da epi nck de dou ie i pt pore i fon proprial alse lin fa cor aebpe eae $l punto actors cum trepaeenoile pe ea eam simi? Des toate reprezematle casa eontons eri ctinuas unt eons Perform nwa dec eprezenaidip car regzra ce dep e fideprevigalogs mute edo Difleulatea-provocaren~ cee! isin despre tay cnsthssnomtipeneecmatash aero tcl, arg i imerel care detent comperumenal uma, fn phrases complete lor. Sut convins et pent ata neo de actor antrena puns nso eae 2 cpaciatea dea reason la ile lr essen completa procera smc yivcips vee cumevanformdcmporamentl wa nop xe conli de perfec pte lca oe ‘omits emo a rapeten stajasen nero ecarele pot ave in staat Bo sad sere ceases uuicenttordntran aera al conporanes tle uman car, cdo actor pe en owl sate de poi’ de conporament. Plc a wee train coms natu a compu ro exe cersute senator pata "Dian de Thomas One nice pele erect dn opr Tate soem te iriccoaay DESPRE TEATRU iN VREMURI FURTUNOASE ie als des Tse api pet ein dat in ea Tea + Kr in mua speci din 2013 dda Vitoral Ttrtri, © wera pecurat tel Du reper rnp ox pblctn ancert in Le Mondediplomaine in apie 213, Rein sicversune integral Conditite materiale “Toate aya-cisle democraji occidentale se bazeaa pe un prineipia simplus petra face st functioneze coletviaea, orice stat trebuie st colecter tate i mpozite. Acta bogie consti de societate este apo repartizat ite insite democeatice, prlamente, consi monicipale ete i funcie de ceca ce respetvee institu considers ct echt im portant, Toate astea par, frst, lueruri evident, ba chiar itl banal, Cred, tt trebles amintin ia ce isu‘sse-mumitl funciunipublice stu a baza societtinoasre civie, permitiadu-le indiviilor sun intreprinderilor st hia sce, mai exact fie eric Stab succes Si aver? Sis insuseast dei nossa stables reli cu persoune noid ice stem economic neces, ite, o infrastruc co- ‘munis, aeroportr fer, eanalizare ee, pentru permite Sosreprindrlor 3 fac prof. fel de evident pare nein ‘nui avitimine publics generalizat, dea col elementar pink ‘a univesias centre de cereetare cares post sigur soviet sitcontnutatea fore de munct calcite. Cestea finan ‘nstiutilorclerale eas ai compli Nelndepictim pe ice wece de sensu organise soceait civil. In anit", la Chicago, neoliberal ja pornie mar sul riumfal. Un principal aces! mental ete dregle ‘nateapietelor financare, ae ctrei amare consecine le suport ai, Dar gine acestor.Chicago Boye" aus 9 ae schimbas, cum a fi privaiate funciuilr afte pt de corind in srcina sevicilor publice: privatizarea univers tal, aspitalelor, a reyelor de transpor, atta celor de roximiate, cit a celor de mare distant et Ga asamblal Europe, acest tenn gsc erenul el mai fet in Marea Brian). Nou ideologe cei pabusiea socialism real dat evident arp, purcede dintoecuaie foarte simpli ox «it educem povaraimpositelor care apa anupracetienilor ‘a inreprinderitor dintr-un sta, cv ate mai mare va sma Ade care vor dispune cette ftreprinderile fa vederea con. ‘sumului su investi (eis evident rscalca acest econer ‘i fe chet sau inves fn stindtate, dar dst un at subiet). Amintese acest fenomene bine cunoscie din mit vweizei de ani inde sunt incrediaat eric actuals ize a legtiiaitestruli se afl in pare in aeantschim are de paradigns, cel putin et privet ria legitimise conomice. Miezul confliului inte neoliberal, pe deo pare, side cela parte...cum ski umes? patzanil une abor- ic sociale a coletvini.. cons voc i a i cine deine primatal in cadrul uni sat. Pliticul sa economical? Maral ‘sual eoiberalismala marginal tot mai ml tatu, sfirsind prin aimpune idea ci ceea ce au aduce profit pietlor ‘i poate aves nico att valoare, Din pate, veches stings a Europe ocidenale privet ge in mod traitonal ov sxp- ticism institute public, cas au spanem care o poze dea rep antnatal. Deaceea,rfule actal, anume aprarea scatull impotrivaatacurilr veniv dngpre adept pee, ise pare tot mai fel i mai dueros ea webule sapere ua stat in eae traitonal mare ineredere, spe drepecuvint. Trebuie st spun toni personal, mi se pare seduedtoare idea ca hopitiauneisocieti fe edistribuita ecitabilintre cet ce partcps la viata social. Ay merge char pind intracol, {inci ag spune ct avem aici o viune foarte wopiesasupra diene a socetti se fle in deforms corporal psice ale omlui modern, Teatrul poate reprezenta acest lcrat, poate face o povese din ele io poate face ta depling cunoy. ‘in de aura cu contac arti i hrdnessimaginata din eta ce obser in jul lor. ‘Teatra ideal ascundefn sine promisinea de arta aceste fenomene ae reali ale sociti. Tetrl insivaional, atieinanpri sale din banul public are ansa de filiber de constringerea omnipeezentd a reujtei economic, chiar dak limbajulcifrelor sal randamentuipitrunde gi ici, exer ‘indus tot mai mult putrea. in eat, teatrl ar putea fr tun Joe privilegit, considera liber de presiunea juste ‘economic. Ar putea i chiar un vs slutar pentru constinga de sne a society carey oferactvabufon, moytenii direct dia teatrul dela Cue aristocratice,acordindle ibertatea eo oglind, deo pune sub semaul intebiri, dea rdw liza. Teatral ar putes fun le tnzestrat eu putere 4 fora Prrificatoare.Osociate cere acted egitim important Sopa de sf ludic pst sub somal ntrebori nu poate ea iar ss de rut a alte media care propunnarstiun,presiuneate- ‘jit economice este mult mai mare, cea cele reduce onsi- derabil libertatea de expresie aristict. Jalnica oferta televzinilor, de pilds, ee o exprese direct a aces lise deliberate. Ca urmare a monopolizisi crescinde di dome nul presi, cittort a tot mai putin impresa 8 sunt infor ‘mati de zavgti independent. Cred frustrara indast de \eleviiune si pres aduc a Schaububne multi inti care cred pot gs ic un spy in eare se ma poate juin in ‘mod absolut liber si independen. Sunde cena reflec seche- lle nscris in erupl mle lexi La asta se ada frete, realises fondatoare a oricrui eveniment teatel el are le sci acum, inten spaiatridimensonal, cu prezenta rel ‘icorporalt a actor. Ait se pat eu nimi pote rior se poate schimba tot in cabina de moots, ea fa cinematognafie, Un ator fnearet ss exprime aici acum, Jn faa hilo spctatorlor iar spectator liber st decd, ‘exper al propriei percept, dact sl ereadi sau nu, fa Iu ‘mea nostra digitalizt,etalatd males pe crane bidimensi onal, tocma acest moment eniocit de actune vituala gi, totus credibil, ancora in realitates iid, constitu misia- nea i provocarea tetra