Umbriologia studias8 totalitatea fenomenctor care se deruteaza de la stadiul de eclula ‘la stadiul de now ndseu, lezvoltare intvauterina Durata sorcinti ka om este de 280 de vite de ta prima zi au piamani de amenoree.Lete folosita de edie clinicieni, uicuidnd de la momentul tecundatiei, dt saptmdni de gestati unica pi Sarcina cuprinde perioada d Je fa eonceptie pans la nastere imei menstruajii, sau 400 de a sarcinii este de 266 de zile , sau de 38 de alcul de catre embrioig te folosita ca metodd de uni, respectiv 9 luni de gestajie. impartite in rei Cuplurite calculeasa durata sareinii jestre . a caite 3 luni ficeare. logii impart perioada prenatala in : ~ - periouda preembrionara ~ primele 3 stiptimdni de gestatic perioada embrionava ~ stpramanile 3 8 de gestatie ~ perioada fetala— intre saptimana 9 de gestatie si termen Gametogenesa Gametii provin din celutele zerminative primordiale, Acestea se formeazi de la nivelitl cpiblastului si miyreaza mai intai in peretele sacului vitelin gi de aici si de aici fa nivelut nadclor, Gametogeneza cuprinde procesele prin care tree celulele germinative primordiale pain la stadiul de gameti, ineluziind meioza si citodiferentierea. Astfel xgeinetii vor fi eelule haploide, cu un singur set de 23 eromozomi, 22 autozomi si unul sexual ‘Gamtetogeneza va evolua diferit ta cele doua sexe. Ovogeneza Celulele germinative primordiale ajunse la nivelul gonadelor unui fit de ses Femeiese. se entia in ovogonii. Ovogoniile se vor divide mitotic si se vor transforma in luna a cit vor dife ovocite primare, Numarul acestora va ereste gi ajunge i ea fa citeva milioane Dupa acest moment incepe on proces de degenerare. Ovacitele primare rimase viabile se vor alla in profaza miciozei I. Fivcare ovocit prima va fi inconjurat de un strat de eelule foliculare si formeaza (oliculul primordial. Numdru! ovocitelor primare vit scade pind ta bastere, jar la pubertate numdrul va fi de aproximativ 400 000, Din avestia doar 300-400 vor partivipa la ovuiatis pubertate , in fiecare iuna aproximativ 15-20 de foliculi in unul de din cele doud incep si creased gi sa se maturizeze. Acestia vor trece prin trei studi: folicul primar sau prewntral, folicul secundar sau antral si foticul preovulator sau miatur (de Graal), De-a lungu! unui ciel menstrual doar unul din acesti folicuti namie si dominant ‘a ajunge ku maturarea complet si va participa la ovulatie, Acesta are din m si contine lichid folicular. Din celulele granuloase se va forma atit zo care inconjoara suprafala ovocitului, edt si cumalus oophorus eare de ie lichidul folicuiar, Preovulator se produce meioza |, cu formarea ovocitului secundat si @ primului corp polar. Acestia vor confine un numar haploid de eromozomi dubli Ovocitul seeundar ve primi si aproape toatd citoplasmea. in urma ovulatie’ ovocitul secundar este expulzat la suprafata ovarului si ajunge fa nivelul trompel uterine. ovar ensiuni de 20- pellucida fimitea7’ ovocitulMeiova II se va finatiza doar in conditiile fecundarii ovocitului, rezultind si al doilea corp polar, ambii avand un numae haplois le eromozomi simpli, 22 + X. in ipsa fecundajiei ovocitul degenereaza in aproximativ 24 de ore. ddiametry de aproximativ 150-200 microni. cu un numa hapioid de cromozomi, 22 +X. De la interior spre exterior va pprezenta : ovolema, zona pellucida si coroana radiati ( rezultatd din transormarea cumulus oophorusi.-Contine citoplasma si nueleul, Ovulul este cea mai mare celula din corpul omenes Spermatogeneza Celulefe germinative printordiaie ajunse fa nivelul gonadelor unui fit de sex biirbatese, se onii. Aces ea se vor gisi fa nivelul tubilor seminiferi ‘or transtovma in spermatog testicular’ inconjurafi de cetulele de sustinere Sertoli. Spermatogeneza debuteaz’ la pabertate, Spermatogoniile se vor divide mitotic formdnd spermatogonii de tip A si apot urma spermatocite primare. care au ga 1 cursiel meiozel | spermatocitele primare se (ransforma in ccrmatoyonii de tip B si in cele di cromozomiala diploida, spetinatocite secundare, care au un numar haploid de eromozomi dubli. Prin meioza {1 spermatide, care au un numar haploid de spermatoeitele secundare se vor tanstora i cromozomi simpli, 22 + X sau 22 + Y, Spernaiogeneza reprezint procesu de transformare a spermatidelor in spermatozoizi Acest proces cuprinde ; formarea acvozomnului, reducerea citoplasmei, condensarea nucleului si formarca colulului . piesei intermediare sia cozii. Spermatozoidul este o ceiuld mica de aproxinativ 50 microni, fagelat’, eu un numa haploid de cromozomi, 22+ X sau 22+ Y. Este format din cap si Mlayel. Capul e alungit, este format din nucleu si pufina citoplasma si prezinta anterior acrozomul ce contine enzime proteolitice, Plagelul este format din : col sau partea de conjugare. partea intermediaré ce contine mitocondrii eu rol energetic si coada care asigura mobilitalPrima siptimana de dezvaltare Ovocitul espulzat de eatre ovar in momentul evulatie’ este recuperat de aire fimbrii trompei uterine si transportal spre lumenul acesteia Fecundatia, conceptia sau fertilizarea , adies procesul de fuzionare a gametalui masculit cu cel feminin , are loc fa nivelut regiuinii ampulare a irompei uterine, matozoizii ajungi in nae mic ajunge fa nivelul colului uteria.De aici ajung fa nivelul trompei in aproximativ 7 ore, dupa care devin imobili Pentru @ avea posibilitatea de a fecunda ovoeitul , spermatozoidul parcurgs Capacitatia si reactia acrozomiati, Capacitatia veprevint romped , puting astfet sa strabata corona radicta Reactia acrozomiala se produce dupa alayarea spermici la cliberarea la acest nivel a anor ex jeva zile si doar un ¢ genitale feminine pot supravietui ¢ dowi procese, elul i acomodarea si activarea permiei si se realizeazsi velul zonei pellucida, prin ne protcolitice. rind trei faze : traversarea coronei radiata, traversarea Etapele procesului de fertilizare ex 7onei pellucida si penetrarea ovelom up patrunderca eapului spermici in ovecitjconda find detasata, acest roae|ia cortieala si zonal ~ in urma careia ovolema devine impenetrabila pentru alte spernatozoizi va reactions prin = reluarea ceiei dea doua diviziuni meiolive ~ cu eliberaca celui de al doilea corp polar -activarea metabolic’ a ovuiului, Nucleui spermie’ isi mareste volumul devenind pronuclew masculia gi va fiiziona eu pronuclee! eminin forménd nucleu! zigotului . Astiel prin fecundatie : ~ se va relace numiérul diploid de cromozon pater ~ se va sta . jumatate materni si jumatate id ili sexul genetic al noului indi ~ se initia procesul de elivare Clivarea , fisianes sau segmentarea consta inti-o serie de divizi formeaza bkasiomere . Dupa trei diziuni se ajunge fa stadiul de-moruld . eare contine 16 celute, Prin fenomenul de compactare , morula are forma sferica. Blastonrerele centrale sunt mai mart auimite macromere si formeazd mass celulara interna iar cele periferice 7 asa celulard externa, contrul ei se va forma o cavitawe , numit Ini mitotice prin care se sunt avai iniel . numite mieromere gi form Cand morula ajunge in cavitatea wring blastocel. Embrionul in acest stadiv se va numi blasetocist unitaminar. Celelulele masei celulare interne vor forma embrioblastul din care se va dezvolta embrionul . fiind asezate la un pol. La polul opus se vor gisi celulete masei celulare externe din care se va forma trofoblastul din care se vor dezvolta anexele fetale. Argittl primel saptamani debuteaza procesul de implantare sau de nidareA dowa siptamin’ de dezvottare in carsul acestet siptimani se finalizea74 procesul de implantare , blastovistul devenind bilaminar Nidatia sau implantarea incepe 6 Unddometrut aflat in Faza seeretorie , va suferi reactia deciduald gi se va transforma in decidua, Implantatia este invaziva side tip inierstifial in ziua 8- a blastocistul este parjial implantai rentin fn dou straturi : un strat intera eitotrofobastul si un strat extern sincitiotrofoblastut mbrioblasial fa randul lai se va diferentia in stratul epiblastie adiacent cavitaqi amniotice si strata hipoblastie adiacent cavititit blastocistului si apoi sacului vitetin primitiv. a gi dureza 6 zile. in ziua a afobtastal se va di Siraiul cpiblastic si hipoblastic formeaza impreuna un dise aplatizat. in inter ui apare cavitatea amnioti nul epibia celulele care 0 tapetea7a purtiind numirea de amniobiasti hinplantarea continua spr r a endometrulai yi dezvoltarea trofoblastulul este apiirind lreune tivlui.Capilarete endometrului sunt dilatate gi poarta cicnumirea de sinusoide, Pe misurd ce trofoblastul erodeaza un numar tot mai mare de sinusoide, singele matern va trece prin facunele trofoblastice si astfel se formeaza circulatis utero-placentara. Citotrofoblasial prolifereaza gi patrunde in sincitiourofoblast sub forma de coloane celulare, forming vilozititile primare. La polut opus al embrionalui apare o membrana care tapeteaza citotrofoblastul fs interior, numita membrana exocelomic’. Aceasta membrand tapeteaza cavitatea exocelomicd sa sacutl Vitelin primitiv ine suprafsia interna a citotrofoblastului si suprafaja externd a eavitaiii exocetomice apare mesodermal extraembrionar, Din hipoblast se vor forma celule eare vor detimita o noud cavitale in interiorul eavitai re profunzi nivelul sin exocelomice, mumita sac vitelin secundae sau definitiv. Acesta este cu dimensiuni mult mai miei decat sacul vitelin primitiv, Cavitates celomica extraembrionara reste in dimensiuni gi se va num cavilate corionic’ Mezodermul care tapeteaza suprafata interna a citotrofoblastului se va numi placa corionied, Mezodermul extraembrionar va patrunde in cavitatea corionica doar la nivelul pediculului de fixatie. Pedicolul de fixafie sau pedigolul de conexiune face lewatura dintre discal embrionar si corion gi se va transforma ulterior in cordon ombilical A de dezvoltare ia saptaman L:venimentul central al celei de a treia saptamani de sarcina este gestrulitia, Gasirulatia reprezintd procesul de formare a celor trei straturi germinative ale embrionului ectodermul, mezodermul si endoderm, in viua a 15- a, te nivelui epibiastului apare linia primitiva, cu o asezare mediana. in civeva sile aceasta se alungeste, avind aproximutiv jumatate din lungimea discului cibrionar, si totodata se invagineazd formand sanjul primitiy. In portivnea cranial a ssun{ prezintd 0 proeminenté numiti nodul primitiv inconjurat de o zona mai adineita rnumitd foseta primitiva,Ace in care vor distoca hipoblasin, formand endodermal definitiv Tot de la nivelul epiblastalui vor migra ccluie care se vor interpune intre epiblast si endodermat definitiv formand mecodermul intraembrionar. Aceste celule se vor deplasa Wve si se vor subdiviza in : mezodermul cardiogenic, procestl notocordal, mezodermul paraxizt, mezocermul intermediar si mezodermul pitcii laterate, Dupt ce sa definitivat formarea endodermului si mezodermului intracn epibiastul restant se transforma in ectoderm, care fa rindul se diferentiaza in pla ectodermul de suprafata. 1 spre interior cclule inarea continua de la aivelul epiblastului vor mig bilateral in jure! liniei prir brionar, a neuraki arma procestlui de gastrulatie. epiblastuf va fi deci precursorul tuturor celor trei straiuri germinative re sfarstul saptGindnii a iia vor spare dowd mici invaginari, una la capatul cranial ia cealalta ta capaiut caudat ai discului embvionae. in aceste zone ectodermul aderi kn 2 membrane bilaminace numite. 4a a fi prezent mezoderm. formand dos orofirinyiana cea sittata cranial, si membrana cloacala, ees situat’ caudal Sceste membrane vor suteri a Renomen de Liza si vor da nastere orificiului de deschidere ka nivetu} cavititii orale a whului digestiv si respectiv a deschiderii anale si a tracturilor Urinare si genilale, in zona caudaid va apare la nivelul veziculei viteline un mic diverticul care se extinde spre pedicolul de conexiune. Acest diverticul se va numi divertic alantoidian si se va continua cu ductal alantoidian, Duetul alantoidian se va uni temporat cu verica urinara ot in sdiptimana a treia se va forma si notocordul. Procesut notocordal se estinde cranial de la nivelul nocului primitiv sub forma canalului notocordai si formeaza placa nolocordald, Aceasta se va transforma intr-un cordon solid numit notocord, Notocordul se lovatizeaza sub tubal neusal si are rol de schelet axial primitiy. Un alt evenimeat major al saptdindnii a treia este stabilirea axelor corpului. Linia iv si nodul primitiv sunt acelea eare vor stabili axul cranio-cauidal. axud ventral - pei dorsal, axul medial ~ lateral si de asemenca axul stinga — dreapta. strulatiei are loc gi inductia neurala. Nodul primitiv induce teansformarea 2 si mai departe a acesteia in sant neural. Neurulatia va sti in periouda embrionard in decursul jodermaui in placi new ‘roloblasiul va suteri si ef modifieari in timpul celei de a treia sapkimani. i a inceputul avestei sapiamani sunt formate vilozitatile primare. in aceasté perioada celule mezodermice exiracmbrionare patrund in zona central’ si vo forma vilozitatea secundara, Spre sfarsitul acestei saptamdni celulele mezodermice din central vilozititii se diferentiuzs si formeazi vase de singe, formand sistemul eapitar vilos. Astet apare vilozitatea tertiara sau vilozitatea detinitiva.