REPUBLICA SOCIALISTA STANDARD DE STAT ROMANIA EDITIE OFICIALA STAS 3349/1-83 8 CONSILIUL NATIONAL METOANE DE cLMENr Inlocuieste + peciat PENTRU STUNTA STAS 3449.79 $1 TEHNOLOGIE PRESCRIPTI PENTRU STABILIREA — |—————___| INSTIFUTUL ROMAN LE GRADULUL DE AGRESIVITATE A APET | “!sifteares alfanamerie STANDARDIZARE wat Ceroentconcretes Betons de eiment Benoa nexowrue SPEGUFICATIONS FOR WATER prescriptions POU Lvs. LPESIIMOAMINA el "AGGRESSIVNESS DEGREE TUATION DU DEGRE DE onPEyemEHMs CreiERT EVALUATION DACRESSIVIUE DE L'EAU ‘ALPLCCHBHOCTH BOWL 1 GENERALIPATT 11 Obieet si domeniu de aplieure Lit Prez ‘ul standant se refer’ Ix stubilirea gradului de agresivitate a apelor-eare pot i cu elementele sau construetiile din beton si beton armat. 112 Prevederile prezentullui standard se aplici Ia toate categoriile de constructil, eu ex- ceptia 2unena firilor hidroenergetice gi a unor construelii hidrotehnice masive, In eare se apli prevederile din STAS 3 1.1.3 Prevederile prezentului sandr nu se refer’ ki apa de mare. 12 Misuri de proteogie 12.1 Pentru asigurares durabilitiii elementelor si construefiilor, in fancfie de natura si gridul de agresivitate a apei, este obligaiorie adopiarea in fazele de proiectare gi exeeutie i nnlsurilor de protectie primari si dupt eax de protectie suplimentars conform ‘anexei A. 1.22 Pentru cazurile speciale, stabilires inisurilor de protectie primari si dup caz de pro- tecjie suplimeniart se face de edtre un institut de specialitate. Conform preventului standard, eazuri speciale se considers urmitoarele : elementele si construcfiile din beton precomprimat ; apa prezinti, in afar unei eventuale agresivititi de dezalealinizare, grad de agresi Vitate slab pentru don son mai auite naturi de agresivitate (eonform tabelului 1); — temperatura apei depigeste 50°0; Presiunea apei depiseste 1,700 MPa (170 m coloani api; — apa are o salinitate ridieatit, actioneazi sub presiune gi existit condi ‘rare a sirnrilor prin evaporare; apa este impufificats en substanfe orgnnice (uleiuri, reziduari industrinle eto. de concen — apa confine hidrogen suifurat; — oricare alte situatii in care Ia proieetoren constructiei se apreciazi ot aceasta Teprezint& un caz deosebit prin importanfa, sa, prin posibilitatea modifiedrii ulte- Figare a chimiamulut apei sin prin nivelurile ridicate ale concentrafiei unor siruri sau substante. ‘Aprobat de: INSTITUTUL ROMAN DE STANDARDIZARE Str, Romo nr. 32-34 BUCURESTI ‘Telex 11812 CNST R Elaborat sitial tm 2052 Resieuil th 19642 1988STAS 8849/1-83 =2- 2 STABILIREA GRADULUI DE AGRESIVITATE A APEI 2.1 Natura gi gradul agrosivititii apei se stabilese conform prevederilor din tabelul 1, Inind in considerare valoaron maximi a concentmfici agentului agresiv inregistrath in eadrul determinarilor efectuate pe amplasamental obiectivului sau in imediata Ini vecinitate. Dack rin specifioul obiectivului care se proieeteasi (de exempla unititi cu procese chimice) se itrevede posibilitatea modifieirii, im cursul exploatirii, a catacteristicilor apelor, natura. gi ‘de agresivitate se va stabilide proiectant pe bara datelor existente sia eelor cunoscute de la lneritile similare. aba 4 Netara epraiva Cal aca J feats sab] amb | tates | forte neat ‘Sulfaticd (SO%™), mgfam* 150...249 | 250...500 | 501...1000 | cacut J 1001...2500 Seat de Sots Eee _ | a7 a De dealealintzare (HCO; ), mg/dm* (duritate, °G) = Genera ait, pt eas Canon (Oy Une), alm Fee eee at sc, a: «20 a dso pw ta > 180 150 ~ Magesaok ), malint > 200 Sdruri_de amoutu (NE{), mefdm* > 500 (i lem (O17, at - Cente total de sr, ea >a 2.2 Metodele de analizi a apei sint date in anoxa B.-3- STAS 3349/1-83 MASURI DE PROTECTIE A.L _ Misurile de protectie primar se stabilosc in funofio de natura si gradul agresivitigii pei si constau in precizares urmistoarelor date : — tipul de ciment co 80 va folost; = gmdul de impermeabilitate cerut betomuluis valoarea maximii a mportulni A/0; - dozajal minin de ciment. In funofio do tipul cimentului si raportul 4/0 impns, prin project se va preciza obliga- toriu matea san class betonulni, finind seama de prevederite reglementirilor tehnice privind stabilirea compozitiei betonului. AZ Pentru diferitele agresivitayi, en excepfia celei mulfatice, misurile de protertie primar’ Bint precizate : — in tabelul 2,.cu privire la alegerea tipului de ciment. — in tabelul 3, en privire la conditiile tehnice impuse betomuluiSTAS 3349/1-88, —4- ‘Tabetol 2 Sortimest 4 iment tura agresivi jrad de agrosivitate| | ] ure agri |Gred de agrentat [ws [rojra| a | Fas [woo Agreaivitate de ‘Gezatcatniare Agrestvitate carbonic) slab Intenad foarte tntenet Agresvitatea saruri- | staba 1 er de monte or ntensa 1 foarte totems | Agresivitatoa oxirt- | stabi oF alain * Utuizares este conditionats de sporires tt 10% a dogayuli mini de cient de reduoeren oH 0,05 a rapertulai A/G din tabelal 4. “* Utiliarea cimestulvi SRA co teas se interes, + Contitionat de uthlzarea In prepararen betonulot a rain. 100 kan? conus de termocentrats, ea adaoe. OBSERVATIE — Notatile din tabel cat urmétoarele semnifieati 1 clment recomandat cu previdere: U eiment tiizabil 1 eiment intersis din punet de vedere tebe, Graded aarti Caracteristica! | intenss 9s tear sana] sabe jteitcad grad de impermeabititate ovaj minim de elinents kh? 350 {8720 de tmpermeabiitate vp a ae | arnt | raport A/C. max. 0.50 dozaj minim de ciment, ksi? OBSERYApIE 1 Dorajele de ciment so referd Ia carl folositt aptegatclorD...31,5 mm pentru agregate 0, 16 mm dosajele Se sporese ex 10%, tar pentru agregate O.--71 wim ae reduc eu” 10%, 2 tn cand folosirtt de aditivi reduettori de apa sau de tehnologt speciale (de exemplavacuumare), pH ‘prolect sau eu seordul prealabl al prolectantulus, ce admite adeptarcn unor dezaje de eiment erate ‘elon recaltate din tabel, respectindurse oad urmitosrcte condi — reduceren dozajulut va tt de pind la 59; Im cagul agrosivitalis labe, respecty pind Ia 10% tm casa ‘aresivittit intense sf foarte fatense (in cazul agresivitali foarte slabe muse admit reducer! de dom) — se va respecta cu strictote limita previauta pentru valonrea raportulul AIC — uerabiitatea beronulut, a toeu! de turnare, va corespunde nel Lass de es! pute 7 em, 8 Yo cam foot sdaosulut de eenusd de contre termoetectrice se admite sdoptarea unoe doraje de cAment Inferoare eelor rezultats din tebel, pe bazd de reglanentar{ speciale sau ew aviral uaul institut de spe-=e SPAS 8349/1-83 A.3 Pentru agresivitatea sulfatick misurile de protectie primar sint precizate in tabelul 4. Tabet 4 Dest icin xin) “Sythe bee” | Obsevatt mat | mpi | Fearte siabé (180.209) ‘taba - (@50...500) Pa as, a x misurt suplimentare Se protecte Intonea — nie ot. 1000) | ep Foarte inten canal 1 004. ..2500) ex masurt suplimentare Fourte intonad Ue protect anal 1 ‘@5ot 5000) — ost intnss fu msunsuplimentare \enn ‘ie protect onseRvarit 1 Lpoaajete de cimnent se refers Ie east felon agregatclor 0.. 31,5 mm; pentru agregate 0.15 mm osajele se sporese cu 10%, lar pentra agregate 0-71 tara se redue co 10%. 2 In cazul folonnt ce aditit reduction de epi, smu) de Tebnolopi epceale (4 exempla yzewumare) ex ‘vical unul (ustitut de specilitate si acardul profeetantulul pentru gradele de agresivitate intensd st Toute TI) se aamite adoptares tnor tozaje de ment Interioare cslor reultate “dio Uabel, ree fe Hid urmatearcle condi Yedueerea Gozajelut de client VTS de 5.15%, Im funelie de e@itival utliasts = dozajul de clment adoptat na ve fl mal mic de 360 kgiia® pentru beteanele armate, respect 310 kalmn® entre. betoanele simple = lve repel it previraQl pera vooarn rapt jrapitatee betonuli, Ia Tocul de tartare, va eorespunde nel “aback de eel putin 7 em. 5 fo. cazal folodeit adaosuloi de cenugé de ecntrale termodectrice se admite adepteres wner dozeje de ciment Inferioarecelor rere dis (abel pe baad Se Teelementtr! peciae sam en- avian unc nation de speetatate At Misurile de protectie suplimontart so adopt cbligatoriu in oazul gradutui de agresivi ‘tate foarte intenai si se stabilese do citre un institut de specialitate. Pe exceptie de In Aceasti, prevedere situatiile aritate in tabelul 4 pentru agresivitatea sulfaties foarte intenss, caml 1 3 1 AS Cenuga de centrali termoelectrica folosita ca ados la prepararea betoanelor care vin it'contct ‘ape agree rebut corespands prevadenior SPAS 881/30. tn cal agresivitifii siratilor de amonin. sin agresivithtil oxiilor alealin}, wtilizanes cenusii se va fice pe bazk de reglementiri specie san en avizul unui institut de speciaiiate AG _ Grosimen stratului do acoporire ou beton a armiiturilor situate cel mai aproape de fay expnsi ape! (etrieri sim armituri de repartitie ete.\ independent de natura si gradu! agresivi- ‘aif, va fi egald (eu abateri de max. 2,5 mm), cu cca mai mare dintre valorile : — diametral armiturii de rezistenti + 10 mm = 1,20 x mirimea maxima a granulelor agregatelor; — grosimea previtzuti prin reglementrile in vigoare pentru medii neagresive, sporiti on 10 mm pentra gradul de agresivitate slabi, respectiv 15 mm pentra gradele de agresivitate intensi gi foarte intensi,STAS 3349/1-83 =6- A.7 Pentru gradele de agresivitate intensi su foarte intensi, independent de natura aces- ‘teia, se recomand’ eviturea muehiilor vii, adoptindu-se racordari. B.8 Pentru betoanclo suport san de egalizare se vor adopta dozajele minime de ciment previzute in tabelal 5, independent de natura agresivititi. Natura #1 captitatea adaosul 1a prepararen betooulel Gu adaos de ceauyd de centrald termoclectised se 150 kam? Deton,-t= STAS 3340/1-83, Ba Ba Baa 80 verifici. pH-ul cu ‘hirtie sau solutie indicator. B22 te face pe oale potentiometric’. ou proseriptillo de folosire « aparatului. Procizia aparatului va fi de + 0,05 unititi pH. BS Ba BS BE Bi BS Be STAS 9187-73 (metoda evaporitii), Bao BAL Baa ANEXA B METODE DE ANALIZA Determinaren concentrafiei ionilor bicarbonat (HCO) 3i hidroxil (OH-) Conform STAS 6363-76. Determinares concentratiei ionilor de hidrogen (pe) In cazul apelor care uu stnt prea tulburi sau colorate se va folosimetoda colorimetric. Tn acest scop, intr-o capsuli mick de porjelan se toarnk 10 em? ... 15 emt de api gi In eazul apelor tulburi, eolorate sau atunei elnd se cere o precizie m&rits, determinarea Detorminares potentiometric a pHL-ului se efeetueazt cu pH-metra in confonmitate Determinares concenteatiei de bioxid de carbon liber (CO,) Conform STAS 3263-61. Determinarea concentratiei ionului de caleiu (Ca) Conform STAS 3662-62. Determinarea concentrafiei de ioni de clor (CI-) Conform STAS 8663-70. Doterminarea concentrati Conform STAS 8601-70. de ioni do sulfat (SO) Determinarea concentratiei de ioni de magneziu (Mg**) Conform STAS 66744 Determinarea concentratic’ de toni de amoniu (NH;') gi a ionuluiu azotat (NOz). Conform STAS 6328-61 si STAS s900/1-71. Determinarea salinitapil totale Salinitatea totali se exprim’ prin reziduul filtrabil gi se determin’ conform Determinares concentratiei de hidrogen sulturat (H,S) Conform STAS 7510-66. Determinarea confinutului de substange organics Conform STAS 3002-61. Determinarea confinutului de materi in suspensie Conform STAS 6953-64 OBSERVATIESTAS 3$40/1-83 B13 Determinarea durititii. Yonform STAS 3026-76. Bad Buletinul de anslint Buletinul de analizk chimick » apei va euprinde eel pajin urn ‘itoarele specitiont — temperatura apei, in grade Celsius; — aspectul (culoarea, mirosul, prezen{a bulelor de gaze); — indicele concentrati jonilor de hidrogen (pH); nutul de ioni HOO;, in miligrame pe decimetru cub; = duritatea, in grade germane; — continutnl de ioni OH, in miligrime pe di vetra cub; — concentrafia bioxidali de carbon liber (CO,), in miligrame pe decimetru cub; — continntul de ioni de calein (Oa**), in miligrame pe deoimetra eu; — confinutul de clorari (CIz), in miligrame pe decimetru cub; — conginutul de suifafi (SO}-), in miligrame pe decimetra cub; — eonfinntal de ioni de magnezin (Mg), in miligrame pe decimetru cub ; — confinutul de ioni de amonin (NE) si de ioni de azotat (SOz), in miligrame pe decimetra eub ; — confinutul de hidrogen sulfura t (H,S), in miligeame pedecimetsu cub 5 — rexidiulla.105°C (salinitate totals), in miligrame pedecisetru cub ; — conginutl de ubstange organic, exprimat prin consume de petmarganat de potas MnO,, in miligrame pe deeimetra cub; contimutul de materii in suspensie, in miligrame pe decimetra cub. ‘ishorst dey INSHITUFUL CENTRAT, DR CERCETARE, TPHONCTARE $1 DIRECHIVANE IN CONSTRUCT Thsttnt de creetart tn cemsructit A ecootn conetrvetilon iin 2 espomstbit profctull: Ing. Stetan Rnesew ene ee fn me Troorenen ing) Perea Teflew Tedectat final: Imtittal rod de standarlzare Serica conscvel, mutate Ge construing ecovamie Testers tng: Parwechiva Masromada Colaboratori “Tsstitutal de cencetit nidrotepn Testitutul de studi 9 prolectrihidroenergetice = Minister Constructor Inaustiale — Laboratoral — Gonsiiar Popuiae of Munseipiuias Bucuresti — La Doratorul central