Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • C 10

    Uploaded by

    Tudor Teodorescu
    18 views17 pages

    Original Title

    c10

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    18 views17 pages

    C 10

    Uploaded by

    Tudor Teodorescu

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 17
    1969 reglementa faptele de ameninjare sau Violengs cop function publici care indeplinesc functii ce implica a cadrul infractiunii de ultraj (art. 239 C.pen. din | : ‘tarea includea, in varianta agravata, judecdtory = : i, procurori, politistii, jandarmi ‘militari, Totodata, vechiul art. 272' C.pen. din 1969 sanctiona sfidarea judiciare, care putea fi savaryiti inclusiv prin intrebuinjare de gesturi f eens elimitatinfractiunca in aceasta modalitate de cea de ultra), Se. eS t aceste doud infractiuni, :mpartindu-le”, ap . fapte distincte: infractiunea de incdlcare a solemnitiii gediggs (art. 278 C.pen.), analizatA anterior, cea de ultray (art. 257 C.pen.), al pe pasiv secundar este functionaru! public (pastrindu-se agrava i i Jandarmii) si cea de ultraj judiciar (art 279¢ as ) ee pried fn cazul ultrajului, comise impotnva unu decitor a ra a accel ‘vocat, Intrucit, in ceea ce priveste infractiunea de incdle: Te a soloneii aa altele sunt considerentele care stau la baza reglemen — eo a7 avand in vedere valoile f n mai ales la distinegile bazA prioritatea dati de legiuitor uncia sau alt : elec cazul ultrajului, se proteyeaza in principal : toritat ile sociale rosea ultrajului judiciar, se protejeaza infaptuirea itiet Jus stat pe clad 4 infractiunii de wltraj judiciar faja de infracyiunea de ul sanctions : eal coneth in cooce act anea de ultra), araté Expunerea 6 sau avocatul au atributiile judiciare cele may iniporta ie taal iaabaty tuna desfteurs nportante, iar de modul de indeplinite# | rep pvinte oo urare a cursului unui proces yi recultatul a6 astfel ci asigurarea Protectii sporite impotriva oricdrei forme de exercitathasupra lor este, din aceasts perspectiv a Anehlnied i in ities on Perspectiva, justificata. Aceasth distinctie tn at roi vel 341 gi art. 343)" rm ore Expunen eaves Codului penal, infracjiunea de ult) ia anette ues frac eaice ultra). Credem cd, in realitales ide eee ‘agravanta a faptelor la care se fa0€ een ao . lovire ete.) Ambele int ‘ee raed ‘Constitutiv intra alte infracpunt + sunt infractiuni complex. prin absorbie, iar nu pam Ultrajul judiciar 145 jncazul tilhariei, de exemplu)’. fn doctrina s-a exprimat ins si opinia potrivit cu infractiunea de ultraj judiciar (intocmai ca ultrajul ori riizbunarea pentru ajutorul dat justifei) nu are un caracter complex, ci reprezinta o norma incomplet, care, it raportare la infractiunea de bazi, poate fi consideratd varianta agravata a acesteia’. (a Norma incriminatoare Art. 279. Ultrajul judiciar (1) Ameninfarea, lovirea sau alte violen{e, vatdmarea corporali, lovirile sau yitimarile cauzatoare de moarte ori omorul, sivaryite impotriva unui judecdtor sau procuror aflat in exercitarea atribufiilor de serviciu, se sancfioneazi cu pedeapsa prevazuta de lege pentru acea infractiune, ale cirei limite speciale se majoreazi cu jumitate. (2) Sivaryirea unei infractiuni impotriva unui judecitor sau procuror ori impotriva bunurilor 3 in scop de jare sau de ritzbunare, in legiturd cu exercitarea atributiilor de serviciu, se sanctioneazd cu pedeapsa prevaizutd de lege pentru acea infractiune, ale cArei limite speciale se majoreaza cu jumitate, 3) Cu aceeasi pedeapsa se sancti aptele comise in condifiile alin. (2), daca privese un membru de familie ‘itorului sau al procurorul (4) Dispozifiile alin. (1)-(3) se aplicd in mod corespunzitor si fap! impotriva unui avocat in legaturd cu exercitarea profes lor comise Obiectul juridi Fiind o infractiune complexa, obiectul juridie al infracjiunii este unul complex. Astfel, obiectul juridic principal, care justificd incadrarea infractiunii in Titlul TV al Parti speciale a Codului penal, este reprezentat de relatiile sociale privind infiptuirea justiqiei Prin intermediul obiectului juridic secundar, in cazul alin. (1) sunt protejate alte integritatea fizicd gi psihicd, sAndtatea si viata Valori sociale — libertatea psihic’, Imprejurarea ch infracjiunea este si complex, §i 0 agravanta a altor infractiuni nu este si alte astfel de fapte reglementate in Codul penal ~ de exemplu, ica victimei, care este atit 0 variantd agravantl a infractiunii tna cto infraciune complex, care ins, prin optiunea, legivitorului, a rimas reglemen- avann tattl imfractiunii de baz. Un exemplu i mal potrivit este tilharia sau pirateria care au po lurmare moartea victimei (art. 236 C.pen.) ~ infractiune ,pluri-complexd”, care este in oan”, Agravantd a tilhariei, Din acest punet de vedere, apreciem c& nu este nicio vag te inte caracterul ultrajulu judiciar de a ati infactinne complex’, eft gi agra- 4 altor infractiuni, In sens contrar, a se vedea A, ine, Probleme controversate privind Moz art, 279 din Codul penal (www furtdice.r0), ‘oma tye sens, prelegerile orale sustinute de V° Cioclel, Curs de drept penal, parten fom 1, 2014-2016, nepublicate, In aceastt opinie, norma incompleth se raporteazh la 9 ™, langgrplamtonre (infractiunen de baat), find incidents dispozitiile art, $ din Legon ‘ingulard, intrucat exist Violul care a avut o AR Trandafir Infractiuni contra infipruirit juste’ a cazul infractiunii de ultraj (art. 257 C.pen,) 1 (2) sia celei de Ia alin, (3), existé un obicct jury sociala lezata prin respectiva fapta, asa cum este ye care © reglementeazd (de exemplu, libertatea fizicg 4 viaja privat ete,). Varianta de la alin. (4) se raporteaza jg Obicetul material Tnfractiunea nu are object material principal, intrucdt infeptuirea juste, pe | obigetivenz’ intr-un asemenea mod, ™ Cu privire la obiectu! material secundar, trebuie distins in functie de | de siviiryire a elementului material. Astfel, in situatia in care fapta este sivinyi yg ‘ameninjare, infractiunea nu are obicct material secundar, Daca fapta este sivinig insa prin oricare din celelalte modalitii, obiectul material secundar al ina este corpul persoanei vaitimate. in cazul variantei de la alin, (2), infractiunes pode ‘avea obiect material secundar, daca fapta la care se refera textul de lege are, larindl i, object material secundar (de exemplu, corpul persoanci, un bun mobil sau imebl etc.) Aceeasi este situatia si in cazul variantei de Ja alin. (3). Aga cum am sei varianta de la alin, (4) se raporteaza la oricare din aceste situalii Subiectii infractiunii Subiectul activ al ultrajului judiciar este necircumstantiat si poate am Persoand fizici. Persoana juridicd poate raspunde in calitate de autor la aves infractiune. Un exemplu pur teoretic pentru ipoteza de la alin. (1) ar fi situate Persoana juridica, printr-o decizie lati intr-o sedinja a organelor de conducette lf decide 84 amplaseze substanje explozibile la sediul ei inaintea sosirii unl! Wenit sf efectueze o cercetare la faja locului, in vederea uciderit acestuias MY bild este ipoteza comiterii infractiunii de ultraj judiciar prin ameninjarea 89 9 © persoand juridicd la adresa unui judecdtor sau procuror. Cu privit® an ‘Comiterea infractiunii de cétre 0 persoand juridica este si mai usor de atl ! ‘exemplu, asa cum s-a decis in practica instanfei supreme, persoana juridi or) penal pentru gantaj', cea ce ar insemna ci poate rispunie * raportat la gantaj, omit ! Penalé este posibild in toate formele (coautorat, instigate / © infractiune complexs, ultrajul judiciar are un subiect past Ps rin organul in care igi desfasoara activitatea judecatoru! Of yee ‘Pasiv secundar al infraciiunii, in varianta tip, este un jude : de serviciu, Judecatorul la care °F fi'un judecttor de camerd preliminara, judecitor de 4! onal, decizia wr. 236/28 6.2017 (ws) AR, Trandafir ocalined mSc byscites by te hamagmane wt ae yea de judecdtor sau procuror se apreciazé la momentul sdivargirii, ral; pastreazA aceasta calitate persoana care a devenit judecdtor dupa ee nei a Ost procuror ori vieevers, daca infracjiunea este comisé in legdtura cu cxercitarea atributitlor specifice vechii profesii gi fiptuitorul cunogtea noua ealitate, je cum am aritat gi in cazul infractiunii de ultraj, daca, la data sdvargirii elemen- tului material, persoana in cauz’ pierduse calitatea de judecitor sau procuror, nu se va mai putea refine infractiunea contra infaptuirii justifiei, chiar dacd fapta este comisi in legaturd cu exercitarea atributiilor de serviciu, Problemele mai complicate in cazul magistrajilor faja de care s-a dispus sancjiunea excluderii din inagistraturd, dar hotirdrea este atacata la Inalta Curte de Casafie gi Justitie, al celor suspendati din funejie ori pensionati, Apreciem cd numai pierderea definitiva a calitajii de magistrat (exemplu, judecatorul pensionat care nu continua 4 exercite profesia) atrage dupa sine imposibilitatea rejinerii infractiunii de ultraj judiciar, in toate celelalte situafii conditia ceruti de lege pentru subiectul pasiv secundar find indeplinita. Aceeasi persoand ca in cazul alin. (1) poate fi subiect pasiv secundar in varianta agravat de la alin, (2) daca este lezata in vreunul din modurile prevazute de textul de lege in legatura cu aceste atributii in cazul variantei de la alin, (3), exist’ un alt subiect pasiv secundar, care este membrul de familie al judecdtorului sau procurorului. Notiunea de ,,membru: de familie” este definitd la art. 177 C.pen in fine, varianta de la alin. (4) are in vedere savargirea potriva unui avocat’, Avand in vedere ca aceasta variant se raporteazi la oricare din cele trei alineate anterioare, rezulté ca si membrul de familie al avocatului poate fi subiect pasiv secundar al infracjiunii de ultraj judiciar. Nu va fi incidenta infractiunea de ultraj judiciar daca fapta se comite impotriva unei persoane care exercita fra drept profesia de avocat’ ori impotriva unui membru de familie al ia. intocmai ca in cazul infractiunii de ultraj, pluralitatea de subiecti pasivi secundari ‘rage retinerea unui concurs de infractiuni. In acest sens, in doctrind s-a aratat ca -autoritatea de stat este protejatd prin intermediul protectiei acordate fiecdrui "eprecentant al sdu, céruia deci ti sunt inevitabil ocrotite drepturile fundamentale ‘“uprinse in obiectul special al infractiunii'*. Mai degrabi, credem c& rajiunea acestei P A se vedea, pentru acest din urmi exemplu, C.A, Bucuresti, Sectia I penala, decizia 72104.06.2014, definitiva (www, roliir0) mntarea reprezinth o preluare partial a dispozitiilor art, 39 din Legea nr. $1/1995 Privind organizarea gi exercitarea profesiei de avocat, in forma in vigoare pind la adoptarea ': 187/2012 de puncte in aplicare a Legit nr, 286/2009 privind Codul penal, Vad nen de ultra) judiciar se referd exclusiv la avocapii membri ai ULNBR. A se te Tpke ens, LC.C.J,, Decizia nt, 15/2015 pronungatd in recurs in interesul leghi (MOF, ‘Hoan osembnie 2018), %© veden O, Loghin, A, Filipay, op. ity 1992, p. 173, ae AR, Trandafir ee cord care fapta se sivaryeste wit singura infractiune de ultraj judiciar referirea la ,omor” din cuprinsul an. 279 Cpe -Acesagi va fl solutia in eazul in care ultrajul judiciay Se te, dar in conditiile alin, (2) sau (3), ist Aimpul siivargirii infractiunii a tip ori in cea asimilata acesteia, intr A svaryitd doar in pimp ce judecitorul sau procures ractiunea de rul se afla in cri ae ! fiillor de serviciu, | ‘Looul savirsirii infraetiunii nu prezinta reley: ultraj jug) ‘Anta pentru existenta acesteig Latura obiectivit Elementul material al ultrajului judici: ‘Mentului material al fiecdreia din infractiunile comy ‘si anume: ameninjarea’, lovirea sau alte violen 4 corporala, Lovie sy vatimirile cauzatoare de moart uciderea. Fiecare din acest actiuni alternative ie Suficienta pentru realizarea elementului material Sazul in care sunt realizate mai multe modalit Aceeasi imprejurare (de exemplu, un judecator este an S€ Va refine © singura infractiune de ultraj judici: de pedeapsa Pentru infractiunea cea mai gra ati ale elementului material ia neninfat cu moartea gi palm Pedeapsa urmand a fi stabilidin 4 la care se raporteazi ulti al infractiunii de ultraj, nea de ultra), textul de lege nu mai prevede cerinja ca ait le comunicare directa”, S-a rita # Mmodalitatea ameningarit tn cazl IBS cauzei care il privea, ba amen A. Alba-lulia, Sectia penala si pentru cil 4 (www. rolii.ro), ria i cate o persoand a aritatc& va omor woes aft de rejudecare a unor cauze Prin care sau ist ee in 0 transmise respectivelo pena W Pentru cauze cu minor, decizia nr, 620/10. - culpata letulu de i ultra judiciar intro cawen in care incu a jolen “ arunca jy n ™*sistratul $.A,T., cu acte de sic “ile 14 iN directia Acestuia cu un dosar gi prin bil tagh MS © stare de 2", A xe veden Jud: VA (WwW, not) 0), AR. Trandapy ocadlINeu WII U Sc Ultra judiciar in acest caz, lovire). Avem in vedere, in acest sens, o complexe este dati de unitatea sau pluralitateas cazul ultrajului judiciar, de cea a infractiunit absorbite, On i adic, in cazul ultrajulut juc cipal de mai sus si in alte situafii, exist o absorbyie naturala a anumitor fapte in exept! mai grava (de exemplu, ameninjarea in lovire, omor ete.), Cu alte nx, dacd actiunile Rptuitorului ar fi condus ta refinerea unei singure infracfiuni j daca subieotul pasiv secundar nu era circumstanfiat, aceeagi va fi soluia gi in cazul Jiuajuluijudiciar, Dimpotriva, daca incadrarea s-ar realiza intr-un concurs de infrac- jiuni comis impotriva aceluiasi subiect pasiv necircumstantiat, deci efind faptele nu ar frcomise in aceeasi IMprejurare (Cx, © persoand este lovits gi, cinei zile mai tarziu, este omoritt), si infractiunea de ultraj judiciar se va refine in concurs cu o alta infrac~ june de ultra judiciar (cea dint fiind raportaté la lovire, iar cea de-a doua la omor), $i in cazul variantei de la alin. ( mentul material coincide cu cel al infrac- junii comise efectiv impotriva subiectului pasiv secundar (de exemplu, furt, lipsire de libertate, violare de domiciliu etc.). Textul poate avea in vedere inclusiv fapte dintre cele prevazute la alin. (1) in cazul in care fapta este comisa in legitura cu indeplinirea atribujiilor de serviciu ale subiectului pasiv secundar', Infractiunea se poate sivargi si prin télharie (sau alta infractiune complexd); intr-o asemenea situatie, se va reline o infractiune unicd, astfel incdt incadrarea juridica va fi ultraj judiciar raportat la tilharie (sau alta infraciiune). Limitele de pedeapsa vor fi cele prevaizute de lege pentru aceasta din urma infractiune, majorate cu jumétate, potrivit art. 279 alin, (2) C.pen Corina esentiald atayaté clementului material in cazul variantei de la alin, (1) este ca fapta si se sdvarseascd impotriva unui judecdtor sau procuror aflat in exercifiul atributiilor de serviciu. O asemenea cerin{a este indeplinité ori de cate ori subiectul pasiv secundar se afl in exercitarea unor asemenea atributii, indiferent thet fapta are sau nu lega : sul alin. (2) si (3), fapta trebuie s& fie comisé in legiturd cu indeplinirea atributiilor de serviciu. Toate aceste cerinfe sunt Yalabile si in cazul avocatului, potrivit alin. (4) Pentru a putea face obiectul ocrotirii speciale acordate prin intermediul ultrajului Jdiciar, este necesar ca subiectul activ s4 nu-gi depdseasca atributiile legale, s& nu le incalce ori $4 le exercite abuziv. intr-o astfel de situatie, urmeaza a se refine eventual ‘ar infractiunea absorbita (dacd nu este incident 0 cauza justificativ’ sau de neim- Putzbilitate), nemaifiind justificatd protectia suplimentara acordata prin infractiunea Sonia infiptuirii justi Uh ee ie trajul judiciar, find o infractiune complexa, are 0 urmare imediatd principald, in starea de pericol creaté pentru institutia in care lucreaza judecdtorul sau Jn jgZA™Nimarea saviryitd impotriva unui judecttor, in scop de intimidare sau oe het Mi Cu exercitarea atribujiilor de serviciv, constitule infractiune cont ant. .C-pen, 41 se sanctioneazh cu pedeapsa prevazuth de lege pentru acea infractiune, ale Shin pe 86 majoreazh cu jumitate”, A © vedea Jud, Tulcea, sentinga h de srolllro). ‘seven supa initiva laren ro) see os ie. Ak. Trandafir ‘f Infractiuni contra infaiptuiritjustitie: urmare imediatd secundard constind in ati tn cena ‘Caryl : ‘cs it eer corporale, sinatati » itii sau viefii persoanej ‘cazul alin, (2), urmarea imediata secundara corespunde faptei efecti exemplu, atingerea adusd inviolabilitati omiciliului, in cazul sivira et prin violare de domiciliu, schimbarea starii de fapt a bunului in ivi Trepatura de ecwcalitate inte ejementul material si armarca js furulicey rezulta din materialitatea faptei. mediata pring fin cazul in care elementul Pri infractiunilor de vatamare corporala, lov a core trebuie stabilita legatura de cauzalitate ct iri sau vatimari cauzatoare de m rebuie st a1 urmarea imediat secundart, Acai situafia si in cazul variantelor de Ja alin. (2) $i G3). * ACeeagi eye Latura subiectiva lexi, forma de vinovatie ar trebui analizatt in apoq Je urmarea imediata principal’. Din acest nae vedere, se poate afirma ci infractiunea se comite intotdeauna cu intentie direct say indirect, trucat fiptuitorul urmareste sau cel putin accept atingerea adust inf. tuirii justifier”. De fapt, in majoritatea situatiilor, infracjiunea se comite cu intenjie indirect, intrucat este greu de crezut ci se are In vedere o asemenea umane imediat&; ceea ce are in vedere autorul infractiunii este sa aduca atingere subiectulil iv secundar. Discutia este totusi mai mult teoretica aca privim ultrajul judiciane o agravanta a infractiunilor care il compun; prin urma ga cum Se afirma in gener! in doctrina in cazul ultrajului, $1 ultrajul judiciar imprumuta” forma de vinovatie® acestor infractiuni, astfel incat fapta poate fi comisa cu intentie, directa sau indirect dar si cu intentie depasita (atunci cand modalitatea de sivargire este cea a loviritt Fiind o infractiune comp! atitudinea faptuitorului faya sau vatamdarilor cauzatoare de moarte). Pentru refinerea infractiunii de ultra) judiciar trebuie ca faptuitorul sa - ator sau procuror (Ot vocal, dad 1 functi pasiv este un judec t gi aspectul cf Ja reinerea a erorii de fapt 4 in exercifil | ca subiectul infact raportam la alineatul final), Necunoasterea acestor imprejurari conduce absorbite in cea de ultraj judiciar, ca urmare ‘Cu privire Ia varianta de la alin (2) s-ar putea face ace ind la concluzia ci infractiunea se comi acesta se afl doar a unela subiectiva, ajun q T infractiunea de ultraj judiciar prezinta 0 periculozitate abstr . - ‘Aceasti periculozitate deosebita izvoriste din indrazncals inerent’ §i 4! ts mui rizbunarea pentru actiunea de inffiptuire a justisiei sau impiedicarea ara veemenen fapte, intrucat generetza 0 stare de temere in psiholog! ete tingere independentei acestula, pun in pericol insiyi ordinen de dropt 9 no) M43/18,12.2015 OM oi 08 ‘Ase vedea Jud. ZArneyt, Sectia penald, sentinga nt of + fn sensul e8 evaluaren intentiet ve face in functie de object juridie P 4 Eirsea, ‘Tratat,.., p30. sul 7 ga coun am arhtat, nu. vas fi angajats rispunderea penala ® fap ae jiunea de ultra) judiciar niet dach Mptuitorul erede eh subjectul pasl¥ i on jn roalitate acesta nui are o axemencn ‘ealitate (de exemplu, exercil™ a ee, OCANNEU WILT Ud ITISC intentie depagita. Sintagma ,,in scop de trimiterii la o infractiune comisa din ‘ar putea conduce la ideea unei intentii directe calificate prin wij cf ,scopul” la care se refer’ textul de lege nu calificd intentia din subietiV® ci reprezint’ un mobil al comiterii faptei (cel putin in eazul “Alfl, ar fi grou de explicat cum se poate comite, de exemplu, o lipsire de libertate care ‘qavut ca urmare moartea victimei cu intenfie directa calificat prin seop. Formele infractiunii ‘Actele preparatorii sunt posibile, in masura in care infractiunea la care se refera ‘ultrajul judiciar este susceptibila de asemenea acte preparatorii, dar nu sunt pedepsite. Textul de lege nu mentioneaza faptul ca tentativa la ultraj judiciar se sanctio- neazl. Aceast’ ,omisiune” a legiuitorului este fireasc’, avénd in vedere cA natura infractiunii este una complex prin absorbjie, ceea ce inseamna ci se raporteaza fntotdeauna la alta infractiune. Prin urmare, dacd fiptuitorul comite o tentativa la ‘omor impotriva unui judecator in condijiile art. 279 C.pen., se va refine ultraj judiciar fin formA consumati) raportat la tentativa la omor. O asemenea incadrare va fi incident ori de cate ori tentativa la infractiunea absorbitd este pedepsité. Prin urmare, in nicio situajie nu se va putea refine tentativa la ultraj judiciar, intrucat atin gerea adusa obiectului juridic principal se realizeazA deja, chiar gi printr-o tentativa la infractiunea absorbita. Consumarea infractiunii de ultraj judiciar are loc, ayadar, la momentul producerii urmarii imediate principale (starea de pericol pentru infiptuirea justifiei), adied atunci ind se comite elementului material, in oricare dintre modalititile prevazute de lege’. Infractiunea se poate comite in forma continuata in masura in care infractiunea absorbita este susceptibila de o asemenea forma [de exemplu, ameninjare, lovire, furt in cazul alin, (2) etc.]. Nu se poate refine forma continuata atunci cénd subiectul activ, chiar in realizarea aceleiasi rezolufii infractionale, mai intai amening& subiectul Pasiv secundar, apoi il loveste, apoi incearca si il ucida ete, Sintagma ,,acriuni sau ‘nactiuni care prezinié, fiecare in parte, confinutul aceleiasi infractiuni” din Cuprinsul art. 35 alin. (1) C.pen. trebuie raportata la aceeasi infractiune absorbita, died este necesar s se realizeze mai multe ameningari, mai multe loviri ete, SS as Dints-o eroare regretabila, desi considerentele privind imposibilitatea refinerii tentativei inc 1 prima edie a Tucriit exist o inadvertent cu privite Is consumarca a Hutt Subliniem, ajadar, c@ infractiunea de ultra) judiciar se consum’ la momentul la * produce urmarea imediati principald, adic starea de pericol pentru infiptuirea Wr nu atune! cand ry intr in confinutul constitativ al acesteia ‘nse ci na oi reve de Produce vreuna din urmarile prevazute la art, pen, in cazul vitiimarii. tile) se veden In acest sen, sWpra aspecele privind infacyiunen de razbunare ; Infractiuni contra infaptuiriljustiie’ de ultraj judiciar prezinti dowd variante tip, in alin, (1) de infractiunea de ultraj (art, 257 C.pen.), varianta tip de Ia dere sAvargirea faptei impotriva unui judecitor sau procuror muna a fn care acesta se afl in exercitarea atributiilor de serviciu, iar nu 51 atungj ind get este comisi (doar) In legiturl cu asemenea atributii, Aceasti din urmg', eprezinti ultraj judiciar numai daci fapta este comisd in seop de intim dene fzbunare, potrivit alin, (2), Interpretand textul de lege strict, ar insemna cy, uae person’ comite o infractiune contra unui judecator care nu se afl in exeroany atributiilor de serviciu, dar in legaturd cu acestea, din alt motiv decat TAzbunatea say intimidarea (de exemplu, judecatorul este lovit de mai multe ori la iegire intr restaurant, astfel incdt si fie nevoit sa petreacd un numar de zile in spital, pentry apy fajunge la termenul de a doua zi unde urma si fie judecat inculpatul), fapta nu arpa fi ineadrata ca ultraj judiciar, nici potrivit alin. (1) ~ intrucat nu se afl in exercitan atribufiilor de serviciu, nici potrivit alin. (2) ~ intrucat lipseste seopul (in reali mobilul) prevazut de legiuitor. Mai mult, intr-o asemenea ipotezi, se pune problems juridice a faptei — se va refine infractiunea efectiv savargité (in acest am, lovirea) ori infracjiunea de ultraj (art. 257 alin. (1) C.pen. |? in prezenta aceste lace a textului de lege (nejustificata, in opinia noastra), pentru a da totusi eficient voi legiuitorului de a proteja in mod special actorii infaptuirii justifiei (mai exh judecatorii si procurorii), apreciem cA fapta ar urma sA constituie infracjiunea & ultraj (art. 257 C.pen.). Problema raméne ins4 cu privire la situajia in care o astel & fapt& este comisi impotriva unui avocat, intrucat calitatea acestuia nu mai permit niciun caz incadrarea faptei in dispozitiile art. 257 C.pen Alin. (3) reprezint o variant asimilata a alin, (2), referindu-se in mod expss faptele comise in aceleasi conditii, daci privesc un membru de familie al proc Sau al judecdtorului, Asa cum am aritat, alin. (2) are in vedere orice infractiun® inelusiv cele prevazute la alin. (1), In fine, alin. (4) se refers la oricare dintre ¢ trei alineate precedente, i ore 10 int Prevede in mod distinct pedepse, ci se face timer’ et i » inte! Aror limite de pedeapsa se majoreaza cu jumatate (7 fiunile absorbite, ale in cazul ultrajului sa Wvarsit fad de un politist sau jandarm ~ art, 257 alia a) Aspecte procesuale entry infract i Infractiunea de ultra) judiciar se pune er oti > de sesizare incident in cazul infractn wil Subiectul pasiv principal este statu, ase! IM AR Trandapir OCaIITeU | mSc A hang, 11.16. Cercetarea abuziva * Dintre toate infractiunile contra infiptuirii justitiei, cercetarea abuziva Poate, cele mai multe legaturi cu alte fapte prevazute de legea PENAL, Deseo pune ci ea reprezinti o forma special de abuz in serviciu, prin SCO g Alita subi activ gi scopul special in care se comite. Mai degraba, cercetarea AbUZIVA este, nan © forma special si agravata de purtare abuziva. Mai mult de: atit, in oud dig modalitatile elementului material (ameninjarea si folosirea de violene), infragin, poate fi vazuta si ca un santaj agravat, comis in imprejurari speciale. Tot astfel, cg. Cetarea abuziva poate constitui uneori si o forma speciala si agravata de inflvenarey declaratiilor (art. 272 C.pen.). in fine, atunci cand se sav: rseste prin ameningii gy violenfe, cercetarea abuziva este o infractiune complexa, absorbind aceste infractiun, Varianta asa-zist asimilata a infractiunii, prevazuta la alin. (2), este in realie» Variant agravata a infractiunii de inducere in eroare a organelor judiciar, Tas aceste legituri fac necesare discutii importante in legatura cu cercetarea aburivk, Pentru delimitarea ei de respectivele fapte si pentru corecta incadrare juridid, Cu titlu preliminar, trebuie mentionat ca infractiunea de cercetare abuzivda fot Feginditi in Codul penal, plecindu-se de la dispovitiile art. 266 C,pen. din 196Qcat Feuneau att cercetarea abuziva, cat si actuala infractiune de supunere la re tratamente (art. 281 C.pen.) Norma incriminatoare Art. 280. Cercetarea abuzivas (1) intrebuinjarea de promisiuni, Persoane urmirite sau Amenin(ari sau violenge impotriva wt judecate intr-o cauza penala, de citre un organ de 'u un judecator, pentru a o determina si det leclarafii mincinoase ori si isi retragd declara ‘# ccupa o functie #7 ani si interzicer citaril dept ublie: ea exer (2) Cu aceeasi pedeapsa se 2 fadeeney terest ecatre uno ‘nctioneazi producerea, falsificares

    You might also like