Capitotut VI VALORIFICAREA JOCULU! DIDACTIC IN ACTIVITATILE DE INVATARE DIN GRADINITA Conf. univ. dr. Juliana Petronela Barna Lect. univ. dr, Carmen Alexandrache Conf. univ. dr. Mihaela Carmen Baroni VILL. Jocul didactic in activititile de educare a limbajului Limbajul reprezinta instrumentul care stimuleaz& si sustine dezvoltarea inteligentei umane, dar gi forma cea mai inalté de exprimare si manifestare individuala a omului, Contextul social actual permite prescolarului accesul la orice tip de informatie. Copilul mic recepteaz4 cu ugurinf& orice cuvant si, din acest motiv, trebuie s& fim precauti la tipul de limbaj uzitat in familie si in mediul frecventat de acesta, pentru cd ceea ce se comunic& fsi va pune amprenta asupra dezvoltarii lui ulterioare. Comunicarea verbala la prescolar se realizeaz& treptat, pe de o parte in condifiile manifestArii interesului activ fafa de ipostazele in care se regisesc obiectele din jur si rolul acestora, iar pe de alta, se declanseaza o atitudine interogativa referitoare la originea si cauza unor fenomene. Procesul de cultivare a limbajului in activitatile specifice acestei sfere educationale are in vedere urmatoarele: «formarea deprinderilor de vorbire corecti {sub aspect fonetic, lexical, gramatical, semantic gi literar- expresiv); © imbogatirea si activizarea timbajului sia gandirii logice; © dezvoltarea limbajului monologat si dialogat; *insusirea simbolurilor verbale cu caracter generalizator, in functie de particula- ritfile de varsti (Curriculum pentru educasia timpurie a copiilor de la 3 la 617 ani, 2008, pp. 44 — 46), In evoluia prescolarului observam sistematic trecerea gradual de la limbajul Coneret-situativ la limbajul contextual, pe masura ce copilul depaseste limitele experientei senzoriale (Mitu & Antonovici, 2005). De asemenea, este indicat si insistim Pe insusirea etapizatd, periodic evaluata, a structurii gramaticale, a limbii materne in Practica vorbirii, pe dezvoltarea vocabularului in conditiile comunicdrii continue cu 100persoanele din jur, dar si pe corectarea si prevenirea defectelor de pronuntie in cadrul muncii individuale, precum si in activitijiile de dezvoltare a limbajului cu tntreaga grupa de prescolari. in acest sens, jocul didactic reprezinta instrumentul esenfial in stimularea si dezvoltarea limbajului la prescolari. ; ; Scopul utilizarii jocurilor didactice are in vedere: verificarea volumului vocabularu- Jui si gradul de infelegere a nofiunilor, verificarea capacitatii copilului de a face analogii prin opozitie, verificarea capacitatii de generalizare, a gradului de insugire a unor soph din domenii variate si posibilitatea raportrii acestor notiuni la respectivele categorii integratoare, formarea si consolidarea deprinderilor de a folosi cuvinte (antonime, omo- nime, paronime, sinonime) pentru dezvoltarea creativitatii verbale, Pornind de la aceste considerente si ghidandu-ne dupa obiectivele specifice dome- niului de educare a limbajului din curriculumul pentru educafia timpurie, prezentam in cele ce urmeaz& cAteva exemple de jocuri didactice. Sd calatorim in lumea povestilor Scopul jocului: fixarea si consolidarea unor povesti invatate anterior. Continutul jocului: povestile invatate de copii (Capra cu trei iezi de lon Creanga gi Scufija rosie de Fratii Grimm). Sarcina didactic&: —recunoasterea personajelor i contextul povestilor relatate; —selectarea gi gruparea jetoanelor cu personajele din fiecare poveste invafata; ~interpretarea unor roluri, folosind expresii si gesturi corespunzatoare. Regulile jocului: Copiii raspund doar la solicitarea educatoarei. Ei vor recunoaste $i descrie personajele din povestile propuse, vor aseza imaginile in ordinea logic’ a desfasurarii actiunii, vor imita personajele preferate. Grupa va fi impartitd pe echipe. RAspunsurile corecte sunt aplaudate. Elemente de joc: surpriza, manevrarea jetoanelor, siluetele, aplauzele, recompensele, mimica, imitarea personajelor din povesti. Materialul didactic: carfi cu povesti, jetoane cu imagini ale Personajelor, tablA magnetica, Desfasurarea jocului Varianta 1. Copii observa c& in clasa au aparut planse care ilustreazi scene din povesti cunoscute de ei. Rolu! tor este s4 descopere si si denumeasca povestea. Educatoarea le Solicita s4 aseze in ordine cronologica imaginile (planse ilustrative din povestea Scufija Rosie si Capra cu trei iezi). Se apreciazA raspunsurile corecte. Varianta 2. Educatoarea le va inmana copiilor jetoane cu personajele din povestile cunoscute de ei, iar acestia le vor selecta si grupa, Se vor numi copiii care au sarcina de a enumera personajele din aceste povesti. Prescolarii rispund individual, iar réspunsurile Corecte vor fi aplaudate, Trecerea spre a treia etapa se va realiza printr-o scurta tranzitie. Varianta 3. Educatoarea va solicita Prescolarilor si inchida ochii si s4 memoreze personajele din cele doud povesti discutate, timp in care pe o tabla alba magnetic’ va fi 101desenati diagrama Venn. Mai apoi, participantii ta joc vor trebui s& extrag dintr-un plic siluete ale personajelor din cele doud povesti si sa Je grupeze in cele douk cereuri, urmand ca in mijloc s& se ataseze elemente comune. Prescolarii sunt intrebati ce forme geometrice sunt desenate pe tablé. Se aplauda rispunsurile corecte, Mai spune un cuvént! simple si dezvoltate, Seopul jocului: consolidarea deprinderii de a formula propozi corect formulate din punct de vedere gramatical si cu sens logic. oo Sareina didacticd: alcatuirea de propozitii simple si dezvoltate pe baza unei imagini prezentate sau a unui cuvant dat. . Confinutul jocului: integrarea in propozitie a cét mai multor cuvinte potrivite. | Regulile jocului: Educatoarea rosteste un cuvant sugerat de o imagine. La semnalul ei, copiii vor formula corect, prin addugare de alte cuvinte, propozifii simple sau dezvoltate. Raspunsurile corecte sunt rasplitite prin stimulente. Elemente de joc: surpriza, aplauzele, recompensele. Material didactic: jetoane cu imagini sugestive, flanelograf. Desfaigurarea jocului Varianta 1, Copii au fost asezafi in semicerc. Se organizeazi grupa de prescolari in dou’ echipe. Prin numérare sau la semnal, se decide echipa care incepe: ,,Un, doi, trei: Hai incepeti voi!” Un copil de la o grup va lua un jeton cu o imagine si va preciza, printr-un cuvant, ce sugereazd ea. Prescolarii vor adauga pe rand cuvinte, alcdtuind propozitii simple gi dezvoltate. Prima echipa se va opri atunci cnd va finaliza sarcina: alc&tuirea de propozitii simple si dezvoltate. Se continua cu echipa a doua. Va fi recom- pensata echipa care va alc&tui corect gi coerent cele mai multe propozitii (exemplu: 0 imagine cu minge: Mingea este mare; Mingea este rosie; Mingea este la copitul din fafa; Copiii se joacd cu mingea afard). Varianta 2. Educatoarea va aseza pe flanelograf mai multe jetoane reprezentdnd obiecte. Ea va cere copiilor si formuleze propozifii, in care s& introduc cét mai multe cuvinte, sugerate de jetoane (exemplu: iepure, morcov, camp — Pe cdmp un iepure mdndned un morcov). Varianta 3. Pe monitor apare o imagine in care un copil face o actiune, Educatoarea le-a cerut copiilor sa alcituiasca propozifii dezvoltate pornind de la actiunile desfasurate pe ecran (exemplu: pe monitor apare un copil mergénd” - Copilul merge incet; Copilul merge la gradiniga; Copilul merge in vizitd la prietenii lui). in incheiere se desemneazi echipa care a acumulat cele mai multe puncte, aceasta fiind cAstigiitoare. Refinem faptul c& funcjia de comunicare a limbajului este cultivat’ intr-o forma complexi si colectiva prin intermediul jocurilor destinate pronunfiei corecte a sunetelor, silabelor sau a celor care conduc la imbogitirea vocabularului activ, la infelegerea si intre. biyerea oe corect al cuvintelor, la formarea unei exprimari nuangate si expresive. educare a tis tail din setae instruire gi educare a copiilor mici in activitatile de aresd lomeniului experiential Limba si comunicare. Acesta contribuie din plin la dezvoltarea vocabularului, sub aspectul achizitionarii de noi Cuvinte, al consolidarii i activizarii lor, al fixarii si nuantérii lexicului, cét gi la insusirea unei exprimari clare, coerente, corecte din punct de vedere gramatical. 102V1.2. Jocul didactic in activitatile matematice Conform curriculumului pentru invatiméntul prescolar, matematica face parte din domeniu! experiential Stiinfe; continuturile propuse se refera la introducerea gsi dezvol- tarea unor concepte de baz precum: mulfime, relatie, numar, operatie, forma geometric’, masurare. in contextul abordarii interdisciplinare, nofiunile matematice sunt utilizate impreund cu concepte si cunostinte din alte componente curriculare (de exemplu, cunoasterea naturii) jn rezolvarea de probleme, realizarea unor experimente, organizarea datelor rezultate din observatii ete. De remarcat faptul c& si noul curriculum pentru invayiméntul primar favori- qeaz trecerea de la gradinifa la scoala, abordarea integrata fiind continuata la clasa pregititoare, clasa I si clasa a Hain cadrul disciplinei Matematica $i explorarea mediulut. Activitatile matematice au o importanfa deosebita in plan cognitiv, contribuind esen- fial la dezvoltarea gandirif logice a copilului, la insusirea unor cunostinfe elementare care vor constitui baza pentru achizitii ulterioare, in primii ani de scoala, Totodata, prin modul de organizare a acestor activititi, pot fi stimulate imaginatia, curiozitatea, creativitatea copiilor. De asemenea, trebuie mentionat rolul pe care activitayile matematice il au in dezvol- tarea limbajutui gi a abilitatilor de comunicare. in acest sens, 0 importanta deosebit’ o are folosirea limbaju atematic, incluzénd aici si folosirea simbolurilor care desemneazd cifre (1, 2,...), operatii (+, -) sau relajii (=, >, <). Treptat, copiii trebuie s4 poata trece cu usurinf4 de la limbajul comun la cel matematic/simbolic i invers. Redarea corecta a unei notiuni sau proprietifi in ambele moduri certificd inyelegerea nofiunii/proprietatii respective. Totodati, importanfa simbolurilor nu trebuie supraestimata, acestea avand rolul de a simplifica scrierea, nu de a complica injelegerea/reprezentarea unor nofiuni. Pentru varstele mici, jocul didactic este principala forma de organizare a instruirii; treptat, ea este inlocuitd, la varste mai mari, de activitatile pe bazi de exercitiu cu material individual, care includ elemente de joc, Organizarea activitajilor matematice sub forma jocului didactic oferd multiple avantaje de ordin metodologic (Neagu, M. & Petrovici, C., 2006, p. 91): eacelasi conjinut matematic se poate repeta intr-un joc nou, prin modificarea situatiilor de invatare si a sarcinilor de lucru; © aceeasi sarcin& (obiectiv) se exerseazA pe continuturi si materiale diferite, cu reguli noi de joc, in alte situatii de instruire; * regulile si elementele de joc modifica succesiunea actiunilor, ritmul de lucru al copiilor; stimuleazi si exerseaza atat limbajul in directia urmarita prin obiectivul operati- onal, cat si diverse aspecte comportamentale, prin regulile de joc. Jocurile didactice matematice pot fi clasificate dup& mai multe criterii (Petrovici, C-tin, 2014, p. 124): in funcjie de scop si de sarcina didactict, in functie de aportul formativ (jocuri pentru dezvoltarea capacitajii de analiza; de sintez&; pentru dezvoltarea 103Capacititii de a efectua comparatii; de a face abstractizdri si generaliziri; jocuri de Perspicacitate), dupa materialul didactic folosit (cu material didactic confecfionat sau din natura; firé material didactic), dupa continutul tematic jocuri de pregatire a invafirii; de imbogitire a cunostinfelor si deprinderilor; de fixare: de evaluare, de dezvoltare a atentiei, a memoriei, a gindirii logice, a Creativitatii; de revenire a atentiei si a modului de concentrare etc.). in functie de continutul notional prevazut Pentru activititile matematice, distingem urméatoarea clasificare: * jocuri didactice matematice de formare de multimi; * jocuri logico-matematice; « jocuri didactice matematice de numeratie. Jocurile de formare de multimi au ca scop formarea unor abilitafi de identificare, grupare, sortare, triere, clasificare. Jocurile didactice matematice de numeratie contribuie la formarea si consolidarea deprin de comparare, punere in perechi, de ordonare, de asociere a numarului la cantitate si invers, de numérare constienta. Aceste deprinderi sunt fundamentale in insusirea conceptului de ,,numar”, Continuturile abordate in cadrul jocurilor de numeratie pot fi extinse prin jocuri in care se exerseazi operatiile de adunare si scddere, se dezvoltd abilititi de rezolvare si compunere de probleme, Jocurile logico-matematice introduc, intr-o maniera care Tespecta particularitatile de varsta ale copiilor, elemente de logicd matematicA (operafii logice, conectori logici, re- lasii). Aceste jocuri oferd cadrul adecvat intuirii operafiilor logice (conjunefia, disjunctia, negatia, implicafia, echivalenga logicd) si operatiilor cu mulfimi (intersectia, reuniunea, complementara, incluziunea gi egalitatea multimilor). Nofiunile de ,,numar” gi noperatii cu numere” se formeaza pe baza multimilor sia operatiilor cu multimi. in organizarea si desfasurarea activititilor matematice in gradinisa (in particular prin joc didactic), materialul didactic are un rol foarte important. Pe lang4 materialul didactic natural si cel confectionat de educatoare, pot fi utilizate materiale specifice, cum ar fi: ~Trusa Dienes, format din 48 de piese care se disting prin patru atribute, fiecare avand mai multe valori distincte: marime (mare, mic); culoare (rosu, galben, albastru); forma (patrat, triunghi, dreptunghi, cerc) $i grosime (gros, subfire); —Logi I, trusa de figuri geometrice cu patru forme distincte, in trei culori gi doua dimensiuni (24 de piese); —Logi U, trusa similara cu Logi I, ce cuprinde in plus forma ovala; —Rigletele Cuisenaire; material constituit din 10 riglete colorate, reproduse de un numiar de ori. Trusele pot fi utilizate in jocurile logico-matematice, la formarea de multimi sau la numeratie. Rigletele pun in evidenta raporturile dintre numere, permitand descoperirea operatiilor si proprietatilor acestora (pentru exemple de utilizare a rigietelor se poate consulta Petrovici, C-tin, 2014, p. 48). Prezentim mai jos céteva exemple de jocuri matematice. 104* Jocuri didactice de formare si operare cu mulfimi Cauté patratul! (nivelul 1) (adaptat dupa Petrovici, C-tin, 2014, p. 133) Scopul jocului: formarea deprinderii de a constitui o multime pe baza unei caracteristici date (forma); dezvoltarea perceptiilor despre forma. Sarcina didactica: —Sa recunoasca forma patrata prin comparare/discriminare ~-84 foloseasca corect atributul corespunzator (,,piesa ptrat” sau ,,ptrat”). Elemente de joc: surpriza, inchiderea gi deschiderea ochilor, aplauze. Continut matematic: elemente de geometrie; diferentieri ale obiectelor dupa forma, marime, culoare. Material didactic: obiecte de forme diferite, trusa Dienes formata din 18 piese. Regulile jocului Regula numarul 1: Copilul identifica forma patrat gi o asaz la locul indicat de educatoare (,,cdsufa patratelor”, desenata pe covor). Verbalizeaza actiunea, folosind limbajul specific (,,piesd patrata”). Regula numéarul 2: Activitatea dureaza 15 minute. Pe o mas& sunt asezate mai multe obiecte de forma patrata (batista, tabla mica, servetele, prosoape, oglinda ete.); de asemenea, trusa Dienes cu cele 18 piese. Copiii intuiesc obiectele care au forma patrati, apoi, raspunzand cerintei educatoarei, le aleg pe cele care au forma asemanatoare cu batista si le asaza in locul indicat. Copiii separa pe rand toate piesele patrate din trusa Dienes; educatoarea le atrage atentia asupra altor atribute, cum ar fi culoarea sau mari- mea. in finalul activitafii, educatoarea face aprecieri cu caracter general si individual asupra participarii la joc a copiilor. in mod aseminator, se pot propune jocuri avind drept scop formarea/ consolidarea deprinderii de a constitui multimi dupa criteriul culoare sau marime. Jocurile se pot complica, cerandu-le copiilor s& alcdtuiascd multimi dup& doua criterii (forma si culoare etc.). O parte din materialul didactic utilizat poate fi realizat chiar de cdtre copii. Astfel, intr-o activitate anterioara, copiii coloreazd diferite figuri geometrice desenate pe foi de hartie, apoi le decupeazi. Le lipesc pe un carton, formand giruri de figuri geometrice dupa criteriul culoare sau forma. Activitatea devine mai atractiva daca li se cere copiilor s& alcdtuiasca din figurile decupate trenuleje, turnulete etc. (Dumitrana, M., 2002, p. 164). Surprize pentru Zéna Iarnd! (nivelul 1) Scopul jocului: formarea deprinderii de ordonare gi seriere in gir crescitor si descrescaitor. Sarcina didacticd: s& ordoneze in sir crescator gi descrescdtor obiecte care au aceeasi forma, dar m&rime diferita (mic, mijlociu, mare). Elemente de joc: surpriza, intrecerea, aplauze, recompense. Confinut matematic: relajii de ordine.Material didactic: grupuri de cAte trei obiecte avand aceeasi forma, dar marimi diferite ~ juctrii (papusi, masini, mingi, globulege etc.), figuri geometrice decupate din hartie colorata, bucati de snur. Regulife jocului . Regula numarul 1: in asteptarea Zanei Tarn, copiii aranjeazi jucariile si ti pregatesc o surprizi. Copiii vor lucra in perechi. Regula numiarul 2: Activitatea dureazi 25 de minute. Educatoarea conduce jocul. Copiii vor intui materialul prezentat de educatoare si il vor grupa dupa forma — grupul papusilor, grupul masinutelor etc. Lucrand cate doi, copii vor ordona elementele fiecdrui grup dupa marime (in ordine crescatoare, apoi descrescatoare). Fiecare pereche va primi un set de figuri geometrice decupate din hartie colorata, o - Vor confectiona o brajara pentru zana, lipind pe snur mai multe serii de cate trei figuri, in ordinea marimii. La final, copiii vor alege cea mai frumoase brafara pentru ao darui Z4nei larna. —00@ 0010-09 Observatie. in functie de varsta si capacitatile prescolarilor, pot fi introduse ordonari dup& doua sau mai multe criterii. Acestea vor fi realizate cu diferite tipuri de obiecte (margele, boabe, bile, cuburi etc.) sau prin desene. * Jocuri didactice de numeratie A cdta albinufé a zburat? (nivelul sth) (adaptat dupa Petrovici, C-tin, 2014, p. 142) Scopul jocului: consolidarea deprinderii de a identifica pozijia unui obiect intr-un sir, utilizand numeralul ordinal. Sarcina didactica: sa identifice pozitia pe care a ocupat-o in sir albinuja care a zburat. Elemente de joc: inchiderea si deschiderea ochilor, imitarea zumzetului albinutelor, aplauze. Confinut matematic: numere naturale; numeralul ordinal. Material didactic: siluete de albinute si cate o imagine cu flori pentru fiecare copil, iar pentru educatoare, un suport cu 10 flori pe care sunt pozifionate 10 albinute. Regulile jocului Regula numarul 1: Copii inchid ochii cand aud bazaitul unei albinuje. La sem- nalul educatoarei, ii vor deschide si vor spune a cata albinuya din sir a zburat; Regula numirul 2: Activitatea dureazé 25 de minute si se desfasoara frontal. Pe o masuyi, in fata copiilor se gaseste suportul pe care este asezati o imagine ce contine un sir de 10 flori, pe fiecare floare fiind Pozitionata cAte o albinuf’i. Educatoarea le cere copiilor s& inchida ochii atunci cand aud bazditul albinei. La semnal, deschid ochii sicopilul numit de educatoare spune a cata albinufé a zburat. Daca raspunsul copilului este corect, ceilalti copii vor imita zumzetul albinei in zbor. Se aude din now zumzet de albine. Educatoarea Spune: ,,O albinuta se asaza pea patra floare”. Copii trebuie si aseze albinuta pe floarea respectiva. Educatoarea urma- reste activitatea copiilor si face aprecieri asupra modului in care acestia participa la joc. Raspunsurile corecte sunt apreciate si aplaudate. Jocul pionilor (nivelul 1D) (adaptat dupa Jewe mathématiques en maternelle, p. 4) Scopul jocului: consolidarea numeratiei pana la 6; recunoasterea grupelor cu 1-6 obiecte gia cifrelor corespunzatoare. Sarcina didacticd: s4 asocieze si si denumeasc4 numarul corespunzator multimii de puncte de pe fata unui zar si sé plaseze pe banda de carton un numar egal de pioni de o anumita culoare. Elemente de joc: surpriza, aruncarea zarului, intrecerea, recompense: radiere in forma de zar. Confinut matematic: cunostinje despre numere naturale. Material didactic: zaruri, pioni de doud culori, benzi de carton pe care sunt desenate 12 patrate, cartonase cu cifre. * Regulile jocului Regula numarul 1: Copilu! arunc& zarul, asociazi numarul de puncte fetei respec- tive. Alege cartonasul cu cifra corespunzitoare si agazi pe banda de carton un numar corespunzator de pioni de o anumitd culoare. Regula numarul 2: Activitatea dureazi 25 de minute. Se poate lucra individual, in perechi sau frontal. Daca se lucreazd in perechi, cAstiga copilul care completeazs primul banda de carton cu pioni. Educatoarea ii ajuta pe copii s& observe ca, spre final, e posibil s& fie nevoie de mai multe aruncari ale zarului pentru a obtine numarul necesar de puncte. “] fd LE | [a[a[SA[STATATAA Aaa] Hao fw Varianta. in locul pionilor, elevii primese doua creioane colorate i coloreaza atftea patrate cate puncte sunt pe fafa zarului. _ aa 107Jocuri logico-matematice Te rog sd-mi dai! (adaptat dupa M. Neagu & C-tin Petrovici, p. 101 si C-tin Petrovic, p. 155) Scopul jocului: consolidarea deprinderii de a forma mulfimi pe baza unor criterii date gi utilizarea conectorilor logici in descrierea lor. Sarcina didactica: —intuirea si descrierea proprictatilor unei multimi de figuri geometrice, folosind conjunctia logica si negatia; —intuirea complementarci unei mul Elemente de joc: manuirea materialului, intrecerea. Confinut matematic: figuri geometrice, elemente intuitive de logica. Material didactic: trusa Logi I sau trusa Dienes, un tablou de carton pe care este desenati o gril ou 12 patrate (4 linii si 3 coloane), cartoane cu grile de 12 pitrate pentru fiecare copil (4x3, respectiv 2x6). , Regulile jocului Regula numirul 1: Piesele trusei se impart in mod egal intre cei doi copii. Unul dintre copii fi cere celuilalt 0 piesi pe care el nu o are in multimea primitd, denumind-o cu cele trei atribute (forma, culoare, marime). Regula numarul 2: Activitatea dureaz 35 de minute. Se lucreaza in perechi, apoi frontal si individual. Se pot folosi 12 sau 24 de piese, in functie de nivelul grupei. Daca piesa a fost denumit& corect de primul copil si este corect identificaté de colegul siu, atunci fiecare copil primeste cAte un punct, Dacd piesa a fost denumita corect de primul copil, dar colegul sdu nu reuseste s-o giseasca, numai primul copil primeste punctul. Piesa respectiva este pusa la o parte si este randul celuilalt copil s& solicite o pies’. Daca primul copil nu face o cerere corect& (nu cere o piesd pe care o are colegul sdu) el nu primeste punct si de asemenea este randul colegului su sa joace. Castigator este cel care va avea, la un moment dat, cele mai multe puncte. Situatia problematica a jocului este dati de gasirea de citre copii a unei modalitafi de a determina care sunt piesele care le lipsesc. Aceasta situatie poate fi folosit ca pretext pentru continuarea activitagii. Sub indrumarea educatoarei, copiii observa care sunt atributele pieselor cu care lucreazi — de exemplu, pentru cazul cu 12 piese: marime (mic, mare), culoare (gri/rosu, alb/galben, negrualbastru) si forma (triunghi, pétrat). Ei optimizeaz’ procedeul de cdutare, aranjand mai intai toate piesele din trusa, in functie de atributele lor, pe grila de carton, cele trei coloane fiind rezervate, de exemplu, pentru culori (ca in desenul de mai jos). Pentru aceasta se Poate utiliza trusa educatoarei; la acest moment, se poate lucra frontal, cate un copil va aranja pe tabloul de carton cate 0 piesa,Urmirind tabloul mare, copii pot aranja cele 6 piese pe grila lor, descoperind cu usuringa piesele care le lipsesc. De exemplu, dac& grila arat& ca in figura, copilul va putea incepe prin a cere pétratul mic $i gri/rogu, apoi patratul mic si alb/galben, péitratul mare si negrwalbastru etc. (alegerea se face dupa forma si marime) sau poate incepe cu patratul gri/rosu si mic, triunghiul gri/rogu si mic, pétratul alb/galben si mic ete. (alegerea se face dupa forma si culoare), Caracterizarea pieselor foloseste conjunctia. C] Al] Un alt mod de organizare a pieselor presupune alegerea marimii ca prim criteriu. Atunci piesele ar trebui aranjate pe doud coloane (sau linii), corespunzitoare atributului marime, Copiilor li se poate cere s& facd acest lucru utilizand grilele lor. az in aceast& aranjare, este ugor de vazut care este piesa-pereche care lipseste. Copilul © poate cere folosind conjunctia si negatia logic&: Te rog sd-mi dai patratul gri/rosu (si) care nu este mare. | CI A 109Jocul didactic matematic are un important rol formativ, contribuind la dezvoltarea gandirii logice si a limbajului, la formarea unor deprinderi de lucru corect si rapid, individual gi in echipé. Ca forma principala de activitate in cadrul activitatilor matematice din gradinité, jocul didactic contribuie esential la insusirea cunostinfelor matematice intr-un mod accesibil si plicut, adaptat varstei copiilor. VL3. Jocul didactic in activititile de cunoastere a mediului Pregatirea copilului pentru viafa se realizeazi si prin intermediul activititilor de cunoastere a mediului, activititi care il ajutd pe viitorul adult sa descopere aspecte legate de lumea vie, de apa, aer, sol, de fenomenele care se desfasoari in natura, dar si de interventia omului in natura si de contri ufia acestuia la protejarea ei, Cunostintele dobandite in cadrul acestor activitati il vor ajuta pe copil sa rezolve situatii-problema si sé-si formeze 0 atitudine pozitiva, corecti, fafa de tot ceea ce il inconjoara. Prin urmare, gradinifa asiguri copiilor formarea cunostingelor si deprinderilor de baz necesare ingelegerii lumii inconjuratoare sia relationarii cu ‘aceasta. Copii ajung s& aprecieze natura si frumusetile ei gi s& doreasc’ si 0 Protejeze. Activitigile de cunoastere a mediului inconjurator reugesc cel mai bine s valorifice curiozitatea copilului, dorinta Ini de a descoperi, de a intra in contact cu semenii, cu obiccte si fiinfe din jurul sau sau aflate la o mai mare departare de el. in cadrul activitatilor de cunoastere a mediului, copilul invaya: sa observe organizat si sistematic cresterea plantelor si schimbarile survenite in timp asupra lor, modificdrile caracteristicilor animalelor care cresc, manifestarea fenomenelor naturii, miscarea planetelor, desfasurarea fenomenelor sociale; * si descrie fenomene observate in mediul inconjurator, folosind un limbaj adecvat; * 8 stabileascd o relatie intre fenomenele naturale si cele sociale, intre om si natura; * sd injeleaga relatiile existente intre obiecte si fenomene; * sd exploreze gi si experimenteze diferite situatii din lumea inconjuratoare; +83 comunice datele obfinute din observare si experiment, si le impartaseascd in cadrul unui grup de copii sau in faja tuturor colegilor; *s4 isi formeze si sd exerseze deprinderi de ingrijire si ocrotire a mediului ‘inconjuritor. in vederea atingerii acestor obiective, educatorul are in atenfie urmatoarele: sa stimuleze curiozitatea copiilor prin implicarea lor in actiuni de observare si explorare gi prin propunerea de situafii_problematice interesante si adaptate nivelului lor de intelegere; sd pregateasca si si asigure materialul didactic necesar desfasurarii activitagilor de explorare a realitatii de c&tre copii; © sd incurajeze permanent activitatea fiecdrui copil in parte, Precum gi dialogul intre copii, colaborarea intre acestia in vederea realizarii sarcinilor de lucru. 110___ Prin exercifii de observare si experimentare, copilul va inva despre mediul incon- jurator si isi va dezvolta curiozitatea pentru investigarea acestuia gi pentru intelegerea realitafii din jurul sau. Prin activitati practice privind ingrijirea plantelor si animalelor si oerotirea lor sau prin exersarea unor deprinderi de pistrarea mediului curat, recunoaste importanta omului in mentinerea vietii. Aceste activitiji se pot manifesta sub forma jocului liber, jocului didactic gia jocului de rol. Angajandu-se in acjiuni de observare, explorare gi infelegere a mediului incon jurator, jucdndu-se gi tréind plicerea jocului, copilul obtine suficiente cunogtinte despre lumea in care traieste, isi formeazi capacitatea de a identifica situafii-problema side a lua decizii rapide tn vederea rezolvarii lor. Pentru copii, jocul ramane cea mai plicuta, dar si cea mai utild cale de invitare si integrare, de dezvoltare a motivatiei, curiozitatii, intere- sului i dorintei de a cunoaste si de a relationa cu ceilalti si cu mediul din jurul sau, Ca urmare a importantei lor, activitatile de cunoastere a mediului, mai ales cele sub forma jocurilor specifice, sunt desfasurate att in cadrul domeniului experiential Stiinfe, alaturi de activitatile matematice, cat gi in cadrul celorlalte domenii experienfiale. Spre exemplu, la activitatile liber alese, atunci cind copiii pot desena, colora, decupa gi lipi reprezentari ale obiectelor gi fiinfelor din mediul inconjurator, acestia pot invaa gi repeta cantece si poezii legate de mediu si de ocrotirea lui. De asemenea, la intdlnirile de dimineajd, copii pot completa Calendarul Naturii cu observatiile ficute dup’ indru- marea educatorului sau pot completa Tablow! Anotimpului cu desene gi simboluri spe- cifice unui anumit anotimp, facute de copii acasd sau adunate din naturé. De asemenea, sub forma unui joc, copiii pot fi indemnafti s& ajute Papusica si se imbrace in acord cu schimbarile din natura, pot fi incurajafi s4 exprime cum s-au simfit cand s-a desfagurat un anumit fenomen al naturii sau sé vorbeasca in fata colegilor despre o parte a corpului lor (cap, mana, picior). Recomandate sunt gi activitatile extrascolare, desfasurate sub forma vizitelor, excursiilor, plimbarilor etc. Evident, jocurile subsumate cunoasterii mediului sunt foarte numeroase. In conti- nuare, vom prezenta un joc didactic care contribuic ta cunoasterea mediului. copilul va Bundtatile toamnei Scopul jocului: consolidarea cunostinjelor despre fructele si legumele de toamna. Continutul jocului: cunostinge despre caracteristicile legumelor gi fructelor de toamna, despre mediul lor de crestere si modurile lor de preparare. Sarcina didactica: —recunoasterea fructelor si legumelor de toamna dupa forma lor; —prezentarea fructelor si legumelor de toamna in functie de caracteristicile lor definitorii; ~deosebirea fructelor de legume gi gruparea lor; —asocierea fructelor si legumelor de toamn& cu mediul lor de crestete si cu modalitatea de prepare pentru a fi mancate. Regulile jocului s . Fiecare copil va demonstra cunoasterea fructelor si legumelor de toamna, a careteris- ticilor lor gi a utilitaqii acestora pentru om. f \ WiElemente de joe: aplauze, recompense. Material didactic: fructe si legume de toamnd (naturale), fructe si legume care nu sunt de sezon, banda inregistratd cu sunetele unei furtuni, stimulente. Desfasurarea jocului Sala este pregatiti pentru intalnirea ou Toamna, reprezentata printr-o papusi. imbricaté in frunze aramii. Scaunele copiilor sunt dispuse ‘in semicere. in fata lor se afla trei mese, Pe o mas se afla »cosul” adus de Toamna in dar copiilor. Acesta este acoperit cu un stergar. Masa este frumos aranjata, cu frunze si flori de toamna. Un copil merge la masufi si, legat la ochi, alege un obiect din cosul Toamnei. fn functie de forma obiectului ales, copilul incearcd sa ghiceasca denumirea lui. Daca nu ghiceste, ceilalgi copii ti spun cate o caracteristica a acestuia. Cand ghiceste, copilul este aplaudat. Obiectul ghicit este pus pe a doua masufi, daca este fruct, sau Pe a treia, daca este 0 leguma. Tofi copiii trebuie si aleaga si s& aranjeze obiectul ghicit corespunzstor tipului din care face parte. Cand toate fructele si legumele au fost ghicite, se solicita copiilor s& se gandeasca la cum pot fi ele Preparate, pentru a fi consumate. La un moment dat, se simuleaz’ o furtund si se cere copiilor s& se ascundA sub Paturile aflate in fata lor si astfel si astepte s4 inceteze ploaia si furtuna. in acest timp, educatoarea amesteca fructele si legumele, respectiv adauga alte legume gi fructe care nu sunt de toamné. Cand furtuna se potoleste, copiii revin la scdunelele lor gi sunt indemnati sh restabileasca ordinea de pe masufe. La sfarsitul jocului se discut& cea ce le-a plicut, ce au simfit si ce trebuie si faci pentru ca jocul s& nu fie intrerupt. Tofi copii vor primi stimulente Teprezentand fructe si legume de toamna sau reprezentand frunze aramii. Varianti Legumele si fructele de toamna pot fi ilustrate pe cartonase mari. Copii, pe rand, Vor recunoaste fructul sau leguma reprezentata in imagine si va spune cate o propozifie despre acesta / aceasta, Copilul care a recunoscut imaginea poate numi un alt coleg si spund o alta caracteristicé a fructului sau a legumei recunoscute. Pe panou se asazi legumele separat de fructe. Ficcare copil este aplandat. Educatoarea, pe parcursul jocului, va strecura pe panou legume si fructe care nu sunt specifice toamnei. La sfarsitul jocului, copiii sunt indemnafi sé cheme Toamna dac& panoul este complet cu legumele gi fructele specifice acesteia. Copiii vor observa gregelile si vor corecta, folosind argumente. Jocul propus este recomandat si pentru dezvoltarea limbajului, deoarece copiii formuleaz4 propozitii simple, folosind cuvinte care descriu legumele si fructele recunoscute. De asemenea, jocul contribuie la dezvoltarea abilitatilor de imeractiune sila Ppracticarea comportamentelor prosociale. Copiii exerseazd regulile de relationare cu ceilalfi, invaya s&-si astepte randul la joc, si respecte ordinea gi disciplina in timpul jocului. Prin asocierea legumelor si fructelor de toamna cu mediul lor de obfinere se consolideaz4 cunostintele legate de ocupafii si instrumentele de munca. In acest fel, jocul ajuta si la realizarea educatiei pentru societate. 112V1.4. Jocul didactic in activititile de educatie pentru societate Chiar dac& problemele lumii contemporane nu sunt abordate in mod direct in activitatile din grddinit’, totusi copiilor li se asigura formarea deprinderilor elementare necesare pentru cunoasterea lumii in care traiesc si pentru a avea 0 viata sanitoasa, responsabila si in deplina armonie cu ceilalti. Copiii invafa s4 devind responsabili pentru consecinfele propriului comportament asupra mediului inconjurator, asupra Tor ingisi si asupra celorlalfi; ei invafa sa relationeze gi cu cei diferiti, sa fie toleranyi si comunicativi cu acestia, siritori, spre a le acorda ajutorul la nevoic. Pregatirea copiilor pentru viata inseamna gi pregatirea lor pentru integrarea social, educarea lor pentru societate, Pregatirea copilului pentru integrarea sociala si dezvoltarea cunostintelor sale despre ‘om, familie si societate constituie fundamentul educafiei prescolarului pentru societate, aceasta activitate fiind integrata domeniului Om si societate, alaturi de activitdtile practice gi gospodaresti. Educatia pentru socictate se realizeazA si prin intermediul activitatiilor specifice celorlalte domenii experientiale, contribuind la dezvoltarea abilitajilor de comunicare, de exprimare artistic&, plastica si muzicali, de miscare si dezvoltare fizica armonioas’, de operafii matematice si de gandire logica. intre aceste obiective se dezvolt4 © fireasca gi recomandats relatie, chiar daca ele se dezvolta prioritar in cadrul unui anumit domeniu experiential. Aceast situatie sustine viziunea interdisciplinara a curriculumului prescolar, implicit a dezvoltarii integrale a personalitatii copilului. Educatia pentru societate se realizeazi in gradinita si in cadrul activitatilor de dezvoltare personala, respectiv in cele liber alese, la intalnirile de dimineafa si in timpul tranzifiilor, mai ales daca activitagile sunt abordate in maniera integrata. Astfel, copii pot fi indemnati si vorbeascd despre sine, despre un prieten, un coleg sau despre un personaj anume, despre sentimente si trairi, despre fapte bune sau rele, sa interpreteze cdntecele sau si recite mici poezii, acestea putand avea si subiect moral. Educarea copilului pentru viata de familie, pentru scoala si viata sociala se face pe tot parcursul programului zilnic din gradinifa, in cadrul temelor obligatorii si a optionalelor, prin activitafi frontale, exercitii-joc specifice si alte situagii adaptate programului desfasurat in institufie sau in mediul nonformal (plimbari, participari la spectacole de teatru, vizionari de filme, excursii si drumetii, vizite etc.). Activitatile specifice educafiei pentru societate sunt bine reprezentate in curricu- lumul invafamantului prescolar, ceca ce demonstreazi importanta acestora in formarea primelor experienfe sociale si de viat4 colectiva, ca forme de adaptare la normele impuse de mediul social. Din aceasti perspectiva, se recomanda ca, in cazul grupelor de varsta cuprinse intre 3-5 ani, activit&tile s4 se orienteze in jurul a doua mari aspecte referitoare la dezvoltarea copilului: *capacitatea de a relationa cu alfii si de a lucra alaturi de acestia, respectand normele moral-civice; * autonomia personal (descoperirea individualitatii si formarea deprinderilor de a se descurca singuri in diferite contexte). Pentru grupele de varsta cuprinse intre 5-7 ani, activitatile propuse urméresc conti- huarea pregatirii copilului pentru viata sociala, dar si pregatirea lui pentru viata de scolar. 113Alaturi de aceste deprinderi de natura sociald, copii desfigoara si activitafi practice Si gospodaresti prin intermediul cérora exerseaza abilititi practice specifice varstei, ‘invaja s& recunoasca principale sectoare de activitate a omului, instrumentele de lucra aferente lor, materialele din natura, tehnicile de lucru necesare prelucrarii acestora in scopul realizarii unor produse simple, necesitatea prelucrarii lor. fn general, activititile specifice educatiei pentru socictate se proiecteazi si se desfigoara in functie de urmatoarele directii comportamentale si de dezvoltare a copilului: a. comportamente sociale active, manifestate prin: * atitudini pozitive faa de sine si fay de ceilalti; itatile de a interactiona cu colegii de grup, cu adultii si cu alti copii; * capacitatea de a accepta si tespecta diferentele intre oameni: ‘*capacitatea de a cunoaste si respecta normele de comportare in societate; b. dezvoltare socioemotionalé, exprimata prin: * capacitatea de a identifica, infelege si exprima propriile emofii si pe ale celorlalti; * Capacitatea de a-si controla trairile side a le dezvolta pe cele constructive; &. comportamente de ingrijire si igiend personald, evidentiate prin cunostinte si deprinderi de mentinere a SAnataii si securitagii personale; d. dezvoltare intelectualé, mai ales prin achizitii cognitive de ordin istoric, seografic, literar si spiritual, prin stabilirea de relatii interdependent intre acestea si relatii cauzale intre fapte, evenimente, procese. intre aceste comportamente exist o stransi legatura. Spre exemplu, unele notiuni Precum dragoste de fara, patriotism, Popor, toleranfa, respect se formeazi in concor- danta cu normele morale insusite, dar si cu conduita Proprie si cea a grupului din care face parte, La varsta prescolaritatii, aceste comportamente se realizeaza cel mai bine si cel mai usor prin joc. Prin intermediul jocului didactic, copilul descoperi lumea din jurul sau, invata si o aprecieze gi si se bucure de €a, invaja sd fie bun, corect, Tespectuos, interesat si ingaduitor cu ceilalfi, Jucdndu-se, copilul invafi cum s& se comporte cu sine, cu semenii, cu familia, cu grupul si cu colectivul in care traieste si isi desfasoara activitatea. Copilul invaja ce inseamna si parting unui grup, unei comunitati, respectiv unei fari, de ce este bine sd salute, sa isi realizeze sarcinile de lucru, alti copii sa igi sincronizeze actiunile sale cu ale altora. Folosirea jocului, mai ales a jocului didactic in cadrul activitatilor de educatie Pentru societate, ajuté. in primul rand, la formarea si practicarea de comportamente active, constiente si responsabile ale copilului fafa de sine si de ceilalti, bazate pe drepturi si obligatii, pe principii si valori morale, pe corectitudine, incredere gi toleranya, Astfel, interactionand cu cei de aceeasi varsta si cu aduitii, copilul interiorizeaz’ regulile sociale si invafd cum sa le respecte in anumite contexte de viafd. Orice joc, indiferent de forma si tip, alaturi de scop si plan de desfagurare, contine si un set de reguli care se impun a fi respectate, astfcl incat copilul s& realizeze o actiune care »Jara mea, 115Noi $tim sd cireulam corect $i frumos! Scopul jocului: verificarea si consolidarea deprinderii de a circula corect, respectind culorile semaforului si normete de comportament civilizat pe strada. Continutul jocului: cunostinte despre mijloace de transport, semne si reguli elementare de circulatie rutiera. Sarcina didactica: —recunoasterea mijloacelor de transport dupa principalele tor caracteristici;, ~prezentarea regulilor elementare de circulatie rutiera; —Tecunoasterea semnificafiei culorilor semaforului; ~respectarea semnelor si regulilor de circulatic Prezente in situatiile create de joc. Regulile jocului Fiecare copil va demonstra, prin intermediulni rolului primit, cunoasterea semnelor si aregulilor de circulatie pe strad, precum gi a conduitei adecvate contextelor create de joc. Elemente de joc: aplauze, imitarea, recompense, imagini care ilustreaza diferite mij- loace de transport pe stradi, pipusi, palete cu culorile semaforului, sapea de agent de circulafie, stimulente. Desfasurarea jocului Sala este transformata intr-o ,,strada”: delimitarca trotuarului de carosabil, linia de tramvai si trecerea de pietoni sunt realizate din fasii de hartie alba si neagra. Educatorul define imaginea corespunzatoare semaforului, avand in mana dreapti culorile pentru stanga pe cele pentru cei care conduc mijloacele de transport. Copiii formeazé doua grupe si ocupa spatiul corespunzator rolului pe care il detin: spietonii”, respectiv ,mijloacele de transport”. in acest sens, ci au ales fie cate o Papusica, cu sau fird cajelusi gi pisicute, fie un automobil, autobuz, camion sau tramvai. La culoarea ,,semaforului”, fiecare copil va efectua actiuni corespunzitoare rolu jucat. Cand se greseste, educatoarea foloseste un fluier si Opreste jocul pentru a veni agentul de circulatie (un alt copil care supravegheaza jocul). Copii trebuie si-i explice agentului ce s-a intmplat i din ce cauzd. Jocul se reia cand agentul stabileste pedeapsa (excluderea celor vinovati de accidentul produs). CAstigd grupa care rimane cu cei mai multi copii in joc. La sfarsitul jocului se discut& ceea ce le-a placut, ce au simfit si ce trebuie si fact Pentru ca jocul s4 nu fie intrerupt. Cei care au gresit, trebuie si spund unde au gresit, astfel incat vor fi gi ei premiati Pentru participarea la joc. Variants Pe o masufa mare sunt asezate imagini care ilustreazi un comportament pozitiv sau negativ realizat pe strada, care respectd sau nu respect normele de circulatie rutiera si cele de conduita sociala in spatiul public. Fiecare copil alege 0 imagine si 0 prezinta colegilor. Se va preciza daca este un comportament pozitiv sau negativ si se explica de ce este considerat astfel. Copilul care prezinta trebuie s& identifice greseala si si 0 corec- teze, Daca sunt de acord cu ceea ce s-a Prezentat, copiii ridicd paleta verde, iar dacd nu sunt de acord, pe cea rosie. Imaginile cu comportamente corecte vor fi asezate la panou. 116Cele cu comportament negativ, vor fi depuse intr-un plic mare pe care s-a scris: Noi ny facem asa. Grupa noastré stie sé circule carect. Se lipeste plicul si se expediaza la Zana cea buna, Jocul descris anterior poate fi inclus intr-un Proiect tematic si desfisurat in cadrul activitatilor de tip integrat, ca urmare a valentelor pe care le detine. Spre exemplu, jocul descris contribuie foarte bine si la dezvoltarea limbajului, deoarece se bazeazi pe interventiile lingviste felurite ale copiilor: ei trebuie s& alc&tuiascd propozitii pentru a explica un comportament si pentru a propune o solutic de corectare a celui considerat gresit. Jocul dezvolta gi capacitatea motricd a copiilor, acestia find indemnati si se deplaseze intr-un anumit mod, conform rolului pe care il prezinta, s isi coordoneze miscarile conform semnalelor sonore, s4 manuiascd obiecte, Se are in vedere si atitudinea responsabila fag de animalele de companie pe care pictonii sau soferii le poart& cu ei pe strada, respectiv in mijlocul de transport. Jocul dezvolta atentia, copii urmarind si reactionand la semnalele vizuale, fiind atenji si la conduita colegilor sai. Ei invafa sa fie responsabili pentru propriile aciuni, dar si sa fie Preventivi, concentrandu-se si asupra actiunilor celorlalti, incercénd s4 intuiascd intentia lor. Jocul permite copiilor si se exprime si emotional, s& observe si si injeleaga trairile celorlalfi, deoarece, la sfarsitul su, acestia sunt indemnafi si vorbeasca despre ce au simfit ei si despre ce cred cA au simfit ceilalfi, implicati in joc. Evident, aceasta activitate poate continua cu activitati liber alese, copiii putand desena, colora, decupa sau lipi personaje angajate in circulatia rutieré. De asemenea, pot invata cantecele sau poezioare cu subiect asemandtor sau pot aplica notiuni de matematica utilizand pietoni, masini, semne de circulatie. Educatia pentru societate se manifesta si prin activitati practice si de natura casnica, de gospodirie, deoarece integrarea social se face si prin definerea de priceperi si deprinderi care vor sta la baza viitoarelor profesiuni, meserii. in acelasi timp, astfel de achizitii il vor ajuta pe copil s& efectueze operatii practice, menite s& ii sporeasc4 autonomia gi utilitatea social. in cadrul acestor activitati practice, copiii vor executa lucrari practice din materiale diferite, combinandu-le intre ele (colaje, jucarii, machete, omamente etc.). in timpul realizarii acestora, copiii vor trai emofii pozitive ca urmare a indeplinirii sarcinilor date, dar si a valorii rezultatelor muncii lor. Copiii vor lucra cu ceilalti, vor invata s colaboreze, s& evalueze si si admire. Activitatile practice subsumate educafiei pentru societate pot lua foarte usor forma jocului liber, a jocului didactic sau a jocului de rol. Sugerdm in acest sens cdteva teme de joc: ,,S4 facem ordine”, ,,Cine este si ce face”, S& asezim masa”, ..Bucurosi de oaspeti”, singrij im gradina”, ,,Mergem in tabard la munte”, ,,S ajutam la bucatarie” etc. Educafia pentru societate in gradinifé este un demers complex, dar valoros prin obiectivele sale: integrarea sociala, in mod responsabil, competent si deschis spre nevoile semenilor si ale mediului inconjurator. Asadar, educatia pentru societate se realizeaza cu multa preocupare, cu informare psihopedagogica permanent, cu inaltd maiestr’ e ticd, astfel incat copiii s-si formeze conduite moral-civice pozitive, sd le resp: dezvolte consecvent in viata.VL. Jocul didactic in activitifile Psihomotrice Activitatea de educatie psihomotrica contribuie la menjinerea si intarirea sinditiy ii, Ja cresterea capacitatii fizice si intelectuale, ta dezvoltarea armonioasa si morala a copiilor, la formarea in randul acestora a unor deprinderi sanitoase de muncd Si viafi: aceasta influenteaz% favorabil dezvoltarea sistemului nervos central si contribuie la dezvoltarea functional a scoarfei cerebrale. Domeniul psihomotric are in vedere coordonarea si controlul miscarilor corporale, mobilitatea generald gi rezistenta fizicd, abilitajile motorii $i de mani- Pulare. Prin urmare, activitatea motrici favorizeaza dezvoltarea tuturor Proceselor psihice: cognitive, afective si volitive. Prin jocul motric, copilul, ca participant activ, isi dezvolt’ atat calitatile motrice, c&t gi perceptiile complexe: spatiale, chinestezice, temporare etc, Jocurile de miscare pot constitui o etapa de sine statitoare in cadrul activitatilor liber alese, respectiv dupa activitatile comune, ca moment de sine stititor, Acestea se pot desfigura in sala de grup sau in aer liber si cuprind un set de doud-trei jocuri de miscare, Potrivite att nivelului de varsta, temei Proiectului din sdptiména respectiva, dar mai ales nevoii de divertisment si relaxare a copiilor in acea perioada a zilei. Tematica Jjocurilor de mniscare este foarte variata. Ele pot fi simple sau complexe gi pot implica deseori si roluri. Exemplu: ,,Rafele si vandtorul”, »Jaranul e pe camp”, ,,Pasarelele in cuib” etc, in momentul alegerii jocului de miscare in cadrul activitatilor psihomotrice trebuie avute in vedere urmatoarele cerinte: * jocurile sa aiba reguli simple: s& fie accesibile, si nu pericliteze insusirea corecti a unor deprinderi de bazA; *in intreceri gi in jocurile pe echipe si se acorde fiecdrui copil, pe rand, rolul de conducitor. Aceastd masura are scopul de a-| mobiliza intens pe copil. in acelasi timp, aceastd practica constituie o recompensi pentru activitatea desfagurata; “intrecerile si jocurile sa prezinte dificultati de realizare de la o etapé la alta, pentru a dezvolta capacitatea de adaptare psihomotrica; din punct de vedere al conyinutului motric, ele nu trebuie si dubleze alte genuri de exercifii care fac parte din activitatea respectiva. Propunem jin cele ce urmeaz4 unele jocuri motrice valorificate cu succes in activitatile din gradiniga: > Jocuri didactice folosite pentru dezvoltarea calitifilor motrice de baz: ° fr + Joc cu aruncdri Apararea cetaii Scopul jocului: consolidarea deprinderii de aruncare, Continutul jocului: deprinderi de aruncare. Sarcina didacti s4 arunce mingi pentru a dobori popicele. oO y, oO a oO 8Regulil jocului: . ese deseneaza pe terenul de Sport un cere cu raza de 1,5 m, in interiorul caruia se asazi 10 ~15 popice, care reprezinta »cetatea”; sunul sau doi prescolari stau pe marginea cercului, fiind ,apardtorii cotayii”; ceilalyi Stau asezati in jurul ,,cetagii” la distanta de 2-3 m; ela semnalul de incepere a jocului, acestia vor incerca si doboare popicele cu ajutorul mingilor (mici de ona), adica ,,si cucereasca cetatea”; * ,aplratorii cetagii” cauta s-i impiedice; * jocul se termina cand sunt doboriate toate Popicele sau cel putin jumatate din ele. Elemente de joc: migcarea, recompensa, surpriza. Material didactic: mingi, popice. Varianta: pentru a nu se plictisi, copiii pot schimba pozitiile si rolurile. > Jocuri didactice pentru insusirea deprinderilor motrice utilitar — aplicative: * Joc de echilibru Caii nérdvasi Scopul jocului: consolidarea echitibrului. Confinutul joculai: deprinderi de pastrare a echilibrului. Sarcina didactici: s4-si pastreze echilibrul in situatii contextuale date. Regulife joculu se formeazi doua echipe cu un numar egal de jucatori si se dispun pe perechi, in formatie de semicere; joc echipele au rol diferentiat; * initial, una dintre echipe devine a sailor”, cealalt&, a ,,calaretilor”; * ,caii” stau in ,patru labe”, cu genunchii intingi; * »clirefii” stau clare pe spatele ,.cailor” spre coapse, cu genunchii usor indoifi si bine strangi de trunchiul ,,cailor”; brafele sunt libere; ela semnalul de incepere, ,,caii” fac diferite migcari pentru a dezechilibra ,,cala- refi”, fard a ridica minile de pe sol; © ,ciléretii", pentru a-si putea menjine echilibrul, au nevoie si se sprijine pe o singura mana; * fiecare cidere de pe ,,cal” se noteazd cu cate un punct. Elemente de joc: migcarea. inte de joc: la jumatatea timpului de joc, dinainte stabilit, se schimba rolurile: »cati” devin ,,cAlareti” si invers, » Joc cu tracfiune Tractiunea frdnghiei in linie Scopul jocului: dezvoltarea deprinderii de tractiune. Conginutul jocului: deprinderi de tractiune. Sarcina didactica: sA scoata echipa adversi din zona de luptd cu ajutorul franghiei. 119Regulile jocului: prin doua linii paralele, la distante de 6-8 m una de alta, se delimiteaza zona de lupta; pe mijlocul zonei paralete cu liniile de marcaj, se agazA pe sol franghia; se formeazi doud echipe egale, compuse din 8-10 jucdtori si se aliniazd fafa in fati, de o parte si de alta a franghiei; «jocul consté in scoaterea uneia dintre echipe, cu ajutorul franghici, din zona de lupta; se dau trei comenzi; ¢la comanda ,,Apucati!”, componentii echipelor, dispusi intercalat, apucd franghia gio ridicd la indltimea pieptului; * la comanda: ,,Pregatiti!”, se intind brajele gi se ia pozitia corespunzatoare; © la comanda ,,Trageti!”, ‘incepe lupta. Elemente de joc: tractiunea, recompensa, surpriza, Material didactic: fringhia, cartonase colorate. Variant&: se poate introduce wlegea tacerii”; astfel echipele se vor ghida doar dupa directia de deplasare. Se pot schimba membrii echipelor dupa fiecare joc finalizat. Alegerea judicioasa a jocurilor de miscare precum gi indrumarea competent a copiilor in timpul executdrii acestora contribuie in mare masura la formarea trasiturilor Pozitive de caracter, la cresterea capacitatii fizice si intelectuale a copiilor, la dezvoltarea fizicd armonioasa, la formarea unor deprinderi sinatoase de munca si viata. Referinge bibliografice Acsinte, A., 2007, Jocuri si activitati dinamice de timp liber, Editura Performantica, lasi Antohe G., Barna, |. P., 2006, Psihopedagogia jocului, Editura Fundatiei Universitare »Dunarea de Jos”, Galaji Antonovici, $., Ciobotaru, M., 2005, Educarea limbajului - extindere: indrumator pentru educatoare, Editura Aramis, Bucuresti Dumitrana, M., 2002, Activitati matematice in gradinita - Ghid practic insofit de 105 Sugestil de activitai, Editura Compania, Bucuresti Mitu, F., Antonovici, $., 2005, Metodica activitdtilor de educare a limbajului in invaqiméntul prescolar, ed. a Il-a, revizuité, Editura Humanitas Educational, Bucuresti Petrovici, C-tin, 2014, Didactica activitéjilor matematice in gradinita, Editura Polirom, Iasi Petrovici, C-tin, Neagu, M., 2006, Elemente de didactica matematicii in grédinita si in invajémdntul primar, Editura PIM, asi ** Curriculum pentru educatia timpurie a copiilor tnire 3 - 6/7 ani, 2008, Ministerul Educatici, Cercetarii gi Tineretului *** Jeux mathématiques en maternelle, disponibil pe hitp://www.ac- grenoble-fi/ien.bourgoin2/IMG/pdf_Jeux_mathematiques_en_mat.pdf (accesat la 11.09.2016) 120