Lumina Din Lumina 2008 1

Publicatie editata de Parohia «Inaltarea Domnului» - Tulcea 5F Aunub£, nt.1 (sepiembrie-decembrie 2008)Lumina din lumina Anul |, nr. 1, (septembrie-decembrie 2008) Presedinte onorific: Preot Cadiu Petre Colegiul de redactie: Redactor Sef: Preot Aurelian Ciocan Redactori: Preot Petre Cadiu Preot Viorel Vasile Carp Prof. Radu Pandelea Prof. Simona Florenta Ciocan Secretar de redactie: ec. Mirela Gherasim Tehnoredactare: ec. Larisa Gabriela Bratu Corectura: prof. Cornelia Pandelea Foto: Adelin Parmac Coperta 1: lcoana Sfantului ferarh Nico- fae, ocrotitorul corébierilor Coperta 4: Biserica “inditarea Domnului” Tulcea - imagine de exterior si interior Sponsor: SC ASAN COMP SRL Tiparit la HARVIA S.R.L. Tulcea ‘Str. Trandafirilor nr. 10 Telefon: 0240 512 651 ISSN: 2065-1899 SUMAR 1 Binecuvantasea Preasfintitului Parinte Visarion, Episcopul Tulcii 2 Capela Inaitarea Domnulut Tulcea 4 Prof. Doina Lelia Postolache “Stuyjtori ai bisericit ortodoxe tulcene si personalitéti din viata bisericeasca in Cimitirul “Eternitatea of orasului Tulcea 6 Pr. Cadiu Justinian Petre. “Asceza, disciptinarea sufletului gia trupului” 7 Pr Aurelian Giocan “Pastoratia ta incepututui mile it 12 Pr. Vasile Viorel Carp “Raportul dintre preotia mozaica $i cea a Noului Testemont 14 Prof. Simona Florenta Ciocan ‘Discrete! smererie” 15 Prof. Radu Pandela “Interferenle religioase cu obiectuttimba si literatura romana” 16 Prof. Gicé Gicd “Numele imparatulul Tratan in foponimia $i onomastica roméneasca” 17 Prof. Nicoleta Cauiea Popescu “Horo religiosus” Jn vViziunea tui Mircea Eliade 18 Prof Isac Moise "Credinta néideidea si dragostes 19 Prof. Mariana Smolei “Matur poteca spre biserica” 24 Psiholog Monica Pavel "Violenta in familie — tabu ssatt reatitate” 25° Minunea din tren 25 Drepta educatie 26 Dela Sfinti Parinti 27 jt, Speranta Toma ‘Plenitudinea vieti 28 elev Daniel Balan “Biserica 0 insula salvatoare fn rijfocut viet” 29 Eseusi tomatice: Despre ingeri ot elev Ratuca-Elena Mihail, “ingenii din viaja noastra” 32 elev Loredana Jetescu, “Sfint ingeri” 32 elev Cristian Stingheru, "Cunostinta de Dumnezeu" 33 elev Elena Clauoia Dobre, “Siintii Ingeri® 24 Alexandru Balaugescu, “Nepasare’, ‘Razbo! 34 David Nichiforoy, “La Schit" , “Siobozire" 35 Valentin Andronache, "Rugiiciune 35 Epitrop Teodor Bogneag, "Hramui Bisericii— aleasé bucurie duhovniceasca” 36 Consilier parohial lon Bratu, “Anu Nou Bisericese noirea nédejdli si sérguingetor” a7 Pr. Ciocan Aurelian, "/dentitatea istorico-religioasé a colindelor de Craéciun® 39 Din activitatea parohiei 40 Evenimente deosebite desfasurate in cadru! Paro- hie! Inditerea DomnulutBucurie mare ne-a produs initiativa preotilor slujitori ai bisericti ,{ndltarea Domnului” din Tulcea de a edita acum fa inceput de lund decembrie o revista religioasa. Intitulata ,Cumind din lumina” aceasta publicatie se vrea sd fie un mijloc propice de impartasire a adevarului revelat credinciosilor, dar si un indemn spre infétptuirea faptelor celor bune evanghelice. ‘Ne exprimam convingerea ca si acest buletin parohial, (a fel ca si celelalte existente in orasul nostru, va spori zestrea spirituald a enoriasilor intru cominicarea din nesecatul potir al invataturii celei adevarate pentru ca la randul lor sé fie ei (umind pentru altii. Impartasind arhiereasca noastra binecuvantare ostenitorilor, editorilor $i cititorilor acestei publicatii, rugdm pe Dumnezeu sd reverse harul Sdu asupra tuturor iar, ,Lumina Lind a Sfintei Slave” sé ne invaluie pe toti. VISARION | | tvisanton > Wish Episcopal Tole EPISCOPUL TULCIICapela a Cimitirului Eternitatea ain Tulcea, camera mortuard pani in anul 1992, cdind devine capela de cimitir, cu avizul Protoierici Tulcea si binecuvantarea TPS Lucian Florea si odnd se aproba reparatii capitale, Compusa din capeli si camera mortuara, surmontate de o impundtoare turla-clopotnita, pictura murala fiind executata de Stefan Danila, Pictura exterioara Ja arcadi uneste capela cu casa mortuara, Camera mortuard este pictatd in ntregime, cu vi- tralii, reprezentindu-i pe sfintii episcopi ai Tomisului Capela a fost inzestrata cu strane, tron, centralii tem mica si sistem de aer conditionat, Slinte vase, Sf. Chivat, Sf Evanghclie, vesmintc, toate celelalte obiecte nevesare cultului, sfintite de IPS Lucian in cadrul slujbei marii prilej eu care parohul noii parobii fndljarea Domandui a fost ridicat la demnitatea de iconom stavrofor, Catapeteasma capelei este adusa de la o bisericd din judet. Reparatii capi tale intre anii 1990-1994. Capela a fost sfintita pe 3 iunic 1996 de IPS Lucian, arhiepiscop al Tomisului, prilej cu care pr. paroh Cadiu Petre a fost ridicat la rangul de iconom, stavrofor pentru osteneala depusd. Pisania capelei spune "Cu vrerea Tatalui, cu ajutorul Fiului si cu savarsirea Sfan- tului Dub s-a renovat aceasta biserica cu hramul «indtarea Donmnului» cu sprijinul conducerii locale gi prin efortul $i munca voluntaré a credinciosilor tulceni in perioada 1992-1993, in zilele IPS arhiepiscop Lucian Florea al Arhiepiscopiei Tomis-Constanta”. Cimitirul ternitatea, strajuit de capela, este 0 do- natie a familiei Calinie, pe cheltuiala cireia s-a construit capella, in luna iunic 2008, la initiativa P.C. Preot Ciocan Aurelian, 4 luat fiinta Asociatia umanitar’ Pro Erernifaiea ~ Tuloea, avand ca membri fondatori pe P.C.Pr. Cadi >.C.Pr. Carp Viorel si D-na Stoica F etry larg de activitate so: || tentropica. Capela Indffarea Domnului Tulcea CADIU TUSTINIAN PETRE -PREOT PAROH Sast Nascut in 10.01.1951, in Sulina, din parintii Dumitra si Natalia, Clasele primare gi gimnaziale le-a urmat in Tuleca, Seminarul Teologic Ta Buzau (1969-1974), apoi Facultatea de Teologie Bucuresti (1975-1979), absolvita cu lucrarea "Cultul Sfintelor Moaste in partile Dobrogei”. Hirotonit diacon la 101.1981, in Catedral din Constanta, de PS episcop-viear Fpifanie Noroce! Tomitanul, Hirotonit preot in ziua de 6 ianuarie 1981, in Catedrala “Sf Apostoli” din Constanta, de acelagi arhiereu, pe seama Bisericii din Nalbant, Preot 1 intre anii 1990-1994, Ia Biserica “Schimbarea fa Fata” din Tulcea. in aceeasi pe- rigada a fficut reparatii capitale la Capela “iniltarea Dom- rnului” a Cimitirului “Eternitatea” Tulcea, a inzestrat-o eu cele necesare cultului sia pictat-o, pregatind sfintivea din 3 iunie 1996, savarsitii de [PS Lucian, arhiepiseop al Tomisului, in cadrul eateia a fost hirotesit iconom stavrofor. in perioada 1992-1994 a acordat asistent& religioasd bolnavilor din Sectia de oncologic Tulcea. in 1997 a inflintat Capela Spi- talului Judetean Tulvea, cu hramul “Sf Evanghelist Luca, doctoral”, pani in anul 2000 i-a facut reparatii capitale, a dotat-o $i a pictat-o, acordkind asisten(a religioast bolnavilor din spital. A fost inspector scolar de Religie intre anit 1991-1997 si profesor de Religie intre 1991-2002. Cas cu Marioara, n. 15.09.1952, Isaccea, absolventi a Liceului din Isaecea, Au o fiic’, Mihaela-Ana, n.10.03.1996, Tulcea. Este membru fondator al Asociatiei Umanitare Pro Eterm tated Tulcea. Articole in periodice: Duntnica a Mea dupa Rusalii. in: Cuvant bun, an 2, nr.18, iunie 2004, pag.9-10, Fumatiel — un paicat impotriva firit, Cavant bun, an 3, 0:29, iunic 2005, p.7; Despre Rugdeiune, Cuvant bun, an 4, nt43, august 2006, p.10, e) o CIOCAN AURELIAN -PREOT IL Nascut in 6.12.1975, in satul Ville, comuna Ton Corvin, judetul Constanta, din parintii lordan_ si Niculina. A urmat clasele primare si gimnaziale la Scoala Generali din Ville, Liceul de Chimie Industrial Buzitu, Scoala de cintareti bisericesti de pe lan; Episcopia Buziuiui, Facultatea de Litere gi Teologie-Universitatea Ovidius Constanta (2002), cu lucrarea” de licenta _Cristalizarea Simbolului de credinginiceo-constan nopolitan in vremea primelor doud sinoade ecumenice”. 4 aFF sarmare din pagina 2 Profesor de religie in Constanta, la Liceul de Infor mnatica si Telecomunicatii (1998-1999), Grupul dustrial Tomis (1999-2000), Scoala zenerald nr] “Grigore Salecanu” (2001-2002), Hirotonit diacon in 20.07.2002, in f. Hie Tesviteanul” din Techirghiol, de IPS dr 1 julie 2002, in muna LC.Britiann, judetul Tale ‘lar In- Biserica Teodosie, A fost hirotonit preot in ziua de Biserica ,S£Nicolae” din ce cea, de IPS dr. Teodosic, arhiepiscopul Tomisulu, pe seam Parohiei “indltarea Domnului™ Tulcea, unde shujeste ca preot I, Masteratul obginut in 2004, in cadrul Universitat ‘cris la doetorat in “Ovidius” Constanta, in anul 2006 s ul ca tezi cadrul Facultatii de Teologie Constanta, a Iucru, .Conditiile 1 in I narul Teologic Lieeal Ortodox “SF. loan Casian” Tuleea, tuitii: har, eredintt yi fapte bun: nina Noului Testament”. Profesor si spiritual la Semi- A coordonat rubrica “Testul crestinului ortodox din publieatia Cuvaint Bun” a Protoieriet Tuleea, Casitorit cu Simona Florenta, n, 9.09,1978, din localitaten Baia, judetul Tulcea, absolventd a Facultatii de Litere gi Teologie = Sectia Istorie Au o fetita, Elena-Alexandra, 1.01.07.2001. in 28.02.2007, a fast decorat de ILPS.Teodosic, Athiepiscopul Tomisului, cu CRUCEA DOBROGEI, pentru activitatea deosebia in slujba Sfintei Biserici si a neamului romanese. Articole - in periodice: Concurs de muzicé religioasa. in: Cuvant bun, an I, nr. 4, aprilie 2003, p.7; Vindecarea 2003, p.3: Sfiinta Linurghie-Jertft comuniunii si sfintirit viefit credin. Slabanoguiui. in: Cuvant bun, an 1, nr. 5, m: ciositor. in: Cuvant bun, an 1, nt, 6, iunie 2003, p.4: dspre-Taina imparayiei. To: Cuvant bu Postul-ca n 2, nr.15, martic 2004, pag.12-13; /nvierea Domnului ~ Tri- umfidl Bucuriei. in: Cuvant bun, an 2, nt.16, aprilie 2004, pag.4-5 ; Postul Sfintilor Apostoli Petru si Pavel-un now urcus duhovnicese. In: Cuvant bun, an 2, nr-18, iunie 2004, pag. 12-13; Icoana-o fereastri sesizabilii a lumii spre cvea ce este mai presus de lume. in: Cuvant bun, an 2, nt:2L, sep tembrie 2004, pag.6-7; Seopul si semnificatia rugdeiunti de seurd in viata religioasd crestind. in: Cuvant bun, an 2, nr. 22, octombrie 2004, pag. 14-15; /ndlfare si Desdvarsire, Cuvant bun, an 3, 11.29, iunie 2005, p.5-6; Dogmele in Biserica Ortodoxd, Cuvant bun, an 3, nr.32, septembrie 2005, p.11-12, in nr.33, octombrie 2005, p. 1-12 (/mpartirea dogmetor), nr.34, noiembrie 2005, p.11-13 (Nofiunea dogmei la teologii ortodocsi mai noi); Identitatea colindelor de Craciun in modernismul contemporan, Cuvant bun, an 3, 11.35, decembrie 2005, p.7- | bun, an, 1. 39, aprilie 2006, p.5-7: Cregtin si telespe bun, an 4, nr 39, 2006, p.7-8: Inaltarea Domnulei, Cuvant bun, an 5, nr. 52, mai 2007. p9: tutor, Cuvant aprilie = in volume: Conirthigie ierarhilor tomitami ta apdirarea ortedoxiei fn vremea primelor doud sinoade veu- menice. in: Un decenia tn shujba scolit si a hisericii, Tulcea 9-11 noiembrie 2002, Constanta, Fditura Europolis, 2002 pay. 137-140. A publicat articole la ziarul /nedit din Tule la revista, Lumina pentru toli, in revista Steaua Dobrogei, in revista Armonié AX, in revista Datina, Din luna Tunie 2008 este presedinte si membru fondator al Asociatiei Umanitare Pro Eternitatea-Tuleca, de Ja 01.09.2008, este profesor titular pe eatedra de Re! Ortodoxa la Colegiul Economic Delta Dunarii Tuleea: este fondator al revistei parohiale Lumina din Lumina ARP VIOREL-VASILE PREOT IIT Pr. Carp Viorel ~ Vasile s-a naseut pe 15 septembrie 1980, in Tulcea, In perioada 1996 - 2001 a studiat a Ontodox Sf Apostol Andrei si Sf ninarul Teologic Tulcea. in anul 2005 a Teol ScetiaTeologie Pastorala, Universi- loan Casian’ absolvit Facultatea de tea Ovidius”, Constanta. Casatorit cu Sorina Valentina, absolventa a Facultatit de Drept din cadrul Universitatii .Ovidius” Con- stanta, n. 06.10.1981, au o fied Maria, n.23,06.2008. cole in revista .Cuvant bun", este A publicat ar membru fondator al Asociatiei umanitare Pro Eternitatea Tulcea. A.urmat o perioada (2008-2006) in care a studiat in cadrul unui master de ,.Drept canonic si institugii curopene” din cadrul Facultatii de Drept — Universitatea Ovidius”, Constant A fost profesor de religic la Colegiul Agricol »Nicolae Comateanu”, Tulcea, in perioada martic-iunie din martie 2008 si pana in prezent si ocupe postul de profesor de religie la Colegiul Economic, Tulcea in perioada: 19 februarie 2006 - 14 octombrie 2006 a ocupat funetia de diacon in Parohia Luminatorul”, Tulcea, iar intre 14 octombrie 2006 si 1 2006, urmand f Grigorie aprilie 2007 a avut finetia de Preot IIL la Parohia St. Grig- orie Luminatorul”, Tulcea. Dela | aprilie 2007 si pana in prezent ocupa postul de Preot III la Parohia ,.inaltarea Domnului”, Tulcea “flShuitori ai bisericii ortodoxe tulcene gi personalitati din viata bisericeasca in Cimitirul,,Eternitatea” al orasului Tulcea in cimitirul orasului odihnese multi dintre slujitorit bisericilor orasului cu preotesele si descendentii lor, cin- tireti biscricesti, epitropi, artisti plastici care au pictat biserici gi catapetesme, mesteri lemnari si seuptori, constructor de biserici ‘gsi care au facut parte din comitetele de constructie ale vechilor gi actualelor Iacaguri de cult. Din pacate, multe din mormintele lor ne ramn necunoscute trecerca anilor a sters orice urma, Cereet de athiva, coroborata eu cercetarea fiecirui mormént din cimitirul vechi, ne descoperd 0 parte i a cAror exi tenti a fost strans legatii de viata bisericilor si mandstirilor judetului, dupa cum urmeaza: Monahul ARCADIE VASILIU (Act de moarte nr.282/6,07.1892, ortodox, 49 ani, domiciliat la Monastirea Saon, comuna Niculitel, fiul lui Vasile Letiuscoi, decedat, si a Paraschivei Letiuscoi, in viata, 45.07.1892, in Tulee jn casa din str, Roma nr. 185, lon Condrea, 50 ani, si Sofia Condrea, infirmieri CRSC, Reg. 149/1892, £42v). —Protosinghel GHEORGHE ATHANASSOFF (Act de moarte nr. 148 17.03.1892 al preotului protosinghel Gheorghe Athanassoff, , ortodox, vaduy, fiul de= functilor Athanasse si Eudochia Constantinoff, 4.16.03.1892, in casa din str Bassarabilor nr. 105 ~ CRSC, Reg. 48/1892, £:75v). BONJUG NICHITA (4.04.1886, Congaz-1961), invatitor, einograf, folelorist, muzeolog, publicist, monografist. Fiul primului_ preot roman din Congaz (azi, Randunica), Bonjug S. lon — (a slujit in biserica veche, d.11.1L.1891, Act de moarte nt-36/1891) si al Elenei n, Croitoru, Caminul cultural din focalitate a purtat numele preotului. STEFAN BORS (1858-1928), ing, constructor, primar si senator conservaor (1894-1911), n. judetul Neamt. Membru in ,Comitetul tu- cririlor pentru indllarea acestui monument amintitor al ei catre Tara Mama”; in 1905 n 1988 devine sediul Casei Ar a construit biscricile din Posta, Traian, Nuftiru, ‘ilor Statului edi area documentelor construicste clidirea care mate’ | Frecatei si Palatul Pescé mpreund cu Robert [lb Flamm, intre anit 1910-1914; a executat intre 4 1893-1895 lucrdrile de reconstructic a Palatului admin- istrativ (azi, Muzeul de Arti), CONSTANTIN BRAND- ABUR (1904-1986), preot. Hirotonit in 15.08.1928 pe ma Biserieii "Sf Dumitru” suburbia Tudor Vladimirescu, pe care a recladit-o. A mai slujit la bisericile din Partizani, Sarinasuf-Plopu si Mahmudia. Locuitoarea satului T. Viadimirescu, Maria Manea, detine 0 carte postal ilustrata din vremea terminatii biserici si chemarea "Ajwlagi cu oholul vostru constructia bisericit din suburbia «Regele Carol by ~ Tulcea", BRATESCU IOAN (1849-27.06.1931), invatator 1 sofia sa CALIOPE (1857-9.12.1929), pirintii geografului Constantin Brétescu (30.09.1882, Cagla-1945), membru al Academie’ Romine si ai arhitectului Gheorghe Briteseu (27.02.1891, Cagla-1969), care a terminat biserica din Chilia Veche din cu chipul preotului Monahul 1OSIF BU | RUIANA (Act de moarte nr, 139 din 8.04.1886, 66 ani, dom.Tuleea, necasito- rit, 4.7.04.1886, ora 3 dimineata, in casa din str. SP impiragi nr 30. Colore de tori lon Varneanu, 55 ani, agricultor si Pancu Stoian, 62 ani, aprod, medic verificator Dimitre Mihailescu - CRSC, Reg. 84/1886, £143). CEZAR — CALENIC (19.05.1940- 18.06.2004), profesor de limba gi literatura romana, direetor al Liceului ,Spiru C Haret”. A publicat numeroase articole didactice si Mono- afia satului Nifon: scoala satului natal fi poarté numele, ENACHE CARDAS (3.05.1848, Isaccea - 15.08.1938), pictor bisericese si Romulus Alex. Cardas (1905-1924), CLEMENTINA CARDAS n, Rosalimos 1901-1963), sotia pietorului Geo Cardag (n.17.10.1891, Tulcea - 6.11.01.1979, Bucuresti), fiul lui Enache Cardas. PELAGHIA CRUSTALEV (Act de moarte 1nr383/2.10.1893, natie rusa, domiciliati: comuna Congaz, cAsitoritd cu pr. $tefan V. Crustaley, 63 de ani, domiciliat Congaz, d.1.10.1893 in Tulcea, in casa din str,17 Noiembrie nr 15 Colore de galben, 60 de ani, martori Ion A. Gavrill, 35 ani si Alexandru Elefteriu, 40 ani, functionari - CRSC, | Reg.159/1893, £93). ben, marSTEFAN CRUSTALEY, preat (Act de 9/2.07.1896, fiul defunctilor Vasile si Ma domiciliat in comuna Satu Now pendinte de con Congaz, d.31.06.1896 in Tulcea, in casa din str.14 Noiem- brie nr.15, 75 de ani - Reg. 182/1896, voll, £151); decesul inregistrat in matricola Bisericii .Sf. Nicolae” Tulcea la noarte nr. 1 Crustaley, nr. ert, 32, mort de ,.batrdnete”. .Venit din comuna Satu Nou simortu (indescifrabil) Sf. Nicolai”, prohodul oficiat de pr Z. Livovschi la Biserica Sf. imparati® Tulcea, ef. CFP, Biserica Sf Nicolae” Tulcea D2/1892-1900, f.104V). Preo- tul Stefan si Pelaghia Crustaley sunt parintii Zenoviei Tarasov (apt confirmat in 18.04.2007 de doamna Tarasov Elvira, n,1983, domiciliata in Bragoy, str’ nepoat 2 lui Nicolae, frate al preotului Mihail), sotia preotului Mihail Tar actuala din satul Letea, Familia Tarasov este strins legati de istoria bisericilor din acest sat: bunicul preotului Mihail, nul 1815 1a june din vremea stapanirii otomane, (1915-1972) (oy, in timpul cdruia a fost construita si stintita bisert preotul Gavriil Tarasov, a construit in jurul cagul vechi de inehit CONSTANTIN. DOBRESC prezbitera MINODORA (29.07.19 19-martie 2003). A slujit ka Biseriea St Parlita (Victoria), Telita, preat si Imparaii” Tulcea, Crisan - Caraorman, CA, Rosetti-Letea, la biserica "Sf-Treime" comuna Mihail Kogal- niceanu (17.05.1964 - F 1971), cu filialele Ran- dunica si Lastuni, Seere: la Protoieria Tule: NICOLAEN. ECONOMO, preot (Act de moarte nr.368/20,09.1893, 85 de ani, natie greaca, protecti¢ romana, pensionar, c&sitorit eu Eudochia, 67 ani, d.18.09.1893, ora dowd post meridiane, in casa din strCuza Voda nr.24, martori Vachi Uzumton Costache I. Marza, 37 ani, funetionari ~ Reg.159/1893, voll, £85v). ENE IOAN (1937-1998), preot. in ultimii ani ai vietii a slujit la Biserica din Telita. CONSTANTIN GAVENEA (28.05.1911, Chioara, judetul lalomita - 17.01.1994), grafician. Invatator la Sarichioi, profesor de desen la Liceul de a fost presedintele comitetului de constructic a bisericii, sfintita in 22. noiembrie 1936. IANCU ANDREL (30.11.1914-18.09.1960), preot. IONESCU NICOLAE (1900-13.03.2004), preot si protoiereu. Paroh al Bisericit Sf. Nicola toieriei Tulcea, JERPALAU GHEORGHE (1945-1999). ‘Schimbarca la 36 ani si jeti. A pictat Biserica din Satichioi si din orasul Tulcea, A construit sediul Pro- preot. A slujit la bisericile Valea Teilor s: | Fata” Tulcea. Cursuri de doctorat in logie la Institutul ca Teologic din Bucuresti (1977-1980), Specializare la” Ecole Biblique et Archéologique Fran A publicat studii si articole in revistele bisericesti ale Patri- " ai se din Lerusalim, arhiei Romane si fn ziarul invierea” din lerusalim (pre. Driigoi, lerarhi si preoti de seama ta ,.Dun Galati, Editura Arhiepiscopiei si Dundrii de Jos, 1990, p.236}, LAZAR VICTOR (5.04.1913-9.12.1986), preot si prezbitera VERONICA (4.10,1913-1992), A slujit la bise cile din Freeatei, Valea Nucarilor si ,Acoperdmantul Maicii Domnului" Tulcea (1970-1986). PATAPIE LEBEDOV (LEBEDEFF) (1848-29.05.1926), preot si prezbitera ACHELINA (1853-6.12.1923). Paroh la Biseriea “Acoperdimantul Maicii Domnului" Tulcea din 28.08. 1885, NICOLAE LOZANOVSCHI (4.04.1889-31.03.1961), preot. A slujit la biserieile din Crigan si Caraorman, ION MAZILU (15.04.1915-7.11,1989), preot si prezbitera VALERIA (25.12.1915-). A slujit la Parohia Isaccea, Sarinasuf - Plopu si .Schimbarea la Fata NECULAT MORUZOV (6.12.1838-1927), preot si prezbite- ta MARIA. A slujit la biserica din Telita construita in vr mnea turcilor yi, din 1885, la Biserica "Schimbarea la Fata a de Jos”, Tulcea, Cuscrul preotului leremia Trofimescu, prin casito- ria fiicei sale Theodosia cu Grigore Trofimescu, viitor ein- ALEXANDRU NEGRU, preot (Act de moarte n.448/23.12.1894 preot sach; N Ecaterina, 64 de ani, ¢.21,12.1894, ora 5 dimineata, in cat iret la acceasi biseriea ar Alexandru . natie si protectie romani, 79 ani, cisdtorit ou din ste, Fariseului nr4 Colore de galben, martori lon Oprea, 60 ani, muncitor gi Zaharia Chilianu, $0 ani, agricultor constatator George V. Manicea - CRSC, 68/1894, vol.I], £25v), A slujit la Biserica Sf. imparati” Tulcea, unde la anul 1880 slujea si preotul Negra (DITAN, CEP, D1/1879-1883 Sf, Tmphrafi" Tulcea, £32: viltor paroh la Biserica din medic Reg.nr Ion Biserica Meidanchioi, azi Valea Teilor; inhumat in cimitirul satului). Hirotonit in 1869, la 1879 avea 60 de ani, A conducerea Comunititii $colare din T facut parte din ea ("Comitetul fat dupa 1860, 1 titlul onorific de Bforiei Seoalei romaine din Tulcea"), Ate origi sachelar, ef:7. Mateescu, Slujitori ai biserieii romanesti din Dobrogea in timpul stpanirii otomane, p.163. NISTOR I NICOLAE (1912-1990), preot. Hirotonit pe seama biseriei din Rachelu la 1,10.1937. A slujit aproape 40 de ani la Biscrica ,,Sf. imparati® Tulcea (1951-1990), A shujit gi la jar din Galati, in 1873 semna Pardina, unde a intoemit un important sir eronologic al slu- jitorilor bisericii, COSTIN PATRICHI (10.11.1909, Varlezi, judetul Covurlui - 1965), preot, Hirotonit in 18.01.1932. A slujit_ la Ceatalehioi (1945-1965).VASILE_ PAVLOV (1900-1973), pictor, *Rapsod in culori al Delte Pavlov (1907-1993). A fiicut si picturd bisericeasea in judeul Tulcea. POPESCU B. NICOLAE (6.09-1913 - 13.09.1983), preot si preoteasa MARIA (3,09,1916-?) si GhinitaDIMITRE S. SCORENOVICI (Act de moarte 1nr.395/7.10.1893, natie russa, domiciliat Tulcea, cnt el bisericese, vaduy, d.5,10.1893, in Tulcea, ora 8 seara. i rtori Efrem Hagi in sa sa din str.Grivitza nr, 1 ntonofl, 60 ani, cizmar gi Tacob Chercionschy, 50 ani, pesear = 159/1893, £.99). CONSTANTIN TAFRALI (Act de moarte nr. 108/2,04, 1899), fiul lui Gheorghe Tatrali (1791-24.12, 1846) - secretaral Patriarhiei Constantinopolulu - si tatal filologului si arheologului Oreste Tafrali (inhumat in cimitirul .,Eternitatea” din Tagi, Parcela 141. rind 3). ANGHELCA TEODORESCU (sotia cintaretului bisericese Apostol Teodoreseu, purtatorul Condic din Alibichioi - Manuserisul de la Azacla ‘moarte 1i.343/16.10,1895, At Iecfie romana, domiciliata Tulcea, casatorité cu Apostol 4.15 octombrie 1895, ora de mild.a bisericit 1859), (Act de zhelea, 52 ani, natiune i pro- Theodoreseu, 60 ani, ,cdntaret 10 dimineata, in str.Buna Vestirei Col. de Ros, martori Gheorghe Paraschiveseu, 39 ani, si Grigore Mihail ani, functionari, medic yerificator Leon larchi, 37 ani - CRSC, Reg.175/1895 vol, £173), ANDREI TRITEANL (1914-1990), preot si preoteasu-invatitoare LIDIA (1915-1982). DUMITRU TARA (oct,1905-21.05.1978). 1912-martic cu, 22 preot si protoiereu si prezbitera EMILIA (iuni 1937), sori a preotesei Veronica Lazar, Hirotonit pe seama ia (1.02-1,09,1931). Paroh Ia Biserica "" Tulcea. Alaturi, mormantul Melaniei biserieii din Saba “Schimbarea la Tard (1885-19. Vera n. Condrasov, .27.11.2001, Ovidiu, judetul Constanta. PETRE VARARU (1935-2001), pictor si Vararu Melania (1923-1988). A ficut pictura biserie mama preotului, Reedsatorit cu preoteasa cH in judequl Tul- IGORE VISINIOFSCHY, preot (Act de moarte “4 35/8, 12.1886, 84 an Agapia, 5 cea. G domiciliat in Tulcea, casatorit cu ani, domiciliatd in Tulcea, d.6.12.1886, orele 2 in casa sa din str Bassarabilor n.65 Colore post meridi de Galben, martori Chyriac Fucigiu, 43 ani, pantofar gi Petru Milan Chyroff, 46 ani, medic verifieator Thadeu P CRSC, Reg. 85/1886, £161). VASILE VLASACHIS (1873-1946), preot si prezbitera ATENA (1882-1955). A slujit la Biserica ,.Buna Vestire” din orasul Tulcea (1919-27.08. 1946). Monumentul construit de Felic Rutta-Tulcea. Prof. MARIN GHIRINDAC, fost invatdtor in Balabanees Iui Gheorghe Burghel Satu Nou (Tra y. 29 ani fiul Henei A, Burghelea, stranepotul preotu- care a slujit la Biseriea Veche din sste Inhumat in curtea bisericii te din colectia Maria Raicu jan) si care satului, Fotografia face p domiciliatd in Traian, dateazd din 1942 si a fost trimisa in 17 octombrie cclasi an lui fon A.Burghelea, Este inhumat in parcela fam.LAntippas, Nota: Colectia Registre de stare eivila a Prir de Directia Judeteana a Arhivelor Nationale si se refers numai la perioada 1879-1904, Unele date sunt preluate di- Actele de stare civild citate fue parte din ariei Tulcea, detinut rect de la mofmintele mai sus pomenitilor, de la rude ale decedatilor sau sunt rezultatul documentarii in alte arhive. Dumneze -i odihneased in pace pe tli cei si cladit si pe osteneala vietii pomeniti! Prezentul tulcenilor es lor Abrevie civil: CFP = Colectia Fonduri parohiale Prof. Doina Lelia Postolache RSC = Colectia Regisire de stare Asceza, disciplinarea sufletului si a trupului Asceza este un exer cifiu, este © angajare pentru disciplina sufleteascd gi tru- pease’, un fel de gimnasticd a trupului si a sufle~ tului, Biserica noastra ca insigi, ascetic’, Cere omului post, a fixat zile anume pentru post, zile in care nu se poate miinca orice. Or, faptul acesta de a alege 0 mincare de post. este te, prin de o mineare in care nu se poate manea intr-o zi de post este deja o asceza, 0 angajare in asceza. Cineva care este obisnuit cu postul, nu-si mai pune problema gi ci ar putea si nu posteasea. Cineva care poate manea orice. care il ang: de di Je de post nu ocoleste zilele de post sau nu a te zile, cele vin utem vor si aga dup! de post, gi atunci se trupului si de o Deci asceza este 0 preocupare 74 pe on ceva a sufletului numai in conceptia noastra despartim sufletul de trup, pentru edi, in realitate, noi nu ‘cunoastem sufletul despartit de trup sau trupul despartit de suflet, Pentru ed noi, daca vedem un trup mort, si zicem in realitate, in existenfa umana, sufletul mt este pus intr-un cadavra pe ¢ il insufleteste, ei trupul face parte integranti din ceea ce este omit Aga ca noi nu cunoastem cum © sufletul fara cup, nici trupul fra suflet, ei prin un cadavru, realitate, int-o lucrare intermediul ascezei explorim propria tnipeasc’a. —noastrit finta dihotomica. Pr, Petru-tustinian CadiuPastoratia la inceputul mileniubut oT inemeiata pe viata si activitatea lui Tisus Hristos, Pastorul si Modelul Suprem, pastoratia reprezinta temelia pe care se zideste intreaya activitate a preotulu, Ca forma de slujire, pastoratia este dinamism yi tensiune pe linia desiivarsirii morale, a mantuirii personale si sociale!) Atunei end Mantuitorul i-a trimis pe SE. Apostoli la propoviiduire (Matei 28. 19) ina modelul slujirii Sale cu cele trei caracteristici esentiale ale preotici: propovaduirea Evangheliei Sale. Tisus Hristos, isi desftigura activitatea printre oameni imputernieit dupa buni si ri, printre sinatosi gi bolnavi, printre leprosi si piied- Logi pentru ca astfel si fted din viata cotidiana a lumii .o Inchinare inteleapta” (Rom, 12, 1), Preotul este inzestrat cu aanteagi pulere taurnaturgicdisi'sfinfiloare: «Prin Dichul fre vierii, Trupul lui Hristos, Biserica ~ are misiunea de a fi instrument al lui Dumnezen pentru a smulge de ta umanitate, fortele distrugdtoare ale raului.” (2) in toate mani festarile vie lui Dumnezeu gi nadejdea celui tare, sta in friew de Domnul (Prov. lui Solomon 14, 26) SEAp. Pavel ne di un indemn plia d »Tuturor m-am facut toate, ca, macar pe unit si doban- dese” (3) (Cor. 9,22), A dobandi pe oameni pentru Hristos este necesar a »Factul, adicd priceperea a@ ne purta intelepteste cu oamenii, este de obicei roada unei adevitrate maturititi in cugetare, care vine odati cu inaintarea in varsti, dar aceasta calitate ne este necesara chiar de la inceputul activitatii noastre”. (A). $i totusi priceperea © putem dobandi yi prin iubire. Sa va intru (loan joase si bisericesti este Iuerarea semnifieatii avea ca mod de Iucru, un tact deosebit iubiti unul pe altul, precum Eu v-am iubit pe voi. aceasta vor cunoaste tofi ca sunte 34,36)1 Pastoratia legata crestimului, cat yi de inaintarea in cunoaster cictatii intregi ,Suntem responsabili unii fata de alti in des- voltarea umanititit insist si toti crestinit in fata lui Dummezeu pentru ce am facut pentru noi si pentru toti cei din jurul nostru.” (5). in mijlocul credinciosilor preotul ebuie ,si ia parte la toate manifestarite nevatdmatoare ate lumii aviindu-si toata stiinta conducerit turmei sate in vis teriile sufletului san” (6) Obstacole gi greutiti se ivese, dar comportarea preotului trebuie si fie astfel ineat sa dob admiratia, 484 fie cucernie dar lipsit de méndrie, temut, dar iubit, autori- tar, dar popular, drept, dar larg la suflet, smerit, dar stu- garnic, aspru, dar intelegator” — spune Sf loan Guri de Aur, Aceasta pentru ca Preotia. se ocupa cu sufletul eare-i din Dumnezeu_ si dumezeiese, care-i partas nobletei celei de sus si tinde spre nobletea a stiina vindecdrii sufletelor urmareste si inaripeze suflet si smulga din lume, si-l dea lui Dumnezeu. Preotia { locuiased prin Dubul Sfint, Hristos in i Ucenicii nei” este stedins atht de méntuirea ea omului sia so- lease: wea... Preotia, urmireste inimile oamenilor, (7) (SF. Grigorie de Navianz) Pentru o mai bund existent a semenilor nostri aver datoria de a ne aduce propria contributie, intrucdt ,preotia sboart de pe pamant la cer, ducind lui Dumnezeu cu mare graba cererile noastre”, asa cum spune Sf Efrem Siu, in, Cuvant drespre preotie”. Preotia este centrata, orientat ce aduce Iui Dumnezeu este firea umana; il ridiea pe om, problemele lui, conditia umana in toata problemttica ch (sy spre Dumnezeu, dar cee PASTORATIA INDIVIDUALA SI PASTORATIA COLECTIVA Indatorirea preotului de a conduce spre mantuire pe enoriasii sti, se poate s& se realizeze a dinciosi, deodata, cat si cu fiecare in parte, Ambele metode au fost folosite si de Mantuitorul si de Sfintii Apostoli. Tisus Hristos a vorbit multimilor de pe munte (Matei 5,1), de pe marginea lacului Ghenizaret, in temphu (Luca 2,46), in pustic inaintea a peste 5000 de oameni (loan 6,10), dar a invatat yi prin case particulare: in easa Mantei gia Marici (10,33-42) a lui Zaheu Vamegul (Luca 19,1-8), in casa lui Petru, in convorbirea de taind cu Nicodim (Ioan 3.1-2), in convorbirea cu femeia samarineanca (Ioan 4, 5-16) ete Sf. Apostoli au predicat multimilor, dar i prin case particulare. ,.§i tourd zina, in templu yi prin case nu incetau sa invete si sii hinevesteasea pe Hristos lisus. (Fapte 5.42), cu mai multi creel , jP semare din pagina 7 SFINTELE TAINE SITERURGIT iN PASTORATIA INDIVIDUALA Prin Sfintele Taine. Mantuitorul nestru Tisus Hristos igi prelungeste in lume opera Sa mantuitoare, vine la nor is as in sufletul nostrn.... sugruma pacatul in noi, ne di face din insagi viata Sa gi din propria Sa desiivarsire gi ne face ai biruintei Sale, (9) partas! Jn orice imprejurare a vietii sale, credinciosul are trebuingd de harul si de binecuvintarea lui Dumnezett, de ca Biscricd prin preotii sii, are chemarea si indatorinea de a imbunatiti, de a sprijini pe eredinciosi, bineeuviin- tnducle viata in orice imprejurare prin SE. Taine si Lerurgi. sf fie feuti de (10) Iconomia Tainelor fui Dumnezeu cet o preotie demna, de Modelul si Pastoral Suprem lisus Hristos, pentru ca El il reprezint pe preot, in calitatea de continuator si implinitor al Evanghelici Sule, sealelindu-l in fe fajd de semeni, ceea bai iubiri jertfitoare si dezintere ce asigurd pastorului o atitudine ziditoare in mijlocul enoriasilor, este iubirea sincerd yi calda daté de et, lubirea pretuiased cnoriasii, sd-i ajute gi il determina pe preot sa si le gtie a rabda une! abateri, cu un cuvant, $4 fie pistorul minteala intru nimic, ca cel bun, nedand nicio pricina de si nu fie stujirea noastra defatimata (IT Cor 6,3) (11) Pe eat sunt de necesare Sf. Taine pentru mantinre, pe atdt de important este rolul preotilor in aceste memente esentiale din viata omulu Pe Langa scopul harismatic, Sf Ta oral, intrucdt prin. sivarsirea lor, Biserica gt are le primese sat ja un ol pase preotul actioned direct asupra enoriagilor supra acelora care au 0 ftura cu primirea lor. Ca slujbe ale cultului divin ortodox aledtuite din veremoni, rugi- ciuni, citi’ biblice $i cnet religioase, St. Taine indeplinese sio lucrare de intirirea credintei si promovarea vietii gioase morale. In pastoratia individuala un rol hotarat i reprevinta Taina Spovedaniei. Prin aceasta Tain se pitrunde jn adincul sufletese, se deschide un dialog al constiinte’ si, din acest punt de vedere. spovedania devine o institutte de pedagogic divind, prin care se poate cérmui sufletul prin rosturile sale cele mai adanc# in direefia unc! edueati in sens, crestin si in sensul societitit in care wraieste, (12) intre Duhovnie yi penitent s sufleteasca favorabila orientirii credineiosulut spre 0 viata ‘curata in Hristos Domnul, Duhoynicul este dator si pastreze ‘muitor permanent al creeazii o leganura legatura si si devina un c ‘fedinciosilor si, un judecitor injelept al faptclor sil gin- duhownicesti si durilor lor, un mangdictor la eare fili giseasci in orice imprejurare solutii si dezlegari in greutitile prin care le e dat si treaca. (13) Duhovnieut stie -a,,Fiul Omului a venit in lume sa caute yisd mantuiasea pe cei pierdupi™ (Luca 19.10) iar el reprezinta in fata paro~ lyf” pe Fin! Omului. El trebuie sa alle eauza care dexer- = mind pe unii ecnoriagi s& paraseasea Biseriea yi pe 4 Hristos, edzand in scctarism. Cu ajutorul spovedaniei se pot | afla mai ugor aceste eauze yi se pot giisi mijloace Ue a 0 in- latura, Si prin spovedanie, preotul are posibilitates de a seoate a iveal Alituri de Sf pastoratici individuale. In activitatea de pastor sufletese. cel ‘litatea de bun pastor ile sunt mijloace ale Taine. gi fer mai bun prilej care i se oferd preotului spre a sta de vorbi ‘eu eredinciosii este prin lerurgil, Prin slujba care sfinteste east, familia $i tot ce ineonjoard pe eredineios. poate im- pints! cu folos si frumoase roade, invagatura erestind sa ajute sufletul omenese si se inalte la Dumnezeu, (14) Locul special si principal de slujire a preotului este biseriea, dar din acest nucleu de sfintenie, lucrarea de binecuvantare $1 sfintire trebuie si iradieze in toate colturile enoriei sale. Sty- la casele lor, viritarea enoriasilor si ba cenuta de eredincios cunoasterea vietii lor, stabilirea unei apropicri duhovniceyt euei este o continuare directa a slujirii in biseriea. (15) Un alt rol al ierurgiilor in viata eredineiositor este acela de ai determina si renunte Ta superstitii si practictrelt- irintul misticismului, gioase gresite, seotandu-i din tismului gi recuperindu-i in matca sanatoasd a Bisericil. (16) VIZITELE PASTORALE INDIVIDUALE Dupa Sf Taine si ferurgit, un Joe important in pastoratia individuala TI ocupa vizitele personale, fieute de preot la casa Hiectirui erestin. Necesitatea vizitelor la casele credinciosilor se iimpune prin faptul ¢@ cei ce s-au tupt de ta adepti lor, dreapta eredintd fae astfel de vizite mu nun ci si credinciosilor nostri care sunt astfel in pericol de a se desprinde oricdnd din sinul Bisericii. Totodata, trebuie sit fim constienti ¢4 unii enoriasi care nu vin fa Biseried, sunt bolnavi sufletest celor bolnavi este 0 obli- gatie pentru fiecare. ,Bolnay aim fost yi m-ati cercetat™ (Matei 25,36). Mantuitorul ne arata cd “Patstorul cet bua isi pune sufletul pentru oile Sate” (Joan 10.11), iar atunet icegte merge gi o cautd (Luca 154-9). Cu iar cereetare: edd una se prilejul vizitelor efeetuate la casele eredinciogilor, preotul ntului tui intdreasea poate si urmireasci Hirgirea si adancirea cuv Dumnezeu in fata sufletelor enoriasilor sit, credinta, si le stimuleze trdirea religious’, (17) Dupa scopul urmarit vizitele personale individuale pot fi de mat multe Feluri: 1. Vizite de cunoastere a eredine hic. Se face imediat dupa numirea preotului in parobie Preotul va fi insoyit de edntaret, isi noteazd datele esentiale lor din paro- strul de evidenta a aetivititii pastoral-mision 2. Virite de cunoastere mai aprofundata side in- . Preotul poate efeetua aceste vizite dreptare a enoriay sigur, va urmari intirirea lor in dreapta eredinta, indreptarca deprinderilor rele si combaterea superstitiilor. Va cereeta pe, 4 batrani si bolnavi(FF 3 Visite pastorate tn cererea credineiailor, pentru oficierea diferitelor slujbe religioase. 4. Vizitele pastorale pri de Ajunul Craciunului, al Bobotezei sau molitfa Postului Mare. Va fi insotit de cantaret si va urmiri ca fiecare credincios si injeleagi rostul si foloasele slujbelor oficiate ev a ocazie 5. se. prin Jiturile controversate si rastil- Jor, Se vor efvetua la vecinii, rudele si sim= fami patizantii acestora, Preotul va fi insotit de un credincios al parohiei, cunoscator al invataturilor ortodoxe gi al S Scripturi. Stabilirea datei efectuirii vizitelor pastorale rimane la latitudinea preotului, Recomandat este seama de ocaziile si imprejuririle pe le sectan fintei se tina care le impun anumite situatii speciale si care usureaza foarte mult paitrunderea preotului in familic si in sufletele credinciogilor Vizitele pastorale individuale au o importanga deosebita intrucat, cu prilejul lor, preotul va putea sa-gi cunoasei enoriasii din parohie atit de bine ineat va afla mai usor gi la timp toate neajunsurite gi nevoile lor roude materiale si spirituale. (18) 1 se poate intimpla preotului si fie primit cu raceala, sau cu atitudine gi cuvinte urate. Preotul care con statii cia fost de mai multe ori la o familie si vizitele sale di rezultat, s-ar putea, Dar oricat de mari ar fi rdrile, nu trebuie sa fi Yndritcniti, E ramin fi greutitile $i orivat de spinoase ar fi sceptie si si-yi piarda ndidejdea in biruint ‘am biruit lumea”. CULTUL DIVIN PUBLIC iN PASTORATIA COLECTIVA Pastoratia individual sti la temel colective intrueat felul pastoratici este instalarea nei vieti duhovnicesti in toata parohia, stabilirea unei legaturi morale intre liceare credincios in parte gi intre toti eredinciosii lao~ lalta ca tofi sii fie una”, Preotul este ,iconom al tainelor lui Dumnezeu” sfintind cu harul dat la preotie, eveni- mentele vietii eredinciosilor. FI liturghiseste aduedindw-l pe Hristor pe Sfinta Masi si in Sfintul Potir si brand spirituaki, pentru iertarea de pacate si pentru intarirea celor ce il vor gi if recunose pe Dumnezeu simtindu-i puterea si ajutorul. Preotul este in mijlocul credineiosilor lumina” de varf, care se vede de pret teazi corabia vietii tuturor, precum farul pe mare in noptile cu intuneric greu yi furtuni care acopera luna yi | stelele. (19) pastoratiet dandu-l ea nd ni si orien- = 5 continua inf) Preotul este in liturghie, in sluji f casa, pe drum, tn familie, in gdndurile gi toate activitatile lui, Viata eredinciositor este raportata la cea a pastorului ei. $i viata credinciosilor este o liturghie, intrucdt ‘nu participa doar ca spectator, ei sunt parte integranta din Slujba, Accasti lupta duhovniceasca, fiturghia dupit fiturghie este purtata si de credineiosi, dacd vad asta in pstoru! lor, Calitatea de pastor, aduna viata publica sic privata (personala) intr-una singuri st in (20) in prezenta credinciogilor, in Sf. Biseriek {participangi la savirgirea cultului divin public), preotul se defineste a fi omul liturgic prin Pastorat individual se desavargeste in cea ctiva, in fata Sfintului Altar Sfainta Liturghie este un Tabor ne- sit in care se Iucreaz’ permanent transfigurarea luminii. (21) in ccasul cald al Sfintei Liturghii, pastorul reugeste si deschidi sufletele credinciosilor spre duleeata, lumina, pacea, fericirea si dreptatea lui Dumnezcu (22) SE. Liturgh comunicarii gi a darului, ci este si taina a cuvantului, iar obligativitatea propovaduirii cuvéntului tui Dunmezeu in si mereu necesara. Acolo unde nu Iii care s@ abata de ta adevar si de la Bisericd pe cei care, dornici de adevar, nu [-au aflat la preot gi sunt ugor ingelati de cei care au a slujirea minciunii Pentru ca predica si fie de actualitate, trebn aiba putere de transfigurare a vietii omenesti gi si dea ispunsuri crestine la nazuintele si realizarile omului din zilele noastre pentru c& Biserica nu este izolati sat rupt de realitatile vietii eredinciosilor, et este in lume si pentru lume, Pentru necesitatile pastoratiei actuale sunt de previa mai ales predicile catehetice care pot fi finute atit in eadrul Sfintei Liturghii, cat in cadrul celorlalte slujbe. Prin astfel de predici credinciosii sunt luminati in invititura cea ade- vvaratd gi in normele moralei erestine.(23) Preotul trebuie si biserie nume de preot excelenta. col Bisericd este primordial predic’ preotul, vor veni ravna in se ingrijeased de cuvnt in pastoratia sa, in orice imprejurare, si predice cuvdntul strdduind cu timp si fara timp (IT Tim, 4.2), si explice, si-i fac pe adevarul in care ered si pe care il practica, religioasi, (24) Dar cea mai autentica predied este predica faptei Nimie nu poate fi mai edificator pentru eredinciosit pe care ii pistorim decdt concordanta intre cuvant si fapta. A conseeventi intre cuvant gi faptd este cert mai oricdind astizi, finde: pistrarea credinciosilor in Biserica. (25) ¢ putem folosi agadar, de multe mijloace pentra ‘mantuirea propriului nostra suflet si al turmei data noua spre pistorire, constienti fiinded pentru un seop sfint mi ne putem folosi decat de mijloace sfinte. (26) i a sdinciogi si eunoase’a viata lor de ea depinde in mare masuraPASTORATIA CONTEMPORANA crestine sau a unci parohii care, trebuic sa devina iN PAROHIE pentru ficcare familie calda, primitoare si bine Revigorarea formelor de cultivare a vietii duhovnicesti Societatca romaneascd are, in vremea noastra, © utul, Odati on (POS Bein 0 important deosebita trebuie acordata tinere ului, Tinerii trebuie atrasi la Bisericd, cu frumusefea, infatisare complet nou’, comparativ cu tre Jhimbarca calitativa a mentalitatilor, odata cu patrunde: culturit fn toate caminele, prin carte, presa, radio, televi- iune, scoala, ce au pricinuit instatarea unei civilizart in SePoztatea st autenticlatea alder Ustee 1. Este necesara organizarea unei seri duhovnicesti toate genurile de realit care cor preotului pe ling: vocatie, acelasi nivel de adaptare sociald. ( Daca odinioara preotul era nevoit si se limiters la sau catehetice cu tinerii, mai ales cul cei care nu mai sunt cuprinsi in sistemul de predare a reli 2. Sa-i atragem in cadrul o activitate pastoral de tip Aiur si orelor de religic sau -, multumindu-se cu sirea Sfintei Stujbe, in print bund colaborare Biserica gi la casele eredin- cu profesorul de religic: 3, O mare atentic preotul ciosilor, astizi nu mai poate trebuie st 0 acorde copi- riméne in acest gen de activitate. Pastorajia ne ilor, flindea chipul preotu- cheami 58 constientizaimn lui din copilarie ramine problemele aetuale ale vietii dlefinitiy intiparit in sufle- «ul omulai si-t poate lumi sociale in care Bis inteaza, Problemele de na- na multe momente de : sata Urziu in ‘cumpand gi viala adult 4, Sprijinirea si incura- turd morald, care devin tot mai ingrijoritoare pentru i tanara gencratie, drogurile, aleoolismul, fumatul, de jarea tinerilor cu vocatit friul, divortul, abandonul speciale: 5, infesnirea consultului medical gratuit bolnavilor familial si avortul sunt pieate care devin tot mat prezente in viata tinerilor, din parohie. Problemele sociale, siricia, somajul, copiti cu trdni si orfani, pentru Revigorarea si reactivarea Comitetului Parohial, (care de multe ori este formal) pentru a face ca membrii tui handicap, copiii strazii, grija pentru bolnavi cei din inchisori, sunt tot atétea domenii in care desFigoare un adevirat apostolat laic: liturgic, pastoral, impticatia Biserici este tot mai ceruta, (28) misionat, educativ-social. Acest comitet poate forma doar nucleul care sa stringd in jurul sau si al preotului toatd Mai mult ca oriednd im pastoratia crestind de comunitatea (30), colaborarea cu organismele administra- astici, preotul trebuie sa urmareased pastorirea spiritual, tiv-parohiale trebuie si fie pert vindecarea sufleteasci, luminarea cunostintelor prin Preotii sunt lucratorii viei, si nu stépanii ei. (31) inlaturarea confuziei care domneste in lume, impacarea oamenilor, prin dezvoltarea spiritului de solidarite prin stimularea sentimentelor nobile si prin dezvoltarea aciala, Grija ca la strand si fie un eantiret bun este de ayemenea de real folos, pentru a putea inew area co jac dragostei de aproapele nostru” (29) muna in Biseriea, fapt eare ar avea cale mai sigurit si mai Libertutea religioasa de dupa 1989 a desehis fumousi inrivniri, Biserica ar i plind ¥ vie. flinded multi cimpul unei actiuni de evanghelizare si de prozelitism din Cresent AY VIB la slujba fiinded le este greu s& ramand spectatori la cevit cc nu i L ceredinciosi in cadrul aceleiagi parohii, face ca aceasta comu- jeleg, ore intregi partea scctarilor, care constituie de asemenea motiv de ingrijorare pentru activitatea pastrotal-misionara, mai ales tura strinsd yi colaborarea dintre preoti st Ia orase. Tinand cont de toate aceste situatii, in rindul pastoritilor nostei se pot ereiona cdteva programe si initia tive cu caracter pastoral-misionar, pentru a face din nitate si fie vie si puternica. Valoarea unei parohii nu se apreciaza dup numdrul eredineiosilor, dupa bunurile pe care le posed, dupi situarea ei intr-un anume loc, sau dupa ntinderea geografici, ci dupa nivelul victii duhoynicesti pastoratie 0 cale eficienta de intregrare a Bisericii in viat cave se realizeaza si se triteste in ea, dupa inaltimea consti- sovietatii si de iegire in intampinarea problemelor care se pua credinciosilor ei intel de enorias si dupa unitatea gi colaborarea cu preotul la 4 in primul rind, dezvoltarca constiintei de enorias, a lizarea marilor actiun menite si duc pe oameni la, responsabilititii cd suntem madulare vii ale obstii méntuire. (32) wif loan Slavici in nuvela Pops Tanda, il elogiaza pe |" parintele Trandafir, care, prin exemplul personal. reusit si schimbe fala morala gi material a Sardcenilor. Despre asta, Mihai Eminescu seria in ziarul Timpul, © rgavitar de preot romanese, vrednic, a figura in orice carte de citire.” Acest preot a fost omul vremii sale i exemplar. (33). Se cuvi noastre, preofi autentici in slujirea adevaratt chip ca si noi si fim oameni ai vremit CONCLUZIL Pastoratia individual se desavaryeste colectiva, iar pastoratia colectiva se intareste prin individuala, Mijloacele si metodele pastorale sunt produc five in masa societéuii noastre numai daca sunt ineununate de 0 viatd ireprogabili. a pastorului, Unul Pastoral cel Bun, ins fiecare dintre noi ne putem insusi aceastd demnitate in masura th care ne asemandm et 1 mult in fapta, wraire si cuvaint cu Pastorul Suprem Domnul. Predica vie a pastorului fi usureazd misiunea de a indruma pe calea mantuirit pe pastoritii sii. ED este ficatorul de bine al societatii. Preotia nu este 0 profesic, dar a fi de profesie ficdtor de bine este 0 mare daruire. (34) Pastorul de suflete vrea ca toti oamenii si se mantuiase’, EL De acee: Uristos trebuic si-i Invete cum si o fac’ misiunea preofeasca este mare gi frumoasa, preotul e ‘oamenilar. E cel de care oricine se poate sprijini. E prie- tenul, fratele si parintele tuturor. (35) Preot Aurelian Ciocan Le tuturor 1, Ierom, Drd. Irinew Pop. Respon preotului in slujirea credinciosilor si a lumii de asta in B.O.R,, anul CL (1983), ne 7-8, p. 501 2. LMAR,, Tillard, Jesus Crist, Vie du monde, in Irenicon, fom LV (1982), nx 3, p. 339, apud, Protos Lucian Forea, Sf. Taine in pastoratia preotului, in indrumar Bisericese, Galati 1989, p. 151 3, SI. Grigorie cet W rastorale, Alexandru Muisiu, Sibiu, traducere rom. de pr. prof. dr: 1987, p. 36 4. Sf loan Gurd de Aur, Despre preotie, I, 4, trad. de Pr. D. Fecioru in B.O.R. XXVI_ (1974), nr 1-2, p71 5. Pr. prof. dr Dumnezeu, stujim oamenilor, in Ramnicu-Valeea 1986, p. 88 6. de Aur, Despre preoti rom. cit, P 987 7. SE Grigorie de Nazianz, Desp Prof. Constantin Pavel, Preotul pilduitor ii morale a credinciosilor, in B.O.R. XCVI (1978), nt. 7-8, p. 765 8. Pr. Prof, lon Buga, Pastorala, calea preotului, ceditura $f Gheorghe-Vechi, Bucuresti 1999, py. 58 L 9, Nicolae Cabasila, Despre viata in Hristos, trad. a Dumitru Radu, Slujind tui indrumator Biserieese” loan + trad, apud, tom, de Pr, Prof. Teodor Bowodae, Bucuresti 1989, p. 146 10. Pi si tele Taine $i adndrumator rotos. Lucian Florea, lerurgi pastor eotulu Bisericese”, Galati, L989, p. 151 11, Vasile Coman, Episcopul Oradei, imbuna- Gitirea activititii — pastoral misionare a preotului in B.O.R.CH (1984), nr 8-10, p. 602 12. Pr. Prof, Petre Vintilese, Spovedania, prile} de pastorire individuald, in ST! 1949. ne. 9-10. p. 8-10 13. Pr Mihai Colotclo, Ganduri pentru taina marturisirii in pastoratie, in Indrumator Biscrivese, Sibiu, 1989, p, in 14, Protos. Lucian Flores, St. ne si Lerurgii.. p. 150 15, Pr. Prof. Lon Buga op. eit, p. 183 16.Protos Lucian Florea, op. cit. p. 152 17. Pr, Constantin Dovideanu, Vizitele pastorale dividuale, ip indrumitor Bisericese, Gilat, 1985. p.SI 18, Thidem p. $3 19. Antonie Pkindideald, Mitropolit al Ardealului Criganei si Maramuresului, Preotul in Biseriea in lime gi ateasi, Sibiu 1996, p. 91 20. Ibidlem p. 92 21. Pr. Prof. lon Buga, op. cit, p 151 22. Pr. Marian Negulescu, Citre tines _Andrumator Bisericese”, Buzdu 1983, p, 74 23. Pr. Asist. Dr, Nicolae Necula, Preotul ortodex. in indrumator preati.in si cerintele pastoratic’ contempor °°, Buzitu, 1985, p. 55) Pr. Prof. Sorin Cosma, Rolul mis Biserice ionar al 4 preotului predicator, in indrumator Bisericese”, Oradea, 1988, p. SI 5. Pr. Asist. Dr. Nicolae Necula, op. cit. p. 58 Dumini now elnatrumitor erni: ark 26. Pr. Teodor Popa, Vi fermen de activitatemision Galati, 1989,p. 150 Dr. Antonie Plimadeald, Mitrapolit Ardealului, Crisanei si Maramuresului, op. eit, p. 93 28, Pr. Prof, Nicolae D. Necula, Traditi in stujirea | vol II, Galati 2001, p. 29. APOSTOLAT SOCIAL, Pilde yi indemnuri pentru cler, Ed, IT Bucuresti, 1949, p, 79 30, Pr. Prof. Dr. Nicolae D, Necula, ap. eit, 456 31, Pr fosif David, Implic: in Biseri 27. al in spatiu de activitate pastoral nara a preotuly C.B. LVI (2002), nr, 1-2, p.75 Pr. Alexandru Enache-Ghimbov reamintim de Popa Tanda in indrumator Bisericese, Sibiu, 1989, p.8a 34, Antonie Plimadeali, Mitropolit al Ardealului, op. cit. p- 284 35, Ibidem p. 284 Sa ne |Raportul dintre preotia mozaicd gi cea a Noului Testament in tu Sfantul loan Gurd de Aur zice: cerau gi preotia si slujba adusa lui Dumnezeu in timpul leet vechi, inainte de venirea harului, de pilda: clopoweii $i rodiile (les, 28, 29-30), pietrele seumpe, cele de pe piept si cel de pe umar (Les. 28. 9-12), mitra, chidara, (les. 28. 36), haina lung’ pan J. tabla cea de wr “Depre preotic infricosatoare si cu totul cutremuriteare la ealedie (les. 28,4. (les. 28,32) sfintele sfintilor, ticerea adine’ din Hiuntrul templului, Dar, daci te uiti la preotia si slujba lui Dumnezeu acum, vei vedea ef cele infricositoare gi cele eu totul cutremuritoure ale legii vechi sunt mici si ea privinja sunt adevarate cele spuse de Pavel despre Iezea veche, “ed legea veche cx toatd slava ei, era fra de stava, Jara de legea noui din pricina slavet covdryitoare a aces (UI. Cor, 3,10) Sfintul Apostol Pavel in epistola “Catre Beret” aie eu tela. vorbeste despre preotia lui Tisus Hristos in compa preotia lui Aaron si Moise. Sffintul Apostol Pavel arata dat Legea Mantuitorul intruchipeaza si pe Moise, cel care ca invatitor gi athieren, si pe Aaron-marele preot gi pe Deseori Dumnezeu a grait poporulut ales prin prooraci $i in cele din utmd prin Fiul Sau, Prin El s-a flicut curatirea sia asezat de-a dreapta Slavei celei inalte (Evrei 1, 3) devenind slujitor al eamenilor catre Dumnezeu. Pe Dumnezew nu-L putea nimeni Impaca, mai bine cu omul decat preotul prin rugdciune gi jertfa MANTUITORUL — ARHIER' MIJLOCITOR AL OMULUI CATRE DUMNEZEU Daca Aaron at fost Athiereul Legii noi a fost lisus Hristos. Athiercul Lewit vechi, numit si marele - preot, este membrul societatii eare save Athiercu al Legit vechi realizeaza leyiitura intre Dumnezcu gi oameni. De ac trebuie 8 fle deourvee yi el este cuprins de slabieiime: yt pentru aceasta i pentru sine jertfia pentru pacate ea si 3), de athiereul Vechiului Heristos, lund trup omenese, a inteles ee poate face mari bur pentru oamenii Sai gi, in acelasi timp, a putut mai bine interveni pentru a ameliora starea de pact a oamenilor Pentru a fi mijlocitor mu este suficient si {ii ales Gintre oameni, ci trebuie si fii pe plucul lui Dumnezeu. Asa a fost ales Aaron si chemat spre a sluji lui Dumnezeu Sfaintul Apostol Pavel spune: “Nimemt musi ia singur Cinstea pentru sine, ei chemat de Dumnezeu, ca si Aaron nirir El insusl a fi arhivreu, ¢ Te-am ingiduitar et cei nestiutort st ritdeiti dator este sa aducd pentru popor"( Exrei 5 Fa Testament, lisus Asa si fisus Hristos nu S-« Cel ce a grait viitre El- «Fiul Mew esti Tu, Eu astiz 4-5)". Dac muitorul S-a rugat pentry rei 5, a jertfit pen Sine, Ma totus pentru Ucenici pentru oameni simu S-a rugat oricum, ei eu “lacrimt si strigat tare Ath Sfantul Apostol Pavel care eiteaza din psalmul lui David Tu esti preot in veae dupa randuiate tai Melehivedec (Ps. 119, 4: Ere’ 5. 6), (Evrei 8,7) Mantuitorului este scoasé in evident de MELCHISEDEC, PREOTUL-REGE DIN SALEM Dupa ce Avraam sulveaz: in drumul siu (rece prin “V7 pe Lot din rohie, se reintoarce la Terusali falea regelui” unde este intémpinat de regele Salemului, Tot in aceasta vale, Avruam ste cur Melchisedee (Fac.14, 18 Pottivit marturiilor biblice rezulta ca Melchisedee a fost rege in cetatea Salem, in care mai tirziu se va ata casit davidied. Din neamul regelui David va descinde Mesia care va aduce jertta de impacare a omenirii cu Dumnezeu. Acest persona biblic, Melchisedee, este nu numai rege, ci si “preot al Dumnezeului Celui Prea inalt Je preot Melchisedee avea eredinta intr-un transcendent, stapin la tata er nevaizutd, care este cel mai inalt dintre toti zeii. Dumnezeu se je-preot care La intimpinat cu paine gi vin tura Vazutd gi Cel Prea inalt, pe care Moise il preamreste, dupa trecerea minunati prin Marea Rosie, prin cuvintele: "Doamne, cine este asemenea Tie intre dunnezei? " (Deut, 10, 17). Preotia lui Melchisedee nu era o preotic primiti srintraun act solemn, printr-o sfintire, ca mai tarzia preotie i. ca in capul familici levitie’, ci era ea dupa vechiul obi ul nascut sa implineasea functia de preotCaracterul de jertfi al darului adus de Melchisedec este vidil. Despre regele Melchisedee gasim referiri att in cartea Facerea (14, (109, 4), Ela constat 14-20). cat gi in Psalmi ul si adus in calitate de preat da si nesingeros gi care a prefigurat jertia euharistic’ 1 si acesta a din paine si vin, care reprezinti saerificiul Oddina cu jertfa, Melchisedee rosteste o binec= i binecuvantat va fie Dumneeul Cel Prea inalt, 14-20), Este 0 binecuvantare data de Dumnezeu lui Avram. prin vantare: re a dat pe dusmanii tii in mdinile tale.” (F: intermediul regelui din Salem, preotul Sau. Avraam a recunoseut bineeuvintarea pe care nui o putea rosti deci un proot “Si Avram I-a dat zeciuiata din toate” (Vac, |4- 200 Cum zeciviala din prada trebuia oferita divinitayii, Avraam 6 da preotului Dumnezeului sau, Sfantul loan Hrisostom marturiseste “edict dupa limba ebraica Malki inseamna rege, iar Teedek dreprate”, numele cetatii Salemului traducdndu-se prin pa Melehisedec ca rege al dreptatit si al picii pre gureaza in aceasti dubla calitate pe Mantuitorul, Ca rege al dreptatii a fost vazut . Mantuitorul, de profe- % tul feremia (23, 50) iar ca rege al pacii de profetul Isaia (9 5): “Inger de sfat, sfetnic minunat, Dumnezeu tare, bi mare tor, Domn al pic pairinte al veacului ce ra sit vind” Ca rege al dreptatii gi al Tisus Hristos a adus dreptatea in lume, a impacat pe cele din c cu cele de pe pamént sia intemeiat acea imparitie. in care dreptatea si pacea sunt impreuna, imparatie evocata atit de frumos de psalm cuvintele: “mila sé adevitrul se vor intémpina, dreptatea si pacea se var sitrata” (PS. 85.11), st in Athieria Mantuitorului este superioara arhieriet Vechiului Testament, Asa cum stim, Mantuitorul nu ficea parte din tribul lui Levi, ci din semintia lui luda, incompa- {ibild cu preotia lui Aaron, deci de nerealizat daca persoana nuar fi fost lisus Hristos. Preotia levitica a fost o copie gio umbri a unci realitati viitoare, O mare deosebire intre in primul rind pentru iertarea greselilor sale si apoi pentru iertarea pacatelor arhieria Vechiului Testament sacrifi poporului, Mantuitorul aduce jertt numai pentru oa- ST seas meni, insusi trupul Stu, dar nu si pentru Sine, ede; Ef) cra fara de pleat "Hristos ins venind Arhiereu al | bunurilor viitoare, prin cortul mai mare si mai desievaryit, nu de mana facut, adie sdnge de tapi si de vitei, ci cu sangele Sau, a intrat odata pentru tordeauna in Sfinta afland rascum- piirare veynica” (Evrci 9, 1-12) Mantuitorul se nu al acestei fapturi, nici cu Seriprur bstituie omenirii suferind nu pentru piicatele Sale, ci pentru pacatele poporului. Legatura cu Dumnezeu nu se poate intemeia fra jen, “edet fara virsare de singe nu se dé iertare( Ev1. 9. 21), Mantuitoral sa adus pe Sine jertf, devenind jerifa si Jertfitorul Preatii Legii Vechi aduceau jertfe Ini Dumneren in ficcare 2i, pe end jertfia lui Lisus a euratit prin puterea sa toatd lumea, Jertfa de pe Golgota a avut loc o singurd data, dar se continua pe pamant in jertts euharisticd, dind camenilor posibilitatea sd se poata impartasi din bineface- rile jertfei de pe Cruce. Athiereii Leaii Vechi erau muritori si neputineiosi, avind la rindul lor pacate. Mantuitorul, fiind totdeauna viu poate pentru noi gi poate si sa se roage nne curete de picat cu osingura jertfa, Dupa ve S-a jertfit a sezut de-a dreapta Tatalui, aratdind astfel vredni- cia si suficienta sacri- Saat ficiului Sau, Deci preotia lui lisus Hristos este superioara faja de vea a fui Aaron, dovada ci preotia levitied a fost neputineioasa in imbunatati a oamenilor. Superioritatea preotiei Noului Test viata spiritual adus-o, ct gi in ment nu consté numai in persoana care a jertfa adusa de aduce, calitatea ei, efeetele Mantuitorul Hristos prin; locul unde se supra credinciosilor lisus Hristos a deschis o noua cale catre Templul cel din ceruri. Accast fi se aduce de jert citre preotii ta Euharistie ‘Cel ce aduce, Cel ce se aduce, Cel ce a jertfa de cand savargese Sf mod nesingeros gi tainic, caci El este: primeste”. Preotul pregiteste numai condititle pe Golgota sa tie adusa necontenit de Hristos in eer gi sit dlevind prezenti pe altarul Bisericii yazute, Preot Viorel-Vasile Carp | 5Traim intr-o lume in care publicitatea ocupa un oe de frunte, De la personalitati cunoscute si pina la oameni simpli, toli vor sa li se fed cunoscute metitele, reale sant inchipuite, ba chiar si fie amplificate. insé felul de a gindi al Mantuitorului este altul. In Predica de pe Munte ii neruma pe toti asttel: Lucati aminte de faptele dreptatii voastre sa nu le faceti inaintea oamenilor ca sa fiti vitcuti de ei, asifel mu veti aveu plata de la Tata vostru Cel din Ceruri, Deci céind faci milostenie, nu trambita inaintea ta cum fac fatarnicii in sinagogi si pe ulite, cast REN fie slaviti de oament adevitrat gritiese voua: sian luat plata lor, tw insa, céind faci milostenie, sa nu tie stinga ta ce face dreapta ta, ca milostenia ta sit fie intr-ascuns si Tatal tau, Care vede in ascuns iti va raspliti fie” (Mt 6,1-4), Modestia este cea mai mare virtute in ere: tinism. O im prezent in viaja tditorilor auten- ici si-n toatd Titeratura duhoyniceased, Un batran din pa- terie zice aga: cel ce isi loreste si isi arata faptele sale cele bune pentru fericivea, laud si slava de la asemenea cu omul care oameni, acela este fa sa pe deasupra paméntului yi me wmbld cu grapa peste dénsa ea s-0 acopere si venind pasarile cerului, mandned toatd sdiméinta si-i rdamane in zadar toatit osteneala, Tar cel ce isi Aainuieste si isi ascunde faptele sale cele bune, acela este asemenea omului care, semindndu-si samanqa sa, indaté 0 acoperd cu jarani sea ritmane, rasare, ereste si rodeste.” Sfinjii Paringi erau disereti nu numai cu faptele de imilostenie, ¢i gi cu nevointa lor propri cu postirile gi eu iunile ce le ficeau. Ba mergeau pana acolo incit, Discretie $i smerente ,,Jisus le-a poruncit cu asprime zicdnd: vedeti nimeni sa nu stie (Mt. 9,30) atunci end © preocupare frumoasd Le era (cunoscuta) deconspiratil, 1-0 mai socoteau ca ature. ei 0 socoteau pécat si lueru rasuflat $i nepldicut tut Dumnezi De ce se fereau Parintii si nu le fie descoperite fap cele bune gi s4 mu fie laudati? Cine se eunoaste bine pe sine insusi acela vede cat de mic este si mu este incéntat de laudele omenesti™ Modul corect de a proceda atunci cand ai facut un lucru bun este sat tainuiesti. Dac totusi fapta s-o descoperit si te luda oamenii, yrindeste-te la pfeatele tah a pe care lumea mu le stie. smereste-te, si, pe lil toate acestea, multumes te-i lui Dumnezeu pentru ca El bincle, Doar colaborand este pricina a tot eu harul Sau ai reusit sa faci cea ce ai ficut Toate faptele bu: ne netisplatite de oa meni, prin laude, ti raspliteyte Dumnezeu 5 pe pamint, dar mai ales in Ceruri, Acesta este modul erestinului tuturor timpurilor de a gindi Discretia din acest punct de vedere are mare in- semniitate in viata noas- ta. Mantuitorel insusi ne-o pune adesea in fata ochilor sufletesti atunei cind sivaryea minune (o vindecare), spuniindu-ne de exemplul celor doi orb tamiiduiti (Mi, 9.30) avedeti nimeni sa nu stie”. Prof. Simona Florenta Ciocan Bogdan — Aurel Tecleanu, Metaford si misiune, Trinitas, lasi 2007, p. 184 Pateric, Alba lulia, 1990, p. 357 Toma de Kempis, Urmarea lui Hristor Timisoara, 1995, _d “4-Interferente religioase cu obiectul ° limba si Giteratura romana Cu toate e religia este unul din obiectele de Invatmant din Rominia, exist continut se interfereaza cu religia, Dintre ele, limba si literatura romnd define unul din locurile de frumte, deoarece, aga cum spunea unul din tari, «Biblia» este cea mai valoroasi carte de literatura, din toate timpurile” Pentru a tnrduti spiritual elevii, indreptind spre minunatele roade ale moralei cresti emma Testatment”, dar mai ales din Nou! Testament Tat unul din exemplele sugestive date la orele de limba romana, [a capitolul VERBUL, modul INDICATIV timpul perfect compus: 2. $i s-a schimbat lor si a stralucit (P.V.) fat Facut (P.N,) (albe) ca lumin: lor Moise $i Ilie. vorbind eu el.” (Matei La capitohul modul INFINI- TIV se va da exemplul: «Se cade simbita a face bine sau a face rau’? Amantui un suflet, sau a-I pierde?...» (Mareu, cap.3, alin.4) La capitolul modal GERUN- ZIU a fost dat exemplutl «Si luind cele sapte pani si pestii, muljumind a frint sia dat gi alte obiecte al edror fostii_ mei profesori univer ate ori exemple desprinse ati fara tnaintea lui ea soarele, iar haine! 3. Si iat, sau aratat (P.V.) 17,23) ucenicilor, iar ueenicii multimii.” (Mati, eap.15, alin.36) ‘Au fost folosite pentru exemplificare, la capitolul NUMERALUL, textele urmatoare: ,.19. Sia poruneit multimis st gad pe iarba gi Iudnd cele cinei paimi gi cei doi pesti gi cdutind la cer, a binecuvantat si fring 20, Si au mdneat toti si s-au satura yi au luat ramagitele de firmituri doudsprezece cosur pline. / 21, lar cei ce mancaser’ erau barbagi ca la cinci mii, afara de femei side copii”. (Matei, eap.14, alin, 19-21) Cap. 25/15, Si unuia i-a dat cinei talanti, iar altuia doi, iar altuia unul, fiecdruia dupa puterea lui...” (Matei 25i/alin.15) Pentru difer exemplul: |2/alin.17 Cezarului cele ale Cezarului si lui Dumnezeu cele ale tui Dumnezews” (Mareu, 12/alin.17) Evident, exemplele ar putea continua. in cazul literaturii, chiar manualele prev ind a dat ucenicilor painile, iar ucenic multumilor nlierea cazului D de cazul Ga fost ales i rispunzind lisus, le-a zis: «Dati J eapitole speciale cu confinut religios. Astiel, in manualul de clasa a V-a de la editura AI” exist capitolul PARABOLA BIBLICA ilustrat de ,.Pilda pomului bun si a pomului rau” (pag. 184-185), prevazut cu cuvinte si cu sapte exereitii pe _ text (pag. 185). Evident, continutul moralizator al celor sase alineate din Evanghelia dupa Matei We” ¢ menit si aba urmati pozitive in educatia mora citit gi alte parabole biblive: ..Pilda fiului ritacitor”, ..Pilda talantilor’, ,.Pilda smochinului neroditor, a grauntelui de mustar si a aluatului etc i a copitlor: Desigur s-au sPilda despre evi chemati fa cing” Manualul de clasa a Vil-a . din editura .Corint™ are alocate dowd pagini ta capitolul ,.Psalmul”, ilustrat cu 22. alin.1-7) -Psalmul pastorului” (psalmal lui David Aici este subliniat efectul moralizator prin ur conerete ale indrumirii de Print ali va lipsi” este coneretizat cu grija lui Dumnezeu fata p religios, ft, .Domnul ma paste gi nimic nu-mi de asunea moral” a textului religios, indru- oricare crestin ( marea, mila, iubirea), Alternanta monologului eredinciosu- tui cu Dumnezeu duce la armonizarea relatici dintre om si divinitate, implicarea ambclor parti find clay reliefata Textul este urmat de douazeci si opt de exercitii (chiar daca sunt numai sapte exer- citit de interpretare a textului). Este definit psalmul cu trasaturile sale specifice apirdnd gi alti psalmi din literatura romana toate...” de Alexandru Macedonschi «Monodie 1! de Cezar Balt Psalm” de Tudor Arghezi, Apare si o bibliografie minimal Tot in acest manual apare gi un alt eapitol religios PARABOLA BIBLICA” ilustrat cu PARABOLA FIULUT RISIPITOR® (treizeci si doua de alineate dupa Evanghelia lui Luca), exercitii aplicative (pag 212-213) avaind inserate diferite si 0 definitie a parabolei biblice. sParabola despre oaia pierduta” (Evanghelia dupa Luca, cap. 15, alin, 1-7) in manualul de clasaa Vea, editura Humanitas, pag. 267. Se da atit definitia parabolei, edt $i a parabolei biblice, relevandu-se trasdrurile ei caracteristice. Dictionarul cultural explic’ farisei .carturar”, vanes” Patru exercitii sub forma unor intrebari aplicate pe textul parabolei vor clarifica sensurile pildei, constituind in- Ureptarul moral pentru micii ucenici intr morals erestina Manvalul de clasa a Vila de la Editura Humanit capitol mic, Psalmi (o pagina). ilustrat cu psialmul 145. al lui David, menit si glorifice pe Dumnezeu, atotputernicul si atotstintorul. O definitie a psalmului si trei exercitii aplicative incheie acest eapitol. ~Doamne, Textul este urmat de douizeci de observat trei cuvinte noi are un Observam ca mu toate manualele eu un capitol cu literatura religioasd gi nu a avut indrumari suplimentare de lecturi, multe exercitii aplicative, S.C.L Profesor Radu Pandelea Scoala LL. Caragiale” - Tulcea afNiumele tmparatului Traian ] in toponinia si onomastica romaneasca Lingyigtii sunt de parere ca numele imparatului Traian sew perpetuat in limba roména_ prin cuvantul wtroian”. in Dietionaral explicativ al limbii romaine substantivul troian” are urmatoarele sen- suri: intaritura primitiva Aleut de popoarele antice, constind dintr dig lung de pamant, un sant de aparare, iar mai ri sensul de .ingrdmadire mare de sapadé adusé de vine si agezaud in forma de valuri sau nameti™. Un alt sens este acela de, morman sau grdamadia™ Despre transformarea lui Traian in substantivul faptul cd denumirile turcesti au fost inlocuite de administratia romaneasca dupa anul 1878, Astfel, in judequl Cons Vabul tui Traian”, a Tuleca, in comuna Cerna, se afl satul Traian nla Se giseste satu oritd prezentei valului de pamint de acolo. in judetal Multe strizi din marile orase din Romiinia poarta numele de Traian. Nu trebuie uitate scolile care pourta numele de Traian Un alt aspect asupr caruia vom insista este freeventa numelui Traian in antroponimia romianeasca Cu privire la originea numelui ‘Traian, academicianul Ni daca numete latin Teaianus Alexandru Graur, in Tucrarea me de persoane susting urnvitoarea opinie: comun trojan” ailam informatii in studiile semnate de s-ar fi péstrar nemntrerupt in romuineste, ef ar fi trebuit si Vasile Bogrea si forgu lordan. Lingvistul V. Bogrea argumenteaza explicatiile sale legate de cuvantul ,.troian” prin cetirile efeetuate pe teren. El sustine cA. Via Traiana” este numitd de olteni .Calea Troianului”, si c4 in Banat troian este sinonim fi cu liqa” sau ,strada™, iar cd in unele sate din judetul Arges era si numele anwmitor casdituri sau ornamente cusute pe pésizé Continuandu-si studiile, V. Bogrea Podul ly ‘tele podului de la Isaccea, folusit arati ca numele de .. Traian” este folosit si pentru rims ndinioars de turci pentru trecerea din Dobroges i Basarabia. Un alt argument este fuptul ed gio Movili a lui Traian” in lucrarea lui Torgu lordan roméneasca” gisim toponimele Troian menjioneaza mai multe asezari cu ace: an, Tasi si Gal judetele Arges, Vilcea, IIfov, Teleo Despre denumirile., Valul lui Traian” din judetel Brdila, Constanja, Galati si Tulcea, lorgu lordan arati ¢ valurile de pamént sunt numite de tarani ,troiene”, ta f i Studiile despre toponimia contem wala de zapad porand arata ci Jsese 15 local ti um e Traian si ci ele sunt Galati \detele Braila, Constanta, Bacau, Arad, lalomita, lagi, Neamt, Olt gi Tulcea. ¢ multe localitagi numite Traian se afla n Dobroges, p WEE fie promayat Traian, Dar numele soa pterdut si ef « fost reluat curdnd din carti. Elare ta noi o forma mult mai apropiaté de cea lating.” Tot Al, Graur arata ed re gtion ce inseamnd la origine numele Traian in spatin si timp, preluarea botez Traian de catre rom numelui de inj set re dinspre Banat spre Bucovina. In Dobrogea, prezenta numelui Traian este atestati dupa dintre anul 1878, in mai multe ageziri care amintim: Macin, Tuleea, Cernavoda, Hargova. Babadag ete in privinta lui de Traian pe categorii sovio-profesionale, pe primul loc se situeazd intelectualii. fn prezent, multi considera cd prenumele Traian este invechit, el fiind purtat mai mult de cei de sta a trei a, sub diferite variante, Cea mai rspandit’ Ja numelui Traian este arianta populard rom: Traian, variant folasita gi in limbaj curent, mai ales la i. Existd variante care sunt intdlnite doar in anumite yone ale tari, Varianta Traia pentru Traian se intdlneste in ut, iar fh Crisana se foloseste varianta Treianu n). Devenind uzual, in onomastica romancase’ este normal si gasim: si alintari ale numelui Traian, Dialectolo in lucrarea ,, Graiul din valea | Teofil Teaha, di Criyulut Negru” da urmatoarcle variante: Trdienie’., | Trianut, Traienel, Traienuc eteF.., in onomastica roménease’ numele de botex Traian s-a inradacinat pe cale genealogic’, dar fard si atingd rispandirea stravechilor nume roménesti Lon, Gheorghe, Vasile, Nicolae ete. in ultimele dece tun nume din vaian adever in ce mai rar. In judetul si municipiul Tulcea, conform listei abonatilor telefoniei din anul 2000. aveau prenumele de 37 de abonat in municipiul Tulcea, 4 in Murighiol, 3 in Cerna, 3 in Babadag, 2 in Macin, 1 in in Maliuc, Tureoaia, De remarcat 4 in localitatea Beidaud, pana in anul 1970, Lin Sulina, | in Baia, | au existat 4 persoane cu prenumele Traian, din care 3 aromani in lista abonatilor din comuna Cerna am gisit variantele Traian si Traiana, iar in municipiul Tulcea Troiana, Situatia cu numele si prenumele Traian din |judejul si municipiul Tulcea este relativa, avind fn vedere ci exist multi abonati la telefonia mobild, Devenind uzual, prenumele Traian a inre; in multe zone gi perioade, © popularitate mai mare si datoriti unor personalitati. Amintim pe Traian Vuia {inginer si pionier al aviatiei mondiale), Traian Lleseu (profesor universitar), Traian Savulescu (profesor Universitar gi presedinte al Academiei Romdne), Traian Demetrescu (traducdtor — scriitor), Traian Cogovei (sctiitor tulcean) ete, in rindul personalitatilor politice eset — primul Traian nu putem si mul citim pe Traian Bis ales presedinte al Rominiei Din familia numelui Traian fac parte si unele prenume extrem de rare, formate prin preluarea celuilalt nume al imparatului Traian, Ulpius, precum si prin od icip) derivare, Troiana. in lista abonatilor din mu judequl Tulcea am intalnit o singura data forma Troiana, ur ca ele nu dar nu si formele Ulpitt (Ulpia) fara a fi sig exist. Despre forma Ulpiu (Ulpia) se stie ea era numele gentilic al imparatului Traian, © forma interesanta este ecu a prenumeli dublu, intalnit in combinatie eu Traian — Decebal sau Decebal ~ Traian (prenumele fostului ministra Remey). In lista abonatilor din municipiul Vasile. Himas multe aspe it combinatia Traian Tulcea am gi in microstudiul de fant a necercetate yi care vor face obicetul altor comuniciri in toamna aceasta se vor implini 1910 ani de la urearea pe tronul Imperiului roman a impiratului Traian (98-117), eveniment cu adani atic in istoria poporului nostra Bibliografie selectiva * Vasile Bogrea, Pagini istorico-filologice. Ed, Dacia, Cluj, 1971 * NA. Constantinescu, Dictionar onomastic rominesc: Fa. Academiei, Bucuresti, 1967 * AL O. Cristureanu, Zilele imparatului Traian, Clg, 1998 * Al, Graur Bucuresti, 1965 * forgu Jordan, Toponimia romaneasca, Ed, Academie, Bucuresti, 1963 Nume de persoane, Fd. Academic, prof. Gied Giew Homo religiosus” in viziunea lui Mircea Eliade infaigat tn opera tui Mircea Bliade dezbatere. imi voi ingidui, asadar, si Mi in Filosofia realizez acest luctu in urmatoarele rin- Despre homo religiosuis” se poate spune ef are o istorie lungd. Pen- tru c& am ales sa tratez in acest articol |, despre acest concept, asa cum este el personalitate mare romianeasc® sim numa — consider ea este utild pentru inceput o scurta prezentare a istoriei coneeptuli, pen tru o mai bund ingelegere a viziuail acestui filosof asupra problemei in duri, in Antichitatea wand, la romani, la crestinii antici si medieval, ,homo religiosus” desemna persoanele care aveau o responsabilitate religioasi sau wdiau o vial religioasi intensi 1 | iFF in Amtichitatea pagina, la ro- | mani, la erestinii antici si medievali, homo religiosus” desemna persoa nele care aveau o responsabilitate religioasd sau traiau 0 via intensa. Cu aceasta semni ceptul armas neschimbat pina in timpul Reformei protestante care, de- fayorizand aspectul obicetiv si insti- tutional, si individual. Se & religioasa icatie, con- introdus un factor subivetiv pare ci homo religiosus” a atins apogeul in epoca moderna. in secolul nostru, ,,ho religiosus” are sensul medieval de leader” religios, dar si sensul specitic ‘vadifie protestante liberal, initiate de Schleirmacher (Schleirmacher era de ta no pirere cd religia inseamna consti interioara a dependentei complete de Dumnezeu), inainte de a dezbate vizi- unca lui Mircea Eliade despre ormul re ligios, este necesar a prezenta, chiar daci fugitiv, miza sa, Astfel, trebuie mentionat i re al punetul de ple metodei eliadiene este faptul istorico sus” religios, deoarece homo re este int (rebuie subliniat, insa, este oa istoria formelor religioase pentru acest filosof nu inseamna cronologie, perspectiva ikicinat in istorie, Ceea ce diacronica, ci sinteze mentale, per spectiva sincronicd a faptelor sia documentelor religioase. Aga cum re- a Wilhelm Danea, mar utilizand cu precadere doud categorii de izvoare, marile religit asiatice $i wadipiile orale ale popoarelor care nu au cunoscnt scrisul, Eliade reface istoria religi Totodati, metoda oasd a omenirti a este gi fenomenologic’, intrucat orice fapt religios constituie 0 experientd sui generis, provocata de intalnirea omului cu sacrul. Aceasti perspectiva fenomenologic’ are scopul de a intelege esenta $i structura fenomenu- Ini religios, perceput simultan sub aspectul conditionatii istorice si sub aspectul compor tului omului religios. Metoda lui Eli ade sea fir morfologie a om: descoperite sunt an: izat ints-o tipologic si 0 lui religios, Faptele alizate i clasificate intro perspectiv yenerald, eu intentia de a descifia mesajul transmis de documentele religioase. Studiu! comparat al religiilor a permis filoso- falui interpretarea tuturor intalnirilor omulti cu sacrul gi, totodatii, perceperea mesajului pe eare .homo religiosus” il transmite necontenit oamenilor, inca din preistorie. Acest mesaj poate fi rezumat astfel: omul nu se poate realiza doar in dimensiunca istorica, ci are nevoie si de di unea transcendenti in care este introdus prin legatura cu sacrul. De fapt, .obiectivil central al hermeneu- licti hui Mircea Eliade este morfologia, tipologia si fenomenologia sacrului, a interpretare —_ presupune disocierea fundamentala dintre sacru cairui si profan”. Mircea Eliade demon- streai in operele sale eA sacralitatea constituie pentru cei ce o traiese gi 0 seceptd, un factor de unitate si sinteza, re sacr Deschiderea s este iner- enti conditici umane, structarii consti= ingei umane si nu este un stadia al istoriei acestei constiinte. Constiinta lumii reale si semnificative este legati de descoperirea sacrului Mircea Fliade este preocupat descopere toate semnificatiile sacre ale lumii moderne ularizate, si si puna in valoare toate rile i miturile camuflate. Filosoful considera ate debarasa de mi- ti A omul nu se p turi, pentru ca ele revin Tntotdeauna in * a viata sa intr-o forma camuflata. -“‘f) «Daca omul modem desseralizeazit | Cosmos-ul si existenta, Mircea Eliade, dimpotriva, le ,sacralizeaza” in mod sistematioy - semarea Adian Marino. De fapt, punetul de pornire gi cel de sosire in cadrul operei lui Mircea Eliade sunt identice vorba despre omul modern si de poz- itia sa fut de natura si istorie. Dar. intre punetul de plecare si cel de sosire rizontul arhai se interpune care filosoful realiza comparatia. Deoarece sacrul constitu fa insagi a constiinte: umn Jseste elementele pentru a semnificatia prin excelenta, tru omul religios, esenta precede exis- Este existentialiste modeme, conform ca tenta ristumarea — tezet ia wexistenta precede esenta Pentru Eliade, ,homo religiosus” este setat de find, de semnificatie, de care i se prezinta sub haina valorilor fundamentale. Spre deosebire de omul religios, omul modem traieste sub stipanirea deveniri, a iluziei. Cel care adopta viziunes elia- sau a existentiale diana pot analiza mai bine aspectele religioase concrete (miturile si riturile) trebuie si faci referinta: la definitii predeterminate de viziunile lor generale despre omenite. in acelasi timp, pot aprecia mai bine mani simu festirile profane ale religici.» - observa Wilhelm Dane, Daca pentru omul religios csenfialul precede existenta, ature, idealul Siu este ca tor ceea ce face sa se des: fasoare in chip ritual, si fie, cu alte cuvint, Mircea Fliade reliefeazi ideca cd sacral este 0 parte consttutiva a ‘omului. Sensul gi seranul sacral vin de la cfr, Tn tem, si nit in eteriate, in mod —constitutiy, 0 un sacrificin omul este tun om religios, ‘Omit este religios din fire gi niciodata el nu poate fi singur, datorita Faptului ed trin, in el se afld o parte din fiinta sa ‘Omul societAii traditionale este u din sacru. homo religiosus”, dar comportamentul su se in- serie in comportamentul general al omului gi astfel devine un domeniu de interes . fenom- pentru antropologia filosotie enologie gi psihologie. I| foarte vechi si diverse, Eliade a eon- Analizind forme religioase statal ¢4 dintotdeauna omul a fost de saeru, de Fina, adied a fost u shomo religiosus”, Omul arhaie twaia intr-o lume a edrei realitate mu era dati de simpla existent a lucrurilor, ef de participarea Tor la madele paradigma- tice, la arhetipuri celeste, Teritoriile. templele si orayele aveau asemenea arhetipuri.. .Centrul avea un prestigiu aparte, deoarece era un loe de intilnire a trei regiuni cosmice (cer, acest ..Centru” pamant. infern), in avusese loe erearea lumii si astiel a ei ca beneficiara fost fondata realitate: @ unui act al fiintelor transcendente Orice activitate, ritual sau chiar pro- fand isi avea modelul ei intr-o aetiune care fi conferea realitate, Omul arhaie cra caracterizat de faptul ei aves arhetipal gi para- EI inelina si tendinta de a deve digmatie. transforme orice eveniment istorie in funetie de Astiel ‘omul traditional, individualitatea umna- iste categorii mitice, pentru nd avea un caracter secundar, ea dis- pardnd in fata modelelor traditionale repetitive, Pentru cl, timpul nu era linear i iteversibil. Referitor la comportamentul lui homo religiosus” faya de esentialul care-I precede, Eliade a afirmat cd au existat mai multe atitudini: Acest fapt este explicabil deoarece illo tempore” este diferit de lao viziune re- conjinutul esentialului decis in ligioasd la alta, Aceste atitudini, insa, pot fi sintotizate int-o imitatio Dei care comport’ o revelare, o contem- plare si o reactualizare periodica a ges- 1 intermediu riturilor turilor divine py in cadrul sarbatoritor religioase. Pentru viata in toe omul societitilor arhaice, talitatea ei e usceptibild de a fi sanc- tifieald, Viata era Wlitd pe un dublu lan; se desfigura ca existent umand si in acclasi timp participa la o viatd transumana, aceea a Cosmosului, " a zeilor. Eliade sublinia acest aspeet in Tratat de istorie a religiilor: «Homo religiosus» se realizeaza simultan pe doua planuri paralele: acela al tempo- ralului, al devenirii, al iluziei gi aeela al eternitatii, al substantei, al reality Cova ce fi era carscteristie omului religios, spunea filosoful, era ed acesta, indiferent de contestul istorie in care era cufundat, eredea mereu cli exist o realitate absolut, sacrul care tran- nde orige lume, dar care, se man fest in ca si, prin urmare, o sanctified siio face reald. Omul religios crede viata are 0 origine sacra si ca existenta untana isi actualizeaza toate potentiali- titile in masura fn cure este religioasa, died in msura in care participa la alitate. In acest sens, afirma Eliade, cu cét omul este mai religios, cu atat este mai real, eu atdt se desprinde de irealitatea unet deveniri lipsite de sem- nificafie. De aict tendinja omulia dea isi consacra inireaga viasa. Hierofis: niite sacratizeazié Cosmos-ul, riturile sucratizeazi viata, Aceasté sacralizare s¢ poate obtine si inte-un mod indirect. adica prin transformarea vietii intr-un ritual”, Orice act poate deverii, asttcl, un act religios, ta fel cum orice obieet cosmic poate deveni o hierofanie. De aici poate fi dedus un aspect foarte semnificativ: orice clipi se poate in- sera in Marele Timp, iar omul poate fi proicctat in plind etenitte. In >} Iueratea Sacrul si profimul ~ 0 lucrare » bibl fundamental alia lui Eliade in cate religiozitatea este privitd ea o structurd ultima constiintei, indepen- dent de numeroasele opovitii dintre ayat cum apar el cursul istoriet ~ filosofiul sublinia ci reactualizind istovia sacri, imitind comportameniul divin, omul se insta leazd si se mentine aproape de ze died in real $i senmificativ”, Sim- bolul este eel eare deschide lumea sii ajuta pe omul religios sa aiba acces ba universal. intelegdnd simbolul, omul izbuteste si trtiased universalul. In- ant de dimensiunile spatiului stu familiar, onmul arhaie simyea permanent nevoia de a exista intro lume totald si organizats, intr-un Cosmos, .. Onn! religion mu poute sa triiasea deci intr-o hume sacrit, deourece mumai o asenrenea lume participa ta fiina. existd cu adevdrat. Aceastét necesitate reli ots exprimd 0 nestinsd sete an tologica. Omul religios este insetat de fiinta. Dac’ nenorocirea face ea omul religios sf se ritaeease’ in spajiul profan, care pentru el reprezinta nefiinta absoluté, atunei omul rel stinge. Cu cat omul este mai rel cu atat el dispune de mai multe modele exemplare pentru comportamentul $i actiunile Tui, Asadar, Fliade sustine ed ‘omul religios nu este dat, ci el se fice, apropiindu-se de modelele divine Datorité eterneireintoarceri” la izvorul sacrului si al realului, omului religios al societitilor primitive, existenta ii apare ea izbavitd de neant si moarte, Acest lueru, ins, nu se intim= pla si in cadrul societititor evoluate aict omul are 0 viziune pesimis asupra cxistentei, iar acest aspect poate fi explicat prin faptul ed atunei cand este desaerall Al, Timpul ciclic devine mantar insExist multe mijloace prin care se poate ajunge fa sanctificarea existentel: moartea initiatica, abolirea timpu- Jui profi, trairea intr-un timp si un spatiu sacru ete.. dar mereu rezultatul este acelasi: trairea pe dowd planuri. Omul religios incearcd sa se implineasea dupa imagines idealit care 1 a fost de7valuiti prin mituri, Onnul priritiv in ating un ideal religios de umanitate gi acest efort comtine _germencle” tuturor eticilor elaborate mai tirziu in cadrul socictitilor evoluate, Din compertamentul omului religios poate deduce faptul ¢@ viata intr sacru presupune metafizicd, 0 cunvastere, o sliinta. Existenta umand a lui homo religiosus” este una transparent ontologic. nu este 6 existenti inconsticnta, atat timp ciit i se permite si se uno Acest tip de cunoastere este religioasa, pentru ed se refer ci pe sine si si cunoased Lumea din eare fee parte Ja sacru sau fa flinta. Kicea esentiali in opera Tui Eliade poate fi consideratii accea ca religiozitatea este © trasatura umand definitorie, in pofida faptului ea so- cietatile moderne para fi areligioase Eliade nu eredea in. posibilitatea existentei unui om total areligios, pentru ei coboara din ,homo religiosus’ cacest om arcligios ci vrea, fie ci nu, el este $i opera acestuia, s-a constituit pornind de la situatiile asumate de stramosii si, In esenti, el este rezultatul unui proces ded acralizare», in gesturile cele mai simple ale vietiicotidiene, omul religios de tip arhaic nu este cu nimic deosebit de omul logic al mani tie’ culturale curopene. Profanul ru este deeit © noui e a omului care. estare a accleiagi structuri constitu ce il deose- inainte, se manifesta prin expresii sacre, Ceca beste pe omul areligios modern de cel arhitie este edt el Ist asuma 0 noua situafie existentiala: cl se recunoaste doar ca subject si agent al istorict si refuza orice chemare la tran- scendenta. Omul areligios nu accept nied un model de umanitate in afara conditie’ umane, aga cum se las’ ea de~ seifrata in diferite situatii istorice. Omul modern fiureste” pe sine si realizeaza complet acest ucru doar in nvdsura in cate se desaeralizeaza si desacralizeazi lumea, Totusi, omul care a optat pentru 0 viafa profana nu reuseste sa 1a orice grad de desaeralizare a tiunil ar fi ajuns aboleased total comportamentul religias. Pand si existenta cea mai desacralizatd pastreaza incét wmete unei valorizart intr-o asemenea lume, in care sensul revelat, omul religioase a Lumii” Vietii nu mai poate {un fenomen religios tor de sens. Astfel, orice fapta devine unicul factor er: bun’, orice operii frumoasa orice adevar descoperit poate conferi sens existentei umat nate observa foarte clr um Eliade incearci si ajunga la germenii discursulu etic, adied la motivatiile religioase ale existentei Singurele .obsesii” ale omului religios sunt ontologia si tueze in inima onticul: prin tot ecea ce face, el vrea sd se Modalitatile « situatia realului re amul valorizat prin religios a sain Univers. constituie ontologia athaicd”. Eliade era de piirere e& aprofundarea ontologiei arhaice nu ar folosi doar istoricului religiilor, et ‘ar fi utili metatizicii si antropologie! filosofice. Omul este structurat drept ceva ce teanseende Lumea, Omul este sacrul in fiinta sa data inainte, dar nu eronologie, et anto- logic. in practic’, faptele lui ,Jromo religiosus” sunt dictate intr-un anumit fel de nemurite, de dorinta vesniciei, de sper= ania int-un viitor, Pentru ca vrea sa stea Hingd izvorul fi citate: omul se di de 0 parte pe sine, deei ister r sa si priveste in viitor, care se afla cumva prezent in toate optiu= nile sale fundamentale, Aga cum bine observa Juan Martin Velasco, «opera lui Eliade re da, ca putine altele, guste pentru sacru. Ea veliefeazt denmitatea si coerentt tui homo sociologice sau teologice, religiosus” si descalified teortile grabite spre desacralizare, Cunousterea religiilor oferitd de opera tui ujuta Ja extinderea atitudinié ecumenice Eliade me pune in fata inreadinti religioase a tunuror tradipilor yta univer salitayit proiechulud mannttor al tui Dumnezeu. De aceea, el ne ingdduie si privim et alti ochi fenomenul crestin insusi. revaloricdnd in acelast timp colvlalte religii». Personal, gasesc ideca imposibilitati exisiente’ unui om total areligios menita si mai dea o sensi umanitatii, Umanitatea mai poate, ined aspira ka mantuire insusi filosotul afirma la un moment dat: . Pragedia vieyi mele se poate reduce la aceasta formula” sant un pagan claste, care incere s@ md crestines. Pentru mine, ritmurile cosmice, simbolurile, semnete, magia, erotica ~ exist mat moult si mat imediat” decat problema mantuisti, Dar cea nai bund parte din mine am inchinat-o acestet probleme, Jara sa pot face un singur pas nainte.” La acuzatia adust de cdtre Emil Cioran 64 pune toate credintele pe acelasi plan fari a adopta vreuna, Fliade rispundea Cred ed Cioran nu a infeley niciodatii a a iubi si a te strddhi sib ingelegt alte religit n-are nimic dea face en propria mea experienta. El nu crede ed as fi un om religios fun bun erestin, ceva ce, de altfel, ntei nu pretind cd sein, tocmai pentru ed en mé intereses de toute postbilitarrle experientet religioase. Pentre el, asta inseamnd si te portt ca un savant. Niei pe departe! Savaniul ia documentete, apol incepe sé le judece din punct de vedere sociologic psikologic, antropologie. Ceea ve eu, un, nu fac”ma striduiese sd injeleg, dar mu ea un ork entalist sau indianist, ew ma interesez de toute posibilitiile experientei religioase.Pentru el, asta inseamnd sa te porti ca un savant, Nici pe departe! Savantul ia documentele, apot incepe sd le judece din punct de vedere sociologic, psigologic, antropologic. Ceea ve eu, unul, nu fc. Fu ma straduiese sa inteleg, dar nu ca un orientalist sau indianist” Putem afirma, asadar, cu certitudine, ¢@ Eliade a vrut si a reugit in acclagi timp sa prezinte fenomenul sacrului in intreaga sa complexitate, mu doar in ceca ce comporta el ca irational. Mircea Eliade a fost interesat de sacru in totalitatea lui, Istoria religiilor, de la cele mai primitive pana la cele mai elaborate, fe constituita din acumularea de hierofanii, din manifestarile realitatilor sacre. Intre cea nai clementari hierofanie, de exempla, manifestar sacrului intr-un obiect oarecare, o piatrd sau copac $i suprema hierofamie care este pentru omu: crestin intruparea lui Dumnezeu in lisus Hristos. nu exista solutie de uitale, deoarece totdeauna se petrece acelayi act misterios, si anume, manifestarea a ceva total diferit, a unci realitati care contin nu apartine lumii noastre. in obiectele care sunt integrate in lumea noastra, cea profana. Problema Occidentului modern pe care o semnaleazi Mircea Eliade este ed omul care-i apartine se simte stingher in fata anumitor forme de manifestare a sacrului Lui ii este greu si accepte ca pentru anumite fiinte umane sacrul se poate manifesta in pictre sau arbor. Dar, piatra sacri gi arborele sacru nu sunt adorati ea atare, ci pentru cd sunt hicrofanii, peritru ci arata ceva ce nu mai este nici pia Pentru cei ce cunose o experienta religioasa, natura sed . Cosmosul, in totalitate, poate deveni act . nici arbore, ci saerul Juie ca sacral- Intreaga este susceptibil itate cosmi © hierofanie. Opozitia dintre sacru si profan este foarte des tradusa printr-o opoziti sau pseudo-real. Este in firea lucrurilor ca omul religios si doreasca profund si fiinteze, si participe la religios si doreasea profund sa fiintz participe la realitate, si se satureze de putere.Omul arhaic nu traia sub vremuri, terorizat de istoric. Ela sistat timpul profan (omogen, istoric, liniar, ireversibil) in inlocuindu-I cu unul structura diferit intre real si ireal timpul sacru (¢terogen, transistoric, cireular, reversibil) Mircea Eliade era de parere ci pentru intaia oari iudaic yi profetit evrei au valorizat istoria, ajungand si depiseas conceptic care asigura monoteismul viziunea waditionala a ciclului oricdrui lueru 0 eterna repetare ~ descoperind, Evreii au fost |) primii care au descoperit semnificatia istori Epifanic a lui Dumnezeu si aceasta conceptie a fost in acest fel, un timp cu sens unic reluata gi aplificatd de crestinism. Pentru erestini, timpul este real pentru ed are un sens: Mantuirea Filosoful a fost acuzat in mod aburiv de uni exegeti ca a fost animat de conceptii anti-semite (de fapt, anti-iudaice) atunci cand a afirmat despre iudeo - crestinism ed a modernizat omul, inventind o istorie liniard si desacralizdnd lumea. De fapt, erezul lui a fost acela ci doar .crestinismul cosmic” specific socictitilor taditionale gi mentalitatilor p folclorice din E ropa orientala (in mod special, din spatiul romanesc) reuseste sa neglijeze clementele istorice ale cregtinismului, insistind asupra dimensi- unii Tilurgice a existentei umane, Parafrazandu-I pe Petre Tutea, conchid c& Filosofia lui Mircea Eliade irebuie gandita in triunghiul Dumnezeu, om si . in care saerul este elementul principal. Pen- natur tru filosoful Mircea Eliade, dupa cum am mai spus. satura mana definitorie religiozitatea este tr «Drumul drept al lui Mircea liade este expresia unet personalitati care ilustreaza ideea de vocatie. Oumenii seamana prin suferinta limitérii, prin mis- carea lor intre ei yf natura, intre ei insist gi intre et si Dumnezen: prin hoali, vicii, batrénete, sete de ferivive si moarte si se deosebese prin implinire nu esential, dac-i raporiam la Dumnezeu. Implinifti religiost .seaman& eu toata lumea". eum spune Chesterton despre oamenii exceptionali. de rangul intdi, Mircea Eliade este un om religios implinit» Profesor Nicoleta Caulea ~ Popescu Bibliografie: ]. Badilita, Cristian; Barbaneagra, Paul, .Mircea | Editura Eehinox, Cluj Fliade. intalnirea cu saerul Napoea, 2001 2. Eliade, Mircea. ,Sacrul si profanul”, Editura Hu- manitas, Bucuresti, 1992 3. Eliade, Mircea, ,,Tratat de istorie a religi jor, Ed- itura Humanitas, Bucursti, 1992 4, Mircea, Corneliu; Lazu, Robert (coord.), Orizon- tul sacru”, Editura Polirom, lasi, 1998 5, Tutea, Petre. .Mircea Eliade”, Editura Biblioteca Revistei Familia, Oradea, 1992 6, Oigteanu, Andrei, .Religie, politic’ st mit despre Mircea Eliade si loan Petru Culianu”, Editura Polirom, lagi, 2007 Texte— Credinta, nddejdea si dragostea Dedic acest articol memoriei parintilor mei, Vasile si Matrona, precum si memoriei surorilor mele, Olga si Elisabeta. Dumnezeu sa-i odihnease in cele ce urmeaza, vreau sd relatez eum, prin eredinga nidejde si dragoste. am reusit $4 depisese momente yrele din viaga mea. Era adoua zi de SE. Pasti, luni. 7 mai 1945 12ani, Dupa ce am Iwat masa in familia noastrd Formatd din sate membri, am cerut mamei voie ea dupi-amiaza si mii joc en copii de pe ulita iii dau voie, dar si nu cumva sf te joci eu focul! — m-a avertizat mama pared presimtind ceva —Neam si ma joe, mama... fn buzamarul meu, insi, era un obiect \ducdtor de moarte: 0 caps renada pe care mi-a vandut-o un vidigan mai mare, care se ocupa cu acest ,sport periculos, Tragedia inevitabila sa produs. Incerednd sa arune in apa Lacului Ciuperca aceastd capsd de #renada (introdusi inir-un tub de cartus), aceasta a fficut o explozie putemnicd, arunednd la pmant cei patru haieti care erau in jurul meu. care, socati $i speriati. au fugit care tncotre Palma mainii stangi in eare s-a produs explovia era complet zdrobitd, doar citeva osigoare ale degetelor mai atdnau aaveamn multe rini provocate de schije rezultate in urma exploziei iar singele din mana stinga curgea siroaie. in acel moment m-a euprins o imensi durere sufleteasc’ care cra incomparabil mai mare deeat durerea rinilor provocate de explozic. Mi-am dat scama e% am gresit enorm in fata mamei mele pe care nu am ascultat-o si deei am gresit i in fata tui Dumnezeu... Am realizat ed sunt ultimele clipe ale vietit mele Cu sufletul plin de durere, pe care am prieinuit-o mi mele, frajilor si surorilor mele, am ridieat ochii spre cer, amt Bieut semnul crucii si am spus: .Doamne, iarti-mi! Doamne, iartd-ma! Doarnne, iartd-mi” O putere nevazutd ma silea SA ma ayez pe pamaint si sd smi intind. Dar eu in mintea mea am spus: Nu! Nut... Nu trebuie sd mi agez, trebuie si merg edt mai pot de departe spre oras. Am ajuns pe sirada Vietoriei, si acolo nemaiavind putere, m-am ayezat, cu mina 7drobitd si plina de singe, pe nistetrepte ale unt clidiri veehi care acum nu mai exist unci minune mare se feu, Dumnezeu mi-a trims ca salvator pe ,Samarineanul Cel Milostiv™. niadev a aparut ‘un om cu 6 caruté trasi de un cal, m-a luat in earuia gi repede mea dus la pital... Aeestut ,Samarinean”, céruia it port o vegnicd recunostinga, nici acum nut sti numele La spital mi s-a amputat palma mini sting Dupa interventia chirurgicald, cand m-am trezit, era coapics mamma evs ling mine's peclea pe pal, Inacel moment eu ‘aiuram, La un moment dat, am vaizut cum din intunericul de afar al nopti prin fereastra de sus, salonulu, a itrato pasare neagr, turiasi, eu aripile intinse, se tira pe tavan... Eu, speriat de aceasti pasire, am spus mame ~ Mama, goneste aceast pasdre neagr de mine, goneste-o! goneste-o! = Unde este pasirea, nt-i nici o paste! Stai linistit Pasdirea neagra, uriasd, incet, incet se apropia de mine Cred c4 acea pasdre era moartea mea care urma si Atunei, mama a feut semmul cruci, a Spus disparat ea prin minune ent al viel, a aetionat puterea care se apropie in acel mo ubire a mamei | mourtea, si m2 readus la via, fide Dumnezeu, care prin erediny De ac nemarginita mamet mele port o recunosting ! care, prin eredinta si iubire, mi-a dat o noud viatd (Dumnezew s-o odihneasea!) Un alt moment de cumpaind din viata mea a fost antl 1957, Din eauza conditiilor materiale g1 it si m-am imbolnivit de plimani si reumatism poliarticular, Am fost internat a Spitalul studengese din Strada St. Eeaterinane.7, din Bucuresti In aves perioadd se fivea educatia ateista cu filozofia ei rmaterialisté, In aveste conditii multi din student printre eu, am cam uitat de Dumnezeu. Cu tot tratamentul ficut, boala nu trecea, ha mai mult se agrava.... Cativa sturdeti au decedat. Am stat aproape un an in acel spital si, neajutorat de nimeni, eredeam c& nui Voi mati fest iu. Atunei mi-am amintit de Bunul Dumnezeu, earuia -am eerut ajutor din tot sufletul meu, $i Dumnezeu m-a ajutat, Am jucat la loo gi am edstigat o suma de bani in valoare de 1.243 lei, et un salari medi de atunci. Cu suma de 400 lei am cumparat un medicament fianjuzese, similar eu cel al nostra, dar incomparabill mai bun, ast- {el inet into saptamainai m-amy vindecat gt am st ieyit din spit ineat medicti ay vazut vindecarea mea in ultima saptamana ca pe tun miraco! Din accasta istoric putem si invitim ef, de cate ori ne aflim in situatié disperate, s8 eerem Bunului Durnnezeu, din tot sufletul i din tot eugetul nostra ajutor, si Fl ne va ajuta Eu ered ed pe fiecare dintre noi, la nastere, Dumnezeu ne inzesteaza cu multe virtuli, printce care credinfa, nidejdea 51 dragostea, Sunt extraordinare, adevarate bijuterii flozofice, cele opt versete ale SE. Apostol Pavel din I Corinteni, cap. 13 (1-8) Citez doar un singur verset Si de ay avea darul prorociei si tainele toate Le-ay cunoaste, $i orice slim(a, si de ay aveu atita eredint’ inedt si mut si munti, iar dragoste nu am, nimic mu sunt!” De aceea, trebuie s4 pastrim virtutea dragostei, pentru 4, ffir ca, sufletul nostru intra in inchisoarea egoisrmulti, a singuratati Am fost profesor dle matemativa la Liceul Am iubit matematica pentru ci este stiimta adev matematici nici o afirmatie nu este acceptata decdt daci este demonstrata, Matematica este un instrument de eunoastere pri care putem afla structura atomului sau s prevedem peste secole cu o precizic de ordinul secundelor cand va avea loc 0 eelipsi de soare, Dar nu trebuie uitat faptul e@ intelepeiunea de a utiliza matematica este dati de Dummezu. in Psalmul 50, in versetul 7, se spune: ,.Céi iatd, adevarul ai iubit, cele nearitate si cele ascunse ale injelepetunti Tale, mia anittat mie”. Pregitirea mea de specialitate de fapt este un dar al profesorilor mei de liceu. Adam Raileanu, Cralov Vasile, Gale Nicole, Mandita Grigoreseu, precum si a vestitior daseal iniversitari acad, Miron Nicolescu, Victor Vilcoviei, acad Griyore Moisil, Nicolae Teodorescu, Caius lacob, Halanay Aristide, cirora le pisirez 0 Vie si pioasa recunostin ‘Am predat clevilor meu matematica cu dragoste yi sult Elevii mei nu erau stresati de acest obiect, intre mine si elevii mei se stabilea 0 relatie sulleteasca, o punte de legaturd telepatiea. Mi bucur ci in cariera mea de profesor am putut si dau o parte din dragostea pe care am primit-o de la fostii mei dascali gi elevilor mei. demnadejdet pra Haret™ urilor. Tn Profesor Isac Moisey i"- | Despre personalitatea domnului Dan Puric se pot spune foarte multe lucruri, toate deopotriva de importante: este actor, regizor, profesor, conferentiazi prin fara si marturiseste depste Cine suntem” ca neam, Aspectele personalitiii sale pot parea diferite, insa toate converg citre calitatea de marturisitor. In vremurile pe eare le traim, vorbi marturisind despre fiinfa, demnitatea si identitatea national presupune un act de mare curaj. Inseamnd siti pistreziverticalitatea coloanei vertebrale, respectarea morale crestine sau asumarea riscului de a pirea mistic, patetic sau patriot. $i nu-i asa, de ce ai risca toate aceste: Doar penint a-fi apara identitatea de roman si de crestin, near merita efortul. Sunt desigur ironic la adresa celor care at fi impotriva a cea ce este si ceca ce face dl. Dan Puric, asumdndu-mi si cu un foarte mic rise. Sunt convins’ insii ci meri in urmatoarele cateva randuri voi incerca si conturez vag si modest, in calitate de om si de profes imteresat de ceea ce se intimpla in cultura si spiritualitatc. romaneasc’, propria perceptie asupra _personalitatii domnului Dan Puric. in ultimii doi ani l-am remarcat constant, dar nu foarte des in cadrul emisiunilor televizate. Stiam ci Dan Puric ¢ un gen aparte de actor si de regizor, nu-l vazusem niciodata, desi mi-as fi dorit. Or, in cadrul acestor emisiuni eam cunoscut intr-o alta ipostaza, la inceput surprinzatoare pentru mine. Vorbea despre moralitate, identitate, despre ortodoxie intr-un cuvant despre esenta spirituli a neamul romdnesc incercénd 0 ,,toaletare”, 0 curiitire a stratului gros de imoralitate, indiferenta, hedonism si nesimpire remarcabild la multi dintre noi Discursul siu este adesea dur si intransigent Foloseste cuvinte acuzatoare precum imbecili, cretini, securigti, cAldi ete. Daca nu-t asculfi pana la capat, poti fi deranjat. Daca n-ai si t 0 bruma de verticalitate si nu esti ‘crestin practicant, nu poti intelege. Dan Putic explici aceste cuvinte au rolul de a trezi, de a atrage atentia si nu de a jigni, asa cum cuvintele Sfintului loan Botezitorul - »pui de niparci” aveau acelasi rost. Treptat, incepi sa infelegi si si-ti dai seama ee face Dan Puric. Incearcé si ne trezeascd la viata constiinya adormiti, si ne determina sa reactiondm si si facem ce fac si el: sa ne reconstruim propria fiinti, redescoperindu- esenta roméneasci si erestind. Sa nu mai acceptim mitocania, grobianismul, manipularea sau violarea intimititii noastre ca neam de cate straini. Sa nu-i tolerim pe hoti, pe tridatori, pe politicienii corupti sau pe mincinosi si pe securisti, ci doar, cel mult, si-i ingiduim o vreme dandu-le timp s se indrepte. in vara anului 2008 interviurile si conferintele hui Dan Puric au fost adunate intro carte intitulata Cine suntem”. Citind-o cu atentie, am descoperit un Dan Puric cerudit, un om care este credincios si religios in acelasi timp: Care-i cunoaste bine din carti sau personal pe toti marturisi- torii neamului acesta, care i-au fost modele; Dumitru Staniloae, Petre Tutea, Parintele Arsenic Boca, Parintele lustin Parvu, Valeriu Gafeneu, Nicolac Steindhart gi ata alii. De asemenea, este un bun cunoscitor al Evanghelici, al Patericului si al Sfintilor Parinti, dar si al filozofiei si literaturii europene si roménesti. Un vorbitor care stie ce $i »Matur poteca spre biserica” 2 cénd sa 0 spuni aducfind argumente incontestabile. II poti contesta pe Dan Purie, dacd vrei, nt-i poti contesta pe Sfintii Parinti Pe data de 18 octombrie Dan Purie ne-a oferit bucuria de a-l vedea conferentiind si la Tulcea, la invitatia ASCOR, Sala teatrului Jean Bart” a fost neinespitoare penru oamenii domici s vada gi si asculte o personalitate pe care, ca gi mine, o percepuserd ca fiind diferiti de tot ceea ce se poate vedea in mass-media, Dan Pur marturiseste in cartea sa ca ,, eu métur poteca spre Biserica exprimandu-si prin aceste cuvinte modestia gi faptul ed el nue decat un mijlocitor pe care Dumnezeu -a ales pentru a ne apropia pe noi, cei multi, de Biseris Uneori este necesar ca apropierea de Bisericd a oamenilor sa fie determinata de cineva care nu ¢ preot, de cineva care intelege ca a fi bun crestin nu inseamna doar a merge la Biserica, ci inscamna sa ne manifestdm in calitate de profesionisti, de alegitori sau de cetateni ca niste buni crestini, Ce inseamna accasta? Inscamna si-ti marturisesti identitatea, si-{i manifesti cuviinia $i ingaiduinta, dar sisi iei atitudine atunci cénd trebuie. Dan Puric arta in discursul siu ca indiferenta este inacceptabild in vremurile pe care le trim, De accea, explicdnd, a relevat ingdduinta este un dar al dragostei. ingidui pe cineva atunci cind gregeste gi, in spirit crestinese, ai ribadare asteptind si se indrepte, daca doar il tolerezi, nu fei decdt sA-{i manifesti indiferenta fata de oameni ‘Ascultindu-i vorbele in timpul conferintei, am simtit lucrarea lui Dumnezeu prin lumina si bucuria sufleteascii pe care dl. Dan Puric ni le-a transmis tuturor celor prezenti La sfargitul intalnirii, patronati de Prea Sfintitul Visarion, episcopul Tulcii, am avut revelatia dea intelege cd tot cea ce spune gi face, neobosit dl. Dan Puric are drept motivatie dragostea de aproapele, Ne-a ingiduit pe toti, gencros, $i a rdspuns fa toate intrebarile si, de asemenca, ne-a dat tuturor autografe. A doua zi, lam vazut in spectacolul ,,Vis". A fost, din nou, o revelatie. Ins& despre calitatea de actor a d-lui Dan Puric poate voi serie cu alta ocazie. Rostul acestor putine rinduri ale mele a fost acela de aa consemna prezenta in randul tulcenilor a unei personalitit special si, in acelasi timp, de a anunta aparitia eartit Cine suntem”, carte pe care mi-as dori s-0 citeacd si si-i injeleagi menirea edt mai multi dintre noi Profesor Mariana Smolei , 4* Yiolenta in familie - tabu sau realitate O tema a prezentului cu care se confrunti toate societitile, necesitind o luare de pozitic la nivelul intregului corp social gi dezvoltarea unor strategii de vestigatic, prevenire gi control, este violenta umani subiect mult discutat a devenit familia, iar cercetitorit din stiingele sociale au acceptat idea schimbi structurii si valorilor ei, ca gi degradarea climatului de securitate si refugiu cu care este asociaté in mod traditional, aceasta Asadar, violenta este 0 realitate multidimensio- nal ce poate fi abordata din perspectiva: istoriea, sociologica, biologicd, antropologic’, psihologica si mat ales religioasa. Din perspectiva psihologic’ violenta se mainfesta cu diferente culturale in toate socictitile Agresivitatea este folosita ca mijloe de struc- turare si de reglare a relatiior de putere in diverse spafit publice - institutionale ori nu - si private Agresivitatea umand are lun spectra larg, putind fi orien- ati in mod direct impotriva celuilalt, dar si in_mod indirect, impotriva unui individ sau a unui grup. Formele acestea au in comun faptul cf se rasfrange asupra semenilor, motiv pentru care se ajunge la indepartarea sau supunerea fata de cel care agreseazi In numeroase tii, violenta este 0 problema a prezentului, avand in vedere cresterea criminalitatii la diferite niveluri sociale. Violenta social ca si cea interpersonala reprezinti argumente serioase pentru claborarea unor programe educationale, pentru promovarea constientizarii acestui fenomen, pentru mijloace non-violente de interactiune si reglare a vietii sociale. Conflictele datorate siraciei, lipsei de educatie gi informatie ori prelucrarea unei informari eronate, genereaza contexte de viati privati in care violenta ¢ un compor- tament tolerat, aeceptat, fiind asimilat de copii prin imitatic si reprodus ca modalitate fireasedi de comporta~ ment. interpersonal. Victimizarea produce modificari psihologice de o rezonanti ampli, dificulati de relationare, disfunctionalitati ce-si pot pune amprenta _asupra dezvoltarii intregii personalititi. in conditiile in care familia se dovedeste a fi pentru copii un mediu muit mat periculos decit strada, avem explicatia de ce una dit modalitatile de aparare, a devenit fuga de acasi, violenta fiind deseori invocati de etre copii strizit care au fost agresati in diverse moduri (de la abuzul sexual. {a cersit, $.a). Copiii acestia au suferit toate formele de abuz—de la neglijare si bitaic la exploatarea economic’ si sexual = strada devenind astfel un loc rece, insii un loc de refugiu, Din statisticile romanesti reiese faptul cA violenta se invata in primii ani de viata, in copilarie, modelele tale avand prestigiul inceputului Spatiul privat al niliei a devenit centrul de interes al societatii civile privind cu neliniste ceea ce se fa si justitici, societa petrece intrun spajiu care ar trebui si fie un loc de refugiu si securitate psihologici, pentru cd efectele au costuri sociale enorme. La nivel international este garantat dreptul la Viatd, integritate fizicd si psihic’, ins realitatca este reflectia cruda a lipsci de eficient& a mecanismelor nationale, precum si a perceptiei deformate a opiniei publice. Familia are un rol foarte important in socictate, si anume rolul de socializare, ea trebuind si dea copitulut un anume standard valoric precum atitudini de aderare 1a diverse valori sociale, Orice perturbare in interiorul familiei sidin picate in aceasta perioada violenta domestic’ este in Crestere, are efecte importante asupra adaptirit sociale a copilului. dar si asupra structurii sale de personalitate, Structura familiala este afectata in prezent de numarul membrilor sii, de capacitatea educativa a parintilor, de posibilitatile reduse sau inexistente de subzistenti, ete ocializate se reduce tot mai mult, cocziunea din cadrul acesteia find din ce in ce mai scizuta. Copii simt din ate foarte acut starea de incor dare dintre parinti, de cele ma multe ori fiind simpli martori, dar si victime ale abuzurilor, intr-un mediu care se presupune ci ar trebui si le ofere siguranta si posibilitatea de asi dezvolta 0 personalitate armonioasa. Pe Tanga o serie de abuzuri pe care sunt obligati sa le indure, copiti sunt lipsiti de supraveghere si interes din partea parintilor, Sunt familii la periferia societati, care igi implicd copii in activitayi infractionale (cersit, prostitutic), imprumutandu-le percepte morale, contrare eticii sociale in concluzie, pentru a avea indivizi apti din punet de vedere al adaptirii sociale trebuie s& actiondim in sensul de a oferi tuturor posibilitatea de a-si dezvolta 0 personalitate armonioasa, si reusim prin diverse mijloace si aducem imbunatatiri mediului familial destul de avariat in perioada actual, in mod cert trebuie si existe o solutie, alternativa, iar aceasta este calea iubirii. Prin iubire putem sine desivirsim chiar daca nu am ajuns nici si invaim sd citim, Prin iubire ni se descopera tainele integului Univers si ne desivarsim sufletul. Investiti mai mult in jubire pentru ¢& profitul © garantat si e foarte mare. Cunostiniele se perimeaza — ce se studia acum 100 de ani a fost depasit sau chiar invalidat, insa iubirea creste in valoare. in Evanghelia Sf. Luca, lisus spune: "Fili milostivi cum si Tatil vostru este milostiv’. Ce inseamna a fi milostiv? ~ a se trata bine pe ‘ase sine, a avea o inimi pentru lipsd si nevoie, Expresia trata bine pe sine” este o expresic a milei care la Sf. Ev. Luca, dar si la Sf. Ev. Matei (Mili voiesc si nu jertfe) caracterizeaza persoana lui Hristos. Aceasta trebuie s fie atitudinea crestinului, dupa cum spune lisus: “Iubeste-l pe aproapele tau ca pe tine insuti”. Este clar faptul c4 nu pot iubi pe altul daca nu ma iubese pe mine insumi. Crestinismmul nu vesteste agresivitatea ci iertaren Psiholog Monica rantLA DUMNEZEU TOATE SUNT CU PUTINTA Goan tis iematare un frnesapaceecTh portend, Sarbatorile erestine, apoi zApada si strilucitoare, mirosul de cozon impodobit cu beteald, colindele care vestese Nasterea Domnului fisus Hristos, sunt adevarate si unice perle erestine Tama?! inseamnd acel ,farmec stant", cum spune marele nostra poet Mibai Eminescu, si emand multa poczie si bucurie Laaceste bucurii ma gard, pe un peron, Dat, iat vine trenul si ealdtorii se pun in migeare. Da...aga este gi viata 0c finta finali-la Dumnezeu, imparatia Cerurilor. Insa. px atunei, ne bueurdm de fi minune in parte: de 6 loare, de un zimbet cald si binevoitor, de insigi existenta noasted pe acest pamant, Stiu cd minunile nu se pot explica, nu pot fi intelese pe cale rafionald, Trebute sa ai credinta si, pur gi simpla, te bueuri de ele prin impar cucle. sti religie, care sunt si cle © se asteme in straturi albe wi si cetind de brad indeam in timp ce ma aflam noast torie care are 0 in asirea de la orele de minune dumnezeiasei, ca ‘atunei edind la ineeputul orei ne rugim, si, faptul ea exist o cu chipul blind al Mintuitorului, Dumnezeu este prezent la ori, ne asculta gi ne primeste. Mai mult, El ne Invatd prin profesorul nosiru pretutindeni, chiar gi aici in tren, Cu aceste ginduri, ocup loc intr-un compartiment, Alituri se ageaza alti doi cilatori, unul dintre cierapreot. Ceca ce mi-a atras atentia 2 fost, wtait haina, dar mai ales chipul sau peste care stipanea 0 liniste desavargita precum gio privire limpede. Cclilalt cilitor parea preocupat, nelinistit chiar nerabdator uneori cici il intreba bruse pe pit - Eu nu am putut accepta niciodata teoria erestind care se refer la Nagterea Domnului, Nu am inteles gi nu pot infelege nici acum minunea care s-a petrecut atunei Cum oare Maica Domnului L-2 ndscut pe Mantuitorul Hristos fra durere si fart nici o stricdeiune?! Stiu e& dumneavoastrd la predied spuneti ei trupul Maicii Domnului a rdmas neatins de pacat, atat inainte de Nastere, ct si in timpul Nasterii si dup ace. - Drept afi spus. La Durmnezeu (oate suit cu puting Nagtere Domnuluii este o minune, care nu poate fi cuprinsa ae ci Dumnezeu este un te Minunea din tren 2s ~ cu mintea omului, Dar, priviti ta lumina soarelui, care deyi ajunge la noi prin ind, cildura tui ne este. Tot asa si Hristos a treeut prin trupul sfint al Nascitoarei de Dumnezeu, fird s-1 strive, far noi, la rindul nostru, il putem primi pe lisus, in sufletele noaste. Domnul accla nu a spus nimie, pret de cateva n cil se Intémplase ceva in sufletul sit $i se gindea cum o minune ati intr-un tren at reastrd, inchisd inc: minute, set de mare se poate intimpla dit de mic Oana Denisa Spitaru, eleva cls, a X-a Grupul Scolar Liviu Rebreanu” Balan, DREAPTA EDUCATIE Intro scoa lan marginea nui oray. era profesor foarte iubit de copii Totdeauna, domnul profesor avea grija de toti nd si-i invete eat mai multe, Dar, into zi, copiti au observat cit unul dintre colegii lor fura si lau pirat imediat profesorului, Acesta, ins, nu 1-a pedepsit pe fiptas. Dupa cateva zile, hotul a furat iar, dar a fost prin imediat. Nici de aceasta data, domnul profesor nu I-a pedepsit, Cind acelast Iueru ara de un elevii incere intimplat si a treta iva baieti s-au dus ta | profesor si se pl spus! = Acest coleg al nostru fara mereu, Nu este bine ceea se intimpla yi vi rugim sa-1 dat imediat afara din scoala, altfel plecdm noi ~ Neat 1 dau afara, Daca vreti, puteti plec tot , dar eum este posibil si renunfati atat de usor la noi toti, © Privindu-i cu. blande atat de mirati de acea! = Voi stifi, deja, ce e bine si ve © rau, Da in lume, cu siguranta c& ati sti cum si vai purtati, nici nu mi indoiese! Daca, insd, cl ar pleca de aici, dintre noi, ce ar face? Asta de ce nu v-ati intrebat? De ce v-ati gaindit doar la voi? Credeti ca dae furd, va fi mai bun? Daca aici, intre noi, el nu stie cum e bine si te porti, ce va face cl m ascultat mereu? e, profesorul le-a explicat neagteptata situatic elevilor pleea sai daw lume? Asa cd, indiferent daca voi ramaneti sau plecati, el va sta in continuare aici, iar eu voi avea gnija sa se schimbe sis devind un om bun. lar atunci cand va dori si el acest lucru, cu siguranta ca dintr-un hot ocolit de colegi, va deveni un copil apreciat $1 iubit de toti cet jurul sauCand a aflat despre cele petrecute, impresionat de but profesorului atea 1, baietelul, care pana atunci furase si le pricinu necazuri celor din jurul s atten a promis cd se lasa de furat, Si s-a tinut de cuvant, fiinded - aga cum spusese si domnul profesor - de data accasta EL era cel care dorea din tot sufletul si fie mai bun, POVESTEA GHIOCELULUI © legend despre originea i dupa ce a fost Eva ghiocelului spune alungata din plingea, Un inger a venit si o mingaie. De la alungare, nu mai inflorise nici o 1 cdea fara incetare, $i cum fi vorbea ingerul Evei, acestaa prins un fulg de zapada, a suflat peste el si astfel a apirut primul ghiocel pe pimant. Floarea a inflorit si speranta. In Germania exi legendii a ghiocelului Cand Dumnezeu a toate Iucrurile pe pamant, El a rugat apada si meargi la flori si sa ia putind culoare de la ele, Una dupa alta, florile au refuzat, Atunci, foarte al un ghiocel i dea putin din culoarea sa, iar rai, stitea $i re, dar zApada s-a_ nascut a alta ficut at, Zapada a rus ghiocelul a acceptat. pada il Wi recompe infloreasca primul. STIATICA, Multi ani la rind, ghioeeii se uscau si se transportau in magazinele curopene din Tureia, Calugarii_ au adus in Anglia bulbi de ghiocei de la Roma si au fost primii care i-au plantat in jurul veehilor manastiri Din aceast cauza, ghioceii au fost cunoseuti ca “flor ale bisericii™ Ghiocelul simbolizeaza spe~ ranta gi puritatea in limbajul forilor. iNTELEPCIUNE Se spune despre avva Pimen ca ajunsese la o intelepciune foarte mare, intrecéind pe multi prin harul ce il avea. Multi alergau la Sfintia Sa, ca. Si primease binecuviimare si sfaturi pentru viati Find intrebat, odata, de rostul cuvintelor, ee sens au ele in viata, avva Pimen a zis: Mai bine viata fird cuvinte decat cuvinte fara viata, IMPORTANTA SFINTEI LITURGHII Pe avva Moise il intrebi odata un crestin: ~ Care este cea mai important faptd pe care 0 poate face un crestin? Atunei avva a zis: ~ Cea fapta este si participe cu smerenie: gi mai importanta credinti la sfiinta jertt’ fard de singe a Domnului Hristos, adied la Sfanta Liturghie VIRTUTEA RECUNOSTINTEL Laavva Amina vine ucenicul i vorbeas si il roaga si despre linistea sufletului gi despre “=P iertare gi iubire in Dumnezeu | Atunei avva fi spuse’ - Sunt multe ispite in Jumea de avi, dar ca sa le depasesti, prin ajutorul lui Dumnezeu, trebuie si-mi urmezi sfatul: Celui ce-ti face bine treee-i numele pe o tablita de argint si s-o ti mereu in chilia ta, iar celui care ti-a ficut un rau mergi la malul marii gi serie pe nisip numele lui Afi torul Lau si a fi iertétor fara recunoseator fata de inet de dusmanul tiu sunt faptele cele mai placute la Dumnezeu PREZENTA SFINTILOR N VIATA NOASTRA Niste tineri_ merg lao Mandstire, afldind ca acolo trtieste avva Macarie, unul dintre oamenii placuti lui Dumnezeu. Ajungand la ayva Macarie, nvulte intrebari saul grabit si-i pun: despre viat Unul dintre tineri tacea mereu. La un credinta si rugaciune, moment dat, ava Macarie i se adreseaza voind si 4 raspunda la vreo intrebare. Tanarul fi ise - Imi ajunge, parinte, si te privese, s@ vad ci existMono: ,,Nici un om nu e: Se vorbeste astiizi tot mai mult oballizare gi lumea se teme de tnt natiuni, grapuri constituite pe baza unor idei sau interese — se tem de distrugere de anihilare in intregul, care tinde si devina lumea de astiizi, Ne trebuie doar pujing atentie s& observa gi si ne despre ea pentra J oamenii traditional observam ci nu suntem separati decd in inchipuir de ceilalti. Suntem fiecare parte din tot. il formam alituti de ceilalti si cred ca ceea ce trebuie si facem eat mai repede este si constientizim pe deplin aparte- nenfa noastra la lume, la Tot, si de inevitabila si a noast interactiunea _noastra continua cu reste! lumii $i tu, omule, tinere, faci parte din lume gi contribui prin existenga ta la viata si catitatea lumii Ta, deci, seama, priveste in tine si in jurul tau si sd te cunosti, si te elegi humea injelegi. s cunosti si s& cu problemele ei, citi vei vedea reped ci problemele lumii sunt si problemele tale, ndzuintele tale, drepturile tale datoriile sunt si ale lumii din care fae parte, $i amunci cand ifi cauti un loc potrivit gi cat mai comed in viata gi in lume trebuie s& o faci constient si con vins ci si ceilalti au aceleasi drepturi la fericire ca gi tine, Astazi, mai mult ea in tr tu, omule — mai ales tu, tinere dificultate in a alege, a-tialege un drum bun in viafd, care si te duc’ la fericire, la pace. Spre deosebire de epocile anterioare, tu, tinere, esti expus astizi, asaltat con de tendinfe, slabiciuni din interior trezite, hranite si exacerbate de numeroasele ispite gi tentatii din exterior. Este imperios necesar ca atunci cand ajungi la un oarecare grad de maturitate sa-ti formezi niste criterii de selectie ctl care siti alegi si construiesti o vial proprie libera de _ ispite, de iluzit desarte. | Tata cdteva suges = nu nevoi, tii in aceasta Plenitudinea vieti te o insula. Orice om este o bucaté dintr-un continent, 0 parte esentiald.” John Done privint: ‘Traieste in prezent cu maximum de intensitate, fii lucid, deplin constient de ceea ce faci in gind, vorbi vei rspunde sentiment si fapt, deoar este manifestint pentru fieeare dintre Sesizeazi oportunititile pe care ti le ofera clipa gi foloseste-le din plin. vite amintire si nu te propulsa imaginar trecutul deoarece el este doar intr-un vitor sieert Cuno: te pe tine insuti prin autobservare . ati si indelungata, cfiutand sd injele,, le ce faci ceea ve Fac Compard-te cu ceilali, invaya de pretutindeni cum sa fii liber, fericit, evitind tentatiile ingelatoare, céintecul de sirend al iluziilor. al lumii super he gi agitate Descoperi-l_ pe Dumnezeu daca nu ai feut-o pand acum, in inima ta, in ceilalti oameni gi in tot ce exist Cama lui, cmara ta gi. inchizénd usa t sd-{i lumineze si si-ti arate drumul cel bun in viatd, si te ajute si faci buna alegere din mai multe optiuni posibile cimd esti nehotarat Gandeste, mediteaz mai mult la Dumnezeu si roagi-te Tatalui Nostra din ceruri pentru tot ce doresti bun peniru tine, deoarece El este sursa, suportul si felu! orivarei existente, deci ard ina in cere-i lui sial tu Te ingeli_ cand Dumnezu este doar o idee a oamenilor din trecut gi te lagi convins de explozia informationald de astizi, dominata de Internet, goana dupa placer si contort, consumism si poluare. Dupo viata de studiu si reflectii pe tema religiei, Mircea Eliade constata in cartea sa ,lstoria ideilor gi credintelor religioase” ca af degraha a fiom inscamndé a fi religios erezi cl sau mai il poti vedea si recunoaste pe Dumnezeu pretutindeni, poli gasi nenumarate scrieri despre El gi pot intalni oameni maturi si onesti care sa te ajute si te apropii de Dumnezeu. y Tesi cat mai des in naturi acolo prezenta lui Dumnezeu este mai vizibila Merita sa stii €@ toti marit savanti, de exemplu Albert Einstein — ce! mai mare savant, mintea cea mai cuprinzatoare din cate se eunose a fost un om profund religios. Tata si cateva idei pe care le dorese utile tie despre Dumnezeu gi aciune Dumnezeu relativ infinitul din exterior gi infinitul din noi. Exist un eu in infinitul de sus dupa cum exista un eu in infinitul de jos, adica din noi Eul de jos ¢ sufletul, eul de sus este Dumnezeu. A pune prin gandire in atingere infinitul de jos cu infinitul de sus inseamni a ne ruga Sanu smulgem nimic din sufletul omenese ar fi 0 greseal flotul omenese trebuie transformat. ‘Anumite insugiri ale mintii omenesti sunt indreptate spre necunoscut: gandirea, misearea, rugaciunea. Necunoscutul ocean, iar constiinta este busola dru- mului in necunoscut Cat despre felurile rugiciu= nil toate sunt bune cata vreme sunt sincere D: si sd meditezi mai mult in acest sens, citeste ,Mizerabilii", de Victor Hu deoarece este absolutul al carui suntem noi, este este ca_un vrei si aprofundezi Jurist Speranta Toma | —

Lumina Din Lumina 2008 1

Uploaded by

Document Information

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Lumina Din Lumina 2008 1

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

You might also like