. 3.2.4.3 Se acord8 atentie manipulasi fevilor protejate la exterior pentru a nu se produce o deteriorare a ‘upratelel exterioare. La acest tip de materiale se are in vedere gi influenfa negativé temperaturior foarte scdzute sau foarte ridicate. - 3.2.1.4 Pentru materialele sensibile 1a variajile de temperatur8, @ c&ror rezistenjS la soc scade la temperaturi sc&zute se impun masuri speciale de protectie, conform proiectulu 3.2.2 Transport 3.2.2.1 Transportul materialelor la gantier se face cu asigurarea fevilor, tuburilor, pieselor de imbinare etc., impotriva rostogoliri, socurilor, a alunecdirii sau degradaril lor din alte cauze. 3.2.2.2 Transportul materialelor in interiorul santierului se face manual sau cu mijioace de transport adecvate, Este interzis4 deplasarea prin t€rire. Riparea pe role este admis& la conductele de policlorurd de vinil, polietilend, conform indicatilor producstorilor. 3.2.3 Depozitare 3.2.3.1 Depozitarea conductelor trebuie fScutd astfel incat si nu fie afectat’ nici geometria acestora (sé nu ‘apard deformas ireversibile ale seciiunii transversale, ovalizan etc.), nici suprafata exterioara a lor. 3.2.3.2 Inaltimea de depozitare a conductelor se stabileste conform indicajilor produc&torilor, cu luarea {uturor masurilor de asigurare impotriva rostogolirl acestora. 3.2.3.3 Conductele si accesorile trebule depozitate astfel Incdt si nu vin in contact cu substanje ce pot alaca materialele din care sunt confectionate Nu este admis& patrunderea in interiorul conductelor, pe perioada depozit&ril, a p&méntului, noroiului, apelor uzate etc. iin cazul in care aceasta nu se poate evita, se procedeazi la curdjarea conductelor si a accesorilor inainte de punerea lor in oper’. 3.2.3.4 Pentru conductele protejate la exterior cu materiale bituminoase este interzisé depozitarea direct& pe ‘$01 SaU pe Supratefe rugoase, recomanddindu-se folosirea suporjilor de lemn. 3.2.3.6 In cazul in care depozitarea conductelor si accesorillor se face In spatii deschise, supuse pericotulut de inghet, se interzice pozarea lor direct pe sol Pentru materialele sensibile la variaji de temperaturd sau la acfiunea. directé a radiatilor solare se recomanda potecfia depozitelor prin acoperire, 3.2.3.6 Durata de depozitare a materialelor pe santler trebuie $8 fle minima. 3+ Fess sann nnn Nunn nee aaaa aaa RRR RRR E ERR rern rrr Dr tr 0000002 ENTE TRTNTTNTITTEEer ete 2t eee TTTTTTT SR 4163-3 3.3. Prescriptii privind executia transeelor pentru pozarea conductelor 3.34 Execuia trangeelor pentru pozarea conductelorrefelelor do distribute a apei se face cu respectarea prevederior proectuls, a normelor de protects Iglend a muncil in construci,precum sla condiilr locale ée teren. 3.3.2. Stparea irangeelor pentru pozarea conductelor se poate executa In terenurl cu umiditate natural $i fara ape freatice, cu pere|i vertical, f8r& speiinin, in urmatoarele tipuri de teren: “teren usor la 0 adancime maxim& de 0,75 m de la suprafata terenulul; ~ teren mijlociu Ia 0 adancime maxim& de 1,25 m de la suprafata terenulul, vteren tare la 0 adancime maxim& de 2,00 m de la suprafaa terenulul, v teren foarte tare la 0 adancime maxima de 2,00 m de ta suprafala terenului jn eazul existentet unor terenuri cu condiji dferite de cele ardtate mai sus, trangeele se executd cu peret! in Kiiocari, fara sprifnin’ sau cu pereti verticali sprijnti pe toat& inlymea. Inctinafia taluzulul sau modu! de sprijinire este indicat prin proiect Pati adancimi de pana la 5 m, speijinirea perefjlor verticali ai s8paturi se face, de regula, cu elemente de | inventar, conform proiectului Pontru adancimi de sSpaturd peste 5 m sprijinirile se execut& dupa proiecte special intocmite, | 3.3.8 Alegerea latimii trangeelor se face avandu-se tn vedere asigurarea spafiulul de lucru minim necesar (ien) pentru 0 execufie corect’ a montajului conductei, conform figuil 4 3.3.4 Pentru gantur cu perefi vertical gi ad@ncimi de s8patur’ pan’ la 4,00 m se Indic urmBtoarele valor orientative pentru ampriza conductel ~ conducte cu Dn < 200 mm; minimum 0,70 m; ~ conducte cu On > 200 mm; denailor + 2 Puce In care: a Gonenee diametrul exterior al conductei, in centimetr; Duew pati minim de lucru conform tabelulul 1 Tabetul 4 Diametrul nominal, mm D200 s Dn < 350 Dn 360 1400 Pentru ganturi sprijinite valorile minime se asigur& intre fetete libere ale dulapurilor. 435. Pentru addncimi de sép&turé mai mari de 4,00 m, valorile din tabelul 1 se pot mari cy minimum, 5 cm, dar lajimea Sanului trebuie sé fie minim 90 om, 43.3.6 in timpul lucratilor de execulie a rejelelor, trangeele si gropile pentru Imbin&ri, cAmine etc. se| pistreaza uscate (cu eventuala ap& epuizat’). | 3.3.7 Acoperirea conductei este Intotdeauna superioar’ adancimil de inghet 3.3.8 Fundul trangeii trebuie sii asigure rezemarea cofductel uniform pe toat& lungimea acesteia, confor Frotiulul longitudinal din proiect. Dac& este neceser, functe de tipul materialulul conductl Intrebuinfat, iq Freptul imbindrilor se mareste ad&ncimea trangeel pentru @ se permite efectuarea Imbin&or. 43,9 Patul de pozare @ conductel trebule s8 asigure 0 repartizare uniforma a efortunilor. Nu se admit rezemari punctuale sau pe generatoare, a : | Lnghiut de rezemare este cel special pentru flecare material, funcfe de conciile speciice cle terenului d pozare. 3.3.94 De regula, pamantul natural poate f utiizat, In condifi bune, drept pat de pozare. Fa exceptie terenurle sténcoase, cele care nu sunt capablle s8 prela sarcinlle provenind din pozares Conductei, ca §i terenurile necoezive ce nu pot fi compactate corespunzator. eae ——————————— SR 4163-3 In acest din uma caz, se procedeazé la eliminarea pimantulul necorespunzator $i Inlocuirea sa cu p&mént cu capacitate de compactare sau prevederea unor paturi de pozare de beton. 3.3.9.2 In terenuri stancoase trangeea se executd funciie de materialul conductei si de prezenta protectici exterioare. Aducerea terenulul fa cota de pozare a conductel se face prin realizarea unui pat de pozare din nisip 5i pietris sau p&mant cemnut, fara impuritati sau substante agresive. Grosimea patulul de pozare, dup compactare trebuie S& fie 100 mm + 0,1 Dn, dar minim 180 mm. 3.3.9.3 In cazul terenurilor slabe masurile ce trebuie luate pentru realizarea patulul de pozare sunt determinate prin proiect, pe baza studillor geotehnice. 3.3.9.4 Patul de pozare in condifi variable de teren in lungul axei conductei sau in zona intersectilor cu alte existente se realizeazd cu luarea tuturor masurilor de protectie pentru conduct. Acestea pot realizarea unui pat de nisip mai gros sau prevederea unor imbin&ri elastice si lungimi reduse de tronsoane de feava pe zonele respective. 3.3.10 In terenuri cu pant& mare trebuie luate masuri speciale care s& impiedice spSlarea patulul de pozare. 3.4 Prescriptii privind montajul conductelor si accesoriilor 3.4.1 Inainte de coborarea in sant, in vederea mont&ri, conductele, piesele de imbinare, armatuile etc. trebuie verificate in vederea depistérii eventualelor deteriora apSrute in timpul manipul8rilor gi inl&turdni acestora de catre personal de specialtate De asemenea, conductele $i accesorile se curd’, atat la exterior dt ga interior. 3.4.2 Cobordrea in trangee a conductelor $1 accesorillor trebuie f&cut& cu mijloace adecvate, astfel incdt acestea sf fie ferite de lovituri sau deteriorri ale suprafefelor exterioare gl inerioare in siguranta, 3.4.3 Téierea conductelor trebuie si se fac& cu Gnelte potrivite, in funcfie de materialul conductei, conform indicagilor producétorutu “ i Seotiunea tdicturi trebuie s& fle normala pe axul conductei si neted’, £878 asperta Capetele conauctei tBiate trebuie pregalite corespunzdtor materialului din care este fScut8 conducta si modului de imbinare. Dupa taiere, in cazul in care conducta este prevazutd cu protecfie exterioard sau interioar’, se procedeaz la fefacerea protectiel 3.4.4 Panta de montaj a conductei este cea indicat prin proiect asigurandu-se rezemarea conductel si accesorillor uniform, pe toatd lungimea acesteia, in zoneie cu panté foarte pronuntatd trebuie s& se ia mAsuri de asigurare a conductei impotriva alunecdri, prin prevederea de masive de beton corespunzatoare sau alte masuri prevazute de proiectant pe baza indicatiilor producdtorului 3.4.5 La amplasarea conductelor retelelor de distributie @ apel trebule s& se respecte distanfele minime Intre acestea gi alte conducte $i instalatii subterane conform STAS 8591/1 3.4.6 Schimbarile de direotie de pe traseul refelelor se realizeaz functie de materialul conductel si de modul de imbinare, prin: — montarea coturilor preuzinat = montarea tuburilor inclinate in mufe (la imbinari prin mufe), unghiul maxim admis, fiind cel precizat de producator; = montarea de coturi din segmente sudate (la conducte de ofel); ~ folosirea capacitai de Indoire a fevii (pentru materiale care se preteaz& la acestea) La schimbérile de directie, ramificati, capetele conductelor, reduofii etc., pentru preluarea eforturilor suplimentare ce pot aprea pe feavd, se previd masive de ancoraj in conditile precizate prin proiect. 3.4.7 Pe durata executiei, conductele trebule protejate impotriva patrunderil impurtatilor. La Intrerunerea lucrului, toate deschiderile se protejeaz& prin mijioace adecvate (dopurl, acoperiri, flange ‘oarbe) impotriva patrunderit apel sau n&molului. Tn cazul in care apar totusi, impurit8fi In interiorul conductelor, acestea se curdta. Montarea armaturilor se face f&r& a supune conducta la eforturi Pee 3.4. SR 4163-3 ‘Armaturile se sprijin8 pe masive de rezemare. 3.4.9 Trecerea conductelor prin pere}ii constructillr anexe ale retelei de distributie sau prin perefi claditlor se face cu luarea tuturor masurilor constructive ca s& Impiedice orice influent’ negativa. 3.5 Prescriptii privind realizarea Imbindrilor conductelor 3.5.1 ImbinSrile conductelor trebuie s& asigure o perfecté etangeitate, precum si posibiltates preluaii tuturor eforturior statice si dinamice. 3.5.2 Inainte de executia orictrui tip de Imbinare se asigur& curdjarea interioar& atét a pieselor de ‘imbinare, cd si a capetelor de conduct, cu ajutorul periilor moi sau a c&rpelor. 3.6.3 Pe intreaga perioada executiel, In cazul in care apar intreruperi ale {ucrului trebuie si se ia m&suri de protectie a conductelor impotriva pStrunderil de corpuri strdine, animale mici, apa, nmol etc. 3.5.4 La imbinéiile cu suruburi, acestea se strang In cruce, astfel incat s8 realizeze o presare uniform’ a elementelor de etansare. 3.5.6 Imbindrile cu mufe, trebuie executate astfel Incat gamitura s& fie montaté nedeformatd si exact la pozitie. 3.5.6 Pentru toate tipurile de Imbinri trebule 83 se respecte prevederile producatorilor si cele ale Feglementdrilor tehnice specifice in vigoare 3.5.7. imbinarea conductelor metalice 3.5.7.4 Imbindvile prin sudurd ale conductetor metalice (ote!) se realizeaza conform indicatilor proiectantulul Imbindrile se executd numai de personal de specialitate, cu calificarea necesar&. 3.5.7.2 La imbindrile cu flange ale conductélor metalice strangerea suruburilor si piulfelor trebuie efectuala astfel incat SB asigure o etanseitate de durat8, f8r& a supune guruburie si piulifele unor eforturi suplimentare, Flansele $i accesorile montate direct in pant trebuie protejate anticorosiv 3.6.7.3 imbinBrile prin ingurubare (filet) s@ realizeaz& cu folosirea materialelor de etangare corespunzétoare (Cali, bund’ de etangare eic.). > 3.5.8 imbinarea conductelor de material plastic 3.5.8.1 Tuburile si racordurile de policiorurd de vinil se imbind de regula prin cap cu mufé, cap drept cu ajulorul unui inet din etastomeri La temperaturi mai mici de 5°C trebuie s& se ia masuri speciale fa montaj iar ld temperaturi mai mari de 40°C tuburile $i racordurile trebuie protejate de influenta direct& a razelor solare. La montajul tuburilor gi racordurilor trebuie s& se fin8 seama si de recomand&iile producstorulul. 35.8.2 Tuburie gi racordurile de polietilens se imbin8,uzual, prin sudurd sau cu ange, ‘Sudura se poate executa in dou’ moduri: arcap la cap cu dise (oglind) cu rezstenf, deci o sudur8 prin fuziunea capetelor, ~ cu termoelemente pentru sudurd gi piese electrosudabile (mansoane, coliere de priza). Realizarea suduri $i rezistenta la presiune interioara sunt condifionate de anumifi factori care trebuie safle corelati prin masuri adecvate, astfel: a) temperatura exterioard care acfioneaza asupra timpulul de sudur&: ~ la temperaturi mai mici de 5°C, trebule & se asigure o protectie exterioard si 0 incdizire; = la temperaturi mai mari de 40°c trebuie s& se asigure 0 protectie exterioara si impiedicarea curenflor de aer prin tubul sudat; b) _compatibiitatea materiatelor sudate ~ acelasi tip de polietilend — PE 100 sau PE 60 etc.; = indice de fluiditate-topire MFI cuprins intre (0,4...0,7) 1,3 gr/10 min; ©) gradul de instruire a sudoriior ” ~ trebuie $8 se facd instruirea de c&tre producdtor sau s& se ut )_respectarea parametrilor de sudura: ~ presiune pe supratete; ~ timp de sudurd ze personal atest SR 4163-3, timp de récire tnainte de scoaterea clemelor de fixare; ©) _respectarea recomandésior producdtorulul la montarea tuburilor $i racordurilor. 3.6.8.3 Conductele de policloruré de vinil si polietilend cu flange se imbind asigurandu-se protejarea ‘conductelor faf& de eforturile de incovolere sau de eforturile datorate variafilor de temperatura La montarea armaturilor grele se iau masuri speciale de rezemare. 3.5.9 Garniturile si materialele de etansare folosite la executarea imbindrilor nu trebuie S& influenteze callatea apei potabile transportate gi nici materialele din care sunt fabricate conductele. 3.6 Protectia impotriva coroziunii a conductelor $i accesoriilor 3.6.1 Conductele refelelor de distributie @ apei trebuie s8 reziste eventualei actiuni agresive a solului si a apei subterane. In cazul in care materialul din care este alcdtuit conducta nu prezinla rezisten{& l2 actiunile agresive mentionate trebuie s& se realizeze 0 protectie impotriva coroziunil, ce se alege functie de recomandarile sludillor hidrochimice s1 geotehnice 51 de prevederile reglementérilor tehnice in vigoare. Protectia exterioar& trebuie s8 reziste la solicit&ri mecanice. 3.6.1.4 Conductele $i piesele speciale realizate din ofel se protejeaza conform STAS 7335/3. Se recomanda ca aceasta protectie $8 se realizeze de cAtre producdtor, pe santier urmand a se realiza completarile implicate de suduri ete. 3.6.1.2 Conductele de material plastic nu se pozeaza in terenuri cu confinut de hidrocarbur 3.6.1.3 Conductele de poliesteri armati cu fibre de sticld nu necesitd nici un fel de protectie. jn cazul in care apare necesitatea protejfrii tuburilor de beton protectia este cea indicat& prin proiect gi se recomanda sd se realizeze in uzind. 3, .4 Pentru conductele de font& duct’ eventuala protectie este funcjie de natura terenulul 3.6.2 Portiunile deteriorate ale protectiei exterioare trebuie refacute, cu deosebit’ atentie, la locul de Punere in opera a conductei 3.6.3 Pentru conductele metalice pozate in zone cu cureni vagabonzi, protejate la exterior se prevede si 0 protectie catodic’, ce se executd conform STAS 7335/3. 3.7 Prescripfii privind pozarea conductelor gi realizarea umpluturilor 3.7.1 Realizarea poz&rli conductelor prezint’ o deosebité important, In sensul asigurSrli repartifiei tniforme a eforturlor, stabilitati conductelor gi reducerii la minim a riscurilor de deteriorare a conductelor. ‘In acest scop se au in vedere: = conditjile locale (stabilitatea generald a terenului, caracteristicile solului si cele ale apei subterane, alte rejele ediltare din zons, in special canalizaritelefonice, electrice, gaze etc.) = natura $i destinafia terenului in care sunt pozate refelele (zone carosabile $i pietonale cu categoria respectiva, terenuri agricole, spafi verzi); ~ condi speciale (\raversari de cursuri de ap&, rape etc); = tipul conductei (materialul din care este alc8tuitS conducta: proprietaji mecanice, clase de presiune, ‘capacitate de rezisten\& la coroziune etc.; mod de Imbinare si comportarea Imbindrilor ta intindere, incovoiere etc.; dimensiuni, diametre, clasé de fabricajie etc); = modul de execufie a terasamentelor. 3.7.2. inainte de a se proceda la realizarea umpluturilor se verificd conductele gi toate elementele acestora, in vederea depistarii eventualelor defectiuni survenite In timpul montajului si remedieri lor. 3.7.3 Materialul rezultat din s8p&turd se poate folosi, de reguld pentru realizarea umpluturitor atat in zona de proteciie a conductei, cat si pentru restul umpluturilor. ‘in cazul In care acesta nu este corespunz&tor pentru zona de umpluturi speciale se procedeazi la inlocuirea cu paimant adus din alte zone sau objinut din prelucrarea materialulul rezultat din s8paturd prin diferte procedee. Pamantul inghefat nu se foloseste. SR 4163-3 474 Realizarea umplutul se face conform reglementaile tehnice specifice pentru tipul de conduct® aes, Spatilelaterale conductel se umplu gl se compacteaz3 simutan, in acelas sistem, de reguid manual, ca patil de deasupra conductl, pan la limita superioard a zonel de sigurantd. Gradul de compactare este stabilt prin prolect. Seerecizeard cd dimensiunile zonel de pozare a conductl, deci si @ zonel de sigurants, sunt exprimate, pentru diferte materiale, considerandu-se pBm&ntul compactat corespunzator. 47.8 Zonole de imbinare a fevilor sau tuburilor sunt lisate lbere pand la efectuarea probe de presiune ie 37 coll find realzat® umplutura cu pAmant rezultat din SEpBturS cel putin pan ta limite superioaré @ zonei de siguranté. 2nd tenminarea probel se realizeaz8 umplutura s1 In zonele de imbinate, exact tn aceleasi condi cu cele avute in vedere la realizarea restului umpluturilor. 3.7.6 Umplerea trangeil pand la cota sinald se face respectandu-se si conditile proprietarului sau celui in @ aru folosin{& se afld terenul in care sunt amplasate refelele de distribute. 37.7 In general, relizarea umpluturi fn zona de umpluturl manualé sau mecanic& nu reciamé condi ‘Speciale, nefiind dependent& de diametrul conductei si tipul acesteia, Fretiearea.gradulur de. compactare specificat in proiect se poate face prin ullizarea mijloacelor de ESmpactare mecanic8, cu excepiia cazurilor In care producatorul conductelar sau alte reglement&r tehnice specifice interzic acest lucru in zona de deasupra conductei. 5.7.8 Inpartea final a zonel de pozare @ conductelor se pozeaza si elementele de marcare 8 conductelor eontorm STAS 9570/1, Aceste elemente nu se monteaza In zona de siguran{a sau deasupra conductel. egetal 3.8 Prescriptii privind refacerea suprafefei drumurilor sau solul 384 Refacerea suprafelelor drumuriior sau solului vegetal este independent de materialul conducte Giametrul seu tipul acesteia, ea depinde numai de condifile, impuse de proprietar seu de cel care administreaz& terenul. 7 438.2. Pentru Conductele pozate sub zone arosabile, pana la realizarea imbracAmintl definiive se fecomanda realizarea unei imbr&ic&minti provizorii din materiale bituminoase sau pavaje. 4.8.3 Inainte de refacerea imbr&c&minji definitive se verificd, impreund cu cel ce, administreaz’ drumut ‘gradul de compactare a umpluturi existente In momentul inceped 3.8.4 Imbric&mintea definitiva trebuie s& siba ‘cel putin caltatea ‘cell tratului de wzurd iucrdnor, cu realizarea stratului de fundajie (cu toate componentele sale) § 3.8.5 Capacele cdminelor sau gurilor de acces se pozeaza la nivelul imbréicAmintii definitive @ zone carosabile sau pietonale conform standardelor in vigoare. e 3.86 In terenurt agricole este obligatore retacerea stratulul vegetal, la parametti existen{|Inainte ¢ Inceperea lucrdrilor, astfel Incat s& nu fie st&njenitS dezvolatea cuttuilor. ‘Capacele cdminelor sau guilor de acces se pozeaza la cotele din proiect, conform standardelor in vigoare cou acceptul proprietarului sau a celui care administreaz& terenul. 3.9 Prescripfii privind zonele de lucru $i de protectie 4.9.1 Pe toa durata executiet ucralor, in lungul conductelor trebule asiguart® o zoné de Iucru si¢ protectie. Lejimea acestor zone se stabilete funcfe de tipul si diametrul conductel side conciile locale, 4.8.2. Ininteriorul zonel de lucr side protec nu este permis accesul persoanelr $I a utilajlorstr&ine\ santier. Sona de protectie se m&soard din axul conductet gi afe, orientativ, valoile Indicate tn tabelut 2 SR 4163-3 Tabelul 2 Diametrul nominal, mm Lajimea zonel de protectie, m ‘Dn < 150 4 150s Dn < 400 6 400sDn<600 0” 8 Dn > 600 10 La conductele pozate in paralel se méireste lijimea acestei zone, corespunzator. 3.10 Prescripfii privind proba de presiune a conductelor fe presiune inainte de darea in 3.10.1 Refelele de distributje nou executate trebuie s& fle supuse probi funcfiune. ‘Scopul probei de presiune este verificarea etanseitai conductelor, imbindrilor acestora si @ tuturor ‘accesorilor etc., precum si a stabilitS\i conductetor la regimul maxim de presiune, 3.10.2 Probarea rejelelor la presiune se face pentru fiecare tip de conduct, conform prevederior producdtorului, a standardelor gi teglement&rilor tehnice specifice in vigoare i @ caletelor de sarcini intocmite de proiectant, dup’ o spalare prealabil8. 3.10.3 Nu este admis punerea in functiune a tronsoanelor de rejea in care pot apare fenomene negative datorit’ aparifie’ lovituri de berbec, fard realizarea mAsurilor necesare de prevenire si'sau protectie, 3.10.4 Lungimea tronsoanelor de proba este de maximum 500 m, ea putand fi mai mare doar in cazuri in Gare experienia anteprenorull 51 garanfile ofefite de acesta sunt acceptate de beneficiar. Tronsoanele de probé pot fi mai scurte in cazulterenurilor in pant& sau pentru poriunile de relea pentru care condijile locale impun Inchiderea rapidd a trangeelor. eg 8 3.10.6 Tronsoanele de proba trebuie 8 cuprind’ portiuni de refea cu aceeasi presiune de functionare (nominald). : 7 3.10.6 La inceperea probei de presiune tronsoanele de rejea trebuie sa aib& montate toate armaturile, jnchiderea capetelor tronsoanelor se face cu blinduri, flange oarbe, capace. in cazurite in care acest lucru este posibil, probarea tronsoanelor se face si cu conducte de brangament montate aval de robinetele de concesie ale acestora 3.10.7. Umplerea conductelor cu ep& potabild se incepe de la punctul cel mai de jos al tronsonului de probat ‘si numai dupa montarea dispozitivelor ce asigur& liminarea'aerulul. Bupa umplere se recomand’ o aersire final, prin realizarea unei usoare Suprapresiuni pand la eliminarea | tolala a bulelor de aer din ap. Apol se procedeaza la inchiderea dispozitivelor de aerisre. 3.40.8 Punerea sub presiune pentru proba 43.40.8.1 In cazu! conduiételor realizate din materiale Impermeabile la ap& (font& ductla, ofel, neprotejate prin {tencuire) ridicarea presiuni, dup umplere, se face in trepte, secfiunile de imbinare I colelalte secjiunl specifice find sub permanent supraveghere a personalului de specialitate. Ta cazul in care aetisirea nu este facut’ corespunzaitor, sesizat& prin raportul necorespunzator dintre calitatea de api introdus& $i cresterea presiunli, se procedeazi la reducerea presiunil si 0 nou aerisire, dup care se reia procesul. In cazul in care apar deplasdrineimportante ale conductel sau pierder! nesemnificative de ap& th lmnpul ridicgrit presiuni, se poale continua ridicarea presiunii pnd la presiunea de proba, dac& acest lucni nu genereaz8 efecte negative importante. imbindrile neetanse se remediaz& dupa sc&derea presiunii 3.10.8.2 Pentru conductele realizate in’ materiale permeabile (tuburt de beton armat, de beton armat centrifuga, ce font® ductil8 sau de ofel protejate prin tencuire) rdicaréa presiunii se face Tn trepte, nnd la presiune de regim, dup& care tronsonul de probii se menjine sub aceasta presiune minimum 24 h Bupa expirarea acestul timp se trece, tot in trepte, la ridicarea In continuare @ presiunil, pana la atingerea presiunil de proba, {in continuare, se tin sub observajie tronsoanele de proba tn condifile ardtate la 3.10.8.1. -o- SR 4163-3, 43.10.8.3 Pentru conductele de material plasic, dup atingerea presiunii de proba se mentin tronsoanele de proba sub presiune circa 2 h. 3.40.9 Pentru efectuarea probel = pompe pentru ridicarea presiuni — manometre cu domeniu de masurare care acoperd presiunea de proba si cu diviziuni de 0,1 bar; ~ clapete de retinere; = dispozttive de aerisire; = armaturi de Inchidere; — contoare sau debitmetre, cu diviziuni de 1 | (sunt indispensabile pentru conducte din beton armat sau beton ‘armat precomprimat) presiune se folosesc: 3.10.10 Presiunea de proba este, de regula, 1,5 Pn. 3.10.14 Durata probel este, de regula, 1h. 3.10.12 Scdderile admise de presiune $i pierderile de ap& admise in timput probei sunt specificate pentru fiecare tip de material din care sunt realizate conductele in caletele de sarcini ale prolectantului 3.40.13 Desfasurarea probel de presiune, cu toate datele din masurdrile efectuate se inscriu in fige speciale. Aceste fige trepuie & cuprinda gi toate defectiunile constatate pe perioada probe’ si remedierile efectuate, 3.10.14 Scdderea presiunii, dupa Inchelerea probel, se face in trepte. Masivele de prob& se demoleaza si se indeparteaza 3.11 Prescriptii privind spalarea gl dezinfectarea retelelor de distributie a apei 3.41.4. Dupd ce proba de presiune a fost incheiat& si s-a constatat c& nu mai sunt necesare nici un fel de reparalil, se procedeaza la spalarea conductelor. 3.11.4.4 Splarea se face de catre constructor, cu ap& potabild, pe tronsoane de (100...500) m. Durata spaldrii este determinat& de necesitatea indep&rtériituturor impuritajilor din interiorul conductei 3.11.1.2 In cazul in care se spald mai mutte tronsoane succesive, spalarea se face dinspre amonte spre aval. 3.41.2 Dezinfectarea se face imediat dup& spalare, pe tronsoane separate de restul refelei si cu brangamentele inchise. 3.11.24 Dezinfectarea se face, de reguld, cu clor sau cu o alld substanfA dezinfectant, sub forma de solujie, care asigurd in relea minimum (25...30) mg clor activ la 1 1 apa. 3.11.22. Solutia se introduce in retea prin hidranfi sau prin prize special amenajate si se verific& dacd a ajuns in intreaga parte de retea supus& dezinfectari. Verificarea se face prin hidranji sau cismelele de la capetele tronsoanelor, umplerea fiind considerat& terminata in momentul in care solujia dezinfectat& apare In toate aceste puncte de verficare, in concentrajia dorité 3.41.2.3 Solufia se mentine in refea 24 h, dup care se evacueaz& prin robinetele ce golire sau prin hidrani si se procedeaza la o noud spalare cu apa Spalarea se considera terminat& In momentul tn care mirosul de clor dispare, iar clorul rezidual se inscrie in limitele admise. upd terminarea sp&lari este obligatoriu efectuarea analizelor fizico-chimice gi bacteriologice. ‘Se recomanda ca evacuarea apei provenind de la dezinfectarea rejelei In rejeaua de canalizare sa se fact ‘cu luarea masurilor necesare de neutralizare a clorului. 3.41.24 In cazul tn care intre dezinfectarea si darea In exploatare a refelel trece 0 perioada de timp mal mare de 3 zile sau in cazul in care, dup& dezinfectare, apa transportaté prin tronsonul respectiv nu indeplineste condifile bacteriologice gi biologice de calitate, dezinfectarea se repeta. 3.41.3 In cazul conductelor realizate din materiale permeabile (tuburi de beton armat, fonta ductla sau de fel protejate pin tencuire) se recomand& efectuarea operafiunilor de proba si de dezinfectare concomitent -10- SR 4163-3 3.12. Prescriptii privind evidenta refelelor de distributie gi marcare 3.42.4 Evidenja refelelor de distributie a apei sub forma de planuri, schife etc. cu indicarea tuturor elementelor caracteristice (diametre, cote absolute etc.) care constituie cartea constructiei, se pastreazd de organele de exploatare. Toate modificdrile ce se aduc retelelor se transpun si pe planur 3.12.2 Conductele gi celelalte elemente caracteristice constructive ale rejelelor se marcheaz’. conform STAS 9570/1 4 PRESCRIPTII DE EXPLOATARE 4.1 Punerea in functiune a rejelelor se face treptat. pe tronsoane succesive de conducte principale si apoi conducte de serviciu, astfel = se deschid hidranti de la extremitatea aval a portiunii care urmeaz& a se pune in functiune; ~ se introduce apa in conduct&, prin deschiderea treptat& a robinetului de la extremitatea amonte a portunil respective; = dup ce apa a umplut conducte $i a iesit complet limpede prin hidranjit deschisi, se mai asteapté Inc& '§ min dupa care se inchid hidranti In cazul in care pe conducta ce se pune in functiune se afl montate aparate de masurat, cigmele publice ‘etc, se venficd functionarea acestora. De asemenea, se verificd existenta reperelor cu care sunt marcate robinetele $i celeialte armatun, c&minele etc. Punerea in funcliune se face numai cu avizul organelor sanitare locale care venficd dac8 apa transportat& prin reteaua respectiva indeplineste condifile de potabilitate conform STAS 1342. Solictarea verificdii si a ‘Acordului se face de cAtre inlreprinderea de exploatare, cu minimum 5 zile inainte de data prevazuté a punerii in functiune a refeletor. 4.2 Exploatarea ‘ejelelor de distribujje cuprinde totalitatea operatiunilor care se efectueazé de catre personalul unitati de exploatare, astfel incat refelele s& functioneze in permanenta la parametri stabilit prin Fegulamentul de exploatare. 4.2.4 in exploatare trebuie s8 se asigure: ~ continuitatea distribuirt apei fa toate punctele de consum, nefiind admise intreruperi in functionare, decat in cazuri considerate de forja major’ ca: Intreruperea alimentarii cu energie electric’ la statile de pompare care fefuleaza apa in retea, lipsa accentuat& si prelungitd de apd la surse, avaril pe aductiuni, conducte principale sau de serviciu, situatii de deteriorare a calitajil apei sub standardele in vigoare, ~ mentinerea presiunii de serviciu intre valorile minime proiectate si cele maxime admisibile; = prevenirea fenomenelor care pot stanjeni funcjionarea retelel prin implicalii asupra debitului, presiunii sau calitatit apei. 4.3 Exploatarea relelelor se face cu toate robinetele de linie 5,de ramificalie deschise, inchiderea paris ‘sau total a unora dintre acestea flind permis& numai in cazul unul incendiu de proporfi, c&nd este necesaré alimentarea cu precddere a anumitor puncte de consum, in defavoarea altora, pe o perioada strict limitat&i de timp, sau in cazul unor avarii, in sistemul de alimentare cu ap. Exploatarea refelelor ce este imparjité in zone de distributie se face cu robinetele de separatie dintre zone fnchise $i sigilate, lar robinetele din interiorul fiecdrei zone complet deschise. Manevrarea robinetelor de separatie este permis numai in situafi speciale (incendii exceplionale etc.) cdnd este necesard prelevarea tunui debit de ap8 suplimentar dintr-o zond invecinat. In asemenea cazuri porjiunea in care se introduce debitul -suplimentar trebuie s& fie minima iar restabilirea situatiei inifale se face imediat ce aportul suplimentar de ap& nu mai este neces. 4.4 In cazul in care, din una din cauzele enumerate la 4.2 nu este posibilé mentinerea in permanent& a condiilor de debit si de presiune, distributia apei se face cu restricfi. Durata $1 amploarea restriofilor trebuie sé fie minime, in acest scop luandu-se unele masuri ca: = suspendarea temporard a unor puncte de consum sau folosinfe ca: spalatul strizlor, functionarea fanténitor ‘ornamentale, stropitul spatilor verzi etc. = folosirea intens& a sistemelor de recirculare a apelor de la consumatori industrial! reducerea pierderilor in instalaflle propril, Inclusiv In refele interioare; = remedierea operativi a avarilor in cazul in care acestea constituie cauza introduce aplicarea mésuillor de restricfilor, elt GE oxploatare, organelor sanitare si de gospodéricea apelor Pompierilor etc. in conformitate cu prescriptile de provectare, 4.6 Pe toaté durata restrictor, dezintectarea apel se face cu doze mai mari decat cele utilizate in mod Curent, doze ce se stabilesc cu avizul organelor saritare locale 47 Introtinerea reteei penta corectaexploatare cuprinde urmatoarele ‘perajiuni ~ Supravegherea functionari refele; = veriftcarea punctelor de vrare a ape direct din efea: Treen Geticienteor care implies inerventiaechipelor de tnreinere a rofelei Banos noon uot manevreor pentru izolarea unorporluni de elee I cane executé lucrar de racordare @ unor imobile, racordarea la fete a unor conducte noi, lucriiri de remediere a unor avarii 4.8 Supravegherea functondireelei cuprinde veriicarea Citculajiel apei tn conducte, controlul presiunitor imegonluctele de serviciu, situalia robinetelor care, dupe Gestinatie, trebuie s8 fie complet deschise sau terenuta |! Sondcte $1 descdrcarea apei intcun canal Invecinal fa semne Valbile la suprataja terenutul subteran de cag coe miportant de ap ain rete, rin aspire seu prin desc8rcarea intr-un rezervor fumigare a gpent® UP Consumator neautorizat sau autorzal dar te nea Conditilor din contractul de furnizare a ape. debtle $i pasterpretarea datelor colectate, prin’ comparare er ean Uuzuale le parametnilor privind Sehitele 51 presiunie in punctele respective. se stableste aacg exploatarea refelel se destasoard normal, sau este perturbat& de anumifi factor, 4.10 Veriicarea punctelor exterioare de consum ‘uprinde controlul modului in care sunt foloste gurile de Spa calre organele PSI, de cdtre personalul unit de Salubritate, al spatilor verzi, al santierelor de faa ohyat®,Cal@eorl de consumator temporan, tunchonace Cismelelor publice de stradé gi cu jel, @ fanténilor ommamentate ete. ice, verticd atat aspectele privind corecta manipulare a instalatilor respective, cu respectarea regullor de Nor ategrivind ullizarea rationala @ apei, f5rd depasies Cantitatilor avizate, in vederea principal: sruenticarea neetangeit8ilr puse tn evident prin plerderile de @pa vizibile (la suprafafa pavajelor, ta ‘armaturi in c&minele de canalizare etc.) si ascunse. Sea pstatarea deterioréril armaturitor sia constructor anexa ale fefelei ca: robinete blocate, capace sparte faulipsis,ziddrie deteriorata,trepte edzute, repere devenite Hizibite, gamituri neetansate etc. Fersonalul de exploatare are $i sarcina de’a examina dec Pe traseul sau In imediata vecinatate a refelelor rae Cee Hucrat de Consituire a unor eid sau rejele ediliare, esre poi evea implicafi asupre funcjousn normale 2 refelei de dstrbujie sau asupra cali apel potable 4:12 Depistarea pienderior de apl escunse se face In functie de dotares flecérei unitati de explostare ir SraEnnete conformitate cu instructiunile de exploatare. Utiizarea metodelor acustice care folosesc stetoscopul, geofonul ‘sau aparatul denumit “ureche elecronic&” se face Indeosebi pentru localizarea unor neetangeitéli a c&ror existent se presupune in anumite zone, unde se constat& sc&deri importante de presiune sau de debit, {nfitagi puternice In refeaua de canalizare, subsotul imobilelor, sau alte simptome. Folosirea gi intrelinerea Acestor aparate se face In conformitate cu indicatile tehnice date de unitaile care au produs eparatele respective. 4.13 Constatirie fécute de personaiul de exploatare cu ocazia efectuaii lucrilor mentionate la 4.8...4:12 se consemneazA in rapoartele zilnice de activitate ale acestuia, iar espectele care implic8 interventia Personalului de Intrejinere se transmit imediat unitajii respective pentru a fi solujionate. 4.14 Pana la introducerea supravegherii computerizate @ refelei, la intervale de (1...2) ani se efectueaz’ de c&tre personalul de exploatare clte o m&surare general, pe ansambiul rejelelor de distribute, a Presiunilor de serviciu. Operajiunea se organizeaz& into perioad’ de consum maxim, de preferin{§ in luna lulie sau august si consti tn masurarea presiunilor de serviciu intr-un numér de puncte caracterstice, Fspandite c&t mai uniform pe teritoriul deservit de refelele de distribute, la distanfe de (400...600) m Determinatile se fac la hidrani, cu manometre portabile. Pri. masurdri se pun in eviden{& zonele deficitare din punct de vedere al presiunilor, stabilindu-se masuri necesare pentru echilibrarea retete “1% SR 4163-3 Membrii comitetului tehnic CT 186 "ALIMENTARI CU APA $i CANALIZARI’ care au participat la elaborarea prezentului standard: Pregedinte: Secretar: DI. Marian Oproiu Dna. Aura Alpopii Reprezentant IRS: Dna. Mihaela Udran PROED-SA Institut de Studii si Proiectare pentru Lucrdri Tehnico-Edilitare Membrii: DI. Costin Berevoianu Regia Generala de Apa Bucuresti DI. Mircea Costache —Ministerul Lucrrilor Publice si Amenajairii Teritoriutui-Directia Serviciilor de Gospodarie Comunali DI, Valentin Chercea —Ministerul_ Apelor, Padurilor gi Protectiei Mediului-Departamentul Apelor 1, Victor lanuti Universitatea Tehnicd de —_ Constructii Bucuresti-Facultatea de Hidrotehnic& Di. Alexandru lonescu SC “Inginerie Urbana"-SA DI. Gheorghe Moraru SC "SETA" SA Dl, Costic’ Murgociu SC "EDIL-PROIECT" SA DI, Viadimir Rojanschi ICIM-Institutul de Cercetare gi de Inginerie a Mediului DI. Leonte Simionescu PROED-SA Institut de Studii gi Proiectare pentru Lucrari Tehnico-Edilitare Dl. Vicentiu Schiopu — AQUAPROIECT-SA DI. Gheorghe Ghiocel_CNPDA- Comitetul National al Producdtorilor Anteproiectul standardului a fost elaborat d si Distribuitorilor de Apa je Dna. Rodica Tanasoca de la PROED-SA. Un standard roman nu conine neaparat totaltatea prevederiior necesare pentru contractare. Utlizatori standardului sunt raspunzatori de aplicarea corecté a acestuia, Este important ca utlizatori standardelor romane 84 se asigure c& sunt in posesia ultimel edit si a tuturor modificarilor. Informatile referitoare la.standardele romane (termenul de incepere a apiicarii, modificiri etc.) ‘sunt publicate in Catalogul standardelor romane gi In Buletinul Standardizéri Modificari dup’ publicare Nr. modificarii Buletinul Standardizarii Puncte modificate Ne/an LEI 960 ICS 13.080,20 { IRS STANDARD ROMAN SR EN 752-1 Aprilie 1998 Indice de clasificare G 54 RETELE DE CANALIZARE IN EXTERIORUL CLADIRILOR Partea 1: Generalitati si definigii Drain and sewer systems outside buildings Part 1: Generalities and definitions Réseaux d’évacuation et d’assainissement a I’exterieur des batiments Partie 1:Généralités et définitions APROBARE Aprobat de Directorul General al IRS la 16 decembrie 1997 Standardul European EN 752~1:1995 are statutul unui standard roman CORESPONDENTA Prezentul standard este identic cu Standardul European : EN 752~1:1995, Refele de canalizare in exteriorul cladirilor - Partea 1: Generalitati si definiii This standard is identical with the European Standard EN 752~ 1:1995, Drain and sewer systems outside buildings - Part 1: Generalities and definitions . La présente norme est identique a la Norme européenne EN 752 1:1995, Réseaux d’évacuation et d’assainissement & Vexterieur des batiments - Partie 1:Généralités et définitions DESCRIPTORI.TIT | —Canalizare, evacuare api, cladire, exterior, definitie, generalit&ti INSTITUTUL ROMAN DE STANDARDIZARE (IRS), str. J.L.Calderon 13-70201, Bucuresti, 2, Romania, TP (401) 2107401; (401) 2113296; TF (401) 2100833 Rs ngegral sau partials a rezantull standard in orice publica i prin orice proved (electronic, imicrotimare ete este nterts8 dac8 axis noord eri a IRS. Ret.: SR EN 752~1:1998 Edijia 1 PREAMBUL NATIONAL Prezentul standard reprezint8 traducerea versiunii franceze a EN 752~1:1995. Standardul European EN 7521 stabilegte prescriptile generale stdetinitile principalilor termeni referitor la refelele de canalizare. Prezentul standard se foloseste impreun’ cu STAS 10859-85 “Alimentéri cu ap’ si canalizari Terminologie' ‘STANDARD EUROPEAN EN 752-1 NORME EUROPEENNE EUROPAISCHE NORM EUROPEAN STANDARD. Noiembrie 1995, Ics 13.080.30 Descriptor: Canali jcuare spl, lide, exterior, deine, generat Versiunea romana RETELE DE CANALIZARE IN EXTERIORUL CLADIRILOR - PARTEA 1: GENERALITATI $1 DEFINITI Réseaux d'évacustion ot d'asstiniss-Entwtsserungsaysteme aufero von Orsin and sewer systems outside bul Gebauden = Tell 1: Allgemeines und aings-Pert 1: Ganoraltias and definitions Detintionen Prozentul standard reprezinté versiunea roman& a Standardului European EN 752~1:1995. Standardul afost tadus de IRS, are acelagi statut ca gi versiunile oficiale gi a fost publicat cu permisiunes CEN. Prezentul Standard European # fost adoptat de CEN/CENELEC la 1995-11-11. Membrii CEN/CENELEC sunt obligati s8 respecte Regulamentul Intern CEN/CENELEC core stipuleazd conditile in care prezentului Standard European i se atribule statutul de standard national, f8r8 nici 0 modificare. Listele actualizate gi referintele bibliografice referitoare: de cerere c&tre Secreteriatul Central sau orice membru este standarde nationale pot fi obtinute pe baz’ N/CENELEC, Prezentul Stendard European existé In trei versiuni oficiale (englez8, francez8, german’). O versiune in oficare altd limba, realizat8 prin traducerea sub responsabilitatea unui membru CEN, in limba sa nafionala ‘i notificet8 Secretariatului Central, are acelagi statut ca gi versiunile oficial. Membrii CEN/CENELEC sunt organizajile nationale de standardizare gi respectiv comi pationale electrotehnice din: Austria, Belgia, Danemarca, Elvetia, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Irlanda, Islanda, alia, Luxemburg, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Portugalia, Spania gi Suedia. CEN Comitetul European de Standardizare Comité Européen de Normalisation Europisches Komitee for Normung European Committee for Standardization Secretariat Central: str. Stassort 36, B - 1050 Briixelles © 1995 Dreptul de reproducere rezervat membrilor CEN Ref.: EN 752~1:1995 RO SR EN 752-1 CUPRINS. Preambul 1 Domeniu de aplicare 2 Reterinte normative 3.Detiniti 4 Surse de informs SREN 752-1 PREAMBUL Acest Standard European a fost slaborat de Comitetul Tehnic CEN/TC 165 “Tehnici pentru ape rezidual 81 c&rei secretariat este detinut de cétre DIN. Aceat Standard European vi avee stout do stondard nations, fie prin pubicerea unui toxt dente, te tetticare, pan cel térziuin mei 1996, iar standardele nationalein contradicts trebuie enue in mai 1996. Prozenta parte este prime dintr-o exterioare clidirlor, care function arti, gi anume: rie referitoare ia conditlle de functionare ale retelelor de conelizere 8 In principal cu curgere liber8. Acest standard urmeaz& 88 albe gapte Partea 1: Generalitati gi detiniti Pa 2: Conditii de pertormant’s Partea 3: Prescripti gonerale de proiectare Partea 4: Dimensionare hidraulic& si consideratii privind mediul inconjurator Partea 5: Reabilitare Partea 6: Instalatii de pompare Partea 7: Intretinere gi exploatare La slaborarea prézentel p&rti a stendardului, s-a finut seama de alte proiecte de standarde, tn special de Pr EN 476 *Condisii generale pentru slementele componente utilzate la conducte de evacuare, de racordare i de canalizare pentru refele cu functlonere cu curgere liberd. Conform Regulementulul Intern CEN/CENELEC, f&rile urmatoare sunt obi European: Austrie, Belgia, Danomarce, Elvetia, Finlanda, Franje, Germanie, Luxemburg, Mare Olenda, Portugalia, Spania, Suedia. aplice acest Standard Islanda, Italia, sn SREN 752-1 1 DOMENIU DE APLICARE Prezentul Standard European se aplic& rejelelor de canalizare care funcjioneazé, In principal cu curgere Uibera, intre sectiunea de iogire din cladire a refeleiinterioere de canalizare seu a sistemului de scurge acoperigului, sau sectiunea care intra intr-o rigol8 stradala, gi sectiunea de intrare la statia de epurare sau. punctul de evacuare intr-un mediu receptor, Racordurile de canalizare $i colectoarele din subsolul clddirilor sunt, de asement momentul in care ele nu fac parte din sistemul de evacuare propriu cldir avute in vedere, din Prezenta parte stabilegte generalitat si definiti pentru termeni referitor ta conditile functionale ale retelelor de canalizare din exteriorul cl8dirilor. Aceste definitii nu au nici un scop juridic. 2 REFERINTE NORMATIVE in prezentul standard nu existé referinge normative. 3° DEFINITH {in cadrul prezentului standard se aplicé definitile de mai jos. Este indicat ca ele s& tle citite improuns cu definijile suplimentare care figureazé in celelalte pArti ale prezentutui standard: 3.1 strat acvifer Strat subteran contindnd aps. 3.2 c&min de rupere de panta cu tub vertical Camin pentru racordarea nivelului apei dintr-un racord sau colector situat la un nivel superior, cu nivelul apel dintr-un colector situat mai jos, prin intermediul unui tub vertical care debuseaza putin deasupra radierulul cminulul. 3.3 nivelul apei datorat remu-ului Nivelul previzibil al apel seu la care se poate ajunge intr-o rejea de canalizare in amonte de © anumit& sectiune. 3.4 bazin de canalizare Suprafay’ carg primeste si evacueazs af curs de apa. de canalizare spre un racord de canalizere, un colector seu un 3.5 deversor de ape meteorice Constructie anexa dintr-0 retea de canalizare de tip uniter sau partial separativ sau dintr-o sta care evacueaza cantitatea de ape de canalizare in exces pe timp de plo de epurare 3.6 retea de tip unitar Retea de canalizare proiectata pentru a transporta in acelagi timp epole uzate gi apele meteorice. 3.7 transee comund Ln care pot fi mai multe conducte, SREN 752-1 3.8 sectiune caractoristic& Sectiune unui racord de canalizare ‘care orice schimbs 2 oie get2r. In care sunt cunoscuto conditilehidraulice gi tn 'sestor conditil are o influent& asupra nivelurtor amonte gi/seu sue 3.9 bazin de retentie Betin seu rezervor pentru inmagazinarea provizorie a epelor de cansl 3.10 ape uzate menajere ‘Ap@-uzate provenind de a bucttéri, spBlstoi,lavoare, camere de ba 1 instalatii simitare, 3.11 racord de canalizare sa nautd sau canal, in gonoral ngropets, destinetés& transporte apele uzai sis de origine pana la colector. Meteorice de la locul 3.12 sistem de colectare Orice dispozitiv natural sau art cial care primaste epele de pe un bazin de canalizare, 3.13 rejea de evacuare seaamblu de conducte 9i de lucréri anexe care transports epele uzete absorbant, 0 refee de canalizare sau un alt mediu rocepter. 3.14 debit de sau apele meteorice spre un put 1p scat Debit Intr-o re { canalizare in perioedele lipsite de precipitai. 3.15 ape de exfiltratio Apa de canalizay are 82 piorde dintr-o rejea de canalizare in solul inconjurdtor. 3.16 ape de infiltratie Ape nedorite care patrund intr-o retea de canaliza 3,17 inundagie de canalizere sau nu pot patrunde in ea (9 $8 vedea inundatie de supratasa) 3.18 simulare a curgerii flodelure urgerilor intr-o retea de canalizare, 19 panta eport intre proiectile verticalé gi orizontalé al unui tronson de conducts. .20 rejea cu curgere liber’ Doctae calzare In care curgoroa apei so realizeax8 datorit& gravta lectate 88 functioneze, in general, partial umplute, 51 In care conductele sunt SR EN 752-1 3.21 panza freatic’ Strat acvifer situat imediat sub nivelul terenului. 3.22 infiltrare Patrunderea apei din panze treatic& intr-o rejea de canalizare. 3.23 cimin de racord Incint care per prevézuté cu un element de Inchidere mobil, realizaté pe un record ce canelizer ite numal accesul pentru interventil de le supratey8 dar nu permite accesul personelulul. 3.24 sifon invers Tronson dintr-o conducté de canslizare cu curgere liber& situat le un nivel inferior celui al tronsoenelor al, destinat s&-i permitd trecerea pe sub un obstacol si care, datoritA acestul fapt, functioneazé 3.25 intretinere Lucréti curente executate pentru asigurares bunei functional 3.26 c&min de vizitare Incint&, prevézut& cu un element de Inchidere mobil, éxacutat8 pe un racord de canolizare st pentru @ permite accesul personaiulul un colector, 3.27 colector terminal Tronson terminal al unui colector care evacueazd spa de canalizare de lao de epurare sau spre mediul receptor. 1a de canalizere spre o statie 3.28 rejea de tip partial separativ Retea de canalizare care cuprinde, in mod normal, dou8 caneliz8ri, una ca volum determinat de epe meteorice, cealaltd cere transport traneport® apole uzate gi un jestul apelor meteorice. 3.29 c&min de rupere de panta cu tub inclinat CAmin prevazut cu o rigold sau tub foarte inclinat, care realizeaz8 legatura dintre un racord situat le un nivel superior cu un colector situat la un nivel inferior. 3.30 meditrreceptor’” rice fet de apa ca: mare, fluviu, curs de ap& sau lec precum gi un strat acvifer In opre ref evacueaza apele de canalizare. 3.31 reabilitare Orice msuri Intreprinse pentru refeceren sau amelior existent. performantelor unei NOTA NATIONALA N1} - Mediu receptor poate fig © depresiune tral cu curgre Hoard 6 ‘SR EN 752- 3.32 autoritate competentd Organism care pune de 0 putere de reglementare corespunzatoare pentru control. 3.33 conduct& de refulare Conducta prin care este pompatd apa de canalizare, 3.34 ape de giroire ‘Ape rezultate din precipitatii care se scurg pe o suprafaté spre un racord de can mediu receptor. re, un colector sau un 3.36 coeficient de curgere de giroire Cooticient care depinde de zona care primeste af unitate de timp, permite calcul meteorice gi care, aplicet cantitatii de ap& de ploaie pe dobitului destinet s& fie transportat prin reqeaua de canalizere. 3.36 autocurdsire Aptitudine @ unel curgeri d altel, transporte printr-un racord de canalizare sau un colector particule solide care, ‘ar dapune fn conducts. 3.37 ref de tip separativ Rites de canalizare cf gi alta apote meteorice ccuprinde, in mod normal, dous re de canalizere, une care transports apele uzate 3.38 apa de canalizare septic’ ‘Ap& de cenalizare in situatio de anserobie gi cere confine sulfur. 3.39 ap& de canalizare Ape uzal si/aau ape meteorice transportate printr-un racord de censlize wu printr-un colactor. 3.40 colector Canal sau orice alt8 lucr meteorice in mod obignuit ingropat8, destinat& s& transporte apelo uzate si/sau apele provin din diverse surse, 3.41 rejea de canalizar Ansamblu racordurile canalizate spre o statie de epur meteorice de le 3.42 punere ub presiune de conelizare cu curgere liber atunci cBnd refeaua este pus’ sub prosiune f8r8 ins8 e doversa la suprafaf8, ceea ce ar avea drept consecint& inundar 3.43 inundatie de suprafasa Conditie tn care so g8seste o rejea de canalizare atunci cand apele uzate sis meteorice ies din retea saeot potunde in 0a gi se réspandesc le suprafet® in clédivla de la suprafase solulu (a se veden, de SREN 752-1 3.44 ape meteorice ‘Ape core provin din precipitatil, care nu sunt infiltrate in so! gi care sunt colactate de rejeaua de canalizare ditect de pe sol sau de pe suprafesele exterioare ale cladirlor 3.45 cost complet Cost total al unui proiect, pe toata durata sa de viat exploatare gi de intretinere. ca sums a cheltuielilor actualizate de executie, de 3.46 apa uzata industriala ‘Ape uzate care provin, parfial sau in totalitate, de Ia orice activitate industrial® seu comercisl8. 3.47 retea rice rete cere aduce unui utilizetor un serviciu, ca de ccablu $i ap. ctricitate, telefon, televiziune prin 3.48 ape uzate ‘Ape modificate calitativ prin folosi 1 lor gi evacuate intr-o rejea de canalizer 4 SURSE DE INFORMARE SUPLIMENTARA Diversele parti ale prezentulul standard stabilesc prescriptille gener intrefinere a rejelelor de canalizare. do anteproiectare, profecture gi entulul standard ‘din colelalte parti © informare detaliat® suplimentar’ despre cea ce este prozentat in poate fi obsinutd prin referire la documentele tehnice incluse in anexe A cuprins& fn fiect ale prezentului standard. Membrii comitetului tehnic CT 18 la elaborarea prezentului standard: “Alimentéri cu apa si canalizari" care au participat Presedinte: DI Marian Oproiu Dna Aura Alpopii PROED-SA Institut de Studii si Proiectare ‘ pentru Lucrari Tehnico E: Dna Mihaela Udran Secretar: Reprezentant IR! Membri: DI Costin Berevoianu Regia Generalé de Ap& Bucuresti DI Mircea Costache Ministerul Lucrarilor Publice $i Amenajarii Teritoriului - Directia Servicillor de Gospo- darie Comunalé DI Valentin Chercea —-Miinisterul Apelor, P&durilor si Protectiei Mediului - Departamentul Apelor Di Gheorghe Ghiocel | CNPDAR - Comitetul National al Producdito- tilor si Distribuitorilor de Apa DI Victor tanuli Universitatea Tehnic&’ de Constructii Bucuresti - Facultatea de Hidrotehnic& DI Alexandru lonescu SC "Inginerie Urban&” SA Di Gheorghe Moraru SC "SETA" SA DI Costic’ Murgociu SC “EDIL-PROIECT” SA DI. Vladimir Rojanschi CIM - Institutul de Cercet&ri si de Inginerie a Mediului Di Leonte Simionescu PROED-SA Institut de Studii gi Proiectare pentru Lucrdri Tehnico Edi Un stendard romén nu contine neapérat totelitatea prevederilor necesere pentru contrectar standardului sunt r&spunzdtori de aplicares corncté a acestuie. Este important ca utilizatorli standardelor romAne s8 se asigure c& sunt in posesia ultimel editii gi @ tuturor modific Informatie referitoare la standardole roméne (termenul de incepere a aplic&ril, modifict in Catalogul standardelor romdne $i in Buletinul Standardizari unt publica Modific&ri dupa publicare Nr. modific&rii 7200 LEI PREAMBUL NATIONAL Prezentul standard reprezinta traducerea versiunii engleze a standardului EN 752-2:1996. Standardul European EN 752-2 stabileste conditile de performanta de baz care s& asigure functionarea retelelor de canalizare din exteriorul cladirilor. Corespondenta dintre Standardul European la care se face referire si pentru care exist standard roman este urmatoarea: EN 752-1:1995 oT SR EN 752-1:1998 Retele de canalizare in exteriorul cladirilor Retele de canalizare in exteriorul claditlor Partea 1: Generalitati si defini Partea 1: Generalitat si definitt STANDARD EUROPEAN EN 752-2 EUROPEAN STANDARD NORME EUROPEENNE EUROPAISCHE NORM lulie 1996 Ics: 13.060.30 Deoserptor: Canalzare, evacuare ap, cde, exterior, condi, avaluare peformant veiicare Versiunea romana, RETELE DE CANALIZARE IN EXTERIORUL CLADIRILOR - PARTEA 2: CONDITII DE PERFORMANTA Drain and sewer systems outside buildings Réseaux dévacuation ol Sassalnissement Entwassorungssysteme auBerhalb von Part 2: Peformance requirements ‘Aextéreur dos baimonts Pate 2 Gobiuden —Teil2: Anforderungen Prescriptions de performances Prezentul Standard reprezinta versiunea romana a Standardului European EN 752-2:1996. Standardul a fost tradus de IRS, are acelasi statut ca si versiunile oficiale gia fost publicat cu permisiunea CEN. Prezentul Standard European a fost adoptat de CEN/CENELEC la 1996-06-17, Mombri CEN/CENELEC sunt obigali s& respecte Regulamentul Intern CEN/CENELEC care stipuloaz Conditile in care prezentului Standard European i se atribuie statutul de standard national, fra nici o moditicare. stole actualzate si referintele bibliogratice referitoare la aceste standarde nationale pot fi obtinute pe baz’ de cerere de la Secretariatul Central sau orice membru CEN/CENELEC. Prezentul Standard European exista in trei versiuni oliciale ( englez&, francez’, germana ). O versiune in oricare alts limba, realizata prin traducerea sub responsabiltatea unui membru CEN, In limba sa nationala si notiicala Secretariatului Central, are acelasi statut ca si versiunile oficiale, Membrii CEN/CENELEC sunt organizatile nationale de standardizare din: Austria, Belgia, Danemarca, Elvetia, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Iranda, Islanda, Walia, Luxemburg, Marea Britanio, Norvegia, Olanda, Portugalia, Spania si Suedia. ~ CEN Comitetul European de Standardizare European Committee for Standardization Comité Européen de Normalisation Europaisches Komitee fur Normung Secretariat Central: tr Stassart, 36 B-1050 Bruxelles (© 1996 Dreptul de reproducererezervat membrlr CEN Rol EN 752-2:1996 RO SR EN 752.2 CUPRINS: 1 Domeniu de aplicare 2 Referinte normative 3 Definit 4 Surse de informare suplimentara.. 5 Generalitati 6 — Conditii de pertormanta de baz 7 Incercarea pertormantelor 8 Evaluarea pertormantotor gi documentarea 9 Anexa A (Informativa). Surse de informare suplimentare.. SREN 752-2 PREAMBUL ‘Acest Standard European a fost elaborat de Comritetul Tehnic CEN/TC 165 “Tehnica apelor reziduale". al Brut secretariat este detinut de DIN. Aceasté parte este a doua dint-o serie de standarde privind condiile de tunctionare ale retelelor de canalizare aera clédirler, care functloneaz in principal cu curgere lberd. Standardul are gapte part, dupa cum turmeaza: Retele de canalizare in exteriorul cladinilor. Partea 1: Generalitati i detinit Partea 2: Condit de performanta Partea 3: Prescripti de proiectare Partea 4: Dimensionare hidraulicd si considera privind mediul inconjurator ParteaS: Reabilitare Partea 6: Instalatil de pompare Partea 7: Intretinere si exploatare La elaborarea acestei pirti a acestui Standard European s-au Iuat in considerare alte proiacte de standard disponibile, in special pr. EN 476 “Condit generale pentru elemantele componente utlizate la conducte de fevacuare, de racordare si de canalizare pentru rejele cu functionare cu curgere liber&. ‘Acest Standard European trebuie s& primeasca statutul de standard national, fie prin publicarea unui text identic fo prin railcar, pAnd cel tarau in lanuarie 1997, iar standardole nationale in contradiclie cu acest Standard European trebuie anulate pana cel tarziv in ianuarie 1997. Conform Regulamentulu intern al CENICENELEC, organizalile nationale de standarcizare ale urmétoarsior {iF sunt obligate s& pund In aplicare acest Slandard European: Austria, Belgia, Danemarca, Eivelia, Finlanda, Frente, Germania, Grecia, Iianda, Islanda, Hala, Luxemburg, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Portugalia, Spania si Suedia. SS ‘SR EN 752-2 1 DOMENIU DE APLICARE Prozentul Standard European se aplicd relelelor de canalizare care functioneaz8, in principal, cu curgere liberd, de la sectiunea de iesire din claire a retele interioare de canalizare, de la sistemul de scurgere a acoperisulul sau de la sectiunea de intrare intr-o gur& de scurgere si pana la sectiunea de intrare in stalia de epurare saul and la sectiunea de evacuare intr-un mediu recaptor. Canalizairle de sub cladiri sunt incluse in reteaua de canalizare cu conditia s& nu fac parte din sistemul de evacuare propriu cladiri. Acoasta parte a standardului stabileste conditile de pertormanta ce trebuie luate in considerare la proiectarea, executia si exploatarea retelelor de canalizare ce functioneaza in principal cu curgere libera. 2 REFERINTE NORMATIVE ‘Acest Standard European cuprinde prin referinfe datate sau nedatate, prevederi din alte publicati, Aceste feferinte normative sunt citate tn locurile corespunzatoare din text iar publicatile sunt prezentate In’ anexa. In {azul roferintelor datate, moditicarile sau revizuirle uterioare ale oric&rei astfel de publicatii se aplic& acestui Standard European numai cand acestea sunt cuprinse in el prin modiicara sau revizuire. In cazul relerintelor edatate se aplicd utima editie a publicatci la care se reterd. EN 752-1, Drain and sever syistems outside buildings - Part 1: Generalities and definitions. 3 DEFINITH In intelesul prezentului standard, se aplic& dofntile prezentate in EN 752-1. 4 SURSE DE INFORMARE SUPLIMENTARE Acest standard stabileste condita esentiale pentru o buna destisurare a diverselor activtatitehnice lagate de Studile preliminare, proiectarea si exploatarea retelelor de canalizare. Pentru detalii suplimentare si indrumare trebuie s& se facd referri 1a documentele nationale pana tn momentul in care vor fi disponibile standardele europene corespunzatoare, Documentela prezentate in anexa A contin detalii ce pot fi folosite in cadrul acestei pai, cu aprobare de catre autoritatea competent. § GENERALITATI Conditite de pertormanta se refer la rofolole de canalzare, Impreund cu deversoarele, instalatilor de pompare 8 statile de epurare a apelor uzate, incluzand efectele evacuarii apelor in mediul receptor. Conditile de Performanta trebuie considerate in raport cu intregul sistem pentru a avea siguranta c& modificarle sau Completarile in sistem nu conduc la nerealizarea scopului standardelor. Trebule stabllte concitile de performanta care, tinand seama de costurie totale gi costutileindrecte,s& asigure ca relelele de canalzare transporta si evacueaza apele de canalizare fara 8 producd efecte negative asupra ‘mediului Inconjurator, rise pentru séndtatea public’, sau rise pentru personalul de exploataro. 4 Condiile de pertormanté de baza pentru functionarea retelelor de canalizare sunt urmatoarele: ‘SR EN 752-2 CONDITII DE PERFORMANTA:DE BAZA. 2) conductele s& functioneze tara blocéri; b) frecventele de inundatie trebuie limitate la valorile prescrise; c) sndtatea publica si viata trebuie protejate; 4) frecventele de supraincdrcare a canalizAritrebuie limitate la valorile prescri ©) sanatatea si securitatea personalului de exploatare si intretinere trebuie protejate; ) medille receptoare trebuie protejate impotriva poluarii In limitele prescrise; 9) canalizarile nu trebuie $8 puna in pericol structurle adiacente i servicile utiltare existente; h) trebuie realizate durata de serviciu sintegritatea structurala; i) canalizarile trebuie sa fie etange conform condijlor de incercare; J) S&nu se produc mirosuri neplacute si toxicitate; k) trebuie prevazut acces adecvat in vederea intretineri Iimpactul refeletor de canalizare asupra medilor receptoare trebuie s& corespund conditilor impuse do autortatea compotenta. Trebuie respectate de asemenea, orice alle conditi legate de protectia mediulul specificate de autoritatea competent. La stabilrea criterilor de pertormanta pentru dimensionarea hidraulica privind apele meteorice si apele uzate Uunitare, trebuie utilizate metode de proiectare adecvate. In toate cazurie trebuie luata in considerare amploarea consecintelor pe care le are inundarea, Pentru scheme mai mici, se recomand& o abordare relativ simpla dar sigurd, desi nu este exclusa folosirea metodelor de simulare. Canalizarile sunt de obicei proiectate s8 functioneze in regim de lucru normal, f€r Supralncarcare, pentru ploi relativ frecvente, cunoscandu-se c& aceasta ofera protectie impotriva inundatilor Produse de ploi mult mai mari. Pentru aceste scheme, in absenta altor congiti ale autoritatii competente, trebuie utilizate crite do “proiactare functie de frecventa ploilor* din tabelul 1, Proiectantul trebuie s& utilizeze valorile pentru intensitatea ploilor si durata aplicabile acelei zone specifice. Tabelul 1 — Frecvente de proiectare recomandate Frecventa ploii Frecventa de pentru proiectare”” ‘Amplasament inundatie pentru (11a “rt ani) proiectare (la “7 ani) tiat Zone rurale 1a 10 Taz Zone rezidentiale 1la20 Centre urbane gi zone industriale comerciale: tla2 =u control al inundatilor 11a30 113s, = f8r& control al inundaillor 11a 10 Cai ferate subterane si pasaje inferioare de nivel 11a 50 41) Pentru acele frecvente de ploaie nu se produe supraincdrcari ‘SR EN 752-2 Pentru scheme mai mici, proiectate prin modole de simulare, si pentru scheme mai mari, in special cand Pagubele sau riscutle pentru sénatate sunt semnifcaive, este recomandat ca rivelul protec! impoltva randatitor 88 fe stabilt in mod direct. Refeaua de canalizare poate 1 proiecata iil, ca ma sus, Ivandirso seerare crterul“irecventa plot pentru proiactare’. In acest caz trebuie folosit apoi un model de simulare portra a contra nivelul protectiel impotiva inundatilor comparall cu eal bjinut din considrarea ‘wecvente Fe inundatie pent proiectare" si prolectltrebuio modiicat cAnd protectia necesard Impotriva inundafilor 1 see vosticata, Sunt totugi cazuri cand modificrile sunt necesare pontry a evita supradimensionarea. Toate conatile impuse de autortatea competent’ trebuie Tndepiinte, dar in ipsa acestora trebuie sa se foloseascA Valorie frecventei de inundatie pentru proiectare prezentate in tabolul 1. Aceste abordari trebuie aplicate cénd un sistem existent este analizat in vederea modemizari, 7 INCERCAREA PERFORMANTELOR Este necesard Incercarea gi evaluarea performantelor refelelor de canalizare In timpul execute, in taza de terminare a execttiel si de asemenea pe parcursul Intragiifunctionari a refel Exemple di .cerciii gi evaluari sunt: a) Incercare cu apa; b) incercare cu aer, ©) Incercare privind infitratia; ¢) inspectia vizual €) inspectia cu CCTV (circuit inchis de televiziune); {) evaluarea debitului In perioade de timp usc: {g) monitorizarea intrérilor in retea; 1h) monitorizarea calit receptor, |, cantitai si freoventei 1) monitorizarea amestecurilor de gaze toxice si/ sau explozive din retea; j) "monitorizarea evacuari din retea in stalile de epurare. Incercatile efectuate pentru determinarea performantei retelei de canalizare depind de faptul oA reteaua esto nou proiectat& sau c& este incercata o retea existentd. 8 _ EVALUAREA PERFORMANTELOR $I DOCUMENTAREA | Pentru evaluarea performanei unei retele de canalizare, este necesar Sa se verifice toate datele relevante disponibile. De exemplu inregistrari pentru: a) cazuri de inundati; 'b) cazuri de blooari ale conductei; ©) cazuri de prabusire a retell; SB EN 7522 4) cazuri de imbolnaviri, vatamairi sau aceidente mortale suportate de operatori; ©) cazuri de imbolnaivir, vatémari sau accidente mortale Inregistrate la nivelul populate; 1) cazuri de deteriora ale retelei; 9) respectarea autorizatilor de evacuare in sau din retea; h) supraveghere prin CCTV sidate de inspectio vizual 1) cazuri de plangeri cu privire la mirosuri de canalizare; i) analiza performantelor hidraulice; k) pertormantele echipamentului mecanie/ electric; !) rezultate ale Incercdrilor gi monitorizaior, ™m) pertormantele si conditjile componentelor debitului de calcul; 1) cazuri de supraincarcare a retelei. Dac’ performanta dosté nu este realizatd, sunt necesare actiuni de remediere in functie de priortatea stablita, Pena putea realiza evaluarea performantei sunt necesare plange care s& ofere informalile de baz& eseniale. Autotatea competenta este sursa celor mai mute gin dateleInregstrate prezentate mal sus. Tebuie relinute toate datele statistice adecvate. SREN 752-2 ANEXA A (intormativa) ‘SURSE DE INFORMARE SUPLIMENTARE Titlurle documentelor sunt traduse pentru informare, Acele documente al c&ror til este marcat cu asterisc (+) sunt disponibile numai tn limba respectiva. At Austria AAA Standarde Austriece (ONORM) Nr Titty 82500 ‘Abwassertechnik, Entstehung und Entsorgung von Abwasser, Begrifsbestimmungen und Zeichen+ Gospodiirea apelor uzate: structura gi evacuarea apelor uzato, definiti si simboturi B 2501 Entwasserungsanlagen fir Gebaude und Grundstcke; Bestimmungen fir Planung und Ausfuhrung «| Retele de canalizare pentru cladir si anexe; reguii de sistematizare $i instalare B 2503 Oriskanalanlagen (Straenkanale); Richlinien der Ausforhrung » Sisteme de canalizare; cod de bund practicd al clédiior B2504 ‘Schachte flr Entwasserungsaniagen+ Camine de vizitare pentru canalizi Bs012 Statische Berechnungen erdverlegter_Rohrleitungen im Siedlungs und Teil 1 Industriewasserbau, Grundlagen = Partea 1 Calculul static al conductelor ingropate pentru alimentari cu apa si canaliz&ri; principi Bso12 Statische Berechnungen erdverlagter_Rohrleitungen im Siediungs und Tell3 Industriewasserbau, Lastannahmen, rechnerische Nachweise+ Partea 2 Calculul static al conductelor ingropate ca parte a conductelor de apa si canalizare pentru locuinte $I industri; Ipoteze de incdrcare, breviar de calcul Bs013 Oberflachenschutz mit organischen Schutzmaterialien im Siedlungswasserbau: Teil Abschatzung der Korrosionswahrscheinlichkeit und Schutz von unlegierten und . niederlegierten Eisenworkstoffen+ Partea 1 Protectie anticoroziva prin acoperiti organice pentru constructii pentru apa potabila si apa_uzaté in zone rezidentialo, estimarea probabiltati\ coroziunii. si protectia ‘materialelor feroase alia si slab alate B5013 Oberflachenschutz mit organischen Schutzmaterialien im Siedlungswassorbau: Tell 2 Abschatzung der Korrosionswahrscheinlichkelt und Schutz von zemenigabuvenin Werkstottens Partea 2 Protectie anticoroziva prin acoperiri organice pentru constructii peru ay’ 7! apa uzaté in zone rezidentiale, estimarea probabiltiti corocivli ei sic.cci's ‘Materialelor din ciment sau protejate cu ciment B5016 Uberpratung von Erdarbeiten fr Rohrleitungen des Siedlungs und Industriewasserbaues; Verdichtungsgrade+ Examinarea lucrarllor de pamént pentru conductele retelelor de apa si canalizare pentru locuinte gi industrie. Grade de compactare Fagen EUUEEEEETTTTTTTEE SREN 752-2 A1.2 Asoclatia Austriacd pentru Apa gi Gospodirirea Apelor Uzate. Reglementairi (OWAV - Osterrelchischer Wasser - und Abfallwirtschaftsverband - Regelblatter) Nr. Regelblatt 5 Regula 5 Regelblatt 9 Regula 9 Regelblatt 11 Regula 11 Regelblatt 19 Regula 19 Regelblatt 21 Regula 21 Regelblatt 22 Regula 22 Titty Richtlinion far die hydraulische Berechhung von Abwasserkandlen+ Linii directoare pentru calculul hidraulic al conductelor de canalizare Richtlinien fur die Anwendung der Entwasserungsvertahren+ nil directoare pentru utilizarea retelelor de canalizare Richtlinien fdr die abwassertachnishe Berechung von Schmutz, Regen - und Mischwasserkanalen « Linii directoare pentru calculul tehnic al apei uzate, al apei meteotice si al sistemolor unitare Richtinien flr die Bemessung und Gestaltung von Regenertlastungen in Mischwassorkanalen+ Uni directoare pentru proiectarea deversoarelor de apa meteoric’ in sistemele unitare Kanalkataster« Documentatie cu privire Ia retelele de canalizare Kanalwartung und Kanalerneuerung+ Intrtinerea si renovarea reteleor de can AA.3- Alte tinil directoare Nr. 2L.57.030/3-V-6/84. A2 — Damemarca Titlu Technische Richllinien flr die Ertichtung, Erweiterung und Verbesserung von mit Mitteln des Wasserwirtschattsonds geforderten Wasserversorgungs - und ‘Abwassorbeseitigungsanlagen (Technische Richtlinien des Wasserwirtschattsfonds) Bundesministerium far Umwelt, Jugend und Families ni tehnice directoare privind constructia, extinderea gi Imbunatatirea sisterelor de alimentare cu apa si canalizare, sprijnite financiar din Fondul pentru Gospodétirea, Apelor. (Linli,tehnice directoare ale Fohdului pentru Gospodaia Apelor). Ministerul Federal pentru mediu, tineret gi familie A241 Asociatia Daneza pentru Standardizare (DS) Nr. Ds 421 Ds 430 Ds 432 Titty Norm for teste fleksible samlingor i ladninger af beton mv Cod de bund practicd pentru imbinarile flexibile etange pentru conductele de beton ete. ‘Norm for leegning af fleksible ledninger at plast i jord+ Cod de buna practica pentru montarea conductelor subterane flexibile de plastic Norm for aftabsinstallationer + Cod de bund practica pentru instal ile sanitare de evacuare ape uzate SREN 752-2 Ds 436 Ds 437 Ds 440 Ds 445 Norm for drasning af bygvesrkers Cod de buna practic& pentru evacuarea apelor subterane ale cladirilor Norm for lesgning af stive ledinger at beton mv ijord+ Cod de bund practicd pentru montarea conductelor subterane, rigide de beton etc. Norm for mindre aflobsanizeg med nedsivning» Cod de buna practica pentru sistemele mici de evacuare pentru percolare in sol Norm for tasthed af afiebssystemer i jord+ Cod de buna practica pentru impenetrabiltatea sistemolor de canalizare subterane A2.2 Comitetul Nordic pentru Reglementarl in Constructil NR, NKB publ.No.48 Titty Rotningsiinier for bestemmelser vedrarende vand og aflabsinstallationer+ Lin directoare privind reglementarile in constructii pentru retele de alimentare cu apa si canalizare A2.3 Comitetul Danez pentru Poluarea Apel Nr. Skaift nr. 18 Ghid nr. 18 ‘Skeift nr. 24 Ghid nr, 24 ‘Skeitt nr. 22 Ghid nr. 22 Skcitt nr. 24 Ghid nr. 24 ISBN 87-254-15-8 Titlu Maksimalafstramninger og bassinvoluminer fra historiske regnserier Evacuare ape meteorice urbane si bazine de retentie calculate pe baza ploilor Inregisteate tn timp Rocipientbelastning fra overlabssystemer+ Calculul debitului de ape de canalizare unitare in receptor de apa Forurening af vandlab fra overlobsbygvanrker+ Impactul debitelor de ape de canalizare unitare asupra cursurilor mici de apa ‘Standardiserede data for aflobssystémer+ Date standardizate pentru retelele de canalizare Huskelist for fomyelse af aflabssystemer+ List de control pentru intocmirea planurilor de reabiltare a canalizarii A24 Agentia Danez& pentru Protectia Mediulul Nr. SPVF nr. 6 SPVF nr. 13 SPVF nr. 22 Titty Kvalitetsstyring af aflobsprojekter+ Controlul calitatii proiectelor de canalizari Udarbajdeise af fornyelsesplaner for atlabssystemer Intocmirea proiectelor de renovare a sistemelor de canalizare Renovering af aflabssystemer; Belastning af PEH-ror ved dynamisk rarsproengning + Renovarea sistemelor de canalizare; tevi de politilond de inalté densitate, tensiunea creata de fisurarea tevi 10 ‘SREN 752-2 SPVF nr. 33 Fornyeise af aflebssystemer; Behov og ckonomi« Reabiltarea sistemelor de canalizare; Necesitat gi finantare SPVF nr. 48 ‘Uvedkommende vand i aflabssystemer+ ‘Apa infitrata in sistemale de canalizare Projekt nr. 137 Regulering af forurening fra aflobssystemer under regn+ Controlul poluatii de la sistemele de canalizare A2S Reglementirl in constructit Nr. Titty BR 1995 Bygningsreglementet - Udgivet af Byage — og Boligstyrelsen+ eglementari daneze in construct publicate de Agena Nalionalé de Cid si Construct A3 — Fintanda 3.1 Comitetul Nordic pentru Reglementari in Constructil Nr. Titty NKB publ.No.48 Nu este disponibi in limba finlandeza NKB publ.No.48E Guidelines for building regulations for water supply and drainage systems+ on. ini! directoare privind reglementarile in constructi pentru refele de alimentare cu apa sicanalizare A32_ Ministeru! Mediulul Nr. Titty ISBN 951-37-1134-X _Kiinteistojen vesi-ja viemarilaitteistot» |nstalatl de alimentare cu apa gi canalizare pentru cladiri gi recomand&ri Ad Franta Nr. Titlu Instruction technique relative aux réseaux c'assainissement des agglomérations + (1977): Chapitre 1 Conception générale Chapitre 2 Calcul des débits d'eaux pluviales Chapitre 3 Calcul des debits d'eaux usées Chapitre 4 Calcul des sections des ouvrages CChapitre 5 Condition d'établissement des réseaux Chapitre 6 Ouvrages annexes Chapitre 7 Bassins de retenue d'eaux pluvialos Instructiuni tehnice pentru sisteme urbane de canalizare (1997): Capitolul 1 Date generale de proiectare Capitolul 2 Calcul debiteior de ape meteorice Capitolul 3 Calculul debitelor de ape uzate Capitolul 4 Dimensionarea diametrelor conductelor ne SREN 752-2 Fascicule 70, Fascicola nr. 70 AS Germania Nr. ATV-Merkblatt M101 ATV-Arbeitsblatt A 105, ATV-Arboitsblatt A 117 ATV-Arbeitsblatt A 118 ATV-Arbeitsblait A 119 ATV-Arbeitsbiatt A 128 ATV-Arbeitsblatt A 140 DIN 1986 DIN 4045 Capitolul § Condit pentru instalarea sistemelor Capitolul 6 Lucrar auxiiare Capitolul 7 Bazine de retentie pentru ape meteorice Cahier des clauses techniques générales applicables aux marchés publics de travaux (owvrages assainissement) +: CChapitre 1 Dispositions générales Chapitre 2 Nature ot qualité des materiaux Chapitra 3. Ragles de conception et de calcul des ouvrages Chapitre 4 Prestations préalables Chapitre 5 Exéoution des travaux ‘Chapitre 6 Conditions de réception Caiet de conditii tehnice generale pentru contractele publice referitoare ta instalarea sistemelor de ape uzate: . Capitolul 1 Condit generale Capitolul 2 Condit privindtipul si calitatea materialului Capitolul 3 Condit de proiectare incluzand proiectul structural Capitolul 4 Lucrar preliminare Capitolul § Instalare Capitolul 6 Condit pr Titlu Pianung von Entwésserungsanlagen, Neubau-, Sanierungs- und Emeurungsmafinahmen + Proiactarea sistemelor de canalizare, constructii nol, reabiltari ¢i Inlocui Hinweise far die Wahl des Entwasserungsverfahrens (Mischverfahrerl Trennverfahren) + Instructiuni pentru selectarea sistemului de canalizare (sistem unitar/ sistem separativ) Richtiinien fir die Bernessung, die Gestaltung und den Betrieb von Regenriickhaltebecken + inii directoare pentru dimensionarea, proiectarea si functionarea bazinelor de retentio. ‘a apei meteorice Richilnien fur dle hydrauische Berechrung von Schmutz-, Regen-und Mischwasserkandlen + LLni directoare pentru calculul hidraulic al retelelor de canalizare a apelor wzate, apelor meteorice §1 apelor uzate unitare Grundsitze flr die Berechrung von Entwasserungsnetzen mit elektronischen Datenvorarbeitungsaniagen+ Regul pentru calcululsistemelor de canalizare prin procesare de date Richtlinien fOr die Bemessung und Gestaltung von Regenentlastungsaniagen in Mischwasserkandlen+ Lini directoare pentru dimensionarea si proiectarea deversoarelor In canalizaril unitare Regeln far den Kanalbetrieb, Teil 1: Kanalnetz+ Regul pentru functionarea canalizarilor. Partea 1: Reteaua de canalizare Entwésserungsanlagen fr Gebaude und Grundsticke+ Sisteme de canalizare pe terenuri private ‘Abwassertechnik - Begritfe+ ‘Tehnica apelor uzate - Definiti 2 ‘SREN 752-2 IAS Ilanda 4.6.1 Standarde Britanice nr. Titu 3S 6100: Section 2.7 Building and civil engineering terms. Part 2 Civil engineering. Section 2.7 Public health- environmental engineering + Termeni pentru clair’ si constructi civile, Partea 2, Construct civile, Sectiunea 2. ‘S&naitate publica si ingineria medi 8000: Part 14 Workmanship on building sites: Part 14, Code of practice for below ground drainage + Activitatea pe gantierele de construc: Partea 14, Cod de bund practica pentru canalizéri subterane Bs 8008: Part 0 ‘Sewerage: Introduction and guide to data sources and documentation + Canalizari: Introducere gi ghid privind sursele de date gi documentare [2S 8005: Part 1 Sewerage Canalizair Guide to new sewerage construction + 8005: Part 2 Guide to Pumping Stations and Pumping Mains + Ghid pentru stali de pompare si conducte de pompare Bs 8005: Part 3 ‘Sewerage: Guide to Planning and Construction of Sewers in Tunnel» Canalizari: Ghid pentru proiectarea si constructia canalizatilor in tunel BS 8005: Part 4 ‘Sewerage: Guide to Design and Construction of Outalls = Canalizari: Ghid pentru proiectare si constructie a deversarilor 18S 8008: Part 5 ‘Sewerage: Guide to Rehabilitation of Sewers + Canalizari: Ghid de reabilitare a canalizatilor Bs 8301 ‘Code of Practice for Building Drainage ‘Cod de bund practic’ pentru evacuarile din oladiri A.6.2 Reglementarl in constructii We. Titty Building Regulations 1991 - Departament of Environment. Available from Government Publications Office, Molesworth Street, Dublin 2+ Reglementari in construct 1991 ~ Departamentul Mediului. Disponibil la oficiul de publicatii quvermamentale, str. Molesworth, nr.2, Dublin 7 tala Nr. Titu unt 9183 Ezlzia. Sistimi di scario delle acque usate. Criteri di progettazione, collaudo @ gestione+ (Cladiri. Sistome de evacuare ape uzate. Criteri de proiectare, aprobare si gestionare UNI 9184 Euilzia. Sistimi di scario delle acque meteoriche. Criteri di progettazione, collaudo © gestiono+ Clini. Sisteme de evacuare ape metecrice. Crier de proiectare, aprobare si gestionare 18 SR EN 752-2 UNIISO 7336 Condotte di amianto-cemento. Direttive per i calcolo idraulico+ ‘Conducte din azbociment - Linli directoare pentru calculul hidraulic AB Olanda Nr. Titty NPR 9218 Buitentiolering onder v¢j verval ~ Aanleg en onderhoud Retela de canalizare cu curgoro libera exterioare cladirlor - Montare si Tntretinere NEN 3219 {(Dratt) Buitenriolering — Aanduiding op tekeningen (Proiect) Retele de canalizare cu curgereliber& exterioare cladirilor ~ Simboluri pentru desene NEN 3220 Buitenriolering ~ Beheers Canaliziri exterioare cladirlor ~ Management NEN 9221 BBuitenriolering onder over - en onderdruk - Ontwerp - criteria, aanteg en onderhoud+ Rotele de canalizare partial vacuumatice gi cu suprepresiune exterioare clicifior — Condit de proiectara, instalare gi intretinere NEN 3300 (Draft) Buitenriotering - Benamingen+ (Proiect) Canalizari exterioare claciilor - Terminologie NPR 3398 Buitenriolering ~ Inspectio en toestandbeoordaling van riolen + Retele de canalizare exterioare cladirlor ~ Inspectia gi evaluarea conditilor canalizarilor NEN 3399 Buiterviolering - Classificatiessysteam bij visuele inspectie van riolens Rotele do canalizare exteicare clacirir ~ Sistem de clasiicare pentru inspectia vizual& a canalizarilor NPR 7061 ‘Aanleg van rioolpersleidingen van ongeplastificoerd PVC + Instalarea conductelor ingropate de canalizare din PVC neplastifiate sub presiune AQ — Portugalia 9A Reglementari portugheze Nr. Tit Porteria Nr.11988 -Regulamento Geral de Canalizagdes de Esgoto. Ministerio das Obras PUblicas © ‘Transportes, Lisboa, Imprensa Nacional - Casa de Moeda Projacto de Regulamento Geral de Distribuigéo de Aqua @ de Drenagem de Aquas Residuals. Conselho Superior de Obra Publicas, Lisboa Reglementari generale pentru canaliz&r Ministerul Lucréilor Publice gi Transporturior Lisabona, Imprensa Nacional - Casa de Moeda. Proiect de Reglementare general a Gistributiei apei si evacuiri apelor uzate. Comitetul Superior al Lucrarilor Publice Lisabona 92° Standarde portugheze Nr. Titlu NP-993 Redes de Esgotos. Construgéo e Conservagao~ Sisteme de canalizare. Constructie i Intrefinere 4 SREN 752-2 NP-894 NP-881 NP-882 NP-883 NP-676 NP-677 A10 Spania Nr. NTE-ISA/ 1973 Orden Ministerial de 1986-09-15, AAt Suedia Redes de Esgotos. Verilicagao de estanquidade+ Sisteme de canalizare. incercari de etanseitate Redes de Esgotos. Camaras de visita. Caracteristicas+ Sisteme de canalizare. Cémine de vizitare. Caracteristicl Redes de Esgotos. Elementos pré-fabricados para cémara de visita. Caracteristicas e recepcdo+ Sisteme de canalizare, Elemente prefabricate pentru camine de vizitare, Caracteristici si receptie Redes de Esgotos. Degraus das cémaras. Caracteristicas e montage + Sisteme de canalizare. Treptele céminelor de vizitare. Caracteristici si imbinare Redes de Esgotos. Sarjetas. Tipos, caratteristicas e condigées de emprego= Sisteme da canalizare. Guri de scurgere pentru ape meteorice. Tipuri, caracteristici si condi de utilizare Redes de Esgotos. Sarjatas. Ensalos de permeabilidadas Sisteme de canalizare, Guri de scurgere pentru ape meteorice. incercari de etangeitate Titlu Norma tecnolégica de la edificacién. Instalaciones de salubridad alcantarillado+ Standard tehnic pentru cladir. Instalati de canalizare Pilego de prescriptiones técnicas generales para tuberias de saneamiento de poblaciones+ Specificatii tehnice generale pentru conductele de canalizare publica A.11.1 Comitetul Nordic pentru Reglementiiri in Constructii Nr. NKB publ.No.4" NKB publ.No.48E VAV P28, VAV P31 Titty Nu este disponibil in limba suedeza Guidelines for Building Regulations for Water Supply and Drainage System+ Linii directoare pentru reglementari in constructii pentru sisteme de alimentare cu apa si ccanalizare suedeza pentru lucriiri in domentul apel si apelor uzate Tittu Avisningar berakning av allmanna aviloppsiedningar+ Reguli pentru dimensionarea hidraulica a sistemelor de canalizare Utjamningsmagasin i avioppsanait + Reguli pentru dimensionarea hidraulicé si protectarea bazinelor de retentie a apelor meteorice 15 hetalaleebelahaenlenl VAV P39 VAV P45, VAV P46 VAV P47 VAV P49. VAV P50 VAV P59 VAV P60 VAV P65 VAV P66, VAV P68. At2 Elvetia Nr. 8N 533190 ‘SN 592000 SN 531205 ‘Skétsel ach underhall av va-nat Reguli pentru functionarea si intrti inorea retelelor de apa si canalizare Brunnar i avloppssystem= C&mine de vizitare si c&mine de inspectie in reteaua de canalizare. Condit de functionare Lokalt omhandertagande av dagvatten - LOD» LLnii directoare pentru infitrarea si percolarea apei meteorice ‘Avloppspumpinstalitioner. Dimensionering, forming och dif» Lini directoare pentru statii de pompare. Sistematizare si functionare Kallaréversvamningar. Ansvar ~ Atgarder ~ Ersattning + ‘Subsoluri inundate. Responsabiltati ~ Masuri - Compensati ‘Anvisningar for provning i fat av avloppsledningar for silviall« Cod de bund practic& pentru incercarea refelelor de canalizare cu curgere liber subterana Inre inspektion av avloppsledningar. Del 1 och 2, Handbok och upphandilingsanvisningar+ Cod de buna practica pentru inspectia interioara a canalizarilor. Manual Partea 1 $i 2 Inre inspektion av avloppsiedningar. Del 3. Dokumentation med fotomanual+ Cod de buna practica pentru inspectia interioara a canalizarilor. Partea 3 ~ Manual de documentare gi fotogratil Nederbérdsdata vid dimensionering och analys av avloppssystem+ Date privind precipitatile pentru dimensionarea hidraulic& gi analiza sistemelor de canalizare Renovering av avioppsledninggar + Reabilitarea canalizarilor PRIVA II, Atgardsplanering fr kommunala va-ledningsnat+ Modernizarea sistemelor de apa si canalizare, lini directoare generale pentru studi preliminare Titlu Kanalisationen+ Canalisations+ Canalizzioni+ Sisteme de canalizare Liegenschattsentwasserung + Evacuation des eaux des bien-fonds+ ‘Smaltimento delle acque dei fondi+ Sisteme de canalizare interioare i exterioare cladirlor \Verlegung von unterirdischen Leitungen = Pose de conduites souterrainer+ Montarea conductelor subterane 16 SR EN 752-2 VSA-Richtlinie VSA-Richtlinie AAS Regatul Unit Genereller Entwasserungsplan (GEP)+ Plan general d'évacuation des eaux (IPGEE) Piano generale di smaltimento delle accue (PGS)+ Plan de urbanism genoral de evacuare a apelor uzate Unterhalt von Kanalisationen+ Entretion des canalisations + Manutenzione delle canalizzazioni+ Intretinerea si tunctionarea sistemelor de canalizare A431. Standarde britanice Nr. BS 6100: Section 2.7 BS 8000 Part 14 BS 8005 Part 0 BS 8005 Part 1 BS 8005 Part 2 BS 8005 Part 3 BS 8005 Part 4 BS 6005 Part Bs 8301 Titty Building and civil engineering terms: Part 2 Civil enginering. Section 2.7 public health, environmetal engineering Termeni pentru cladir si constructi civile. Partea 2 - Construct civle, Sectiunea 2.7 ~ ‘Sinatate publica, ingineria mediuli Workmanship on building sites. Part 14 Code of practice for below ground drainage Activitatea in gantier. Partea 14 ~ Cod de bund practica pentru canalizérile subterane ‘Sewerage: Introduction and guide to data sources and documentation + Canalizar: Introducere si ghid privind sursele de date i documentare ‘Sewerage: Guide to new sewerage construction + Canalizari: Ghid pentru constructia canalizarilor nol ‘Sewerage: Guide to pumping stations and pumping mains + Canalizairi: Ghid privind statile de pompare si conductele de pompare ‘Sewerage: Guide to planning and construction of sewers in tunnel + Canalizéir: Ghid de proiectare si constructie a canalizarilor in tunel Sewerage: Guide to design and construction of outfalls + Canalizéiri: Ghid de proiectare si constructie a deversorilor ‘Sewerage: Guide to Rehabilitation of Sewers + Canalizari: Ghid pentru reabilitarea canalizarilor Cod of Practice for Building Drainage» Cod de buna practic’ pentru evacuarile din cl A.13.2. Reglementiri in constructii Nr. ISBN 0 11 7522023, Titty Building Regulations ~ Drainage and waste disposal approved document "H"+ Reglementéii in constructii ~ Documentul “H aprobat pentru canalizarea si evacuarea apelor uzate 7 ISBN 0 11 495163 2 ISBN 0 337 08225 1 SR EN 752-2 “The Building Standars (Scotland) Regulations, Technical Standard, Part M ~ Drainage and Sanitation Standarde pentru constructii (Scofia) Reglementéri, Standarde tehnice. Partea M — Evacuari gi Salubrtate : “The Building Regulations (Northem Ireland), Technical Booklet N~ Drainage+ Reglementai in construct (Iranda de Nord), Brogura Tehnica N ~ Evacuare A133: Alte documente Nr. ISBN 0 902156 91 8 ISBN 0 902186 77 2 ISBN 0 902156 82 9 Titty Civil engineering specification for the water industry. Water Services Association! Wre+ Specifcati tehnice pentru industria apel, Asociatia Servicillor de Apa/ Wro ‘Sewers for adoption. Water Services Association’ Wre+ Conditii de preluare a canalizarilor, Asociafia Servicillor de Apa/ Wre Standard specification for water and sewerage schemes. Scottish Association of Directors of Water and Sewerage Service! Departament of the Environment (Northen Ireland)/ Wre+ Specificati standard pentru schemele de apa si canalizéri, Asociatia Scotian a Directilor si Servicilor de Apa si Canalizare/ Departamentul pentru Protectia Mediulut (Intanda de Nord Wre) 1a Membrii Comitetului Tehnic CT 186: Alimentari cu apa si canalizéri care au participat la elaborarea prezentului standard: Pregedinte: Secretar: Reprezentant IRS: Membri: dl dna dna di di di dl di dl di di di di Marian Oproiu Aura Alpopii Mihaela Udran Costin Berevoianu Mircea Costache Valentin Chercea Gheorghe Ghiocel Victor lanuli Alexandru lonesou Gheorghé Moraru Costica Murgociu Vladimir Rajanschi Leonte Simionescu PROED-SA Institut de Studii si Proiec- tare pentru Lucrari Tehnico Edilitare Regia General de Apa Bucuresti Ministerul Lucraritor Publice $i Amenajarii Teritoriului — Directia . Servicilor de Gospodarie Comunala Ministerul Apelor, Padurilor si Protec- tiei Mediului Departamentul Apelor CNPDAR ~ Comitetul National al Pro- ducatorilor si Distribuitorilor de Apa Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti — Facultatea de Hidrotehnica ‘SC “Inginerie Urbana“ SA SC “SETA* SA SC “EDIL-PROIECT* SA ICIM — Institutul de Cercetari si de Inginerie a Mediului PROED-SA Institut de Studii si Proiec- tare pentru Lucrari Tehnico Edilitare Un standard roman nu contine neaparat totalitatea provederilor necesare pentru contractare, Utilzatori standardulyi sunt réspunz&tori de aplicarea corect& a acestua. Este important ca utizatori' standardelor roméne s& se asigure c& sunt in posesia ultimei edit si a tuturor re la standardele romAne (termenul de incepere a aplic&rii, modificaril, etc.) sunt modificdtilor. Informati referitoar publicate in Catalogul standardelor roméne si in Buletinul Standardizar Modificdri dupa aplicare: Nr. modificarii Buletinul Standardizarii Nr. /an Punctele modificate 1 ICS 13.060.30 IRS STANDARD ROMAN SR EN 752-3 Octombrie 1998 Indice de clasificare G 54 RETELE DE CANALIZARE IN EXTERIORUL CLADIRILOR Partea 3: Prescriptii generale de proiectare Drain and sewer systems outside buildings — Part 3: Planning Réseaux d’évacuation et d'assainissement batiments. Partie 3: Etablissement de l'avant-projet } | APROBARE Aprobat de Directorul General al IRS la 10 februarie 1998 * Standardul European EN 752-3:1996 are statutul unui standard roman CORESPONDENTA | — Prezentul standard este identic cu Standardul European EN 752-3:1996, Retele de canalizare in exteriorul cladirilor — Partea 3: Prescriptii generale de proiectare This standard is identical with the European Standard EN 752-3:1996, Drain and sewer systems outside buildings — Part 3: Planning La présente norme est identique a la Norme européenne EN 752-3:1996, Réseaux d'évacuation et d’assainissement @ Vextérieur des batiments Partie 3: Etablissement de 'avant-projet DESCRIPTORI TIT Canalizare, evacuare apa, cladire, exterior, proiect de constructie, Proiectare, generalitati INSITUTUL ROMAN DE STANDARDIZARE (IRS), str. J.L Calderon 13 -70201, Bucuresti2, Romania, TP (401) 2107401; (401) 2113296; TF (401) 2100833 ons Reproducerea sau ullizarea integrala sau paral a prezertului standard in oroe publcall gl pin orice procodeu (electron, t ‘macanic,fotocopiere, microfimare et.) este nierzsa daca nu exist acordul serie al IRS. | Ret: SREN 752-3:1998 Edita 1 PREAMBUL NATIONAL Prezentul standard reprezinté traducerea versiunii engleze a standardului EN 752-3:1996. Standardul European EN 752-3:1996 stablleste precriplile generale-de proiactare pentru retelele de canalizare care functioneaz&, in principal cu curgere liber. Corespondenta dintre Standardul European la care so face referire si pentru care exista standard roman este urmatoarea: EN 752-1:1995 oT SR EN 752-1:1998 Retele de canalizare in exteriorul cladirlor Retele de canalizare in exteriorulcladirilor Partea 1: Generalitati gi dofini Partea 1: Generalitati si defini ‘STANDARD EUROPEAN EN 7523, EUROPEAN STANDARD « NORME EUROPEENNE EUROPAISCHE NORM. lulie 1996 ICS: 13.060.90 Deseripor Canalizare, evacuare apa, clio, exterior, prolect de consiructie, proisctare, general Versiunea romana RETELE DE CANALIZARE IN EXTERIORUL CLADIRILOR - PARTEA 3: PRESCRIPTII GENERALE DE PROIECTARE Drain and sowor systems outside bultings Réseaux dévacuatlon et dasssinissement —Entwisserungssysteme auderhalb von an 3: Planning ‘extéiour dos batimonts Parti &: Gobluden ~ Tei 3: Planang Etabissoment do Favant-p Prezentul Standard reprezinta versiunea romana a Standardului European EN 752-3:1996. Standardul a fost tradus de IRS, are acelasi statut ca si versiunile oficiale si a fost publicat cu permi Prezentul Standard European a fost adoptat de CEN/CENELEC la 1996-06-17. Membrii CEN/CENELEC sunt obligati s& respecte Regulamontul Intern CEN/CENELEC care stipuleazi Conditle in care prezentului Standard European i se atribuie statutul de standard national, f8r& nici o moditicare. stele actualizate si referintele bibliogratice referitoare la aceste standarde nationale pot fi obtinute pe bazé de cerere de la Secratariatul Central sau orice membru CEN/CENELEC, Prezentul Standard European exista in trei versiuni oficiale ( engloza, francez&, german& ). O versiune in oricare alta limb, realizata prin traducerea sub responsabiltatea unui membru CEN, in limba sa nafionala si notificat Secretariatului Central, are acelasi statut ca si versiunile oficiale Membrii CEN/CENELEC sunt organizatile nationale de standarcizare din: Austria, Belgia, Danemarca, Elvetia, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Irlanda, Islanda, Italia, Luxemburg, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Portugalia, Spania gi Suedia, - CEN Comitetul European de Standardizare European Committee for Standardization Comité Européen de Normalisation Europaiisches Komitee fOr Normung Secretariat Central: str Stassart, 36 B-1050 Bruxelles (© 1996 Droprut de reproducere rezervat memblor CEN, Pot: EN 752:9:1996 RO SREN 752-3 CUPRINS Preambul 1 Domeniu de aplicare . 2 Referinte normative 3 Definiti 4 Surse de informare suplimentare 5 Generalist 6 Sisteme de can: re 7 Utiizare admisibil..... 8 —Amplasamert... 9 Deversoare si epurarea apelor meteorice 10. Ventilatia canalizirilor. 11 Canalizari scoase din uz. 12 Epurare locala. 43. Evacuati tn largul mati ‘Anexa A (Informativ) Surse de informare suplimentare. SREN 752-3 PREAMBUL Acest Standard European a fost eiaborat de C Secretariat este detinut de DIN, nitetul Tehinic CEN/TC 165 “Tehnica apelor reziduale’, al c&rui Acest Standard European trebuie s primeasca statut de standard national, fie prin publicarea unui text identic fie prin ratiticare, pana cel tarziu in ianuarie 1997, iar standardele nationale in contradictie cu acest Standard European trebuie sai fie anulate cel térziu pand in ianuarie 1997. Aceasta parte este a treia dintr-o serie de standarde privind conditile de funetionare ale retelelor de canalizare exterioare cladirilor, care functioneaza in principal cu curgere liber. in acest standard vor fi sapte parti, dupa cum urmeaza: Relele de canalizara in exteriorul claditlior. Partoa 1: Generalitati si definiti Partea 2: Condi de oertormants Partea 3: Prescripti generalo de proiectare Partea 4: Dimensionare hidraulicd si consideratilprivind mediul ineonjurator Partea §: Reabilitare Partea 6: Instalalii de pompare Partea 7: intretinere si exploatare La elaborarea acestei parti a prezentuiui Standard European s-au luat In consideraro alte proiecte de standard Gisponibila, In special pr. EN 476 “Condit generale pentru ciomentele componente ulilizate la conducte de evacuare, de racordare si de canalizare pentru retele cu functionare cu curgere libers*. Conform Reguiamentuiui Intern al CEN/CENELEC, organizatile nationale de standardizare ale urmatoarolor tari sunt obligate s8 puna in aplicare acest Standard European: Austria, Belgia, Danemarca, Elvetia, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Irlanda, Islanda, Italia, Luxemburg, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Portugalia, Spania i Suedia, chm | SR EN 752-3, 4 DOMENIU DE APLICARE recent Stand European 89 apc’ refetene da cenalzare cara unctloneaZ narincipt, cu curgare Toe Frerenlatgunea de iesire din clédire a retolei inteioare de canalzare, sau do la sistemul de sougel & se monsul, sau 6 la sectunea de intrare int-o gur do scurgere si pan la sectiunea de inraro in saa do fpurare sau sectiunea de evacuare inr-un medi receptor. Canalizrle de sub cladii sunt incluse in reteaua de canalizare cu condita s4 nu tacd parte din sistemul de ‘evacuare propriu cladifi. ‘Aceasté parte a standardului stableste princplle co trebuie late Tn consider. canalizare care functioneaza In principal cu curgere liber. la prolectarea retelelor do 2. REFERINTE NORMATIVE cost Standard European cuprinde prin reterino datate sau nedatate, preveder! cin alle publica Aceste eee eeavaativo sunt cto Th locurle corespunzatoare din text iar pubicatile sunt prezontate 1h anex. in aerte rntoior datte, modticarle sau revzuie ulleroare ale oricdrel astet de publica se aplce acest qe ed European numa cand acestea sunt cuprinse in el prin modifiare sau revizuie, In cazul referintelor nadatate se aplicd ultima adit a publicatiel la care se face referints EN 7521, Drain and sever systems outside builsings ~ Part 1: Generaiies and detinivons. 3 DEFINITI ‘in intelesul prezentului standard, se aplica definitile prezentate in EN 752-1. 4 SURSE DE INFORMARE SUPLIMENTARE Acest standard stables conditile esentile pen 0 bund destSgurare a dverselor activi tehnice opate 86 seat aralminare, projectarea si exploatarea rtelelor de canalizare. Pentru detail suplimantare ¢! mesons See food feet ia documentole najonale pana In moment In cara vor f disponibile standardele europene corespunzatoare. Documentele prézentate in anexa A contin detalii ce pot fi folosite In cadrul acestei parti, cu aprobare de catre autoritatea competent. 5 GENERALITATI Prescripila de proiectare pentru un bazin de canalzare,trebuie sé ia in considerare releatie de canalizare, Seversoarele din sistome unitare, bazinele de retente, instlaite de pompare, stale de epurare & apelor uzate ceveretale evacuailor asupra receptorulu. Trebule s& se acorde atente intensificaril regeneréri naturale a 2 orecte. Trebuie lata in considerare performanta hidrauic’ a Intreguul sistem pentru a asigura Cs aoarla eau completa sistomului nv au ca rezuitat depasirea criterilor de proiectare anterioay cand pele uzate sunt pompate trebuie s& se {ina seama de efectele debitlor de evacuare prin pompare asupra paitilor din aval ale sistemului. SREN 752.3 aetotele de canalizare trebui astfel proiectate, oxecutate i Intrelinute Inc&t sa transporte sis evacueze apele Ge canalizare faré sa procucd efecteinacceptabile asupra mediuuiinconjurdtr, rscuri pentru sanateier publica ‘sau riscuri pentru personalul care lucreaza. Proiectl trebuie si prevadd ca transportul apelor wzate, inclusiv al apelor de canalizare de la agenti economici, S4 nu deterioreze sistomul s/ sau statile de epurare gis nu afecteze exploatarea lor Frolectul uni retele de canalizare, esto infuentat de topogratie, de caracteru! cbiecivelor Pe care le Geserveste, de debitele existente gi vitoare din bazinul de canalizare, de capacitatoa receptorilor sau a statilor ‘fe epurare a apolor uzata side disponibiltatea orcdreiretelo existente do a accopta debicr Proiectat. 6 — SISTEME DE CANALIZARE Exist urmatoarele trei sisteme diferite: ~ sistem separativ; ~ sistem unitar; ~ sistem partial separativ. Alegerea unui sistem depinde in principal de: ~ tipul sistemului deja existent; ~ capacitatea si calitatea receptorului; natura evacuarilor in sistem; ~necesitatea unel preepurari; ~topogratie; = stafile de epurare; ~ alte condi locale, 7 UTILIZARE ADMISIBILA Evacutiile admisibile in sistem sunt: ~ Ape uzate menajere; Trghe, 22 canalizare provenite de la agent! economici autorizali. Acaste ape pot necesita Preepurari Inainte ca evacuarea lor in sistem sé fie permis’. ~ Ape de suprafat si unde este permis in mod exceptional, ape subterane, SREN 752-3, 8 = AMPLASAMENT 8.1 Obiectivele proiectului Obiectivele proiectului trebuie «2 fie: a) protectia sénatatii publice; ) protectia receptorilor de apa si a stalilor de opurare din punct de vedere al supraincarciiii hidraulice si al efectelor negative asupra mediului inconjurat ©) protectia apelor subterans 4d) asigurarea regenerarii locale a acviterelor; ©) asigurarea capacitatii necesare; 1) asigurarea conditilor de munca corespunzatoare; 9) asigurarea durabilitati; fh) prevenirea neplaceriior cauzate de emisii mirositoare; i) exploatarea gi intretinerea satistacatoare, Obiectivele de mai sus trebuie analizate in functie de implicatille costurlor lor totale. 82 Factori care influenteaz& amplasamentul Amplasamentul este influentat de factori cum sunt: a) conditi de amplasare, conditii de mediu, pastrarea caracteristcllor si utlitétilor existent; 'b) protectia zonelor de captare a apei; ©) existenta unor retele de ape uzate corespunzatoare; 4) plandl cladirlor, amplasamentul rejelelor de canalizare in interiorul clddirlor, instaiatii situate la niveluri ce necesita racordari directe la evacuar ) destinatia cladirlor deservite; 1) sistematizarea si coordonarea utilitailor, 9) moditicari de ordin social ce intervin pe durata execuliel i implicate lor asupra costului; hh) aspecte practice ale metodelor de construct, spatiul de lucru, sprijnit gi protectie adecvata; i) stabilitatea clairi in timpul si dupa executia racordurilor si retelelor de canalizare; J) obiective existente, proiectate si viitoare; k) racorduri la sau de la canalizarile existente, care urmeaza a fi mentinut 6 SREN 752.9 !) prevederi pentru fazele de construire si de utilizare; 'm) pante corespunzétoare; 1) posibiitatea controlulul in timp real; ©) nivelurle de apa ale receptorior; P) electe ale mareelor, valuta si curentilor; 4) nivelurite apolor subterane; 1) acces pentru inspectia gi intretinore; 8) Zone inundabile, 8.3 Evaluarea din punct de vedere financiar si tehnic Aspectele financiare si economice ale ditertelor variante aflate la dispozitia proiectantului trebuie considerate tn funetie de factor tehnic, de expioatare, de mediu, de caliicare, social ae Conservare a energiei si de alti ‘actor Inainte dea se ajungo la o hotérare cu privire la colutiaproterat, 8.4 Investigatii preliminare geotehnice si de alté natura 84.1 Generalitati O alentie deosebitd trebuio acordaté at&t caractoristclortopografice exstente In localitate implicate cat si naturii geologice a straturlor de baza, Recuncasterea terenului si studiorea hartlor topogratce si a fotogratilor aeriene tac posibilé stabilirea unor yasee roliminare pentru canalzai si pentru refele de uit asl incl lecebiitetea generala a propunerilor s& rae ccteminata inainte de elaborarea planurilor deta, Atunci cand sunt aratene variante de executie reganitur sau tranges adanci este important sé se uilizeze, impround ew hariea topogratice, toate datele isponibile din sfudile geologice. 4.3 Studii geotehnice {aza de proiectare, infelegerea condiilor geologice ce pt f ntalnte Pe durata constructiei este esentiald 48 avea posibiltatea de a evalua tot traseul si variantele constructive pul @cestu studu intial asupra soluul este de a cbine informai ‘ample cu costuri reduse, Pe masur& ce Hectul inainteaza sunt necesare investigatii mult mai intense. var Cu limitele lor, hartile geologice sunt o surs& de informatii generale. In cazul cand acestea ‘sunt ‘Srespunzatoare, trebuie $& Se intreprinda investigatii geologice preliminare, ele cuprinse Intr-un studiu geologic, trebuie sa fie sulciente incat 6& oat evalua: 7 SREN 752-3 @) acfiunea piméntului asupra conductelor/ constructilor; ) conditile de alunecari de terén; ©) conditile de tasare a terenului; 4) migcarea particulelor fine; @) orice posibila umftare a stratului de argia; ) nivelurite si miscarea apelor subterane; 9) potentialul de regenerare al acviterelor; h) Incdrcdrile din gosele adiacente i structuri; i) utilizarea anterioara (inclusiv miner); j) diterite metodo de execu ) optiuni pentru alegerea tipului de conducte; 1) optiuni de pozare a conductelor; ™m) conditile de agresivitate a solului sau a apelor subterane. in cazul abordarii metodelor ce implica excavatil In tunel sau a altor metode 8rd sdipatura deschisii trebuie paistrate probe de sol si roca. Trebuie precizate traseele, nivelurle, conditile hidraulice si structurale ale tuturor canalizilor, santurilor,

You might also like