Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • ACFrOgA88eztnhDlJQSeJBWIq SnRmlGP1roJtk6kqKxeq8vmtgcG9ydfY8w SszNEtUl5XeWAgjoQ7RC2MJf73AWPJITYPaOlSLCzIpjKyqPR4bjljwaT0lrHTatVfT6sVQ LAHVNEVolc 2aj

    Uploaded by

    Bogdan
    2 views114 pages

    Original Title

    ACFrOgA88eztnhDlJQSeJBWIq SnRmlGP1roJtk6kqKxeq8vmtgcG9ydfY8w SszNEtUl5XeWAgjoQ7RC2MJf73AWPJITYPaOlSLCzIpjKyqPR4bjljwaT0lrHTatVfT6sVQ LAHVNEVolc 2aJ

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    2 views114 pages

    ACFrOgA88eztnhDlJQSeJBWIq SnRmlGP1roJtk6kqKxeq8vmtgcG9ydfY8w SszNEtUl5XeWAgjoQ7RC2MJf73AWPJITYPaOlSLCzIpjKyqPR4bjljwaT0lrHTatVfT6sVQ LAHVNEVolc 2aj

    Uploaded by

    Bogdan

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 114
    MATERIALELE CONSTITUENTE ALE UNUI AUTOMOBIL. MASELE PLASTICE 1.1. Generalitati privind utilizarea materialelor la automobile Materialele folosite la realizarea automobilelor au cunoscut imbunatatiri continue si ponderea acestora s-a modificat in favoarea celor ce impun tehnologii mai performante, ce conduc la realizarea de piese mai usoare, mai durabile, mai confortabile, mai ieftine si cu posibilitati ce reciclare. Ponderea maselor plastice in masa proprie a automobilelor a crescut in ultimii 30 ani de 5-6 ori, a aluminiului, care este foarte apt pentru reciclare, a crescut de mai mult de trei ori, Rezolvarea problemelor de depoluare a impus aparitia in componenta automobilelor a me-talelor pretioase [elemente active in catalizatorii auto (piese relativ scumpe) cu pondere de circa 5 % in pretul acestora] precum sia ceramicii cordieritice. Prezentarea grafic orientativl a ponderii diverselor materiale la realizarea automobi-lelor moderne poate fi urmarité in figura 1.1 Pondere (% materiale pe automobil Divere 5% | Cauelucurt 5% ‘Mase plastice 1% Table 4% Anorganice % Neferoase_/ ox Font 12% Ont 15% Fig. 1.1. Ponderea diverselor materiale in realizarea unui automobil modern La productia europeana actual de circa 15.000.000 de automobile, la o greutate medie de o tona, cantitatea de materiale plastice utilizate in domeniul auto este de aproape 2.000.000 tone. Materialele metalice (table, oteluri, fonte si aliaje de aluminiu) sunt intotdeauna preponderente in constructia automobilelor de mare serie. Ele reprezinta aproximativ 70-75 din greutatea unui vehicul. Acestea se repartizeaza aproximativ astfol: 40% table, 15% otel, 12% font, 6% neferoase. Materialele anorganice diverse, in mod special sticla, reprezinta 4% din greutatea unui vehicul Materialele organice in special polimerii, reprezinté 20-25% din greutatea unui vehicul. Ele se repartizeaza astfel: ~5% produse diverse (vopsele, adezivi, masticuri, bitumuri, fibre textile), aproximativ 12% materiale plastice (termoplastice gi termorigide cu incarcatura sau nu, din care aproape 1% plastice textile) si circa 5%, sau intre 40 si 50 Kg, cauciucuri elastomeri, repartizate in piese diverse (numite si cauciucuri industriale) si pneuri. Pe scurt, daca se ia in considerare procentajul relativ al materialelor in vehiculele ast&zi, pentru Renault si alti constructori europeni, americani sau japonezi se constata situatia actualé este relativ stabila Tateat 1 Durtste Mohs Fig, 1.2. Duritatea unor materiale $i pozitia lor fat de principalele scari de duritate jin ceea ce priveste duritatea, materialele utilizate la realizarea autoturismelor, acopera practic intreaga gama; de la materiale cu duritatea foarte mica la cele cu duritate foarte mare. Figura 1.2. prezinté 0 sumara incadrare a materialelor dupa duritate si principalele scairi utilizate. 1.2. Mase plastice pentru automobile Utilizarea maselor plastice (MP) la automobile a inceput la sfarsitul deceniului IV al secolului XX, printre primele utilizairi fiind realizarea de butoane colorate din bakelit& pentru comenzi la plana bord. in anul 1955 s-a realizat primul automobil cu caroseria realizata in intregime din poliester armat cu fibra de sticlé (Chevrolet Corvette) iar in ultimii ani ai secolului XX au inceput s& se foloseasca MP transparente la realizarea de faruri, polipropilena pigmentata in mas, s4 se impuna MP vopsite, Ponderea lor pe autoturism a crescut continu, de la circa 2% in 1962 la circa 6% in anul 1980, la circa 8% in anul 1985 sila 12-14% actualmente (pentru Audi A2 de exemplu, ponderea ajunge la ~20%). Utilizarea MP la automobile a impus foarte repede si necesitatea vopsirii acestora, la inceput pentru a ascunde anumite defecte, insa foarte repede aceasta a devenit un atu important pentru calitatea prescrisé. Ele au contribuit, in ultimii 30 ani, la reducerea zgomotului la automobile cu 10 dB de la 804B la ~70¢B, la ameliorarea confortului, sunt reciclabile, conduc la reduceri importante de costuri si datorité greutatii reduse participa la infaptuirea obiectivulul CAFE (Corporate Average Fuel Economy) ce gi |-au impus constructorii europeni de reducere a consumului si prin aceasta, a emisillor de CO2 la 140 gikm. Masele plastice sunt materiale objinute pe bazé de compusi macromoleculari de tip plastomeri, prin adaugarea de componenti de umpluturd, plastifianti, coloranti, lubrifianti gi alte adaosuri, care favorizeaza transformarea amestecului plastic - la temperaturi si eforturi determinate - in semifabricate sau produse finite. Compusii macromoleculari (polimerii) se impart in elastomeri si plastomeri dupa cum temperatura lor de tranzitie vitroasa este inferioara sau superioara temperaturii ambiante. Din cauza proprietatilor slabe, neconvenabile, la temperatura ambianta, cauciucurile necesita o reticulare care si le ofere caracteristici de elasticitate dupa prelucrarea in forma dorita. Plastomerii incailziti peste temperatura lor de tranzitie vitroasé permit prelucrarea: rAcirea crednd interactii intermoleculare puternice, care le ofera o rigiditate ridicata, Acestea si in mod special materialele plastice armate (MPA), s-au impus in industria producdtoare de mijloace de transport auto datorita faptului c& raspund necesitatii de a se crea constructii usoare, ieftine si rezistente. Frecvent pentru automobile sunt utilizate aga-numitele aliaje, adicd amestecurile nemiscibile de polimeri la care scara de dispersie este micronica, unde prin mijloace fizice si chimice se stabileste 0 morfologie a unor faze stabile. Spre deosebire de acestea amestecurile miscibile sunt cele la care nu exist nici o segregare intre macromolecule la scara lor (de 0,1 um sau mai putin), 1.2.1. Compozitia maselor plastice Masele plastice destinate realizarii de piese auto sunt compuse din: polimeri sintetici (component majoritar), umpluturé pana la 40% (foarte rar > 40%), lubrifianti 1...2%, coloranti pana la 1,5%, plastifianti, stabilizatori si alti component < 2% Polimerii sintetici, care sunt componentii de baz& ai maselor platice se obtin prin: poli-merizare, policondensare sau poliaditie. + Polimerizarea este procesul chimic de formare a macromoleculelor, in conditii de temperatura si presiune determinata, utilizandu-se monomeri identici Polimerii obtinuti contin, de regula, molecule filiforme lungi care se unesc prin ‘impletire lsand interspatii mai mari decat cele cu ramificatii tridimensionale. Schema general de desfagurare a procesului chimic de polimerizare: TK) p(Nim*) nA (A)n + initiatori, inhibitori, stabilizatori n- numar de molecule de monomer, A — monomer. Se obtin prin polimerizare: polietilena, polipropilena, polisterenul, polimetacrilatul, policlorura de vinil *Policondensarea este procesul chimic de obtinere a macromoleculelor prin unirea accel putin doua tipuri diferite de molecule elementare (monomerii A, B, C.) in urma condensarii repetate in prezenta unui catalizator, cu formarea de produse secundare apa, alcool sau acid Macromoleculele formate se dezvolta tridimensional (ramificatie spatial); prin presarela cald unele devin rigide, infuzibile si insolubile in solventi, iar altele se inmoaie prin incdizire. Schema generala a procesului — (apa, alcool, acid) nA+n2B +n;3¢ —————————————— Policondensat + catalizator acid sau bazic Prin policondensare se obtin: raginile fenol - formaldehidice, poliesteri, siliconii, policarbonatii etc. +Poliaditia este procesul de combinare a doud substante de natura chimica diferita care formeaz& macromolecule fara separarea de produse secundare. Prin poliaditie se obtin: rAginile epoxidice, poliuretanii ete Clasificarea maselor plastice Cel mai uti criteriu de clasificare este din punct de vedere al modificarilor pe care masele plastice le sufera in timpul formar la cald prin presare, injectie etc, Pe acest criteriu acestea, in constructie de masini, se impart in dou mari grupe termoreactive (termorezistente, termorigide) si termoplaste. Masele plastice termoreactive se caracterizeazé prin transformari chimice ireversibile care au loc sub influenta céldurii si presiunii (in timpul prelucrarii prin presare, tumare, etc). Dupa transformare masele termoreactive devin infuzibile si insolubile in solventi organici Exemple de materiale plastice termoreactive (termorigide): _poliaminele (aminoplastele), polimerii epoxi, polimeri fenolici (fenoplastele), polimerii siliconici. Masele termoplastice sunt constituite din macromolecule filiforme sau limensionale care se caracterizeaza prin transformari fizico-chimice reversibile. Se dizolva ji solventi specifici, in special la cald, Exemple de materiale termoplastice: poliamidele, poliolefinele (polietilena, polipropilena etc), polistirenul, policlorura de vinil, etc. Alaturi de polimeri, in mase plastice, se gasesc si alte componente cu diverse roluri, mentionate in continuare. Materiale de umplutura si armare sunt substante chimice simple sau compuse, de natura mineral, vegetalé sau animala, utilizate in scopul modificarii sau extinderii, in limite acceptabile, ale unor proprietaitii ale maselor plastice in care se inearparea7a, cantribuind tatedata si la a reducere de pret a acestara Cele mai utilizate sunt: + materialele de umplutura fibroase (fibrele de sticla, naylon, bumbac macerat, maresc in general rezistenta la tractiune) + Al, negru de fum, grafitul - care m&resc conductibilitatea termica; + caolinul, carbonatii, talcul - care imbunatatesc stabilitatea_dimensionald Plastifianfii sunt substante organice cu volatilitate sc&zuta sau chiar nula, care imbunatatesc proprietatile elastice si plestice (ftalatti, adipati). Stabilizatorii sunt substante care adaugate polimerului au rolul de a atenua sau elimina reactile de degradare termica, oxidativa, fotochimicd, in timpul prelucrari, utilizarii sau depozitarii sub actiunea caldurii, luminii solare, oxigenului sau intemperiilor. Colorantii si pigmentii imprima efectul cromatic dorit si aspectul corespunzator desfacerii produsului sunt substante solubile in proportii diferite in mase plastice. Se utilizeaz& mai putin datorita rezistentei reduse la lumina, caldura si tendintei de migrare. Pigmentii sunt insolubili in masele plastice. Sunt atat de natura organica cat si anorganica (mai utilizati datorit& stabilitatii mai bune). 1.3. Materiale plastice termoplastice Masele plastice termoplastice (Termoplasticele) sunt constituite din catene ramificate, au punct de topire si se impart in clase: amorfe si cristaline. Cele amorfe nu au o ordine moleculara aparenta, (structura seamana cu a unui lichid), nu au o temperatura de topire precizata si prezinta 0 faza de inmuiere. Se caracterizeazé_ printr-o usoara contractie, bund comportare la soc, stabilitate dimensionala. in aceasta categorie, dintre termoplasticele utilizate la automobile, intra: PC, ABS, PVC... (semnificatia prescurtérilor se va gasi in paragrafele urmatoare) Cele cristaline au o structuré ordonata intr-o matrice amorfé. Au o bund comportare la obosealai, un coeficient de frecare sc3zut, o bund comportare la actiunea chimicalelor. Din aceasta categorie mentionam: PE, PA, PTFE. Masele plastice termoplastice sunt cele mai utiizate la automobile si sunt prezentate, pe scurt, in continuare, pundndu-se accent pe proprietattle care le favorizeaza pentru utilizarea la realizarea de piese auto. 1.3.1. Copolimeracrilonitril-butadien-stiren (ABS) ‘ABS-ul rezulta prin copolimerizarea a trei monomeri CH, = CH CN (acrilonitri— CH = CH - CH = CHe an ABS CoHs-CH = CH, (stiren) Simplificat are formula structurala: (- CHz -CH- CH -CH=CH- CH - CH2 -CH-)n I 1 CN CaNs a-metilstirenul poate inlocui partial sau total stirenul Variatia proportilor din fiecare monomer conduce la obtinerea unor tipuri de ABS cu diferite proprietati + prin cregterea continutului de butadien&, care este de fapt scheletul pe care se grefeaza ceilalti monomeri, se obtine o rezistenté mai buna la soc si mai mica la tractiune; + prin cresterea cantitatii de stiren si de acrilonitril creste rigiditatea; * utilizarea a-metilstrenulul conduce la obtinerea unor variante de ABS cu rezis-tenta termicd ridicata. Avantajele (proprietatile convenabile) cle ABS: rigiditate gi rezistenta la soc, care permit realizarea de piese cu grosimi mici, rezistenté la uzura, rezistenté la patare satisfacdtoare, chiar bund, faté de lacuri, de uleiuri, de detergenti, luciu bun la suprafata, rezistenta la cdldura si stabilitate dimensionala. Are rezistenta mare la 0c $i la temperaturi ridicate. Unele tipuri au rezistenta bund la soc si la -40°C. Se poate prelucra prin: injectie, extrudere, vacumare, se poate lipi cu adezivi, se poate decora, cu aplicare de lacuri, sau metaliza prin acoperire galvanica. Evolutia acestui tip de material se caracterizeaz& mai ales prin aparitia de aliaje pe baz de ABS care permit ameliorarea comportarii termice i / sau la soc: ABS / policarbonat, ABS / polietilentereftalat, ABS / polisulfona, ABS / poliuretan. La automobile ABS-urile sunt utilizate la realizarea de piese de interior (cutii de acte, tablouri de bord etc.) la care trebuie sa se tind cont de stabilitatea dimensionala, aspect suprafata, rezistenta termica si la soc si la realizarea de piese de exterior (gfile, cutii, stopuri etc). Aligjul ABS / PC - este utilizat pentru realizarea diferitelor repere auto ca: plang& bord, cochila volan, bloc lumini, console, grile ete. Denumiri comerciale uzuale: Lustran, Novodur, Ugikral, Toyolac etc. 1. Polietilene (PE) Ca materiale termoplastice pe baz4 de polietilene se definesc (ISO 1872) homopolimerii sau copolimerii de etlilen care nu contin mai mult de 5% (molar) comonomeri a-olefinici Formula chimic& generala a polietilenei este: (- CH - CH2 -)n Materialele pe baza de polietilena se pot prezenta in douai stairi: + lichide vascoase, cu aplicatie pentru lubrifiere; + solide translucide, pentru formare. Materialul sub forma de granule este 0 compozitie cu adaos de diversi aditivi stabilizatori, lubrifianti, coloranti etc. Produsele din polietilen& prezinté un tuseu gras, sunt flexibile, cu suplete la grosimi mici. Polimerul are urmatoarele proprietati de care trebuie sa se tina seama la utilizarea pentru realizarea de piese auto: se inmoaie in jurul temperaturii de 115°C, devine casant la temperaturi sub -25°C si se descompune aproape de temperatura de 300°C. Uzual polietilena se clasificé dup densitate: mic& (joasa): 0,910-0,925 g/cm®, medie: 0,920-0,940 g/cm’ gi mare: 0,941-0,970 g/cm”. Polietilena de inalta densitate (Argetena) realizaté la SNP PETROM, Sucursala Arpechim Pitesti, se utilizeaza la realizarea de cuzineti pentru rotule de suspensie precum gi la 0 serie intregd de repere fara exigente deosebite. Sortimente de polietilene se utilizeazi pe scara larga la realizarea rezervoarelor auto de combustibil Denumiri comerciale mai uzuale ale polietilenelor si derivatilor sunt: Argetena, Hostalen, Lupolen, Celene, Alkathene, Natene. 1.3.3. Polipropilena (PP) Rezulta prin polimerizarea propilenei si are formula chimica: (-CH-CH)n I CHy si greutatea specific’ 0,890-0,910 Kg/dm*. Polipropilena se prezinta structural sub 3 forme: izofacticd (c&nd gruparile CH sunt plasate de aceeasi parte a lantului principal hidrocarbonat), sindotactica (cand gruparile CH sunt plasate de o parte si de alta a catenei principale, alternativ si regulat) si afacticd, care prezinté 0 configuratie stricté neregulaté, ceea ce inseamna si unele proprietati diferentiate. Polipropilena se remarca prin: caracteristici mecanice bune, rezistenta la temperatura (mai bund ca a PE), rezistenté la abraziune si fisurare i inertie chimica mare. Prin copolimerizare cu etilena se imbunétateste rezistenta la soc. in domeniul automobilelor, piesele din PP formeaza piata cea mai importanta. Pentru caroserie PP a fost adoptata pentru bare parasoc si panouri laterale. Utilizaté singura, in asociere cu copolimer etilen-propilen-diena (pana la 25% EPDM) sau ranforsata este pe cale de a inlocui SMC-ul pe baz de poliesterul nesaturat. Compounduri pe baz de PP se dezvolta pentru utilizari la spoirele si piese de aerisire. Sub capota se utilizeaza curent (PP cu 20% si 40% talc si negru de fum) la conducte de incalzire si climatizare (piese supuse continuu la temperatura ridicata si la gocuri termice), pentru capac rezervor lichid de frana sila realizarea de bacuri pentru baterii de acumulatori in habitaclu principalele aplicatii sunt pentru realizarea cutilor de acte, ce echipeaz unele tipuri de autoturisme, a unor elemente tablou de bord, pentru suporti scaune etc, iar in variante cu 30% faina de lemn la realizarea de inserti pentru imbracdminte portbagaj. Ponderea gravimetrica a polipropilenei pe ansamblu MP folosite la automobile a crescut substantial in ultima perioada (de la circa 29% in 1996, la circa 41% in anul 2001). ‘Spume de polietilene si polipropilene reticulate, oferite de filiala europeana a firmei japoneze SEKISUI, sunt utilizate de mai bine de un deceniu la fabricarea prin termoformare a absorbantilor acustici pentru motoare gi cut viteze. Denumiri comerciale uzuale mai des intalnite: Hostalen PP, Moplen, Noblen, Vestolen P, etc. 1.3.4. Poliacetali Din grupa poliacetalilor fac parte polimerii de tipul: poliformaldeniaa, poliacetaldehida etc, impreuna cu copolimerii si derivatii respectivi Principalele tipuri de polimeri din aceast& grup& puse in prezent in fabricatie industrialé sunt cei pe baz de formaldehida, cu denumirea si de polioximetilene (POM). Poliformaldehida (homopolimer), are formula structurala [0-CHz-O-CH,-O-CH2],, Proprietatile fizico-mecanice si pretul de cost al poliacetalilor sunt apropiate de cele ale metalelor usoare (Zn, Al, Mg etc ) ica atare pot sa le inlocuiascA avantajos Avantajele care le recomanda pentru utilizarea la automobile sunt: coeficient de frictiune mic (care nu prezinta variatii intr-un domeniu mare de temperatura), rezistenta buna la abraziune (superioara majoritatii polimerilor termoplastici cu exveplia pulianidelor), slabililalea dimensivnala bund, absurblia mica de apa (< 0,9%), comparativ cu poliamidele (pana la 10%) si nu sunt sfaramicioase la frig (ca poliamidele). Ca aspect, obiectele pe beza de polimeri acetali sunt de culoare alb& lucioasa, neagra (cdnd contin negru de fum sau pigmenti negri), iar in sectiuni foarte subtiri (0,025 mm) translucide. Se pot colora divers nuantat. Armarea lor se poate face cu PTFE, care prezinta coeficient de frecare mic sau cu fibre de sticla pentru imbunatatirea caracteristicilor mecanice. Se utilizeaza la realizarea de piese sub capoti, busoane rezervoare benzina, component centuri de securitate, stergdtoare parbriz, flotoare carburatoare, componente retrovizoare etc. Denumiri comerciale uzuale: Delrin, Hostoform, Ultraform, Alkon, Duracon etc. 1.3.5. Poliamide (PA) Acesti polimeri au in structura gruparea | -CO — NH- ] si rezulta din policondensarea aminelor (de regula diamine) cu acizi (in special diacizi), sau prin policondensarea acizilor aminici. Clasificarea uzualé a poliamidelor este cea numeric’, bazaté pe indicarea numérului de atomi de carbon din amina respectiva urmat de numarul de atomi de carbon din acid Cele mai utilizate poliamide in constructia de autovehicule sunt: poliamida 6, poliamic 6-6, poliamida 6-10 i poliamida 11 (PA 6, PA 6-6, PA 6-10, PA 11) Poliamida 6 se obtine din acidul ¢ aminocapronic sau din caprolactama -H,0 H2N(CH2)sCOOH——» HN(CH2)s- CO Formula poliamidei 6 este: [ HN(CH2)5CO - Jn Poliamida 6-6 se obtine prin policondensare din acid adipic si hexametilendiamina: nHOOC(CH;),COOH*+nH,N(CH,)6NHz—»HO[OC(CH2)4CO-NH(CH;)sNH]nH + (2n-1)H2O- Poliamida 6-10 [-NH(CH2)sNH — CO(CH2)sCO-], este un copolimer al hexametilendiaminei cu acidul sebacic. Poliamida 11 [HN(CH;)10CO -]n este pe baza de acid w aminoundecancic. Proprietatile ce le fac avantajoase pentru utilizare la realizarea de piese auto sunt: rezistenta mare la abraziune, coeficient mic de frictiune, rezistenta buna la oc. repetat, rezistenta relativ buna la agenti chimici, uzinare buna. Pretul lor relativ scazut, ca i avantajul de a putea fi vopsite au facut din PA un inlocuitor convenabil al aliajelor ugoare. Proprietafi dezavantajoase: sensibilitate si absorbtie mare la apa, la unele tipuri ajungénd pana la 10%, acest lucru influenténd comportarea pieselor. Absorbtia poliamidei pentru apa, alcool si unii dizolvanti descreste in ordinea PA tip 6, 6/6, 6/10 si 11. Pentru asigurarea unor proprietati tehnice la polimeri mentionati, se adauga aditivi, pluturi, agenti de ranforsare, materiale de lubrifiere (grafit, MoS2, PTFE.) etc. Poliamidele se pot prelucra prin compresie, injectie, extrudare, suflare, turnare, sinterizare, acoperiri pulberi, termoformare. Se pot lipi cu solutii apoase de fenol (12% apa). Sortimente de poliamida 6 cu fibré de sticla romanesti utilizate frecvent la realizarea de piese auto sunt: PA-FS-10 -> PA 6 cu 10% fibré de sticla, PA-FS-15, PA-FS-20, PA-FS-25, PA-FS-30. Dintre sortimentele cu lubrifianti solizi sunt de mentionat poliamidele cu grafit (Relamid BG4 - poliamida G cu 4% grafit, Relamid BGAT - poliamida 6 cu 4% grafit si termostabilizata), poliamidele cu MoS2, (Relamid BM1T poliamida 6 cu 1% MoS; stabilizata, Relamid BMOST - poliamida 6 cu 0,5% MoS, stabilizata). Poliamidele sunt utiizate pentru realizarea de piese din compartimentul motor, cu conditii de rezistenta la temperaturi relativ ridicate $i fluide: bazine de radiatoare, capace culbutori, intinzdtoare lant, ansamble tubulaturi de admisie (PAG6 ranforsata cu fibre de sticla), pentru realizarea de piese de exterior (ormamente rofi, manere etc), pentru realizarea de piese de interior (manivele, manere, mecanisme scaune etc). Sortimente de PA cu talc sau grafit se folosesc la realizarea de piese unde este necesara si lubrifierea (ex: piese ale mecanismului de comanda al cutilor de viteze) Ponderea gravimetrica a poliamidelor, 2 ansamblu MP folosite la automobile, a crescut substantial in ultima perioada (de la circa 5% in 1996, la circa 10% in anul 2001). Denumiri comerciale uzuale: Grilon, Vestamid, Ultramid, Technil, Relon, Romamid, Rilsan, Silon, Capalon, Nylor, Trelon etc. 1.3.6. Polioxifenilene ‘Sunt polimeri aromatici obtinuti prin polimerizarea oxidativa a 2,6 dimetilfenol in pre- zenta unui catalizator pe baz de Cu. Polioxifenilenele formeaza cu polistirenul unul din rarele amestecuri termoplastice natural miscibile Proprietatile mecanice si termice ale polioxifenilenelor modificate depind de continutul in polistiren si in elastomer pe de o parte si de continutu in fibra de sticl pe de alta parte. Piesele realizate din astfel de materiale au o statilitate dimensionala foarte buna intre -40°C si 110°C (adesea chiar spre 200°C) si un coeficient de frecare ridicat (de ordinul a 0,4). Absorbtia de apa este mica si nu modifica proprietattle mecanice. Pot fi sudate cu ultrasunete sau prin frictiune. La automobile se folosesc pentru realizarea de recipienti pentru lichide, cutii pentru bobine de aprindere, piese de tablou de bord si de interior, elemente de ventilatie si climatizare, piese mecanice compozite cu cauciucurile. Denumiri comerciale uzuale: Noryl, Vestoran, Lurany| P forura de (PVC) PVC-ul are formula structurala [- CHz - CHCI-J,, masa molecularé medie intre 10000 gi 100000 gi un continut de clor de circa 57%. ‘in amestecurile de formare tn afara de pulberea de PVC se adauga diversi aditivi: plastifianti, lubrifianti, coloranti, materiale de umplutura. Se pot obtine o mare varietate de produse: rigide (neplastifiate) rezultate din compound-urile de formare fara plastifiant, semirigide (cu 5 + 10% plastifiant), flexibile (plastifiate cu 10 + 60% plastifianti) Se mai pot obtine si alte produse ca: plastisoli (paste), spume (expandate), fibre monofilamente. Se utilizeaza in constructia de automobile la realizarea de piese de omamentatie in- terioarA si exterioara, imbracAminte cabluri, tuburi de protectie, piese ranforsate, cotiere, la tesdturi impregnate (piele sinteticd) etc. Este un material usor reciclabil 1.3.8.Poliuretanii Poliuretanii au formula structurala [- R - NH - CO - OR], si sunt de doua feluri: termorigizi si termoplastici Poliuretanii termorigizi se obtin din izocianat + polieter sau izocianat + poliester. Poliuretanii termoplastici se obtin din poliizocianati (uzual un diizocianat) + dialcool (sau alti compusi ce contin atorri de H), avand proprietati apropiate de cele ale poliamidelor. Produsele comerciale se prezinta sub forme diverse: spume (la matlasuri scaune auto, plansa bord, volane etc), polimeri termoplastici, elastomeri, adezivi, lacuri ete. 1.3.9, Policarbonati Sunt poliesteri ai acidului carbonic fabricati prin policondensarea interfaciala a fosgenului (COC!) in solutie organica sia unei solutii apoase a unui bisfenol. Au plaja de temperaturi de utilizare larga (de la -150°C la +135°C). Se remarca prin calitati deosebite ca: rezistenté mecanica si rezilienta ridicata, rezistenta la deformarea la cald, stabilitate dimensionala, transparenta (utilizari optice), stabilitatea la agenti atmosferici. La automobile se folosesc la realizarea de elemente de decoratie tablou bord, la realizarea de faruri monobloc. Denumiri comerciale uzuale: Makrolon, Lexan, Sinvet ete. 10. Polimeri cu fluor (fluoroplaste| Dintre polimerii cu fluor politetrafluoretilena (PTFE) este cea mai cunoscuté Are rezistenta chimica mare si la temperaturi ridicate si sc&zute (-250°C++260°C), coeficient de frictiune mic (i = 0,05 + 0,3), rezistenta buna la abraziune, densitatea 2,16g/cm*, punctul de topire 327°C. La automobile se utiizeaza la realizarea de piese de etansare tiie supape si in calitate de component in produse specizle de lubrifiere. In general se recomanda la realizarea de piese cu autolubrificatie. Este cunoscuta sub denumirea de Tefion Dezavantaje: prelucrare greoaie (necesita temperaturi foarte ridicate), pret de cost ridicat, coeficient de dilatare mare. 1.4. Materiale plastice termorezistente Fenoplastele (bachelitele) ‘Sunt mase plastice ce rezulta prin policcndensare din fenoli (sau denvatii acestora) si aldehide sau cetone. Din grupa fenoplastelor fac parte: lacurile fenolice, rasinile de turnare, materiale armate prin impregnare cu ragin@ fenolic&, prafurile de presare, Lacurile fenolice se obtin prin dizolvarea Novolacului sau Rezolilor in alcooli, acetona sau esteri. Se intrebuinteazé la acoperirea suprafetelor metalice prin bachelitizare, pentru protectia impotriva actiunii corosive (exemplu: la protectia interioara a rezervoarelor de combustibil pentru autovehicule militare). Rasinile de turnare pot fi turnate in forme la 60 * 80°C. Se pot adauga si componenti auxiliari (fain& de lemn, mica). Materiale armate prin impregnare $i stratificare. Dupa felul_materialului impregnat se pot obtine sortimentele: + textolit - fesaturé de bumbac presat + rasind (se utiizeaza la realizarea pleselor izolatoare pentru echipamentul electric al autoveniculelor); + stecloplexul - tesatura de fibre de stcla + ragina + pertinaxul - hartie impregnata cu ragina fenolica si presat + praful de presare - rasina Novolac solida + faina de lemn si talc —> piese cu 0 10 stabilitate termica gi chimicd ridicata. La fenoplaste se remarca urmatoarele proprietati: proprietati mecanice bune, care depind ins& de sarja utilizata (faind de lemn, fibre bumbac, mica, ...), rezistenta bund la cea mai mare parte a agentilor chimici, excelenté comportare termica (infuzibilitate) si o excelenta stabilitate dimensionala Se utilizeaza la realizarea de piese car2 vin in contact cu suprafete fierbinti: cale pompe benzina, cale carburator, capac delcou etc, 1.4.2, Rasini poliesterice Poliesterii sunt polimeri care contin gruparea (— CO — O—). Se obtin prin reactia de licondensare a diversilor acizi carboxilici cu polialcooli, pundind in libertate apa. Dupa natura componentelor, rasinile poliesterice pot fi: poliesteri saturati si poliesteri nesaturati Proprietaitile mecanice ca si inflamabilitatea acestora depind substantial de natura garjei (CaCOs, silice, mica, fibre de sticl, de azbest, sintetice) Poliesteriinesaturati se utilizeazd, armati cu fibre de sticla, la realizarea de componente de caroserie, bare parasoc, cabine. PET (polietilentereftalatul) se utilizeazA la automobile pentru realizarea de ventilatoare, manere de viraj, iar PBT (polibutilentereftalatul) la faruri, elemente de aprindere, 1.4.3. Rasini epoxidice Polimerii epoxi sunt materiale termorigid2 care contin grupe epoxi (- C- C-) cu reactivitate mare. Vv Reactia lor de intarire este o poliaditie. ° ‘Sunt materiale cu excelent comportare termica. Au aplicatii la realizarea de: rasini de turnare cu proprietati mecanice gi electrice bune, adezivi, masticuri, lacuri, vopsele, etc. Avand 0 contractie foarte mica se folosesc la realizarea de modele pentru piese auto prototip. 1.5. Cerinte generale ce se impun maselor plastice pentru utilizare la autoturisme Cerintele pot varia in functie de locul de amplasare a piesei pe autovehicul, daca ‘sunt vizibile sau nu si de anumite cerinte specifice de utilizare. In concordanta cu aceste cerinte de functionare si amplasare, piesele pat fi impartite in pati categorii piese de exterior vizibile, piese sub vehicul, piese in habitaclu si portbagaj si piese din compartimentul motor. Piese de exterior Piesele realizate din masa plastica utilizate la exteriorul automobilelor pot fi vopsite in mas, sau decorate (prin vopsire, prin acoperiri electrochimice, metalizate sau acoperite cu filme autoadezive), nu trebuie s& prezinte bavuri, defecte geometrice ‘sau de decorare. Ele trebuie s& fie realizate cu configurati si din materiale plastice care s le permita SA reziste corespunzator unor solicitéri mecanice gi climatice complexe pentru " asigurarea securitafii in exploatare si fiabilitatii autoturismelor. Cu caracter orientativ, cerintele generale pot fi + s&aib& comportare bund la caldura fara deformatii si variatii dimensionale >19 + s& aib comportare buna la soc la ambiant si s& reziste la un impact, diferentiat in functie de zona de amplasare (piese'e mai expuse la socuri sa fie realizate din materiale mai rezistente); + s& aib& 0 comportare buna la soc la temperaturi scdzute, de -30°C = -40°C corespunzatoare pozitiei pe care o ocupa pe automobil. Alte exigente ce se impun a fi satisfécute de catre piesele din masa plastica utilizate la exteriorul automobilelor sunt: rezistenta la cicluri climatice umiditate / frig, umiditate / cdldura, rezistenta culorii la lumina, intemperii si la fluide, patarea vopselelor (materialelor) sa fie nula, rezistenta la produse de protectie si rezistenta la frecare uscat, la frecare apa cu spun, benzina si alcool. in figura 1.3 sunt prezentate exemple de definire a zonele de soc ale pieselor de la exteriorul autoturismelor, iar in figura 1.4 pentru zonele cu exigente in ceea ce priveste comportarea la cdlduré. 1.3. Exemplu de definirea a zonelor de soc la piese din materiale plastice 1.5.2, Piese sub vehicul Sunt piese cu cerinte de rezistenté la cdldura (stabilitate dimensionala) la temperaturi mai putin ridicate, decat cele de exterior vizibile. Rezistenta la lovire cu pietrig si nisip trebuie sa fie la nivelul cerintelor specifice piesei. Aprecierea se face mésurandu-se timpul de strapungere al piesei la grosimea ei nominala, sau in functie de masa (in grame) de material pierdut prin sablare timp de 5 minute. 12 |. Tempera joe eC repratntt) Fig. 1.4. Exemplu de definire a zonelor de rezistenfa la temperatura pentru piese din materiale plastice 1.5.3,Piese in habitaclu si porthagaj Sunt piese supuse radiatiilor solare directe, la care exigenta pentru comportare la cald este mai sever (trebuie sa reziste fard variatii dimensionale deranjabile la temperaturi mai ridicate). in habitaclu sunt si piese supuse la radiafii solare cu intermitente, sau la conditii moderate pentru care se aleg materialele convenabile Se are in vedere rezistenta la frig, dar in special la cAldurd si socuri in functie de amplasarea fiecarei piese in automobil Pentru piesele in contact cu mainile se impune o rezistenta la transpiratie satisfcdtoare. Combustibilitatea orizcntal (exprimata prin viteza de ardere (cerinta FMVSS 302) a pieselor trebuie sa fie satisfacdtoare: Vardere $100 mm/min. Vopsirea maselor plastice folosite la interior permite acestora de a satisface mai bine unele din cerintele specifice ca: rezistenta la UV, rezistenta mecanica, rezistenta la agenti chimici, diminueazé factorii sonori perturbatori si in plus d& habitaclului 0 armonie de culori si strélucire, ameliorand astfel calitatea. Pentru piesele vopsite au aparut cerinte specifice, ca de exemplu senzatia pe care o dau la pipdit. Evaluarea acesteia se face cu metode bazate pe masurarea microduritatii, ce da informatii asupra elasticitatii si plasticitatii suprafetei vopsite si a fortei de frecare. Sunt cerinte complementare legate de: + rezistenta la gravaj laser, pentr a putea abfine desene privind variatii de cular si intensitate luminoasa, matizare completa (fara nici o reflexie a suprafetei); + flexibilitatea la frig, calitati de reducers a coeficientului de frictiune si prin aceasta de reducere a nivelului sonor; + reducerea efectului anti-foggindo prin reducerea vitezei de difuzie a unor substante cu masa molecular mica existente in materialele plastice(aditivi); = reducerea cresterii temperaturii in habitaclu printr-o absorbtie mai scdzuté a undelor electromagnetice in domeniul IR. Piese din compartimentul motor Pentru piesele din compartimentul molor este necesar s4 se utilize7e materiale plastice cu o rezistenta deosebitd la temperatura si la actiunea agentilor chimici (ulei, unsoare, H2SO., antigel,lichid de ‘rana). Comportarea materialelor, respectiv a pieselor, la socuri mecanice si termice este o conditie in alegerea materialului si 13 configuratiei piesei Acestea trebuie sa reziste la diverse cicluri climatice si s& aibé 0 comportare buna la produsele de protectie Utilizarea maselor plastice in compartimentul motor necesita o grijé speciala la alegerea lor. Efectele hidrocarburilor si ale altor chimicale la temperaturi ridicate indica limitele de utilizare ale acestora. Rezistenta termicd a unui material plastic este importanté dar nu este factorul decisiv, rezistenta chimica fiind cea care da indicatii clare daca acesta este apt pentru aplicatii sub capota. Unele materiale desi pot suporta temperaturile din compartimentul motor nu sunt capabile sd reziste la actiunea hidrocarburilor (uleiuri, combustibili fluide de spalare), apei calde, glicolilor, detergentilor. Mai mult, unele aplicatii specifice impun materiale rezistente la acizi (de exemplu pentru bateria de acumulatori) si la lichide de frana. 1.6. Criterii de alegere a unei mase plastice in alegerea unei mase plastice trebuie sa se tind cont de urmatoarele considerente: + pentru ce utilizare gi cu ce proprietati se foloseste + cuce pret maxim de realizare in ceea ce priveste proprietatile de utilizere ale piesei care trebuie realizaté, acestea depind de numeroase proprietati fizice si chimice, iar cele mecanice depind in buna parte de configuratia piesei. Aga cum s-a mentionat anterior, ambianta (temperatura, radiatile vizibile si ultravioete, atmosfera oxidanta, umiditatea etc.) in care este utilizaté piesa este un criteriu esential de alegere a tipului de masa plastica care se va utiliza. O serie de piese de sub capota motor si de pe caroserie trebuie s& reziste in contact permanert sau ocazional cu diversi agenti chimici, ceea ce impune utilizarea anumitor mase plastice. Pentru caracterizarea si alegerea materialelor plastice se au in vedere, in special, urméatoarele proprietati: + caracteristicile de rozistenta la tractiune (modulul, rezistenta si alungirea la rupere), definite de ISO R 527; + rezistenta la impact (soc Izod dupa ISO 180, soc Charpy); + rezistenta termomecanica (temperatura de inmuiere Vicat - ISO 308, temperatura de deformare sub saroina - ISU /5); + rezistenta chimica (comportarea la diversi solventi, acizi, baze, apa); + comportarea la foc (aditivi ignifuganti au rolul de a opri propagarea combustiel). Este necesar ca la alegerea materialului sé se determine in paralel punerea acestuia lucru, c&ci pot aparea diferente importante de caracteristici. Pe baza caracteristicilor acestora se pot face aprecieri generale in ceea ce priveste utilizarea. Orientativ se pot folosi + la structuri mecanice primare: poliamidele, poliacetalii, policarbonatii, compozite ranforsate; + la. structuri mecanice secundare: poliamidele, poliacetalii, policarbonatii, polietilene, polipropilene, ABS; * pentru plese de mari dimensiuni: polipropilene, polletilene, poliuretani, compozite ranforsate; * pentru piese cu functii optice: policarbonati, polimetacrilatul de metil, polistirenul; + pentru piese cu comportare termomecanicé deosebita: polimerii fluorurat 14 1.7. Exemple de utilizare a materialelor plastice in industria auto Exemple de utilizare a maselor plastice la autovehicule sunt prezentate in figurile 1.5 + 1.7. in figura 1.6. sunt prezentate, pentru exemplificare, o serie de repere din mase plastice obtinute prin injectie. Este de mentionat ca unele piese se pot realiza atat din mase plastice cat si din diferite sortimente de elastomeri Caroserii, cisterne $i rulote auto (Trabant, Porsche, Lastun in Romania, Alfa Romeo, Mercedes Benz-300, Alpine, Matra etc.) realizat in serie sau prototipuri folosind ragini fenol-crezolice Duroplast sau ragini poliesterice armate cu fibra de sticla. Tablouri de bord, lampi de semnalizare si pozitii, cadre $i piese decorative s-au realizat din poliuretan, polistiren, polimetacrilat, fenoplaste etc. Piese pentru sistemul de alimentare combustibil pot fi exemplficate prin: rezervor de cambustibil - din polietilend de inalta densitate, conducte her din sortimente de poliamide (PA11 sau PA12), site carburator si pompa benzina - din poliamida Piese pentru sistemul de racire al motorului si conditionarea aerului: + ventilatoare si vase de expansiune - din polipropilena, + bazine pentru radiatoare racire motor - din poliamida. Volane, médnere, butoane se execut& din derivati celulozici, polipropilend, poliuretan ete. Piese izolatoare ale instalatiei electrice (pentru altemator, bobina de inductie, demaror) se executd, in general, din fenoplaste Piese pentru sporirea confortului $i repere decorative: + matlasura scaune, spatare, rezematoare cap - din spuma poliuretanica; + imbrécaminte scaune, covoare din PVC plastifiat impregnat pe tesaturé sau poliuretan; + imbrécémintea pentru cabluri - din PVC plastifiat si ignifugat. Fig. 1.5. Utilizarea maselor plastice la cablaje 15 Fig. 1.6. Piese din materiale plastice prezente in compartimentul motor la unele tipuri de automobile Dacia fabricate dupa anul 2000 i] Fig.1.7. Piese de masa plastic din Interiorul automobilului Dacia Solenza 16 2 ELASTOMERII $I UTILIZAREA LOR LA AUTOMOBILE 2.1. Consideratii generale Elastomerii sunt definiti ca materiale care pot fi extinse la temperatura camerei la 0 lungime egal cu de doua ori lungimea initial si care mentinute in aceasta stare extinsa timp de 5 minute, dupa incetarea fortei, revin intr-o perioadé de timp similara extensiei la dimensiunil2 initiale, cu abatere de maxim 10%. Cu alte cuvinte, elastomerii sunt acele materiale care pot fi intinse si care apoi igi recapata forma initial. Elastomerii sunt de trei tipuri: cauciucurile (elastomerii vulcanizati), elastomer termorigizi si elastomerii termoplastici + Cauciucul constituie o categorie de compusi macromoleculari cu catene liniare, lungi $i flexibile, care prin reticulare (vulcanizare) in anumite conditii de temperatura si presiune devin practic insolubili si infuzibili (deci neprelucrabili la cald). + Elastomerii termorigizi sunt produse obtinute prin reactia functiunilor chimice prezente pe monomeri, ca in cazul poliuretanilor. Acestia nu au intotdeauna stabilitatea chimicd a elastomerilor vulcanizati, cu lant pur carbonic. $i elastomeri siliconici apartin acestei clase desi unele produse au proprietaiti apropiate de ale cauciucurilor vulcanizate. + Elastomerii termoplastici reprezinta 0 clasA specialé de materiale care combina multe din proprietatile favorabile ale elastomerilor_vulcanizati (cauciucurilor), cu caracteristicile de prelucrare ale termoplastelor. Acestia au la temperatura obignuité comportare similara cauciucurilor vulcanizate. in prezent numérul pieselor care se confectioneaza din elastomeri este foarte mare (la unele autovehicule depsind cifra de 350), acestea contribuind la satisfacerea cerintelor sporite de securtate, confort, izolatie fonica, electrica gi la vibratii, de etangare la fluide si de rezistenta la agentii de mediu Elastomerii la care s-au adaugat diverse ingrediente pentru a le imbunatati anumit proprietati formeazé amestecurile Norma ISO 1629-1976 imparte elastomerii in mai multe categorii desemnate prin litere. Cele mai utilizate sunt: + grupa M pentru elastomerii cu catend saturata de tip polimetilen (EPDM pentru terpolimeri de etilena, de propilend gi o dien&._); + grupa O pentru elastomerii cu oxigen in catend; + grupa Q pentru polisiloxani; + grupa R pentru cauciucuri nesaturate (NR pentru cauciucul natural, BR pentru cauciucul butadienic, SBR pentru cauciucul butadienstirenic etc), + grupa T pentru polisulfuri; + grupa U pentru poliuretani in fiinctie de destinatie, deci de conditiile concrete de functionare, unii constructori de automobile si producatorii lor de piese din elastomeri vulcanizati ‘impart, de exemplu, amestecurile de cauciuc in 6 categorii, clasificare ce nu tine, in principiu, cant de campazitie, ci numai de proprietatile fizico-chimice ale acestora Cerintele legate de confort si silentiozitate presupune asigurarea calitatii reperelor de cauciuc astfel: a) s& se filtreze eficace vibratille in toate regimurile pentru suspensiile motoarelor si 7 altor organe mecanice; b) rezistenta la cresterea temperaturii sub capota in conditile reducerii volumului compartimentului motor sa fie la nivelul noilor cerinte; c) etangarea caroseriei sa fie foarte bund (zgomotele aerodinamice sa fie foarte slabe $i dirijarea curentilor de aer la usi si pneuri sd fie corespunzatoare) Cerintele de securitate gi fiabilitate pentru piesele din cauciuc impun asigurarea unei etansari cat mai bune ale organelor continand fluide, avandu-se in vedere conditile de permeabilitate si compatibilitate corespunzatoare utilizarii acestora precum si utilizarea unor mijlozce de control si simulare de comportament cat mai eficiente. Cerintele legate de confort, silemiozitate, securitate si fiabilitate sunt strans corelate cu cele legate de protectia meciului ambiant, avand in vedere necesitatea reducerii poluarii (alta decat cea prin combustie) prin reducerea permeabilitatii circuitului de carburant, a pierderilor de lubrifianti datorité neetanseitatilor si a nivelului de zgomot. La utilizarea amestecurilor de cauciuc la realizarea de repere auto trebuie s& se aiba in vedere si posibilitatea de reciclare a materialelor, ca de exemplu: regenerarea (posibilé la NR, SBR, EPDM), reutilizarea sub forma de pudreta si posibilitati de valorificare energeticA 2.2. Cauciucurile (elastomerii vulcanizati) in continuare, sunt prezentate pe scurt principalele tipuri de cauciucuri utilizate la realizarea de piese auto, caracteristicile acestora, avantajele si dezavantajele pe care le prezinta, precum si exemple de utilizare. Cauciucul natural (NR) Cauciucul natural se gaseste sub forma unei dispersii coloidale (particule solide fine dispersate in apa) stabile, cu aspect lSptos - denumite latex - in trunchiul gi coaja unor arbori si in tulpinile unor plante (Hevea braziliensis, cocsagaz, tausagaz etc). Din punct de vedere chimic, cauciucul natural este un polimer al hidrocarburii diolefinice numita izopren, in care unitatie monomerice sunt aditionate in pozitia 1,4 si au configuratia cis sau trans: CHs CHs 1 1 CH2 = CH - C= CHe - izopren > (- CHz -C=CH- CH2-)n - poliizopren Cauciucul natural s¢ géseste in latexul provenit din coaja crestaté a Heveei, in proportia de 30-33% (polimeri) sub forma de particule cu diametrul cuprins intre 0,05 si 3ym, Pentru separarea cacuciucului, latexul se coaguleaza prin adaugarea unei solutii de 1% de acid acetic sau 0,5% acid formic. Inainte de utilizare, cauciucul se supune operatiei de masticare; aceasta consta in valtuirea sau malaxarea materialului la cald in scopul transformérii lui intr-un produs mai moale, ugor de amestecat cu ingredientii de prelucrare. Prin masticare, masa molecularé a polimerului se reduce simtitor_ in mod normal are gradul de polimerizare n = 1000 + 5000 si structura filiforma. In stare bruta este plastic la temperaturi obisnuite, la -65°C trece in faza sticloasa si igi modifica duritatea, iar la +85°C devine lipicios si igi pierde treptat rezistenta la deformatie. Este solubil in solventi nepolari (benzine, 18 ulei mineral etc). in conditii normale cauciucul este un polimer amorf, in care macromoleculele se prezint& sub forma de ghemuri incalcite ce pot fi intinse mai mult sau mai putin prin tractiune. La incetarea tractiunii, moleculele revin la forma initialé. In stare intinsa, in masa de cauciuc se formeaza zone cristaline care dispar la revenire. Din amestecuri de cauciuc natural se realizeazd piese auto ca de exemplu: garnituri pentru pompa centralé, cuplaje elastice, cuzineti elastici etc. Simbolizare ASTM-D1418: NR Domeniul de temperatura pentru utilizare la amestecuri standard (in aer): -50 = +105°C. Duritate (Shore A): 40-90. Limitari: Rezistenta slaba la produse petroliere. 2.2.2.Cauciucuri sintetice Cauciucurile sintetice pot fi: cauciucuri ce uz general sau cauciucuri speciale. Cauciucurile de uz general sunt acelea care, din punct de vedere al posibilitatilor de exploatare, se apropie cel mai mult de cauciucul natural pe care il pot inlocui total sau in cea mai mare parte in aceasta cl se includ cauciucurile: butadien-stirenice, butadienice, izoprenice si etilen-propilenice. Cauciucurile speciale sunt produse care se deosebesc de cauciucul natural prin anumite caracteristici, ca de exemplu: rezistenta fata de hidrocarburi, rezistenta la acizi sau baze foarte tari, stabilitatea la temperaturi inalte etc. Dintre cauciucurile speciale se pot mentiona: butadien-acrilonitrilice (rezistente la solventi), cloroprenice (rezistente la hidrocarburi aromatice si alti solventi), izobutenice (cauciuc butil cu mare impermeabilitate faté de aer i rezistent la oxidare), sulfidice (cunoscute sub denumirea de tiocoli, rezistente la solventi si temperaturi inalte), siliconice (rezistente la temperaturi inalte si foarte inalte), fluorurate (rezistente la solventi si temperaturi ridicate, foarte bune etangante) 2.2.2.1, Cauciucul butadien-stirenic (SBR) Se obtine prin copolimerizarea butadienei cu stirenul sau a-metilstirenul: 1n(CH, =CH-CH= CH)2 + m(CeHs - C= CH)2 > I CH; CH; 1 — + [- CH -CH=CH- CHz), — [ C- CH ]y - [ CH2- CH ]z ' ! CoHs cH 1 CH, Cauciucurile sintetice romanesti cunoscute sub denumirea de Carom (cauciuc romans) Sunil Copuliteri butadiene! cu u-inetilstirenul. Cauciucurile butadien-stirenice au urmatoarele avantaje: histerezis foarte mare, rezistenté la abraziune si coeficient de aderent& mare la soluri moi, se fixeaza bine pe metale, rezista la caldura si inghel, au pret de cost redus si tehnologie de 19 fabricatie simpla. Se utilizeazi impreuna cu polibutadiena la confectionarea pneurilor pentru autoturisme, a izolatorilor de vibratii si socuri si a garniturilor la instalatile hidraulice, pentru barete paragoc, piese profilate etc. Sunt cunoscute sub denumiri comerciale ca: GR-S, Buna S etc. Simbolizare ASTM D1418: SBR. Duritate (Shore A): 40-90. Domeniul de temperatura pentru utilizare la amestecuri standard (in aer): -45°C = +100°C. Limitari: Nu este recomandat pentru utlizare in medii cu produse petroliere, acizi tari sau ozon. 2.2.2.2.Cauciucul policloroprenic (CR) Se obtine prin polimerizarea in emulsie a cloroprenului (CH2 = CCI - CH = CH.) si are, in principiu, urmatoarea structura: "He - CCI =CH- CH; - CH - CCI = CH- C2... in raport cu legatura dubla unitatile monomere au predominant configuratia trans, iar polimerul in ansamblu posed un grad de ordonare spatiala relativ ridicata Configuratia spatiala fi confera proprietati fizice si mecanice deosebite + rezistenta deosebité la hidrocarburi (ulei, benzina), inclusiv la aromate; + rezistenta dinamica comparabila cu a cauciucului natural; + rezistenta sporité la imbatranire. Se foloseste la confectionarea de repere cu pereti subtiri (diafragme, garnituri, etc.) pentru instalatii de franare, servodireciii, instalatii de alimentare cu combustibil, burdufuri rotule directie si suspensie, burdufuri casete directie etc. Simbolizare ASTM D1418: CR. in practic’, cauciucurile cloroprenice sunt cunoscute sub diferite denumiri comerciale, ca de exemplu: Neopren, Noint. IR) Cauciucul izopreni Prin cauciuc izoprenic se intelege compusul macromolecular sintetic stereoreguiar poli-t,4-cis-izopren, care reproduce din punet de vedere structural cauciucul natural. Datorita structurii sele identice cu cea a cauciucului natural, poliizoprenul sintetic trebuie sA posede in principiu, proprietati fizice, mecanice side prelucrare ale acestuia. Exista totusi anumite deosebiri, deoarece produsul sintetic are dispersia (distributia) maselor moleculare diferita de cea a cauciucului natural gi spre deosebire de acesta nu contine substante naturale ca rasini, acizi grasi, proteine, Principalele caracteristici ale cauciucului izoprenic gi ale celui natural sunt: + rezistenta mecanica buna; + elasticitate si rezistenta la flexiuni repetate; + histerezis si transmisibilitate vibratorie reduse; + aderenta buna pe metal si textile; + rezistenta buna la temperaturi scazute. Simbolizare ASTM D1418: IR. Domeniul de temperatura pentru utilizare la amestecuri standard (In aer): -40 + +120°C. Duritatea (Shore A): 40-90. Limitari: Este in general atacat de acizi oxigenati tari, esteri, cetone, hidrocarburi clorurate, aromate si nitrohidrocarburi Denumiri comerciale: Natsyn, Ameripol SN, Baypren, Neopren etc. Se obtine prin copolimerizarea in emulse a butadienei cu nitrilul acidului acrilic: CH= CH- CH= CH, + CHy= CH-CN — [CHz -CH=CH- CHs]x - [CH - CHaly — [CHe - CH]z 1 I cN cH I CH: unde x, y si z pot lua teoretic orice valoare cuprinsa intre zero si gradul total de polimerizare. Tipurile de cauciuc din aceasta grupa se deosebesc intre ele prin continutul de nitril si prin structura macromolecular, ce depinde de reteta folosita si de conditile de polimerizare Principalele caracteristici, apreciate la realizarea de piese auto, sunt: + proprietaiti mecanice bune; + rezistenta ridicata la actiunea produselor petroliere; + stabilitate termica foarte bund pana la temperaturi de circa 125°C. Variatia duritatii, deformarii remanente, elasticitatii, temperaturii de vitrifiere i respectiv temperaturii de fragilitate, sunt prezentate in figura 2.1. g %2 Eat 0 it goo! | 20 ad Ro} Temperatura de CF bie BS = f 3. Ly G = 200 7 8 e 3 1 / ie 7)

    You might also like