Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Curs Psihologia Varstelor II

    Uploaded by

    florin rusu
    8 views77 pages

    Original Title

    Curs Psihologia Varstelor II (1)

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    8 views77 pages

    Curs Psihologia Varstelor II

    Uploaded by

    florin rusu

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 77
    VARSTELE ADULTE ‘A. CONSIDERATH GENERALE La incl adolescents, personaitaten bio-psiho oat a orvdeifinge umane este anticulat into primal versiune, 0 vers iva, dar perfecibila, Pentru a dobandio viune integralé asupra avatarurilor edifcirii umane, va trebai si erulim mai departe proflleaz la orizont sunt sogencesi, Virstele cae se le adulte. Ca gi seneetutea, €e a mas, © vreme, intrun relativ con de umbra, fenomen cxplicabil daci ne gindim ef usele eminenfe ale domenlu, precum Freud si Piaget g-av condus analiza doar psi la finel adolescent. > EErikson (1963) inaugureazA ins 0 profisbila schinbare de optici, deoarece el fi propune si dersleze _ghemal viefi pind la eapat, adic si dineolo de adolescenf. Mutind centrul de greutae in dezvotares finfei umane pe fortele sociale, cl considers ci fleeare stadiu se ‘caracterizeazi prin confruntarea dintre dou forfe antagonice, forge ce conferi un caracter de er feel cape. Modul in care individ ste st domine gi st dizoive aceasta cri determin na numsi conforul siu psibologie, ct st progresul dir unmitoarele secvenje existejile. intro asemenea perspectivi, ezultd opt stadiipsthosociale primul ‘an, prima cepiliie, vista prescolara, copliria mij specifice. Exist voci care pun sub semnul rival af apreciind ci ele sunt decelbile doar in soc industralzate > La rindul stu, D.Levinson (1978, 1986) propune si el © formulé extinsi de etapizare ontogencticd, tapizare ce universalitate acest reuneyte 4 semane: ‘ani gi pind la moart). > Desi mn dorim si iventariem exhaust toate vesiuile de etapizare ce epuizeaxh ineaga ontogenez', mu putem ‘gnora soluia propust de U-Schiopa si K.Verza (1997), care "tem menions pine, cel prensae del, combutia pron de Mocs (1953) Chichi) plaseark tineejea (2425.35, rm indeaproape do viet. adult mijlocie (45-55 ani) si vista adult wriva B. TINERETEA »Tinereteatnseamnd risirit” Vago fn Vziunea eriksoniand, Virsta adult tira (20-30 an este jason ct @ find amprentats de opozitia dintre intinitate si izalare. Inividul este preocupat acum de sex opus. Dact aceastl inclestare de fore se soldeazt cu un succes, individu dobindeste o evides se dirui, Dimpotsva, in eaz de eve, angajnd rei superficiale cu semen si. Conform opiniei vehiculate de Levinson (epud ‘ALBirch, 2000), tinerefea se subordoneaz etapel adulte ‘impuri, ce se extinde, asa cum precizam mai fnainte, pe 0 data destl de mare, fntre 17-45 ani Incercind s8 jaloneze speciticitatea de finjare a visti fundamenia visu! siu, adict un scop care sii calluzeasct Date find carencle esntionsl subicei excusiv de sex masculin Newton (1987) ecelate de Levinson sunt extrapo Fructfiedind prestajiaunor teze de doc si care vizeuz un Jot format din 39 femei, eau coneuzionat 8 este prezents sila tinere (dar x), ‘nto configurayie mai Concret, interes vis ete prezent sila femeie, esfagurdnd uneleparticulariti si ane: © viele sunt mai bogate, n sensu 8, imtolecule, elstoria_se_plaseazi_in jerathici, secondatt de exiera_pro Interest este ci suecesul soul ocupa o parte din vil femin; se produce a 30 de ani, stn 3. maniera de concretizare msonanti cu pocitiaadoptatt de U. Sehiopu 51 E.Verza (199, tinerefea euprinde interval dintre 245° ‘Papp subetapizind-se dupa cum urmeard petioada de ucenicie (stasis * perioadu de implantatie (28-32 ani) se rin_consolidarea_experienjei_profesionale si diversifcarea statu parental (acd ocep” si *02t cop Aeschide repeat lun Imperativ, avind tn vedere complestates problemelor Privind tinerefea din perspectiva propusi de OMS, ic, mai press, tre 18/20-35 an, observ cla fnceputu intervallui, timirul poate fi angrenat in mai multe Dupt aceste consderatii de ansambla, si degajim ‘iteva trisituri definitori ale tnereti. relagia cu fami ind individ woste 51 fanterioare traversear evidente structurare altora no ‘Tindrul gust din plin mirajuliubiri i debutul vi de cuplu.fntreaga lui personaitate grav ancore: dragostea si profes, ‘mareatS de stridania invStirii practicproductive si de nevoia sa stringentd de autoafirmare, 6 pareniale se echilibreaza deste un statut gi un rol Viawalé intra peo pantt des ‘nr trebuie i apeleze la ochels. Referitor la _auz, si_acesta_eapatt Aliseriminativi sub impact unor ‘tindrului_in_activitatea_de_primeni ‘eunostinfelor prin cursuri d acestuin schimbarea profeie, ceca. corespunzitoare, prin traversaea unui proces de reprofilae, ‘mai mult sau mai pon ndelungat Intre ceen ce este exenial i ceea ce este perferc sau chiar ‘edundant in informal care i asaltearA de pre semenca, face wz de-unelestregit der: unosinflor, strategie fi fertlizeaza competenele gnostice + Cieligeniay Opinile cu privire le performanjele inteligented in -Weshsler considers i dezvoltares maxi- tal a inteligente se pro dup care intervine wn destin ecin ce se accelereazd dup 50 de an | rindul iu, Roser (1967), urmétndperormanfle inteligeni,depisteao eretre evident pin la 20 aa, 2» un evident platou intre 20-30 ani, apoi o seidere treptati, dar continu. Cele mai evidente eroziuni le realise I estou ti proceselor motrice, eda eu Sudiul init de Stepanov proemines cexperienfe de invijare cumulativa, In fluid este in ascensiune pink ppunct de vedere cognitiv, unele notabilitagi ale domeniului apreciazi ci abia la jtureazi gindirea operatorie formal. De plda, Gisela Lebouvie-Viet (1980) 1 adult specalizari in indie. Cort ivitatea cognitva la diferite de cele ‘operante in etapele anterioare, ea avind o evident coloraturt in pnctal nose de vedere, apreceres rll inten (acai intligente) th otogenerd tebe Individual de nivel andamentel decd pe tati duratafotervalluy In cotte cele mai ridicate. Din dora de ne sediments un spr de mun, tn ‘cast problemd, am enordonat, in amul 200, oinvestgaie de teren,efstuath de abso rit m doul subesantioane, lin 35 de students, cu virsta cuprinsd inte 20.25 ‘Ambele sublotui au profiluri diverse de 5 profesional Butera de teste destinta develarit ort pe expen gird hel opr da ~~ Grupul de studente, care ined se mai affd in perioada, ‘imeazi cu o serie de opinii autorzate din domenin. M inteligenta lor uid care stings un maximum, chi ‘ontogenetca pe care ele o taverseard scum, esponsabila de oceastl stare de lucrui. de adulte, fade student, la Verbal, se datoreaza faptului c8 aceasti robs fructfed, msi mult deedt celelalte dows, 0 anumita insures experient de viati avind in vedere tua sa monocolor, spartenenjei de gen, mu permite Unele stu Iongtadinale,bazate pe teste de vocabulr, nu indica deteriorSi nici ups 65-70 ani, ceea ce ne determin funefioneazi ta ia realizat@ de Naney ), ne indeamnd lao oarecare reticent. Operdnd istineia dine abilitsile exerate i cele neexersite, se spreciazA cd, aceasts categorie din urmi, se angajeaza pe 0 pant descendents inc de la varsta adult nied. Consttarea este valabill chiar si penta ‘i reiterim ideca 4, im dinero, ote ridicate, lath fast eX i cole mai inflexiile la wre permanent 2 ‘near USchiopa i Berza (1997), ef Invi Ja_adultol_ intrest respectarea fluctuatilor generate de (cao periodicitate de 38 zile) Desi sau ac de multe dovezi care atest c& performanfele noaste sunt ependente de bi de data nate fiecirei 1k din primele decenii ale secolului al XX-ea, care randamentul muncit o fnregistreazd dea lungul unei ore, a unei zile, a unci Siptimini, Din_perspectva evolu luslectoria respectva este dimineata stimularea unei pofte de mancare necont Viesta tineretii se distinge primero remareabili aveasti_imenst _capacitate ‘poi deena spre fnel Dupat cum este si ele deceni, multe fi au dopatprogramul de 5 zleluritoare pe siptimand, de obce, cu cite 8 ore zinc, Desigur, oboseala_se_acompant at C8 aceasta. preocupan vom observa ef ‘eaveryeaza probleme de adaptare teu procesul care le traverseazA indvigul Ia vans colortur afectvs (Lowenthal si colab; sped. A Birch, 2000) Wicare majord_a moduli de ature sa pozitivl sau partenerilor de cuplu, rspindirea dezolanta domestic ‘Nu poate fom din acest conte ‘modelelor sau pseudo-modelelor fa ce, 0 noua formuli de expla — un bin}, adil cu 0 peicadi de intercunoastere .Mitrofan si C-Ciupered, 2002) considerente preponderent afective._ 0 in paralel, se produce si 0 evident modernizare Ia nivel ea tort membru de cupla. e maimoniale devin 0 pacts din titi preferentiale pe care barba parenerului_de_viafi,ABurgess_(2003)_semalear cereserea simptomaticl a numirului de Intilnr} realize prin Internet, cee ceva determina, dupa uncle prognoze. ca in apul 2020, un procent de aro inte cuplr st se cunousc pe aceas flier 973, uberman ep. Aires, 2000) eect ri fundamental de casitorie ria traditional, ce a Sporirea_asperitiilor si iflamarea rotator tatea_in_gospod Se apresiazd ot, actualmer cele mai rispindite tip _intrsun_mariaj _provosea_evidente pra solo. S-a observat el fem ‘Ja_modificrile_gonerate de _sceasta 2 nor disfueti sccentuarca_oboseli, ‘expunerca indelungat perversiun, in particular, prejudiciaza e realiza un act sexual normal, si Giri si apeleze Ia practi pentru_ambii parteneri, deoarece el iradiazd asupra inegii_claviatri a Sinfei umane: corporal, psihologc si spiritual. Aga cum sesiza sho (2002 a), plenitudines luxuriant a experientei orzasmice steilveeste in orgasm, te invith sit sublimezi sexul, “depisesti, pentru ch vine de dineolo. Asa se explica de ce una inte cele mai incendiare csi ale ui Osho (1996) se intcueazs De la sex la supraconstinga [Navigind pe Suvi deosebirilordintecxle do sexe, se-vorbeste de natura funclar poligamied a barbatului, ca * ace_mai_apt_pentr cosraconugale. Aceasts coreleazA semnificai gicuo até observa, #8 imensiunea sexual s une les ce, 0 femeie_adulterini_¢ fetied, Mai_mult_prvaren apo ealizarea unui_eadru intim_pentra important Ia sexu feminin deca la tea ta geografia actult i poate genera in rea (Gnclusiv cea conjugal) origincazi_din_simings sexual, ex finenoS dicolo de i pentra ce nu se ponte pune semnul ezalititi ragose si sexuaitate, Adovirata iobite presupune 0 1 centrele celor_doi_parencr. Pent ceste_alimentati_doar_de cextingje, fra niet un dub, up cisitorie, am dupi_tiparele mele. as deosebi femeilor, va fl recep sts_songda_ mbt adi idetracsbil_care_ns_ya sine penta care airy a pres, cdnd o sere de aya cum cei de pe Marte mu dau sfaturi decdt eeraneezS, jesind_In 2 favanscend, invocarea_uminoasslor _aminti comune de odinioard constituie 0 excelenté strategie prin care se poste reanima 0 cei doi parteneri trebuie 3 for ‘canale de communica jor, prin negociere si chiar prin ‘uncle compromisuri. Fructficarea creativi_a ‘unui confit acumulesz un imens_potenfal atv pentru dinamnica unui cupl. Pierderea ‘poste si genereze Insisi ane sesuale satisfied toare alimenteazi_menfineres nealterath. a Aeelisi, Avem_scio falst problems, doosrece exis multe cupluri reusite, unde sexulitatea re un rol_secundar, Aceastt observa se verified oricum, pe misuraInsinti fn virsth a premisi cae na trbuie vita niciednd, si anume azcea ct femeia are nevoie de iubir, ca 8 fe iateesatd de un act sexual, In timp ce birbatu sxe nevoie de sex pentru asi deschide inima ‘can cpl f (ANogs, 20023, sbitaten_mariglui_respe exit asa ‘membrii sii evolueazs mere, iar modiicale sofi_nu_au_avut_niciodat probleme de { unui partener reclame reset ansfor comunicar, a mative din partea celuilat, Remald c&.a tli Viguaren _si_longevitten onl _cuplu sunt Inscamnt a ie schimbn penta i adap cendijonate_de_respectarea_unor_rerull fundamental rinmam eft de sasae progres” efat ce dar care se comport ca un fimefionea inn fel de rac msongtent me Cs rine gi semen incsv inte mine si parener rim, si mul (FLetord si CAndré, 1998 p.319). in fa seferengile In domeniu | acess de Tucruri, cea mai inspira “vehicuati de C.Cowan. 1 este dea trata schimbarea cape 0 erizd de crejlere, ca 0 provocate ce poate aduce o briza alta gi duratet primaveralt, inotreatt de_ofrande nebiouite. inseamnd ci_este_nevoie deo. stidanie Mai apo, aich se conjugate _ambilor, de_perseverena_si amidot inpotva rue i toopeihiberale din iia de ep; a este un terapeut omniscient blemele_noastre jnteri chiar dacs poate cbuie fe un suport moral enbost. Ca urmar, arf meesar sf Incepem | prin ane jubimai_inii_pe_noi pana, in_plind si ncobositi_amenajae gqiintindu-ne finga_prin_efortui_propi, inriosri Ca uma, sulin raverseat petra ane autotimldui emanente transformari, clei fiecare din | % cea provocat, Ia ambele sexe, detron sats, sant invocste cape ultima barca legit (nt si chiar dact ingredentele funciare —si_pentru_cuplul contemporan, De altfel, intolerana fei de sa gist o cloeventi confirmare in cereetarca noastri, din amul 2000, cind am cconstatatc& majoritatea confortabild| a respon- entilor, respectiv_ 81%, recur cu ipostaza ca parteneral si se angajeze in cxtraconjuale, dup ristalizare cuplului. Din perspectva unei tradi 3 active, intransi- gala aieilor este mal ferm articuatt dectt cea protsjrea partenerlui de ipite: sii comservi Desigur, wana dirinii are i animozitti, ia legal ab, care si pat garanta un vi Pe masurt oe tutu de Terapie a Realtiti ivoe pentru fnlocuirea controlului exter et teoria_alegeri, ca un imperativ penta conservarea vital ‘unui cuplu. {a consonant cu aceastiteore, dint exle 2ece © soluie.consiuctiva in fata unei_ erie promis insalubra, ci sh aie nol cfs, pentru a acorda 0 guns anilor spicuim_urmitoarel mentaliii despre vor, (ce m tn asemenca eveniment, Pe scala ce jrabizearh fatorit 6 . tmdui_rnile, coca ee provoact_rup raporturilecupretenii de odinioars: propusl_de Bohannon, _in__pafide Aivortal economic vizeaz . uf Desi_profesianea de pi amatorist cu puting, ur, mu potem emite pretenia ca orice parinte 38 Aivorful__comun inerete pe care nol pedagogie, dar, aga cum sesiza PMorand de Jouffrey (1998), ivora)_le_eeneeazd_ssupa cunoasterea_unor_repere fundamentale, precum sis sium Seomifcaieleitorva dint sompar copia clousregh int : os a si mu bagatsizeze simptomele aparent ‘ supraliciteze pondenea celoc car tn de flux ‘mai apt s fac Sat exigen {i de instil ce vor ave importa inva opi (cre rin goaA etc), Atagamental pe care pArinfiL dlervolts fat de propria lor odrasi se indvidualizeazé prin clteva note earateristie: prezena responsbiliil fl. de i mo peroan; sf se wilizeze cu perseveren democrat « 6 nee C. VARSTELE ADULTE MIJLOCH (35-65 AND La oamenii activi, sentimental timpului mu este iciodattdureros, dimpotrivd, pentru eh acest sentiment este 0 fort care ti mina inainte”. Cioran at _virtele _apete ad fn descendenja res gi format exclusiv di de erick pe care il fmbract perioada de sti, din cauza carenelor itatea de extrapoaceste concluzit pentru orice Mai pesimist, Vaillant (1977) sustine 8 majritatea contogenetce sunt resimite de unii indivizi ca avind un caracter eit. Prine instrumentel consint de sine ampla si obiectvare de sine; prezena Aecelarea cotei de stres in relat inime; armonia relativi_cu_propriile_achivtit nsebiisiilor dseori rebel si sfiditor a (opud, TSalthouse copiilor de acasi) si cea_profesion spare_din_cauza_pensionii) DEZVOLTAREA PSIHO) © Pe plan senzorial) Refeitr Ia olfucie, vista adulta De regult,dupé 40 ai, seade rezisenta fait, iar sporirea_fesutlui_adipos diminueazS tonusul_ moscuar Tropa, se deteireazs capaciatea cardiac si cea pulmonar ‘Se_produe si unele schimbiri la ‘metabotismulai bbazal, prin afectarea glandeor pi sexual, ce priveste_ memoria me ‘devarece mi i de sub 40 ani si doar (60 ani; iar peste 6 cuvinte au 4e sub 40 ani i doar $2% dintre subicei care au dept 60 ani suferd degradarievidente, pe misura inaintirif in virsta or deserie si memoria sursi, edict unde, cind si dela xratefe metodologie. atl céteva descoperit, adaltt mijlcie,ineligenta crstlizat, Pe_cumularea_experienfei_de_viaf ot mai multe autor in domenu rag atenia aura cfectelor fertlizante pe care gradu de cuts i persitenta ‘preocupirilor intelectuale le exerci asupra calitiii QI ‘a randamentului intelectual. Tnvestgata comparativl pe care am condus-, fa Mai_apoi, Inte leul_contolulul_constiuic 0 en creat sind imensiune major a personal, sa pus problema cum se + Limbajul) Comparativ cu_abiltaile_perceptiv-motoril, care Sant ont geet ieee a rmaturititie ‘In coen ce prveste lerurhizarea intereselor, ls vista Ja intelecualele adulte, tabloul_intereselor_desfigoari uurmitoarea ierarbie:interesul uman, esti. st Intoresant este de prezentat de tinere studente, pentru. a. opera recurge la muangirile posible, este sugestiv sA observim plasarea, in varful clasamentutui, la sexal_feminin, indiferent de rst, ainteresului uman. 2 subpimantean eter” (C.G.Jung, 1999, nee lt din rizomul P%. VARSTA A TREIA A tri inseamnd a construl podur peste ruri care seacd” G.Benn A: REPERE ORIENTATIVE Procesl de dessealizare, ce a invadat toate compartimentele scompaniindu-se deopotrivi de efecte FFenomenul este posibil deoarece prin ns ibra fnjae, senectutea sintetizears_umbre_si_lumini, adici deopotriva 0 regres supliment de cunoastere, experien!s Cert este 8, in firile dezvoltate, a sporit in mod sugestiv speranta de viafh, virstnicii constituind categoria populaionslé ce inrepistreazs rtm cel mai alert de cresere (Gwin, 1996; $Selade, 1997). Un recent inventar statistic populaiel generale ‘Olanda — 169%). Conform datclor fumizate de P.Mita (1997), pentru fara noastrd, tn anul 2000, se anticipa aingerea unui procent de 17% Mai apoi, prognozele demografice ONU cstmau €2, in anul 2020, ponderea popula vis ciffa la 22%, find mai accentuata Ia sexul feminin dec Ia cel smaseulin, Imperativele timpului nostra, aléturi de problema lor cardiace, a canceruli, aside, a alcootismuli, $i trai, oiald, explorarea Incidi gi realist virstei senescent este ecranati i infestad de persistenfele unor stercotipuri, mai mult sau mai putin desuete, dar si de 0 serie de dificultii metodologice, intrucdt probele de investigate sunt croite gi ctalonate pentrz (lndeosebi pent tinea si etapa adult), are propriul siu ritm de fiecdrui organ Iuat separ psi 5 deca o8 dcalajul transversal continas Bl lap vei). Exit mai multe exuze care colic starea respect de lucru: bagaul genetic, factor de medi gi fctorip Opinia cea_mai__vehiculati specialtate opereazi_ distin prosenescent (up 60 sau 65, ‘Tobin (1968, spud. T.D.Hargrave si W.T.Anderson, 1992), debut perioadel geratrice la 70 de ani sau chiar 75 an tipologie care se configureaz asl: Desigur. dact privim lucruile din perspectiva virstet_de personalitaten defensivi cste_proprie acslor anterioare, oscilind in fimeje de reusita presi principalclor evenimente exist devenind o sursi major de stres, ce pensionare, viduvie, apa (TD Hargrave si W.T:-Anderson, 1992), ‘Sie analizim pe rind. circumstanfe speciale, poate fi priviti de individ cao trauma sau ea 0 binecuvdntare, Pentru uni, aceast situate de marginalizare, 5 debusolare,cXei dat Joeul. de mune avea ru care interesele trebuie ecanalzat cre noi sfere de influent. S.a constatat cd aproximatv 10% din pensionari mai au _micar un pirinte ‘care reclama adeseori 0 numeroase pesoane, chiar sila fingrijire permanenti, de_bond_vrea si 70 de ani, cre pot, dorese sau nevoie imperioasa de a munci substtuco carier de succes. ” ” + Ciauia> omen care rezonears diferit in functie Je prejudiciaza ecesitatea ca ceilalti membri de verdad, relansing abi si ncrederea in sine, Alf viduvi se last yun intr stare depresivi persistent. | fine, into famille intergenerationals, basic ‘constituie_inegalabilul Laat nest lanuluk cespestv, di J aldurngharme ineentcl animozit instink i aspers e ann + Sehibarea roturitom) (int cu woccren alr, se produce a rstractarare de rola in relat dintre Sind ata msi degra ce ri pune or coi duis afl a postira de gener (Brody, 1985), care ineae sii onorere, mo fir um ses 1, atit_ingsijrea_piringilor_lor, cit si cea_o copii, Degradarea varstucilor ii plaseaza, adescori, in postura de veritabili cop, flicele sau fii lor. [a sbsenja_unci ‘corespunzitoare de oerotire a persoanelo copiit acestora trebuie sii asume cu drayoste, sioicism si Schimbarea_mediuiui de viaji a virsnicului_prin ‘nstujonalizare, chiar daca nu e obligatori, constituie 0 sentimentl sbandonuli ° ‘convingerea el condarnat la moarte, ~ (Cand accasti mutajie existenjiala. imbracd slut imu este de mirare, din moment ce, prinre fu, casa In care el teste de atta vreme securtae care, dad este populaté cu nici. una dinte fincle agi, micar ebordeaza prin aint, linind discret solinadines. otivul pentru care detonarea brutal a acestel fe poate cauza tulburiri somato-psihice general's personel, ce pos severa, care poate deyenera in suid. Desigur, ult $i anume, este vorka de acea categorie de ‘anume bucurie aceastischimbare de decor, considerind-o ca 0 provocare ined, nedreat de perspective dul Tpostazele de mai sus nu ne tndrepties, n nei un eazy 4 bagatel zdrobitoare a cazurilor, o exerciti vista atria, sale de licen, a decelat la virstuiei institutionaizati (35 de subicci) versus cei neinsiujionalizti (lot 35 subieei) rezenfa unor modificdri, statistic semnificative, in structura lor de personalitate, Spre exemplificare, spicuim sporrea nestipnirii de sine gia emotvitii,introversume si rigiitate mai aocentusta, dec Sintetiziad toate aceste d senectati, “Mai pretis, centrele clase de ocrotre si ingrjre = petsoanclor virsnice, fut unele progrese in ceea ce imin ined profind teibutare, sub aspectal asigurici unui suport afeetiv adecvat, irk de care stata terminus seamio’ cu 0 pester censsie sume si neosptliera Prin urmare, constituie un imperativ diversficarea realitate vandtor de zestre, care igi ofea cu gentilee servicil, fn schimbul unui contract juriic promitator, in posesia edruia ‘Se stduiese inte ct mai rapid ew putin. Bristh ri occidentale, precum Danemarca, unde abil refea de asistonta a senescentl te motive (inclusiv financiare), ele au pot fi spajul rominese, presupune si realizarea unor restruturisi rmajore de atitudini si mentaliai, inchs pent principal or Cert este cd fenomenul institutionalizaril varstaiclor Si devink 0 preocupare de focar pentru orice ‘parte, Coneret, capacittea de autoreglae, de re adaptare la provocirile modiulil regreseaza teptat, mu de ‘Apar inexorable modifiedri in_c ‘Auzul traverseazi_siel_un proces regresiv, cdci timmpanul se sclerozeaza teptat. Individul piewe acuittea » mult, se_produe_o_s in aria prefrontal, ar cea mai teen aproximativ 17%. Mai sransfarmici_funetionale para cu cel avut Schderea_clasticittii_col proteice fundamentsle din fesutul conjunctiv) afecteazt 101 in, ps depozitelor de_grisiny (ML-Weisfelde, 1992; $tDriguleseu, 1996, apud RPopa, 19998), + Sita respirator) Capacitatea_inspirator-expiratorie este si ea categoria simptomelor depresive. Desi tractivi, aceast idee ‘mine inc in suspense, deoarece mu tntruesteunenimitae de opini (D-Tomb, 1986) + Siena arogenital Un_anume dectin afecteazt gi sistemul urogenital, fenomen care se materializeazt “printo anume involutie fxiologi a rinichilor, ceea ce perturbi capacitatea lor de filtrare a noxelor din o ++ Siemul endo ‘por landlor enone a genczn bri ene vidi ac descent fenomena onan tac. La nivel acsr glands, pate decelerate 2 fetal ron, are subst festa ina. Hip, frida sh gandele_suprarnal se stroflak_trepa regresici timusulul, La ambele sexe, ‘evidenti la nivelul gonadelor, Ca urn (Qe 45-60 ani, si espestiv andropauz intregu lor cortegiu de efecte somato-psibologce. Cat priveste 18 dare seteensciatt ceea ce favorizenz apariia fracturilor. Tasarea iervertsbrale si postura_deficitara provoaci_o sxidere vertebrae si a hipowofiet muscular. Aces proces poate fi ins contrscarat daca se recurge perseverent la tor este, datoritt mbatrnii, lola la acest nivel ‘ambare, sotiane ote ‘Nu pute omite din acest inventar al moifiiilor biologice generate de intlaca virstei a tcia, fra inoca s tutburirile de somn, ce survin fecvent in acest seven trebuie si remarcim ci durata contogenctca. Mi ude cam Ia sas ove sau chiar mai putin. Parl ‘endinjavigsiniculi de a se tezi de mai tos pe taseul somnial noctur, precum gi dficultatea de @ adormi din now. De asemenca, se poate produce gi o bulversare a ritmulal circadian (cua doarme, noaptca este reaz) Analiza le_medicale relevi_o slabire_a_sistemului antdisforid evident (DTomb, 1986). Aburul de medieatie si_automedicatie este_un ‘comportament cu o incidenid destul de erescutt_prinire produse farmaceutice se realizazt, de foarte multe ox, in rile de dependents G. PROFILUL PSIHOLOGIC AL SENECTUTH Regresiunen psitologicd_norma patologii) este condiionath genetic dar mu prin conjunetie indubitabils cu influenfele mediolui. Fark citile biologice inerente_procesulii_de dar tonusul si armoni de injelepelunea,stoci aceepte si_si-gi_domineentropia_inerentului_crepuscul 1991), RSchultz si TS detonat, cu argumente blindate consistent, acest_model, In consecings, age de la deteriniile pe care tivalugul timpului le provoacd in plan psihologe, om reusind 28 aibt 0 senescenfl activi, popula de cisact uncle _deteriorari Concret, acest teritoria suport un dub (arorka_unei_scleroze diserte a atoriti seSderitactvitiit_nervoase joneazi USchiopu si E.Verza pseu accelerat, iar intre 75-85 © investigate mai analiea, Ag ee fvovent ster in rts stn Gators tno, one ponte provoea har sure (Gnsinrny i eee 206 Sane ol et wt Un meres einen! valet gomeek ei de re paibologice, precum autoclaustrare pect, cauzatoare de anxictfi si_depresie. Interesant de 19 “Taetul nu rimine nici cl pasiv Ia vicisitudinile create de virst,c2ea oo se coneretizeaza, aga cum am mai semnalst, ev 0 anume degradare a sem alge gi la cele de temperatura. © Pe plan inteeataat > Contrarunor stereotipuri desuete gi profund anaeronice, FV-Leino, 1988). profesor Schaie, intemeind cereetatea pe un efantion format din 5000. subi demonstrat ci, pentru unele capaitji cognitive, un anume 110 proces regresiv spare dupa virte de 60 ani, iar pentru ‘majoritate doar dup depdprea pragusu de 80 an, Cert este ed, decripiarea lucida gi conseeventd a confgurajie real pe care oinregistresza de individului Ia senescent reelam8, caleul a unor param represia ce apare nu trebule atribuitd, at ceaurd, ct mediulul bdoran,snost, demodat i care acesta is desfasoard cxistenta. cauzati_de_plictiseala si epatia ic complace adeseor vi Aepresia le generesei asupra perfoemanfelor intelectuale la vars atria Nu pot ek conditilepsthologice concrete ‘care dau relief activ tare efectiva a virstniclor reaultatelor objinute, Dintre acesta, ‘unor probe eu timp evident dezavantaj te. Desigur, © anal defaleath poate oferi un surplus de Timpezime asupra modului cum se prezinth proceseleintelec tual, in aceast etapa catogenetica pregnante inte 70-80 ani. Conert, alituri de diminuarea spar si carenfe de De regula, se accept cd regresiaafecteazd indeosebi memoria de seurth durati, cea de lung duratd find mai lor, buick observim cf acest aitate ete przeat, ma ural dito pronanat deachider aot Fat 8, pert rememorar fptelor re sua bund sedimentare aor. Oricum, +8 demonstrat c& veri, comparativ cu persoanee vista snintese_mal_fidel_faptele din treet. Avind in vedere c& existenja oamenilor in_visstt bund adesori de cies, find te se refusal on voluptate Ati ee anos aparifia la senctae # nner evroze st pz stimscarsprodusrea hipomnezir Cit privet anmeile pe wor mecansme de apd de ‘umatizan. capaciaiea de asimilare a noilorinformatil se conservi. desi fincfionesz mai lent (E:W.Schaie si SL. Willis, 1986). La antipod cu reprezentirle mai_vechi, de_eseata pesimists, viziunea actuals promoveazi o tenti' mal tonic fafa de mersul functilor intelectuale Ia virsta a treia, ‘mult ideea ci, valoarea QI rimine intact pind spre varsta de 80 ant, ar inteligenta verbal creste pnd la 50-60 at Spectral extrem de _variabil pe care intelectual il descr in acest plier ontogenetic revendicd mai multe eauze: valoarea la stat a persoanel gradu de instrure prof social trou gi_prezentt profesional si fail); anten actual; factorul timp (cici activtiile handicapante entra vstnei; prezenjanealterati a motivate ee fncercénd si creionim idenitstea inteligenfei Ia scnescen{i, degajim itera particularitafi defiitori (USehiopu si E.Verza, 1997): se diminucezd impsivoritaten i fivenja ideatvas fgi_pot face apariia_ momentle de_ vid intent; aim tao inflate dissed a_subisetvii step polae — is individu est entra a preintimpina declinl intelectual Ja varta_a ueia, uebuie si ise inoculeze_individuui certitudines ef uzura intelectual mu este implacabild, + Limbajat) ‘Varta. grit declangnzi uncle deteriordet i in privinga impalulul oral srs: bit, eu, rioniitta gt fluenfa verbal devin msi lente; vocabulal sires wept, ancorind prepondrent In sereaiie gi_conevtte,_apar

    You might also like