ys th CVC DIANE E. PAPALIA SALLY w ENDKOS OLDS RUTH DUSKIN FELip Reperul 4 Carn intuenteazh practice de parma decvottaren” aciptind Motode Go a modela edeapsé corporala Folosirea ortei fizice cu intentia de a auza crete, dar nu si vata, pre a corecta sau ompertamentu GD Rartea.a S:awCopuiaitinnune.. Parentajul lividuale, cresterea lor Pe misurit ce copiii devin personne indivi Iniray provocare complex trebuie sit mult Jependenti, dar care mai au ined vointit independenti. portament care finetioneaza bine in societat Forme de disciplin’ Cuvantul diseiplind inseamnii a se referii la metodel instructie’ saw ,,formare”. in domeni ic de modelare a caracterului aitocontrolului si a comportamentului acceptabil. Ea poate fi un instrumet avand ca obiectiv dezvoltarea autodisciplinei. Ce formed 4 analizat 0 gama larga de teh in socializare functioneazi cel mai bine? Cercetiitorii i pedeapsa ,,Esti un ajutor de ineredere, Nick! Multumes te eee 1 jucarii, Cuvintele si actiunile ei ii ofera baiatului o diseiplina invata cd stransul jucdriilor este un comportament pozitiv, care ar trebui Uneori, parintii isi pedepsesc copiii ca si puna capait comportamet dar, de obicei, copiii invata mai mult din intarirea comportamentelor Pozi ririle externe pot fi tangibile (tratatii speciale, mai mult timp de joaca) (un zmbet, un cuvant de laud, o imbritisare, un plus de atentie sau Un special). Oricare ar fi intirirea, copilul trebuie s-o considere rec trebuie s-o primeasc’ in mod consecvent dupii ce manifesta comporta cele din urma, comportamentul va oferi o intarire infernd: un sentiment sau de realizare devine necesari pedeapsa, cum ar fi izolarea sau refuzul privilegiilor. sfideaza in mod voit. In astfel de situatii, pedeapsa, dacii este conseeventa, legatii clar de delict, poate fi eficace. Ar trebui administra cu calm, si cu scopul de a trezi supunerea, nu vinovatia. Are eficacitate insotitii de o explicatie scurti si simpli (Comisia AAP privind aspectele ale snatitii copilului si familiei, 1998; Baumrind, 1996a, 1996b). Pe de alta parte, pedeapsa prea asprai poate fi ddunitoare. Copiii pedepsit frecvent pot avea probleme cu interpretarea actiunilor si spuselor al putea si vadii intentii ostile acolo unde acestea nu exist (B. Weiss, De Pettit, 1992). Copili mici care au fost pedepsiti cu asprime se pot p al, 1999) sau pot deveni pasivi, pentru cd se simt neajutorati. Copii s parinti isi pierd controlul si, in cele din urma, pot incerea si-1 evite pedepseste, subminand capacitatea acestuia de ai influenta e% si Goodnow, 1994). oe Pedeapsa corporal, folositi de 94% din parintii amerie: 3 $i, respectiv, 4 ani (Straus si Stewart, fizice cu intentia de a-I face pe copil si si 4 coreeta sau controla comportamentul copilului™ (Stra include bataia la fund, pilmuirea, ciupirea, zgaltairea (care alte acte fizice, Credinta popularii spune ct pedeapsa corpc alte metode, insufli respect fayii de autoritatea i si este inof plicati eu moderate, de paving iubitori (Kazdin t, 2003 2002), Totusi un corpus tot mai consistent de dovezi din studi a tudinale sugereazi cd este adesea contra ra eet Straus $1 Stewart, 1999), Pe de alti parte, un americani de origiamente problematice dacd este ce 1a CO MeLoyd si Smith, 2002 aplicatd in temic (ME h. 2002) sau in cul contextul unui sprijin rept fireasc’ si obisnuita, ea de pi turile in eare bitaia ta fund fat oe drlor tesa Dilan Kenya (Lanaford eta, 2005)" Mj, majoritatea higereazi cu titi cf pedepsele corponie ror i MH VAKAMACOATE Pent Copii, Pe lang mess Corporal treevent nedepse corporale ar putea sii nu internatizeze mesniete es COPili care 'sajele morale, sli-si dezvolte cu parinti sisi manifeste tot mai mutt agresivin jetty s Gershof, 2002; MacMillan etal., 1999; Strasshere, Inge sea Putare antis j la varsta adultd (Straus gi Stewart, 1090) pee DOdke: Pettit iB: chiar S tewart, 1999). jp anor 1994). re bataia 1a fund usoard sic i ). In plus, nu exist demarcatie iar prima duce de jas MU 5003). Asada, cu toate eX luce descori | fart NY 2003). Asaidar, cu toate ci nu s-a demonst 1 fund foarte usoare (Larz: la cealalta (Kazdin a vreunei vi are prudent ca pir azdin si Benjet, 2003). Comisi aspectele psihosociale ale sinitatit rea pozitiva pentru incurajarea com Berea eae te metode de dseipinas mai putin riscame (Ka ; Americane de Pediatrie privind agli si familiel (1998) recomand int copia gelor dorite si mustririle verbale, pauz al ei cademie amen 4 (0 scurti iol sisecalmeze) sau retragerea privilegi ti izolare pentru a-i da copi- quluipriledsasece' a sretrsgerea privilegiilorpentrua descurajacom visti Fre — toate acestea, in cadrul unei relatii pozitive, sustinitoare v inbite asteptaile ee pee cand satisfac teptatile si pot decide daci merita ear toi sic noeree Ss ating un obietv. Din partea ee a eae i oie artea acestor copii se aste ane ind ezultate bune, si-si respecte angajamentele si oi parce nae oe familial, dar sla strate aii, Ei cunos oui eae ipa are responsailittilor si reusita, Pini eee ose ee rete aee cu cerinte rezonabile arati ci Tee 2a ‘ lor de a le satisace — si cf ineege mult inca SA insiste si le satisfac, aleeeane “ a cient O° jnd apar conflicte, parintel arf ie cind apa confit, pine avoir i poate inva cop moat Secreta positive Ge a-si comunica punctul de vedere si de a negocia alternat a sit copii, in ce masura ati 8 ative acceptabile rea ca 0 sh va. adoote nu vrei Si arunei piettele pe care le-ai gasit, unde crezi cd ar trebui si rtamentale concrete, poate foarte bine si fie cheia eee cual somo rar (Grusec si Goodnow, 1994), ae utor contirmari si © la adresa modelului lui Baumrind In Gomile bazate pe activitatea lui Baumrind,superoniaten paren eee (ni a conceptilor similae priv sil de parents) a fst con ad in mod repetat (Baurrind, 1989; Darling si Steinberg, 1993). Spre Sepmpi, un studiu longitudinal pe 585 de fait diversifcae din punct capers etic si socio-economic din statele Tennessee si Indiana, avind singe varsiaclasei pregtitoae si casa a Via, a arate patry ee eal parentajului suportv timpuriu — cildra, folsiea discipline! inductive, interesul si implicarea in contactele copiilor cu cei de-o seamii $ predarea proactiva a ablittilor sociale — au permis pedi priving sreatele ulterioare comportamentale, sociale si scolare ale copiilor (Pettit, Bates si Dodge, 1997). Chiar si asa, modelul lui Baumrind a starnit controverse, finda pare si sugereze ci existi un singur mod {corect de a creste copii. In plus, tum constatirile lui Baumrind sunt de tip corelatie, ele nu fac decdt si Mtabileased asocieri intre fiecare stil de parentaj si un anumit set de comportamente ale copilului. Ele nu arati ca stilurile diferite de crestere acopilor fi fac pe copii sit fie mai mult sau mai putin competent, De isemenea, este imposibil de stiut daci acei copii studiayi de Baumrind rau intr-adevar crescuti intr-un anumit stil. Se poate ca unii din copit ‘mai bine adaptati si fi fost crescuti inconsecvent, dar, la vremea studiului, pitintii si fi adoptat tiparul autoritar (Holden si Miller, 1999). in plus, Bauntind nu ia ty caleul factoritinndscusi, cum este temperament CBC —cyary radon chines bina Pmt Ze tanad ntuentereeompatonye comilorssA(exereto‘0 tnfluenlsan ier ‘tna odin social, ivan supra parintilor, tapi care sunt comportamentle social corete Capitolul8Dezvoltarea psinosocial in Prima copilrie 273Puteti sa. Prezentat succint ‘modelul stiumior ge Parental elabarat de Baumning? Explicati ce contributie poate avea modu arintior de a rezoiva confictele cu copii mici ta succesul cresteri) opi in sti autoritar? Discutat crticte ta ‘adresa modelului ela- ‘borat de Saumnind si ‘variate culturale in ‘materie de stil de Parentaj? Reperul 5 ‘De ce+i ajuta copii mic pe alti ‘saul le fac rau si de ce ajung sa le fie frica de diferte lucruni? altruism Comportament cu scopul de a-i ajuta pe alti, in virtutea gniji interne si fara asteptarea unor recompense externe: poate si presupuna negarea de sine sau sacrifciul de sine. omportament prosocial Orice omportament voluntar cu scopul fe 2-i ajuta pe alti. '4 — Parteaa3-a Copilaria timpurie i Diferente Herente culturale in atilurite de parental (Ur —_ Non cu privire ta dervattarea eopilulul sh « wplice alta ia +1 implicarea si eu pistrarea armoniei in familie. Cultura traditional chinezdivet accentul ei pe respect fat de virstnici, subliniaz’ responsabilitates adultilor dew ‘mentine ordinea social invitindus A Aceasth obligatic este indepliniti prin control ferm si drept. prin dirijarea copitulai si ehiag rin pedeapsi fizied, la nevoie (Zhuo, 2002), Desi parentajul la americanti de origine static’ este descris adesea ca fiind dictatorial, cildura si sprijinul ce caracterizeagm: relatiile din familia american de or Parentajul autoritar descris de Baumrind, dar fiiri accentul pe valori americane 9 curopene, ea individualitatea, alegerea si libertatea (Chao, 1994) si cu un control Parental mai striet (Chao, 2001) Mai mult, dihotomia intre valorile individualiste ale parentajului occidental gi valorile colectiviste ale parentajului asiatic poate fi excesiv de simplista. In interviurile cu 64 de mame japoneze cu copii intre 3 si 6 ani (Yamada, 2004), descrierea ficutli de mame practicilor de parentaj folosite de cle a reflectat ciutarea unui echilibru inte acordarea autonomici cuvenite si exercitarea controlului disciplinar, Mamele isi Kasam copiii si ia singu pe teritoriul considerat ca find cel personal al copilulti mintea, si acest teritorit se mportamentele social co © chines pot si semene mai mult ¢y deci cum ar fi activititile de joc, tovarisii de joacit si imbr c largea odat cu varsta copilului. Cand erau implicate chestiuni de sanatate. siguranti, chestiuni morale sau reguli sociale conventionale, mamele impuneau limite sau iyi exercitau controlul, Cand api _ mamele foloseau rationarea si nu metode: de afirmare a puterii, iar uneori cedau in fata copilului, aparent in baza ideii ed problema nu merita lupta — sau ca, in definitiv, copilul ar putea avea dreptate. Preocupari speciale privind comportamentul ‘Treichestiuni care-i preocupi in mod special pe parintii, ingrijitorii si educatorit copiilor prescolari sunt cum si promoyeze altruismul, sii controleze agresivitatea si sa abordeze fricile care apar adesea la aceasta varsti. Comportamentul prosocial Alex, la 3/2 ani, a reactionat la protestul a doi colegi de gridiniti care sustineau ei nu au destuld plastilind, materialul lui de joacd preferat, dandu-le jumitate din plastilina lui. Actionand manat de grija pentru alti, fara sii astepte recompensa, Alex a manifestat altruism. Actele altruiste, precum cel al lui Alex, presupun adesea costuri, sacrificiu de sine sau riscuri. Altruismul se afl in central comportamentului prosocial, activitate voluntara cu scopul de a-i ajuta pe alti Chiar inainte de a implini doi ani, copiii ti ajutd adesea pe altii, isi impart bunurile si mancarea si ofer’ alinare. Comportamentele de acest fel pot si reflecte 0 capacitate tot mai bund de a-si imagina ce simte altd persoan’ (Zahn-Waxler, Radke-Yarrow, _ Wagner si Chapman, 1992). Fetele au o inclinatie mai puternicd spre comportamentul prosocial decat biietii, dar diferentele sunt mici (Eisenberg si Fabes, 1998). Genele si mediul contribuie deopotriva 1a diferentele individuale in_privinta. comportamentului prosocial, Aceste constatari vin dintr-un studiu pe 9 319 perechi de gemeni al ciror comportament prosocial a fost evaluat de parinti si educatori ta varsta de 3, 4 si 7 ani. Parintii care manifestau afectiune si foloseau strategii disei- plinare pozitive tindeau sa incurajeze tendinta fireasea a copiilor spre comporta prosociale (Knafo si Plomin, 2006). Parintii copiilor prosociali sunt ei insisi prosociali. Ei indicia modele de com- portament prosocial si-i ghideaz pe copii spre povestiri, filme si emisiuni TY care descriu cooperarea, impartasirea si empatia si incurajeaz’i compasiunea, generozitate: sidorinta de a ajuta (J.L. Singer si D.G. Singer, 1998). Relatiile cu fratii oferatru fneerearea Comper ot end ou Hamentuldi af " T capacitatit de a vede afectug ered a punctul in ul de y sderZoar $i edueatori pot, Lari an edere al ee purtarea Prosoc eeu lor, si greased purtarea Pr cial (Bisenberg, tose abes 1998) rg, 1992, i FOE ule stile compere cate male in Care Oameni tiesc in pr atese in grupuri turtle iculenle C" muncese i comuN, par si . at insufle v jsurdi decat culturile ce pun ace 1998) nul pe senberg si Fabe and smulge brutal mi Be con condense ne oivit eed 74 doar si obtind min a de la J; la Jake, pe ea Ht Ses ng a, nu sd-i fac rau tui site gresivitatea instrument ca mijloc de a atinge un scop ti mile ti ent intalnit in copilirie, intre baat 1 24 si “aril sau pentru controlul east ai se So ia Agresiitateaapare principal in 9 Scjals COP Cae se bat cel mai mult par totodata ae i pil Social Si ‘mai competenti. De fapt, capacitatea Oe Sere fei sa an anit rad de agresivitate instrumental Cae aired si car in dezvoltre social Boats fu oareereary ea on SS gourd ce-8t dezvolti mai mult autocontrolul si devin m: ° vin mai capabili si se sp oe de bik de a manfesiarea ages wit prin cuvinte (Cole si Dodge, 1998), Se pam iad te. Ie 28 Se iepeitec malpee Scene ies ntrecre ae individ jdentiat un nivel crescat i apesivic shaasiorais cate oR sin fe la 2 ani si fetele care prezentauo sabi re se eae ra probleme de comportament aS ani ieee aie care, la varsta prescolar, se implied desea joc fax aoe 06) Pe inclnal a 6 ai, spre manifest violent ns oeme jen deer rivnga agresivtit Aeresiviotes ese excetie de la pune ci baieiisifetele sont mat malt aseminitori decat deosebiti 005). In tate culturile studiate, ca sila majoritatea mamiferelor, baietii sunt noresivi fizie i verbal idecat fetele. Aceasta diferenti de gen este vieibild de la Be as (sche 20% Baillargeon et al., 2007; Pellegrini si Archer, 2005), Cercetdrle pe soarect supusi unor proceduri de inginerie genetic sugereazi ci gena SRY de pe eromozomull Y Poste sii joace un rol (Gatewood et al., 2006). ‘Totusi fetele pot sii fie mat agresive decat par (McNeilly-Choque, Hart, Robinson, Nelson si Olsen, 1996; Putallaz st Berman, 2004). Daca baietii manifesta mai multa agresivitate fBtish — agresivitate fizied sau verbal indreptatd in mod deschis sPre tinta sa- fetele, mai ales pe vvaeurd ce eres, au o probabiitate mai mare Si Prose peresivitatea relational (social), Aces Tip mai subtil de agresivitate const in ‘efimarea sau afectarea relatilor, a reputaficl Sa stirii de bine psihic, deseori prin tahinare, manipulare, ostracizare sau. manevie ‘de control, Ea poate sii rispindirea zvonurilor, porecle, insulte sau excluderea culva ‘dintr-un grup. Poate fi fifa sau mascatd (indirectd) — de exemplt» ‘trambiturile rutcioase sau ignorarss cava. in rindul prescolarilor tinde si fie Feo i fat in fa GNU te Ts sii vii la pettecerea mea dacé nu-mi dai juedria re seat) (Archer, 2004; Brendgen etal 20053 Crick, Casas si Nelson, 2002). decat alti? ant mai_agresi¥i uiocontrol {aSisanteciiane agresivitiqii De ce unit copil ivi Femperamentul poate si joace un rol, Copii cu ‘afectivitate intensd si | ttarea psinasocialé in agresivitate instrumental agresivitate fatipa Agrosivitate Irereptata in mod deschis 5Pr° otinta agresivtate relational (sociala) ‘pgresiitate care urmareste vate area sau afectarea relator, Toputatie’ sau a sti de Dine pain ale altel persoane. prima copia 275Fabes, Nyman, Bernzweig. 5i enberg, i gresiv furia (Bise redus tind si-si exprime agres! » yenetice si de mediu, dar Se ndoud, surse Ben i xi wv fii cea soe a weg de gemeni in Varsti de 6 ani, Agresivitatea fizied a al a 234 de restul variatiei a putut fj venta fiecdrui tip de surse dife ea influent feel tp de 50-00% din Bz: TEN ee siviatea social gress ei ill (eee in propor AO ee mutt de medi: variatia eM BOTT ie de 20% ine era influentata mult ma yediu. comune opar 20%, explicati prin influentele de me sndgen et al, 2005). Be rcieziie experieneleinecomune (BCENCE tora proportie de 60% de experie i puternic az ue Pe esl paringior ifluenea2l Pu TT are tana im med omportamentul pi ioe prenatal Ia COCd ; hi care fuseser’i expusi P ty prezinte intr-un grad ridicat le San sa uaa, au tins: 3A prezinte Tne Oe aaa Grace, instabile sau stresante, doar ¢ a aca (Bendersky. Bennett si Lewis ‘tasamentul nesigur Si lipsa caldurii vimstituie un factor de predictie pentry ioada de suet ye, 1998; MacKinnon-Lewis, Stames, Fe ipulator, cum ar fi retragerea iubirit entul manipulat f ment ae op pt simul. resale comportamente agresive, 2006). Mai multe studii lo si afectiunii materne in perioada ¢ agresivitate in prima copilarie (Col i inson, 1997). Comport eae fitie sau rus abinatie intre atmosfera familial’ stresantg omldurii materne sia sprijinului social, . aa fatiile mari ale grupului celor contactul cu adulti agresivi si violent oe BRE : a Pee ers formarea de prietenii stabile (Dodge, Pettit ae Gael Goodnow, 1994). Intrun studiu pe 431 de parti cian ae aa Head Suart dint-un cartier al unui orag mare, parinfi au declarat 3 PTT oe ee a eS > de drogi uw i vie at al je cartier, trafic de droguri, le catre pol eran re unii copii si unele familii fusesera chiar as arestari sau oameni inarmati, rele f achiag ‘ ‘Acesti copii prezentau simptome de anxietate acasa 1 comportament agi a scoala S 2005). (Farver, Xu, Eppe, Femandez si Schwartz, a : ‘Cam se fate cd violena vazuti duce 1a agresivitate? Intr-un experiment clasic de invitare social (Bandura, Ross si Ross, 1961), copiii cu varsta intre 3 si 6 ant au privit individual modele adulte jucdndu-se cu jucdrii. Copiii dintr-un grup experimental au Vizut modelul adult jucdndu-se linistit. Modelul pentru cellalt grup experimental a petrecut cea mai mare parte a sedintei de 10 minute lovind cu pumnii si picioarele si faruncind de colo-colo o pipusa gonflabil in marime natural. Grupul de control nu a vizut niciun model. Dupa sedinti, copii, usor frustrati de vederea juciriilor cu care: nu aveau Voie si se joace, au intrat in alt camera de joaca. Cei care vazusera modelul’ agresiv s-au purtat mult mai agresiv decat cei din celelalte dou grupuri, imitand multe: din lucrurile pe care le viizusera si le auzisera la model. Copiii care véizusera modelul linistit au fost mai putin agresivi decdt grupul de control. Aceste rezultate sugereazii ca print ar putea si modereze efectele frustririi dnd exemple personale de com- portament neagresiv. Televiziunea are o imensi putere de exemplu pentru comportamentul prosocial si pentru agresivitate. In capitolul 10, vom discuta influenta violentei la televizor asupra comportamentului agresiv. ate si rezulte dintr-o ¢ lipsa jin cartier $i fluctu: Cultura si agresivitate Cultura poate influenta gradul de agresivitate pe care] manifesti copilul in comportament. in Japonia, furia si agresivitatea sunt contrare accentului cultural pus pe armonie. Mamele japoneze au o probabilitate mai mare decat cele americane de a folosi disciplina inductiva, aritand ca purtarea agresivii le. face riu altora. De asemenea, mamele japoneze isi manifesta intens dezamagirea cand copiii incaled standardele de comportament (Zahn-Waxler et al., 1996). 2 Frica Temerile pasagere sunt frecvent intalnite in pri ili i copii © pasag prima copilirie. Multi varsta intre 2 si 4 ani se tem de animale, mai ales de c: ini La 6 ant contamare de a se teme de intuneri ate nets, de doctor si de erent yl Mick Ina nt creatuti im: ntalnite cant co inde st SHOUTLCS, 1995), Majo ri imaginare (DuPont ons piend sentimental de neputings, PME Pe mis 050 Se mic izvoriise in p ; a pilor mich i in prineipal din viaya Tendinta de a confunda aparenta cu regan mated sit na si ajung Sis 1 cu realitatea, U ai yi ana SANE SHH Tae Hj €or nea trese i te COP 0 probability atucati de u apandom™) care arata infricossito iti mate de a -un WY F. cum at ase Y decat de un lucru ce poate si fast ny monsteH din me sii fa oexplozic nucleara (Cantor, 1994), in general, f onal reatste $i autoevalatoare (de LORRI rece stit! ci sunt evaluati de wires mate. ye ani a * foarte mult ri. i anu altii (Stevenson-Hinde est), deo we, 1999) enaste din experienta personal sau dinauzire Merckelbach si Collatis, 1997), Pe prescolnaal ne ie 4 poate si 3 prescolarul a carui amet inv poate si tulbure eatarea despre moartea a cari jul animal. Fricile provi gee si bs alu ic ia peer ie, ca in cazul copitulul care, dupii ce a fost lovit de o masi 0 fet ii face euraj vai in adesea din evalua oi evaluati cu privire tea de afi muscat de un cfine, sau sunt declansate de $a ansate de a inceput sa exon raversezestrada. Copiii care au tit experenta unui cur i B pert, 1994): ss s ? > oi pot si prevind temerile copiilor insuflandu-te un sentiment de ineredere age pceatefieasel Haars de protector, si, totodati, invingandu-si Nope nerealste. Ei pot ata copifl care se teme linistind-l i ineurajngd VB ae sda sentimentelor (Stu oe Tficoitor, dar tutu au mre face mimic ). Ridiculizarea (Nu mai fi asa un papa-lapte!"), coerciti Puteti sa... dg caell cuinte, 0-0 si fac mimic) persuasiunea logic (Urs Ciscutai uel ntuente avrg apropiatc Ia 30 de kilometi inchis la zoo!) nu ajuti la nimic. Abia la asupraarusmuly, agesitai sl rele? varsta scolit (Cantor, 1994) Relatiile cu alti cop! 4 mai importanti din lumea coj Desi oamenii cei i Per tle cu frati si.cu tovarisii de joacd de Practic, toate aceasta varsta, + ne referim mai intai la relaiile dintre frat mplicd alti copii. Si fa fra, Apoi vom explora relaile cu cei de-o seam si cu priten Relatiile dintre frati —Eamea! = Banu, ea mea! — Dar eu m-am jucat primul cu eat Cele dintai, cele mai frecvente si cele mai inten: reptul de proprietate — cine este posesorul unel } -joace cu ea, Desi adultii exasperati ar putea s8 disputele intre frati si rezolvarea lor pot fi consi i ‘copiii invata si apere principii si si negocieze §n cazul dezacordurilor O alti areni a socializirii 0 constituie jocul: de rol tn\comun: Capitolul 8 Dezvottarea’ Primare, copii pot si-si spund ci luerul de care se tem nu este real lor mici sunt adultii care au grijai de ‘mai importante in prima copilirie. activitiile caraecteristice si intreaga problematic a personalititit la de la dezvoltarea genului la comportamentul prosocial sau agresiv, iar pe urma la copiit Cum se inteleg copii mict cu frati, tovarasil de joacd st prieteni si cum se descurca ‘ara acestia? se dispute intre frati au drept motiv acd sau cine are dreptul si se ‘hu vada intotdeauna acest Iueru ‘derate oportunitati sociale, in care yr (Ross, 1996). Fratii care se joacd psihosocial tn prima coplarie 277278 . {gi crear un istoric al intelegerii impiirtasite, care tle si sii-si dezvolte reciproc ideile (Howe freevent de-a ai sii zicem cli le permite sii-si rezolve mai usor problem et al., 2005). In cid froevenciconictelo, ivalitatea ne fra commen OR al interactiunilor dintre frati si surori la inceputul viet. interes Slinflventa preval atiile dintre frati. Observal tuate pe parcursul el ant sifurndtate,incepute cind frtele mai mic avea in jur de 1/4 ani iar cel mal a trei ani si jumitate, incepute i > prosoctalee mare, intre 3 gi 4¥%, au ariitat ca sunt mai rasp! aaa oat Cal si orientate spre joc deet rvalitatea ostilitatea si concurents (ATamONT a CORRS Lando, 1979; Abramovitch, Corter, Pepler si Stanhope. 198 Te denponale ed : si Corter, 1982). mai matt iitiau mai multe Cor or ae eh ae mnici eat me {ii imite. Pe mésura ce copitt mai 9 ‘ase, iar cei mai mici tindeau si imi ae Boer oa att a incepat sisi manifeste att gresiviatea, ct ripe afer putin fizic si mai mult verb: 4 art lafeciunen mat putin fiz 9 a epical in numeroase sti ai de “el putin o constatare a an aon Z acelsi sen, sme ales fetele, sunt mai apropiai si se joacd ienpreand at Dasa perecile bata (Kir i Lewis, 1998), Intrucatfratele mai mare title 0-1 Comin ps cel mai mic, calitatea relate este influentats ma) pt aden a ‘it de a celui mai mic (Pike, Cold 2 copilului mai mare decat de a celui mai mic wells > 4 Calitatea relatiilor dintre frati tinde si se transfere si in relate a alti copii. Copilul agresiv cu fratii are o probabilitate mai mare si fle agresiv 61 ¢& Price (Abramovitch et al., 1986). Fratii care se joacd adesea amiabil imps ind sa-gi e 2005). dezvolte comportamente sociale (Pike et al.. 2 4 in mod similar, prieteniile pot sa influenteze relatiile dintre frati. Fratii mai mari care au avut experienta unei relatii bune cu un prieten inainte cana unui frate mai mic au 0 probabilitate mai mare de a se purta mai bine cu fratele mai mie si o probabilitate mai mica de comportament antisocial in adolescent (Kramer si Kowal, 2005). La copilul mie eu rise de probleme comportamentale, relatia pozitiva fie cu un frate, fie cu un prieten poate si atenueze efectele unei relatii negative cu celélalt (McElwain si Volling, 2005). tre frati nu constituie tiparul principal 2 si ele in Jindite comportamente! -estei cercetiiri Copilul singur la parinti in Statele Unite, 21% din copiii sub 18 ani nu au frati acasa (Kreider si Fields, 2005), Copiii singuri la pirinti sunt rizgaiati, egoisti, singuratici sau prost adaptati? O analiza efectuata asupra 115 studi dezminte acest stereotip. Copiii singuri la pirinti obtin rezultate ceva mai bune in ceea ce priveste realizarile ocupationale si educationale si inteligenta verbald decat copii cu frati. Copiii singuri la parinti tind sd fie mai motivati pentru performanti si si aibi o stim de sine ceva mai bund si nu se deosebese de cei cu frati in privinta adaptarii afective, a sociabilitatii sau a popularitatii, Poate ca acesti copii au rezultate mai bune deoarece, conform teoriei evolutioniste, parintii cu timp si resurse imitate acorda mai multd atentie copilului unic, vorbese mai mult cu el, fac mai multe impreundi cu el si au asteptiri mai mari de la el decat parintii cu mai multi copii (Falbo, 2006; Falbo si Polit, 1986; Polit si Falbo, 1987). Si, pentru ca majoritatea copiilor petrece in prezent destul de mult timp in grupuri de joaci, in institutii de tip grddinita i institutii prescolare, celor singuri la pirinti nu le lipsese ocaziile de ieractiune social cu cei de-o seama (Falbo, 2006), Cercetirile din China au obtinut si ele concluzii in general incurajatoare in privinfa copiilor singuri la printi, In 1979, pentru a controla explozia populatici, Republica Popular Chineza a instituit o politica oficial de a limita numiirul de copit din fiecare familie 1a unu. Desi politica s-a relaxat intru cdtva de atunci, cele mai ‘multe familii din mediul urban au acum un singur copil, iar majoritatea familiilor din mediul rural au maxim doi (Hesketh, Lu si Xing, 2005). Ca urmare, in multe orase chineze, clasele scolare sunt pline aproape exclusiv cu copii care nu au frati sau surori, Aceasta situatie a oferit cercetitorilor posibilitatea unui experiment natural: Battescn SseeeCoeltadimoirie:areley ali okt in 2 nificative ™ PHVINIA Problemeloe je (Tao, 1998). Mai mult chia nti pareau si ail = ‘un ay mia pa avantaj intr-o societate ¢ 7 net intt-0 SOCIALE Care prefers 4) disttel_d& COPIL: Din 731 de cop i dit mediul urban, cei cu frati ay ese vel Ma ridicat de fried, anxietate gj meat copii SiNEUT la parinti, indiferent i (Yang, Ollendick, Dong, Xia 4 95), 4.000 de copii din clasele aI s ind ple de Pesonalitae ine ci sin Si ae eee vidi rosie Fa cate de pin, Cn ncing 2B DAPR Jeno seal side copii — gy oe sete peruse sclare si cresterea fies“ Jot nvttare sie be yutil arinti a _ ine Mer la print au fost aproximat oil wi Poston, 1993). Int-un studi aan oe ve FA, Beijing Jiao. Ji i Jing, 1996), cop acct 8 ye mai bune dee cei eu rai in ea ce ies pefomant tice. Aceasl COMSAT reflect pst de ne mi si asteptirle mai mari pe care Te eae inti au obtinut ia, limbajul si abili- timulare, precum si wale revarsii pi tsi print asupra unui copil desp spre nt 2 seat cava fi, pent ei primal si ultimul ce Meniatea STwUiOT a folost esantioane urbane. Cee F aceste constatari Se mentin in zonele rurale si in orasele oare ar putea si fe i in ora se sunt mai numerosi Si dacd aceia singuri la te coe ereen econ wu pe m: ura ce tree prin scoala. Pisano de joaca si prieteni jetenile se dezvolta pe misura ce se dezvolta si oamenii. Copiii de varsta i Parsi se jad alturi de allt copi. dar abi in jural vari Sree prieteni. Prin prietenit $Y prin interactiunile cu tovarasii de joacd intimplitori, co Meat cum si se infeleag cu ali. Invati ci, pentru aavea un priten, trebuie si arte a un prieten. Invata si rezolve problemele din reali isi se pu in loeul ateuiva si vad modele ale unor diferite tipurt de comportament. invati valori morale Ginonne privind rolurile de gen si exerseaz roluriadolte De reguli, preycolarilor le place si se joace cu copii de aceeai vars ide acest sex Copii care au experiente pozitive frecvente unit cu ati au cele mai mar sanse dea deveni prieteni (Rubin et al., 1998; Snyder et al, 1996). Cirea 3 din 4 preseolas auastiel de prietenii reciproce (Hartup si Stevens, 1999). TTrisiturle pe care le cauti copiti mici la tovaristi de jose sunt similare cu tisiurlepe care le cauti la un prieten (C-H. Hart, DeWoll, Wozniak si Buns, 92) intr-un studiu, copii cu varsta intre 4 si 7 ani au ‘evaluat drept cele mai importante carceistci ale prieteniei faptul de a face lucruri impreuni, de a se plea revipros de a avea griji unul de altul, de a-si imparti bunurile si de a se ajuta reciproc si, in misuri mai mica, faptul de a locui aproape unul de ‘altul sau de a merge la aceeasi Seoul’, Copiii mai mici au cotat trisaturile fizice, cum ar fi infatisarea si statura, lun nivel mai inalt fatd de copiii mai mari si au cotat afectiunea si spr wul la un nivel mai "edus (Furman. si Blerman, 1983). Copiii prescolat prefer tovaritit ee rsocali (CH. Hartt al. 1992). Bi resping copii perturbaton, pretence agresivi (Ramsey si Lasquade, 1996; Roopnarine si Honig, 1985). nied, i entra a a ast fea i sae ees icin mportan i se poarte ca un pri Vonas Puteti sa... Expliat modulin cae rezo\varea dsputeor ‘inte fat contribu a sociizare? Sune cum inuenteaza cxdinaa a nastee si genul modell tpee lo interac ine fra? © Comparat dervotarea opi sigur a paint ca aceea a copitor ‘rat? © Aaaat cums leg presealrltvaris de joaca si prieteni, cum ‘50 poatécupritentfae In general fat bine fue Ei evits insulies O in moduri ce reduc la minimum continua departe, Copii mai putin agreati tind si Eisenberg, 1992), Relatiile cu cei de-o seami de Jucatori ca fiind competenti social ‘ irile si reactioneaza direct, J meargi mai i birfeasca (Fabes nti ti de pari ultele si ameni evita in tului si fac relatiile rindul lor sau J sa loveascd Ia ra mpor piliiria mijlocie, pe care ante in copilaria mij in si mai importa Np cle 9 si 10. Vom examina in capitolele 9 Rezumat si termeni-cheie Eul in formare Reperul 4: Cum se dezvolta conceptia despre sine in prima copilarie si cum isi manifest copii stima de sine, Gezvoltarea afectiva i initiativa? Conceptia despre sine sufera schimbari majore in prima copilarie. Potrivit unui model neo-piagetian, autodefinirea trece de la reprezentari singulare la harti reprezenta- tionale. Copiii mici nu vad diferenta dintre eul real si eul ideal Cultura influenteaza autodefinirea, In prima copilarie, stima de sine tinde s& fie globala si lipsita de realism, reflectind aprobarea adultlor. Intelegerea emotilor indreptate spre sine si a emotiilor simultane se dezvolta treptat. Potrivit lui Erikson, conflictul de dezvoltare al primei Copilarii este initiativa versus vinovatie. Rezolvarea cu Succes a acestui conflict duce la virtutea orientarii spre Scop. conceptie despre sine (252) autodefinire (252) reprezentari singulare (253) eu real (253) eu ideal (253) harti reprezentationale (253) stima de sine (253) ltiativa versus rusine (256) Genul Reperul 2: Cum ajung baietii si fetele ‘semnificatia genului $i ce anu ‘comportament dintre sexe? * Identitatea de gen este ur sine aflate in formare, * In prima copiirie, principala iferentas de h gen este agresivi- {tea mai mare a baietilor. Fetele tind safe mat creation imal prosociale, si mai putin inci 8 constientizeze ime explica diferentele de N aspect al conceptici despre * Copii invata rolurile de gen de la o vi ‘tpizarea genului. Stereotipurile de “arsta trageda, prin anil prescolar, '98n ating apogeut in 280 Paneaas-a ee volta ve principale asupra dezvol * Cele cinci perspective pr gonula sunt cea bcos, cea evoLsONST, cea oehanaltica, cea coontva si cea a invatarii sociale, Dovezile sugereaza ca unele diferente de gen pot avea | baza biologic ja evolutionist vede rolurile de gen ale copillor ca pe ” Qpregatre peritu comportamentul de imperechers de la varsta adulta. « In teoria freudiana, identificarea cu parintele de acelasi sex apare dupa ce copilul renunta la dorinta de a-| poseda pe celalalt parinte * Teoria cognitiva si a dezvoltarii sustine ca identitatea de gen se formeaza prin reflectarea la propriul gen. Potrivit |ui Kohlberg, constanta genului duce la achizitia rolurilor de gen. Teoria schemei de gen afirma ca intormatille legate de gen sunt clasificate de copii observand ce fac Persoanele de sex masculin si cele de sex feminin din cultura lor. Potrivit teoriei social-cognitive, copili invata rolurile de gen prin socializare, Parinti, cei de-o seama, mass-media Si cultura influenteaza tipizarea genului. identitate de gen (256) roluri de gen (257) tipizarea genului (257) stereotipuri de gen (258) teoria selectiei sexuale (259) identiticare (260) Constanta genului (261) teoria schemei de gen (261) teoria social-cognitiva (262) Yocul: ocupatia din prima copilarie Reperul 3: Cum se joaca Jecul la dezvottare * Jocul aduce Schimbarile Prescolarii, cum contribuie $i cum 0 reflecta? la jocul de rol si de rol devine tot Ti ajuta pe copii sa-si male CU regull, Jocul {reevent in prima copitarie gi