Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Psihoneurologie

    Uploaded by

    Mariana Bostan
    2 views130 pages

    Original Title

    40985991-psihoneurologie

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    2 views130 pages

    Psihoneurologie

    Uploaded by

    Mariana Bostan

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 130
    Valentina OLARESCU PSIHONEUROLOGIA ‘Suport de curs ‘crnstvku 201 €7U611.8146168(075.8) 029) Volentina Ottreseu Psihoneuroogie: suport de curs Recenzen Nicolae BUCUN, profesor, d.habiltt in pihologie ‘Nicolae ANDRONACHE, cont dr. in medicing Operator: Lucian si Nicoleta OLARESCU Aprobat pentru cditare de Senatul UPS “I. Creanga” Edita cu sprijinul Fundayei Soras Moldova © Valentina Obtresce ISBN 9975.921-108 7 [.Evolujiapinoneurlogic cating [Obes gobicetele sonetolgiica it I 2 Iverclaonareasinfeloradiacente 18 3. Scutintaric al evolu psihoneurologiet mold = Modeluloeaizridinamiceafaneilr pine on. 25 4 Sure de cunoastere a creer at -Metode de diagnostic psiboneurologic Uiilizaeatestelor in diagnostic leziunilor toate. 5. ‘Uilizareacalculatoareorin examenulpsihoneurologic 35 ~Competeniaprofesionald si examenalpsthoncurologic.56 UL Organizarea structural-functionaliacreieralal... 88 5. Prineipaele segment formaya ale ceeierul $B 6.Blocurle functional ale creicralut 6a 1 Asimetia si dominanja cerebral. a 8. Nivelr cerebralefuneionale de construire AMC nen annnnenmnnrnee ST 9. Sisteme fancfionale piramida extrapiramidal.. 10L {IL Tuburdri produse de leziunicerebrale enon 103, 10 Efecte ale leztnilrcercbrale 103 Uncle aspect failtantecunoayteritalburilor cereale 103 11. Sindroame si simptome aparue in eziun ale obalut OM Soe Problema locului giro lobul fronal "239 + Tulbuririproduse de leziuni ale lobului frontal 144 12. Sindroame gsimptome apleute fn leziust le lobuli temporal . : 154 - Locul roll lobusi temporal 154 Tulburiiproduse de leziun ae lobului temporal 155 13. Sindroame gi simptome aprute fn leziunt le lobolui occiita “ 163 *Locul raul lob occipital ~Tulbuririproduse de eziuni ale lobulu occipital. 14 Sindee sinpome spe nei ale lobuli patito ee ial Local solullobului parietal. cod *Tulbutiiproduse de leit ale lobulsparital 173 15. Nivelur de integrate a informatie’ psibice 180 (Cepiilor met, Lucian si Nicoleta, pentru eX existh 16: Sindroame si simptome apart n ecu pentracl prin el vi infinlel; tractor medio-bazae alecreier san 186 ‘mamel mele care a ntruchipat ,albul”lumese, = Tulbuti de constien gi contin... 186 1V. Organizarea neurofiziologich i dereglarea functionali a proceselorpsiice .. 17, Orgaaizarea personalitiia proceslor pice. 1 Onpmiee ctrl preset bit 18 + Senza. as 199 Pere “Gindies, Memoria = Limmjul Atentia. ‘Afectivitate, “Maivayia. = Noinya ‘Glosar de tement singfe Bibliografe ‘Anext Fig de examinare neuropsinologicd Abolnavilorculezuni cerebral, elaboratideA R245 De la autor Prezenta herrea fst laborat in urmastdiuui eclectic literature domeniy din doriaga mea de augur invijarea, studiul, conceperea materialului de psihoneurologie al studenfile, generath de nocssitatea impli: de deficit de it atu biblite interes sporital studenior in ineleperea prof fenomenulpsibi creer, Luerarea insreazi note {de cursin viiune propre, Unele subeaptole sunt prelate din ke surse indicate in bibliograti ‘Lucrarea est il att stadentilor dela psbologe, peda ‘sogie, medicind ct i spcialistlo preveupaide reeuperarea Pic, pshologie,psihoneurologie. Prefati ‘Albert Einstein, Pricteme, nu exist mimic din eeea ce ew 25 putea ‘is diruise, ca cu sh au posed deja, ‘Exist st multe Incrurl pe care eu nu pot si {ile ofer, dar pe care le posi doband, (ra Angelico Da Fiesole) Pihoneurologa reprint o sting indopendent, bine fan dames teoredc gi empiric, rcunascuta si consacrath, cbieg. ‘uli de studi raportat dint actvitaten pied substratul ‘neuronal. in sens larg, psihoneurologa reprezints examen ‘egaturi dite funeia psihica si afeimea cerebral corespun- “itoare, Ea stadia in-ce mod modiicrile del nivel erie tut afeeteaza comportamentul: cum, de exempl, aurea ‘sv ablaiareginilor prefrontal Isom it va moificaacestia ‘apaciifileinteletulesauearacteni: cum leciuna regtunlor inferoaretempocae a maimute va influena percepta si me- ‘mori vial, sa. Rispunsul la acest intebar implica od bi abordare cantata, Pe deo parte exist abordarea initia psioogiei care vizeaa deseriereaobicctiva 3 inelegereafunciloca percep fia, mcmona, nteligent,lmbajul pe de alta parte, est vor bade ansambl de cunoginepinifiee despre creer descrise ‘deneuroanatomie, eurfiziologie newrochirurzie. Paihoneurologiaesteo stn despre ceie care raporteach 1 viaiunile despre strctua si organizarea sistemich a fnetillor pice superioare a procestlorpshice sia epliriemoionale ‘Scomportamentui eu dateelevante despre consuctia ior ganizarea finctionalasectoareloremisferelor cerebralea cre {enuli, Prin aceasta psihonenrologa conebuie la extinderea legiturilorinerdiseiplinaze:psibologce, medicinal spedugo- sce, ale pshologiel generale i dhterenle, psthologte dis: Sider invide pibodaproze ewig. nese prezent meni nus idoiete de Fatal c&creicrti i Tnscebarea este acum un pic paraftazat: care sparse, struct alecreierulu desemeazi elaborarea necesito, tendingelor ‘ate deosebese omul de animal? Cum sunt stueturate procese- Tenervosse responsable de aeceptares, prelrare i stocarea informa extere sh inteme? Cm se realizeaa programarea, replarea gi controll activi inal organizat, orientate spre Inmpliirea de sine autorealizare? De ia aparjia monograie anatomist i iziologuul Ma goun-"Creerul vigil’, in cae creienul este abordat din pla hal roilorralizitanatomice gi neurofiziologice, el (ceieal ‘aman sania) no mai este accepat deep aparatcareeactio- rneaz pai ci rep sistem avioreglto al acti a psiho- ‘comporamentlutuman gt animal, desigur aspectal uran find inal sofisticat Taluerarea de fxm intentionat si relevezseestivaspecte ale pshoneurologiei, care ar inlesn procuraeasistucturarea ‘cunotingelornecssare specialistlu,incentl activitiitciru= {ne plasat oml, posesor de particularitpsihice individu Aipologice. Materslele inclu reprevint& sntezhaclaborti= Torteoretien- practice ale cereetitoriorrecunoscut mondial — ALi, LBotez, CArseni, EHomskaia sa ‘Apornil personal consti struturarea daelor existente in Teratura de dome vzine propre viiune format in urna experienei de predareacursului Psihoneurologiaafacltatea {de Pshologies sihopedagoge spacial, specialitatea Psiho- logic Predateacurslui"Psiboneurologia est indicat studenti= loc institute superioare de inviyhmintcateurmeaci sh acti- ‘ez in calitate de pedagogi. psbologi,logopeziinagezemite- leprescolare si geolare Un psihopedagog ate nevore de infor ‘majicexplicabilia fenomenelor umaneintapsiice pent ro- ‘nostcarea eventualitilor de cauz4 giefect si conceptuslizarea ivershefeet- cau. Activitaeavitrlor psihopedagors special, psbologi gopezicucopicare au dierite disailtatt in dezvolare, i bli ‘Hi sk cunoascd ma numaistuctura gi mecanismele functilor psihice superioare, dar gi mulitudinca elburdillordeelangete ‘eleziunile direct sauinirecte ao creer ‘De iki reiestobieceivul major al predic materei de stu- ‘div "Psihoneuroloya Ia facultatea de Psologie i Psthopeda otic special ~a comaniea informati uilestudengior despre fenomenut psihie~ creer, a forma cunogtnf crest despre lepitura dnt substratul neuronal gi funetile pshiee; despre posiilelederegln al fancilo psthie ia leant ale reine Ini despre dependent ipalui dereglin de timpul lear i lo- ‘ren grup diferit de muschi si comands ficeae de ctr un alt grup de neuron DDescoperirile lj MoruzigiMagoun (1958) asus formati- it retittat a dovedit mu pumai ci noiunea de mecanism, Snrapor cu neil psiice, mu poate firedusé ao zonh Tesimaterialltestlor apa pe eerapulcaleulatorulu;apsind pe butonsubietulemite un spins care este imediat ine gis- tral evaluat, oct ntegrat esta performanfelor. Lasfrs- tulexamenuluiauromatizat este posi caexaminatorul sib ladispoaitie toate reulaele i anslizlestatistice disponibile. Datonthavantjclor standart, msurrilor precise ale rs- pnsuriloreronometrate, dicrimini perceptual foarte fine yi ‘cai prelucriri datelr, propritestelorinforratzate tes- tele administrate prin compater Sunt fd indoiaa preferabile ‘entra mai multe Scopuri ale examiniit neuropsihologce, in Epocial pentru cercetre. Tous, pont majoritatea nevoilr ch ‘le, plerderea de informati prvind caracteristcil clitative 55 ale spunsurilor, ce apa atunci cinddimensiuile ispunsur- for sunt reduse a un numdr imitat de mised ale mail pot ‘iminua toate avanajele prize’ adusedeealelatr. ‘Competenfa profesional ecamenul psthoneurologle Ocvaluae psihoneurologict fail i esponsabii necests cunostinge de pshologe gcunostinf supra farfioni ese ‘uli, Examinatonlinaeuropsologie trebuies fle anzena in ‘rivinfa relailor normale dire ereter gi comportament gi 8 ‘medic driloc comportamentledatrateneuopatolgic. Ere bi i cunoased in profunzime toate psihopablogile. Mai mu, trebuie si dispund de un antrenament avansit in acministares testelor iin teora msuririlorsifeforte familariza cu dif nel forme gitehnici de evaluare psihologiea. ‘Neuropsihologia clinic esto disciping nal enc i gtin- ‘lid, ce necesil eunosting i stipnitea unor temic specill- zate, Examenul psiboneurologic este una din abilitile doin lite dupa o activitate clinica in psihoneurologie. Muli psc nnewologi debuteazi ca pshotogiclniien i efectueazt une] Sau mai mali ani de studi superioar sau postuniversitare,do- binding astfel oexperienf substantial in neurologia clinics inguin neurologiee. Alu vinin psihoneurclogic grafic expe- ‘enfin psihologia cogntiva,adeavolii, experimental, iogicd sau pshofiziologicd. Ei fi imbogdjesecunostintle ‘debi prin rari elaborate supervizaede specialist notorit Inpsthologia clini’ iin psihoneurologie. ‘Congtinta valor neuropsbologiei clnice sia necesiii xa ‘minilor neuropsibologic a impus mult mairepede dest re sursclepsihoneurologilr, grate Une peciliar adecvete. Ca ‘ezaltat mul cinicien naiv jgnork impli gi complexita- {ea functor cerebrale gi neuropatologie, fc examina ps honeurologice frist seama de isc sau de rl potential ‘e care: pot face clienjilor lor Riu cel mai evident este ficut tune ind clinician neantrenatadecvatinceare spud un 56 diagroste, Poses dagnotck cea mai frecven exe conics inne oafcfan pot bina fis eames Si terol inverse cnd se dhe diagnostic o afetne absent ote vende acemena pers’ seiate pet pace {lias Acet cracls evden ra sles lod uncoplie {ursaupertbat cui este ghostateasvdodo eure cerebral in consecigh eee deo educa normal 9 de unttamenadecvat Conseils cele ma suis ex ‘indi psthneirolopce spar atuncicéndexamiatoul gro $inlecmoponal pale, probleme sl soci cele coin, Inaga sui a pace itor as neve opaeecnpriae lme ce ‘fie pena compare defichele pacieata peau tmlior cates vie lo Evalure plait lgre pe cae le nce pacino cero exominare al ak scan Sravzodh dct opi sence asiptomcor viene ee ‘steer paonetologice Numeroase ture decompor- trent le pacer cu lsnun cereale pt fama in sfatun ilot fat racotcanoseu plat de chien ‘Conpeenaprofelonal exten indie al perforant in- dividual ocean orc sei IL ORGANIZAREA STRUCTURAL- FUNCTIONALA A CREIERULUL ‘SPrincipalete segmente gi formafiun ale cereieruli Fogenea titer evo pot frezumat as aor frome pene ea, pt cme chin chil aft nner naar cans elt humoral. Main oda eu apm stem nerve pao al ford de gl = forma neioch Pe Inia devolisitemaluinersts regis nous cba toneza ta regan moral lita ea reauned eurhumorl carroll conduction rome ste Imulineres In proce ogee sstemul ares we brio sers de tape evolve famentae opal “aie. fl neos recut apa ster eres noua eaps I~ sel nervostabole Evlusuteau sstcr heros apuricrloni ete conan spei de pe fejonare spat estore Majong Se sunt siaaiinetenittessnerouh a aba nos (ae de aces nis dervo acest cxemiat, demu el letsaucnefal adn partes potesoa se fomneazh mara Spink. Para anterior se divizec pon Sgt nel ‘edie cerebral nial ssteroat, mace poster Utenr elewe vesulsedienpcdincine dane nase brincipslelorsepmentc ale enctau, Call neds die fnplan saga La icopt in regimen vezialet aoc se devo lexical mba nas dorsal pa Fonteracu primordial ms pnt pare ence Dll, bombatsinacely sens ate ee egiuea ver ostioa cfomeszh os tia fein, bona I pata 38 ventral, divizind-o in dou segmente: bulb rahi sire {eri posterior propriv-i, dn care se dezvltcerebelul pn te Val Tae fe pe fondulevoluiet embrionare encefalul se divi de in enc pit dispuse dela sectorl caudal, In ordinea ur- ‘mitoae: [Cmyelencephalon—bulbul rabidian; 2-metencephalon sau creier posterie, 3 -mezencephalon saucrcier milociv: 4. dienephaion sa ereier intermedia; §.elencephalon su creer aneriot, incadra fice’ formajiunise delimiteart organic anato- ‘mo histologie particulars, care vor dabini speciliiro ue funtionalediferite. Din myetencealapae bubul rabidian; ‘tence erespunde punficeebelul. Din mezencefal sedividpdunculi cerebral tuberculcvadrigemeni din des- fl se constictealamus hipotalamusul; din telencefl se fermeacd emistercle cereale: striaul i cortexul cerebral, ‘Rombencephalon sau myelencephalon ‘Myeleneephatonul este continuarea directé a miduvei spin i tanchiului cerebral si constiuieo parte a ula comboid sau a creterulwi posterior. Apaifa bulbul rahidian a fost conditionats de evoluia organelor statics gi de aparatl branhial,responsabil de espira- tia st cirealaja sangelut In else afld nuclee de substan ‘emus, eare contribuie la pastrarea echlibrului, coordo- ‘area migcsior et ila velatea metabolismulu. Pe trunchi s€ 11 principal centr vital at respratc,circulayei si elu. Subetanga alba a bulbulu abidian contne fibre lungi Siscurte, Din cele lung fac parte clile piramidale descen- dente cate trce direct In coarnele anterioare ale maduvei incruciséndu-se partial in regiunea piramidelor. Afark de aveasta, din clei cordoanelor posterioare poraeste gru- 59 pul al doilea de neuroni ai clifor sensitive ascendente, care ‘merg de la bulbulrahidian spre tubereull talamusuli Fi breleacestu fasccul efectueaza alt Inerucigare se siti. e028 dorsal fade piramida In bulbul rabidian avem dou Incruciri de et lungi de conducete: ventral motor $i done sal, Din edile nervoase scurte fac pare fasciculele de fbre werVoase ce nese inte ele nucleiele izolate ale substanjei ‘enusi, precum si nucleiele bulbuluirahidian cu regunite adiacenteencefa Metencephalon, “Metencephalonal et lest in do pc: puntea Varo sipartea dorsal ~cerebelul, Punta Varolise limites caudal cu bulbul radian, are * nial cu pedunculi cerebrali Din interiorul punt pomesefibte Jongitudinale si tansversale inte cure sunt desemnate noclee ropti de substan cemusie-Fiblewlcdtuese ei conducSta= e care lagi corenulemisferelorereterulor mae cu cortex ‘misfrclor cerebelubu. Cuedtmai dezveltate cortexulemiste- reloccuatit mai dezvotate sunt puntea CCerebell se dezvolt ontogenetic din receptor static, Are legirara directs eu coordonarea migeifor 9 este organ de adeptae a organism la gravitaje ner, Eleste conde ‘atunaldintre centelesupeioare ale sistemulai ncrvos vegeta: {i simpatie). Cerebel eal sub lobi occipital a emstere- lorcreierului mare, dorsal fade puntea Varo i bulbul ahi- dans este ajezat a oj posterioar a cute cramsene Supratas ‘a-crebelulu este tapetats cu un strat de substan conse consttue eortexulcerebelul si prezint mai multe eieuvo- Topi ingute i yan. Substanta alba cerebluli ese com us din fibre nervous ce intain componentaa tei perechi de ‘edunculi i cerebelulu: inferior, medal superior. In me fencephalon exist oeavitate care seaman cu un cot, mimi ventrcoll IV. o Mezencephalon Mecenophnon sacri ion in proce flogenstiose enol inpecl ub nthoenarecqert opt, eases om furl hin mportntesuteporsbe de evan ch Ai au force acre maiz, impre eucen Spies dena ob omaapaey bee cot ‘amen lnmeomcepal ac ise cen act pty ec ener ce nrverk machi och cen aso ‘al toate ce de conde ascendente 9 descendents ce ag ‘vteralcrcitca mda pn oe pn mczccsphaon, facile de setae lenph measrctlonl Jockey ‘le SNC. Invest tine dee mezenctaile alu din dou Pi indent alenevdngemerspeduc cera Caleli sunt foare dezola. Eiconsttecentruloptc unde setemind fitrele ner optic. Patel crcl einpartin zon ver invei Lita de seprtivo formes subtantancge (nga), acre cuboarse ‘torr melannes un pegment gr latin chee neroase ‘ere ts incomponena Subang seininde ptt ‘penal cera de pes ul pin ee Dap infos fae pre din item exp "fuss pesca cone oe nervous plane dsce- ene in soa cereal spre ont setoarcle SNC, sutra “Tegumentum pedunculi care ese dispus dorsal de substanya niga, contine diet fineascendence cit i nucee de substan ‘zie, Cel mai important dine este mice ros (ruber) ere se intmde delaregiunea subtle diencephalic clit inferior de unde pormeste tactlrubrospinal descendent ‘Neck see ncn porn de cooronr sss extrapiranidal and ep cx cela pale acest sie ~ ‘mele pallidum fbrece vn dela cerebel Dart acestor lg fur se exerci in?uen asupa inregit muscular scheleice fa sensu migerlorinconsient (volun) o Diencephalon Diencephalonul se afl sub corp cals gi fornix concres- ‘ind lateral cuemisforele telencefaluh. Include dou prt de bark: dorsal (‘alamencephalon)— centruleiloreferent; ventral (hipothalomus)~centra vegetaiv superior Cavitatea iencephalulu est reprezental pein veneicoll I “Talamencephalonl se compune din ei pari: thalams, epit- halamus, meatlamus, al ero tpurlor indreapiopartespre ‘dure subcortical (este centr senaiw al sistemula extap- ‘amidaD,o alti pare spre cortex, Epichalamusul ae funtie de glands endcrin dati cor- plu picale~oformaiune ipa, de dimensiune mic, culos ecemusic, Metathalamsul ~ aletuieste centul subcortical oti, iar bin fibcele nucleetorcorpilor geniulai conexiones7d cu re ‘Siu opticecorticae Hipothalamusulinserea73 formafiunile situate sib peretele interior veircoluui I. Conform dezvoltinemrionaehipo- smal se impart in dows piri anterioaré~optica din care fac pare: tuber cere (cdberalcemusu) schism opican, {cea psterioars~olfactva, eu corpore mamillaria, ‘Tuber cinereum reprezina central vegtaiv superior care influageaz ne allele asupra metabolsmul 5 temmorepr. CChiasma optica este o reprezentants a central opie b= conical ‘Corpora mamaria, dou procminente mic decubsrelbext- Sk funinollactv, aes pare din cel olfativsuboorical Telencephalon Telencephaloocuprnde numeri cent flogenei: ried fstiv (rneavepalon); nuclei baali au sabooresul(pleaceph on) ssubstana cen sa coexul(enencephalon) cae ke coped a eee eer Seer ete eee es Steam corti ceermenetant emercieerae sicnratortecemetenecmnsrtt eee ielomctmpelcorea meee cerebral 6 i Sivas care sompendea asia Ace mig fac erent prc temporal aba on feclacsorobicrea esa crom holm fan p ga sum opecuar” peta du formarea deta (9d corte roland par temporal cae acopa l (Fg. 3 Inala aeofordennghilartc virclepa ade siinjs Arter. senor p pseor nul ee dln de ‘ecole pina profi sence Supa fninsileseacopenti decks creole Initio emstrorss geese ute veamouele lee, Peete nna eat tral are scam Dneasshipoampl Fle cmc ca vertical pena Gil Moro stat pepo Sepreupun cnn vac cell Vin substna alba emir marinpre aero, for de lamel spa peluicteeagacopulcley fant 2 ts opal) fom cals plsd nen tool (Veco TV ese sa pe pnen Va) lg. Vetrcal cerebral, acti bazl sa central i emiferlor In itera emisttlo sb cote seat aplomcan de sean ce Aiie~ cle asa car setae abconerl Sede ‘shrcttlaplomarr Se mucee boreal col ng issn coat emipaon apa tse conpune din dowd nucle incomplet despite nl esa mile eau leicalse Copal ‘sa fice parte in sem tiopaloatsteaule ee 64 ‘rapiramidal. El constitu centrul superior eplator al functit- lorvegetative de termoregulare simetabolism ghiciic, demi- nnd abupra contilor vegetativ identci din hipotalamus Tot spatial dine substanja cenusie a cortexulul cere bral si nucleele bazale este ocupat de substanta abi, care {in seotiane orizontal fs aivelul eorpului clos poarts de- ‘multitudine de fibre nervoase (facicule) care merg in dite- rite direct gi formeaza caile de conducere ale elencefalu- |} Fasciculelealbe emisferice se impart in tre pur: de skociatiecortico-corteale,eomisurae si de proccti. Fibre de prolecie leaga comtexul cu alte regiuni. Une- ledinaceste fascicule conduc exctaia centripe,alteleeen- ‘nifug, adic doosebim fasciculecorticofuge si corticopete. In apropieres eortexului fibrele de protect formeaza co- ‘ona radial apoi cea mai mare parte se unese ia eapsula Jnterni, iar apotiradiazs citre cortex. Dupa lungimea lor fibrele de proiectie sunt lungi si seurte Fibrele comisurale leaga parle simettice omoloage ale cemisferelor,Principalulfascicul este reprezentat de eorpul alos, care leagd neocortexurileinre ele. Fibrle alle care plesca de lacorpolealos spre piste superioare ale fronta- Tuli formeaza forcepsul anterior: cele care pleaet spre oc- cipitalformeaza forcepsul posterior. Prin fornix tre fbrele comisuralehipocampice. Fibrele de asociaye ealizeaza conexiuni inte diferite zone ale cortexulul i cadralaveleias emisfre: immedi sub- cortical sau la dist, Exist fibre ung gscurte Fibele angi se grupeaz in fascicule: longitudinal superior, ce leagalobul frontal de occipital temporal, longitudinal inferior ce tag Jobat occipital temporal fascicoluluncina (in form de ct- Tig, foc legitura inte partea orbital a lobului frontal stem- pocl.n say cinglum, ce traverseazi cireumvolgiuneacin- gular grusulparahipocampic constitu fascicolul de aso- iteallobuui Limb. Din pune de vedere flogenctic, sara cesbrall este for= anes ce an rece ining aarp Te-Incursul evolu, en a sufent cele mai profunde transfore ms complica de ondin struetral ~eitoaritectonic fine ‘nal. La om, scoara cerebral tinge nivel el mai iat de

    You might also like