WOK HS>eHnoOsww|
A. HRISTEV
FHUDLENIE
NEZULWAIE
Ui
FiZiGHh
EDITURA APH
BUCURESTIDr. Fiz. ANATOLIE HRISTEV
PROBLEME REZOLVATE
DE
FIZICA
TERMODINAMICA.
FIZICA MOLECULARA.
CALDURA
EDITURA APH BucurestiBREVIAR
Molul este cantitatea de substanta a unui sistem care contine
tot atatea entitati elementare cati atomi exista in 12 g de carbon 12.
Entitatile elementare pot fi atomi, molecule, ioni, electroni, alte par-
ticule sau grupuri specificate de asemenea particule.
Unitatea atomica de masa este egala cu a 12-a parte din ma-
sa atomului de carbon 12C. Atunci rezulta:
1 u [kg] = 10°: {Ny [mol"t]} . (1)
Masa molara yu [kg/mol] si masa molecularé M [u] sunt lega-
te prin relatia: # [kg/mol] = 10°3 M [u} . (2)
Legea lui Dalton. Presiunea unui amestec de gaze este egala
cu suma presiunilor partiale ale gazelor componente. Prin presiu-
nea partialé a unui gaz component se intelege presiunea pe care ar
exercita-o acel gaz component daca ar ocupa singur intregul volum
al amestecului la aceeagi temperatura, adica abstractie facand de
prezenta celorlalte gaze din ames
RT
pe Ea TE AP = Dig he Yin kT. 3)
Observatie. in problemele unde apar coloane de lichid (apa,
mercur, etc.) este comod sa exprimam presiunile in mm.col.lich.
Unitatea mm.col.lich. este egala cu presiunea exercitata de 0 co-
loana de 1 mm din acel lichid la temperatura 0°C si acceleratia gra-
vitationala normal g,, = 9,80665 m/s? :
1 mm.col.lich. = p 99, * 108 Pa. (4)
Atunci presiunea unei coloane (sau paturi) de lichid exprimata in
mm.col.lich. este
pam pg
nie, (5)
PoIn 103 Po, OM
3
Hemm.coltich =Daca neglijam corectiile de temperatura (densitate) si gravitatie :
Himm.col.tich.] = Mmm) - (6)
Pentru mercur avem aproximativ:
pg = 133 kPa/m = (400/3) kPa/m = (4/3) kPa/cm . (7)
Presiunea atmosferica normala: py = 101,325 kPa = 760 torr, deci
Po/ [eg nl = 9.760 m si P4/ [Pape Gn] = 10,332 m. (8)
*
Lucrul mecanic elementar efectuat de gaz intr-o destindere
(cvasistatica, de echilibru) elementara (parametrii de stare V, p, T
se schimba infinit de putin) :
dL=pdV , de unde t= Jat =|? pav. (9)
1
Pentru a putea efectua integrarea trebuie exprimata presiunea p ca
functie de volumul V in procesul considerat.
Ecuatia primului principiu al termodinamicii :
dQ=dU+dL sau Q=AU+L, (10)
unde pentru gaze perfecte (ecuatia caloric de stare) :
dU=vC,dT (legea lui Joule) . (11)
Definitia caldurilor molare (indicele din dreapta derivatei indica
care parametru se mentine constant la derivare) :
dQ ¥y aU 4 dQ 4 0H
on ter] Ler], on AG), Lar), “)
unde H=Ut+pv (13)
este entalpia (functie de stare).
Teoria clasica a caldurilor molare \a gaze ideale :
[ease tar 0 [op rong
pear a ba nce pod
monoatomice | 3R/2= 12,5 5R/2=20.8 5/3 = 1,67
(He,Ne.Ar,Kr,X,Rn)
triatomice sau poli-
atomice (fara
vibratia
atomilor)
(03,COz,NH3,CH,)
diatomice | 5R/2=208 7R/2=29,1 775= 1,40
(Hp,0g,Np,CO,NO)
I
l
4R=33,3 4/3 = 1,33La gazele monoatomice avem numai energia cinetica de
1 737 3
translatie zmv" = 2 kT. La gazele diatomice se adauga gi ener-
gia cinetica de rotatie (modelul haltera al moleculei), in total 5k7/2.
La gazele triatomice'sau poliatomice, fara vibratia atomilor in mo-
lecula (molecule “rigide”), avem in total 3kT.
Principiul Il al termodinamicii afirma existenta unei functii de
stare numita entropie. Intr-un proces reversibil :
dS=dQ/T, dQ=TdS (14)
gi combinand cu principiul | :
TdS=dU+dL. (15)
*
Distributia moleculelor dupa viteze (Maxwell |859):
m, 2/2 2
dn(v)= of 0 } eM AKT) any 2dy = nfv) dv, (16)
2nkT
unde dn(v) este numarul de molecule din unitatea de volum care au
modulul vitezei cuprins in intervalul (v, v+dv), m, - masa unei
molecule,
3/2 2
anv) | w)= anv? mo } eoMov? 247) (17)
ndv 2nkT
reprezinta functia de distributie sau densitatea de probabilitate,
adica probabilitatea ca o molecula sa aiba viteza in intervalul (v,
v+dv) raportata la intervalul dv (per unitate de interval de viteze)
(fig.1) sau, altfel, dP = f(v)dv reprezinta probabilitatea ca o mole-
cula sa aiba viteza in intervalul (v, v + dv).
Fig.1
=o = 2-45 -
+Numérul de molecule care lovesc o arie elementara dS a unui
perete, in intervalul de timp infinitezimal dt si au modulul vitezei
cuprins in intervalul infinitezimal (v, v+dv) este
(1/4) n f(v) v dv dS dt,
de unde rezulta numarul de molecule care lovesc unitatea de arie a
unui perete, in unitatea de timp si au modulul vitezei in intervalul (v,
v+dv):
N,(v) = (1/4) 0 f(v) v dv. (18)
Integrand dupa viteze, gasim numArul total de molecule care lovesc
unitatea de arie a unui perete, in unitatea de timp:
1 1
Jang = No == nut) av == ny, (19)
ceea ce reprezinta densitatea fluxului (curentului) de molecule,
V=/8RT/(xpu) este viteza medie a moleculelor.
Distributia moleculelor dupa coordonate (Boltzmann) :
dN(x,y.z)= const e7°°/(*7) gy (20)
sau
p(x,y.z)=const @ °/(*7), (21)
unde dN(x,y,z) este numarul de molecule din elementul de volum
dV situat in punctul (x,y,z), (x,y,z) este energia potentiala a
particulei , p- densitatea.
Formula barometrica da distributia in inaltime a densitatii
gazului, a presiunii sau a concentratiei moleculelor (la T = const si g
= const):
p= py ev HMAT) | n=, e HIRT) , (22)
P= Py & ugz/(RT) (23)
unde yz este masa molara (dae, = 28,97 g/mol = 29 g/mol).
*
Coeficientul de tensiune superficiala o este egal cu forta
tangenta la planul peliculei $i normala la conturul peliculei, rapor-
tata la lungimea marginii peliculei superficiale de lichid (forta pe
unitatea de lungime) sau altfel, este egal cu minus lucrul mecanic
efectuat izoterm de pelicula superficiala raportat la aria peliculei
(energia superficiala pe unitatea de arie) :
6, [a] =Nim=J/m2. (24)
La o pelicula superficiala curbata presiunea de partea con-
cava este mai mare decat de partea convexa cu saltul de presiune
(formula lui Laplace) :
Ap=2a/R (sfera), Ap=o/R (cilindru), (25)
unde R este raza de curbura a meniscului sferic sau cilindric.
Fig.2a
Fig.2 b
N ~- 7
Ascensiunea (sau depresiunea) capilara este data de legea
lui Jurin (R - raza de curbura a meniscului, r- raza tubului , d-
distanta dintre placi) :20 20cos9
h= (tub) (26)
pgR pgr
== 20 coss (placi paralele) , (27)
pgR pgd
unde J este unghiul de racordare (de umectatie), egal cu zero la
lichidele care uda perfect peretii, si egal cu zla cele care nu uda
deloc (fig.2).
*
Viteza de evaporare v [kg/s] a unui lichid :
ve kg Ps Pv , (28)
H
unde K este o constanta de proportionalitate, S - aria suprafetei
libere prin care se produce evaporarea , p, - py - deficitul higro-
metric , p, - presiunea vaporilor saturanti la temperatura evaporarii
(vaporii saturanti sunt vaporii in echilibru termic cu lichidul din
care provin), py - presiunea actuala a vaporilor din vecinatatea
suprafetei de evaporare.
Umiditatea absoluta a aerului este egala cu densitatea vapo-
rilor de apa continuti in aerul respectiv (p, in g/m’).
Umiditatea relativa :
U=p,!ps=Py/Ps + (29)
unde p,, py sunt densitatea si presiunea actuale ale vaporilor de
apa din aer, iar p,, p, corespund vaporilor saturanti la aceeasi
temperatura.
Punctul de roua este temperatura la care vaporii din aer devin
saturanti prin racirea unui volum de aer.
* * *1. LEGILE GAZULUI PERFECT
1.1. Transformarile izocora si izobara
1.1.1. O butelie a fost astupatd la temperatura t, = 27°C $i
Ja presiunea atmosferica p, = 100 kPa cu un dop de sectiune S
= 4,0 cm2, depunand un efort F = 10,0 N. Pana la ce tempe-
raturd trebuie incalzita butelia pentru ca dopul sa sara ?
Rezolvare. Initial, la introducerea dopului, presiunea gazului
din butelie era egala cu presiunea atmosferica, deci forta depusa F
trebuie sa invinga forta de frecare dintre dop si peretii de sticla :
F=F,. Prin incalzirea buteliei, presiunea gazului din interior creste,
conform legii transformarii izocore (legea lui Charles):
Po/Ppy=T2/T,, Po = Py To/T, - (1)
Forta asupra dopului generata de diferenta de presiune din interior
si exterior trebuie sa invinga forta de frecare pentru a putea azvarli
dopul, deci
(Pg ~Py)S 2 FHF, py(Tg/T,- 1)S=F, (2)
Ty = T, [F/(Sp;) + 1] = 375 K = 102°C. (3)
1.1.2. Un vas izolat este impartit in doud compartimente
printr-un perete termoconductor. Initial gazele din comparti-
mente au temperaturile t, = 17°C gi tp = 127°C gi raportul
presiunilor este p, /P2 = 2,9 .Care va fi raportul presiunilor
dupa terminarea schimbului de caldura ?
Rezolvare. Fiecare gaz din compartimentul sau sufera o
transformare izocorda (T ' - temperatura finala comuna de echilibru):
Py'/Py= T/T,» Po /Po=T'/To . (1)
impartind membru la membru cele doua ecuatii, obtinem :
(P4'/ Po’) (P2/ Py) = To/ Ty > Py'/ Po" = PyT2/ (P2Ty) = 4,0. (2)
1.1.3. O eprubeta de lungime ¢ = 16 cm este cufundata in
intregime cu capatul sau deschis in mercur la temperatura t =
= 27°C si presiunea atmosferica normala, astfel incat coloana
de aer are lungimea h = 40 mm. Se scoate eprubeta vertical
afard, astfel ca gura ei sa se atinga totusi de suprafata
mercurului, ca in figura. Cu cate grade trebuie racita acum
eprubeta pentru ca coloana de aer sa revina la lungimea sa
initiala ?Fig.1.1.3
Rezolvare. Initial aerul ccupa volumul Sh la temperatura t si
presiunea H + pgh (presiunea atmosferica H plus presiunea hidro-
statica a stratului de mercur pgh ). Final, aceeagi masa de aer ocu-
pa acelagi volum (deci transformare izocora) la temperatura ft" si
presiunea H - pg(é - h), adica presiunea atmosferica H minus pre-
siunea hidrostatica a coloanei de mercur pg(é = h) :
TH = pg(@ = h)] : [H+ pgh}=(T- AT): T , (1)
AT= T= TIH- pg(é-h)]: [H+ pgh] = T 2: [h+H/(pg)] = 60K. (2)
Fig.1.1.41.1.4. in cabina unei navete spatiale presiunea initiala a
fost cea normala. in timpul decolarii verticale cu acceleratia a
= 9,8 m/s? , barometrul cu mercur incepe sa arate presiunea H'
= 55,73 kPa. De cate ori a crescut temperatura absoluta Kelvin
din cabina ?
Rezolvare. Presiunea atmosferica H este echilibrata de pre-
siunea hidrostatica a coloanei de mercur H = pgh .Barometrul este
etalonat conform inaltimii barometrice h , dar in conditii standard de
0°C si acceleratie gravitational normala g, = 9,80665 m/s? . Prin
urmare, presiunea hidrostatica depinde nu numai de densitatea
lichidului folosit, ci si de acceleratia gravitationala g (intensitatea
cadmpului gravitational). Dar, daca barometrul urca cu acceleratia a,
totul se petrece ca si cum barometrul ar sta pe loc, dar ar mai
actiona suplimentar un camp gravitational echivalent g ech =
=- a , care se adaugé la cel existent: '= 9 +Geqn=9G-4.in
cazul problemei sensul lui-a este acelasicu g , mercurul devine
mai “greu” si presiunea coloanei de mercur va fi in al doilea caz :
h'pg'=h'p(g+a)=[H/(pg)] p(g+ a)=H'(g+a)/g=p', (1)
egala cu presiunea din cabina. Cum aerul din cabina sufera o
transformare izocord, avem :
T'/T=p'/p,=[H(g + a)/g]:py=1,10. (2)
Pp Vv
2 3 4 3
- 1
i 4 po?
Vote T,
o| a) 0 b)
Fig.1.1.5
111.1.5. Pentru ciclul din figura se dau temperaturile : T, =
= 300 K, Tp = 400 K, T3 = 500 K. Affati T,. Desenati ciclul in
diagrameleV-T si p-T.
Rezolvare. Avem succesiv pentru transformarile izocore :
Po/Py=T2/T,, dar po/p, = p3/P4y=13/T, >
To/T, = T3/T4, Tg = Ty Tg/ To = 375K. (1)
Se poate judeca si folosind transformarile izobare :
V4/V,= 74/7, dar V4/V; = V3 /Vo = T3/To > Ty/Ty=T3/ To.
In diagramele V-T, p - Tizobarele, respectiv izocorele sunt
drepte care trec prin origine. Observam ca in V - T sensul de par-
curgere a ciclului se inverseaza.
* *
121.2. Transformarea izoterma
1.2.1. Transcriefi ciclul din fig.1.2.1 a in diagramele p-V;p
-T.
Rezolvare. V. fig.1.2.1 b, c. Observam ca in diagramele
V-T, p- Tizobarele, respectiv izocorele sunt drepte care trec prin
origine.
v 2, P| 43
3
izob, (zot. izoc,
et jibe | oh
at aT ol» VO - °) T
Fig.1.2.1
1.2.2. Reprezentati ciclul din fig.1.2.2 a in diagramele V-T,
p-T.
Rezolvare. V. fig.1.2.2 b, c. In diagrama V - T sensul de
parcurgere a ciclului se inverseaza.
Ply 2 v P
jzot.
. 3
izot!
4
0 a) v oO b) T 0
Fig.1.2.2
1.2.3. Transcrieti ciclul din fig.1.2.3 a in diagramele V-T $ip
-T.
Rezolvare. V. fig.1.2.3 b, c.
1.2.4, Se da ciclul din fig.1.2.2 a. Completafi tabelul cu-
noscand parametrii in starea 1. Transcriefi ciclul in diagramele
V-T,p-T.
Rezolvare. V. fig.1.2.2 b, c.
133
izot.
Transformarea 7 - 2 este izobara, deci
Vo/Vy = To/T, = BTy/T, > Vo = Vy. (1)
Transformarea 2 - 3 este izoterma, deci
P2V2 = Px(BV;) = PV = Pal @V;) Pg = fpy/a . (2)
Transformarea 3 - 4 este izocorda, deci
P3/ Pa = 6p; /a) : Pg = T3/ Ty = To/T, = ATT; > Py= pla. (3)
1.2.5. Un aerostat a fost umplut cu f = 50 % din volumul
sau cu heliu la presiunea atmosferica H = 100 kPa. La ce inal-
time heliul va umfla complet aerostatul, stiind cd gradientul
presiunii atmosferice este p* = - 10,0 Pa/m ?. Temperatura se
considera constanta.
Rezolvare. La altitudinea h presiunea va fi H + p* h. Atunci
legea Boyle-Mariotte da
H-fV=(H+p*h)V, (1)
h=(1*f\H/(+p*)=5,0km. (2)
1.2.6. Un cilindru orizontal este impartit in doud compar-
timente de lungime h, = 10 cm , hy = 30 cm printr-un piston care
se poate misca etans fara frecari si care initial este blocat. in
primul compartiment presiunea este de k = 3,0 ori mai mare
decat in al doilea. Cu cat se deplaseaza pistonul daca se lasa
liber ?
14Rezolvare. in starea finala de echilibru presiunea gazului de o
parte si de alta a pistonului va fi aceeasi, p' . Gazul din fiecare
compartiment sufera 0 transformare izoterma la temperatura
mediului ambiant :
kp-h,S=p'(h,+x)S; phoS=p'(hy-x)S, (1)
de unde, impartind ecuatiile membru la membru, rezulta :
Kk hy/ hy = (hy X)/ (hy =X), X= hy (k= 1) 2 (14+ khy/hg)= 10 em. (2)
Fig.1.2.6 Fig.1.2.7
1.2.7. Un piston, care se poate misca etans fara frecari,
imparte un cilindru orizontal in doud compartimente cu rapor-
tul volumelor V ,/ Vp = k = 3,0, continand gaze la aceeasi tem-
peratura si la aceeasi presiune p = 100 kPa . Care va fi dife-
renta de presiune dintre compartimente daca deplasam pis-
tonul fa mijloc ?
Rezolvare. Gazul din fiecare compartiment sufera o trans-
formare izoterma :
PV, = py"* (Vy + Vo)/2, PVo = Pot + (V, + Vo)/2, (1)
de unde, prin impartire membru la membru, respectiv prin adunare
membru cu membru, obtinem :
Vi/Vp=K=py'/Po', — p= (y" + po')/2, (2)
de unde rezulta:
(Vy = Vo) (Vy + Va) = (k= 1) 2 (K+ 1) = (Dy' = Po’) = (Py > Pa!) >
Py" = po’ = 2p (k= 1): (k + 1) = 100 kPa. (3)
1.2.8. Un vas cilindric orizontal este impartit in n com-
Partimente cu ajutorul a n- 1 pistoane ugoare care se pot mis-
ca etansg fara frecari. Initial pistoanele sunt blocate astfel incat
volumele si presiunile sunt respectiv V;, p,,i= 1,2, 3,...,n.Ce
presiune se stabileste in compartimente daca pistoanele sunt
deblocate (T = const) 7.
Rezolvare. In starea finala de echilibru presiunea va fi peste
tot aceeasi p* . Gazul din fiecare compartiment sufera o trans-
formare izoterma :
15pVYap' Vy ,f=1,2,3,..0. (1)
Sumam aceste ecuatii membru cu membru :
LUpV=LTp'vi=p'Zvy, (2)
i
dar suma volumelor ramane aceeasi (volumul total al cilindrului):
XLViaXLV, SUpVYap'lVy, pt=(VpjVji):(LH%). (3)
1.2.9. O pompa cu volumul de lucru v = 20 cm este co-
nectatd Ja un vas de volum V = 10 L. Intai pompa efectueaza N
= 1000 curse (sau rotatii) ca compresor, dupd care este co-
nectata invers ca pompa de vid si efectueazad acelagi numar de
rotatii. Care va fi presiunea finala din vas daca presiunea
atmosferica este normala 7?
Rezolvare. In cazul compresorului , la fiecare cursa, din aerul
atmosferic se ia un volum v de aer la presiunea H si se introduce in
vas, deci la N curse se ia in total un volum Nv la presiunea at-
mosferica H gi se introduce izoterm in vas, unde va avea presiunea
partiala p* = H Nv/V care se adauga la presiunea atmosferica
existenta initial in vas : '
Py =H+HNv/V=H(1+Nv/V). (1)
De la aceasta presiune incepe vidarea vasului. Pentru prima cursa
de vidare, aerul din vas se destinde izoterm pana la volumul V + v
capatand presiunea
Pr(V+V)=PQV, py =PolV/(V+ VI]. (2)
De la aceasta presiune incepe a doua cursa de vidare, analog
primei curse:
Po(V+W=p,V, Po=Py[V/(V+V]=PolV/(V+ We (3)
si aga mai departe pana la ultima cursa :
PNEPtin= Po [V/(V + v)]N =
=H (1+ Nv/V)[V/(V + VIN = 41,22 kPa. (4)
1.2.10. Un tub subtire inchis la un capat contine gaz care
este inchis printr-o coloana de mercur de lungime h = 10 cm .
in pozitie orizontala coloana de gaz are lungimea é,=40cm.
in pozitia verticala cu capatul deschis in sus coloana de gaz
are lungimea ¢, = 36 cm . Care este presiunea atmosferica ?
Care va fi lungimea coloanei de gaz in pozitia verticala cu
capatul deschis in jos ?
Rezolvare. Masa de gaz inchisa in tub sufera transformari
izoterme (la temperatura mediului ambiant). In pozitia orizontala
16presiunea gazului din interior este egala cu presiunea aerului din
exterior (altfel coloana de mercur s-ar deplasa).
Wo A
H—> | €—-H
Fig.1.2.10 ul
4,
tle
H
a) b) c)
In prima pozitie verticalé presiunea gazului P, se compune din
presiunea hidrostatica exercitata de coloana de mercur de deasup-
ta (o gh) la care se adauga presiunea atmosferica : p, = pgh+H.
In a doua pozitie verticala presiunea atmosferica H de la mar-
ginea inferioara a coloanei de mercur trebuie sa echilibreze presiu-
nea hidrostaticd a coloanei de mercur de deasupra, p gh, plus
presiunea gazului din interior: H=pgh+ po.
Scriem legea Boyle - Mariotte :
H+ £48 = py * £48 = py laS (1)
sau H ¢,=(H+pgh) ¢,=(H-pgh) ty. (2)
Din prima ecuatie avem
H= pgh[0,/ (ey > £4)] = 119,7 kPa, (3)
iar din prima cu ultima : ly = Ly [ €4/ (20, = £5)] = 45 cm. (4)
Fig. 1.2.14
174.2.11. in mijlocul unui tub de lungime ¢= 100 cm se afla
o coloana de mercur de lungime h = 20 cm. Ridicand tubul din
pezitia orizontala in cea verticalé coloana de mercur se
deplaseaza cu d = 20cm. Care a fost presiunea initiala a
aerului din tub ?
Rezoivare. in pozitia orizontalé presiunea de 0 parte si de alta
a coloanei de mercur este aceeasi (la echilibru). In pozitia verticala
presiunea aerului din compartimentul inferior trebuie sa echilibreze
presiunea hidrostaticd a coloanei de mercur de deasupra, p gh,
plus presiunea p ‘ exercitata de aerul din compartimetul superior :
pght+p'. Aerul din fiecare compartiment sufera o transformare
izoterma (sectiunea S a tubului se simplifica) :
p:(é- h)2 =p '[(e- hy2+ a], p: (> hyl2 =( p +p gh) [(é= h)/2 - d]. (1)
Scoatem presiunea p ' din prima ecuatie gi o introducem in a doua;
rezulta : p=pgh[(é-h)2 = 4a2] : [4d (¢-h)]=20kPa. (2)
1.2.12. in mijlocul unui tub subtire orizontal, inchis la ca-
pete, se afla in echilibru 0 coloana de mercur de lungime h =
= 19,6 cm . Dacd punem tubul sub un unghi a = 30° fata de o-
rizontala, coloana de mercur se deplaseaza cu d, = 20 mm, iar
daca punem tubul vertical, ea se deplaseaza cu dz = 30 mm, ca
in figura. Aflati presiunea aerului din tub in pozitia orizontala.
a) 6)
Fig.1.2.12
Rezsivare. Observam ca presiunea din compartimentul infe-
rior este egala cu presiunea hidrostatica a coloanei de mercur de
deasupra p gh sin a@ (inaltimea coloanei masurata pe verticala),
respectiv p gh, la care se adauga _presiunea aerului din com-
partimentul superior. Aerul din fiecare compartiment sufera o
18succesiune de transformari izoterme (la temperatura mediului
ambiant ) (sectiunea S a tubului se simplifica) :
pl=py (C+ 04) =p (C+ do) , (1)
pl=(p,+ pghsin a\(l~d,) = (pp + pgh)(é - dy). (2)
Din (1) scoatem p, » pe care le introducem in (2), obtinem doua
ecuatii din care eliminam @ si obtinem
p= (1/2) (ogh sin a)- (dq? = d,?):
= [dydo(d, = dosin a)(dp- dysin @)]"?=13,3kPa. (3)
1.2.13. in mijlocul unui tub orizontal inchis la ambele ca-
pete se afla o coloana de mercur de lungime h = 30 cm, fieca-
re coloana de aer avand Iungimea ¢ = 0,50 m. Presiunea at-
mosfericad este H = 100 kPa. Pundnd tubul vertical, mercurul
se deplaseaza cu d = 10 cm. Cu cat se deplaseaza mercurul
fata de mijlocul tubului daca: 2) se deschide un capat al tubu-
lui in pozitie orizontala, b) se deschide capatul superior in po-
zitie verticala, c) se deschide capatul inferior in pozitie ver-
ticala 7?
H
p | Heegh
¢)
Fig.1.2.13
Rezolvare. Observam ca presiunea aerului din compartimen-
tul inferior trebuie sa echilibreze presiunea hidrostatica a coloanei
de mercur p gh plus presiunea aerului din compartimentul superior.
Aerul din fiecare compartiment sufera transformari izoterme (la
temperatura mediului ambiant)(sectiunea S a tubului se simplifica):
pl=p'(e+d), pl=(p' pgh\(e-a), (1)
de unde rezulta prin eliminarea presiunii p' :
p= pgh(@2=d2)/(2éd) = 96 kPa < H= 100 kPa .(2)
19a) Daca deschidem un capat al tubului in pozitie orizontala,
mercurul se va retrage cu x, (deoarece p < H) :
pl=H(l= x1) > x, =@(H=-p)/H=20mm. (3)
b) Scriem direct ecuatia transformarii izoterme a aerului din
compartimentul inferior din starea initiala in cea finala :
pl=(H+pgh)(l- x2) >
Xp = (H+ pgh-p)/(H+ pgh)=15,7cm. (4)
c) Scriem direct ecuatia transformarii izoterme a aerului din
compartimentul superior din starea initiala in cea finala:
pl=(H -pgh)(é+x3) >
Xg = (p - H+ pgh) /(H = pgh) = 30 cm. (5)
1.2.14. In camera barometricé a intrat putin aer. Cand ba-
rometrul arata presiunea p, = 91 kPa , Jungimea coloanei de
aer din camera barometrica este ¢, = 30 mm. Traégand tubul in
sus cu h=50 mm barometrul araté acum pz = 95 kPa (gra-
dafiile fiind pe o rigla fixd alaturatd tubului). Aflafi presiunea
atmosferica .
Fig.1.2.14
Rezolvare. Ceea ce citim pe scala barometrului reprezinta
presiunea hidrostaticd a coloanei respective de mercur, adica dife-
renta dintre presiunea atmosferica si presiunea din camera baro-
metrica, ceea ce coincide cu presiunea atmosferica, daca in came-
ra barometrica este vid (“vidul lui Torricelli”). Prin urmare, presiu-
nea aerului din camera barometricd este H = pghy 2 =H=p;2 si
aceasta masa de aer sufera o transformare izoterma (la tempera-
tura mediului ambiant) atunci cand tragem tubul in sus (sectiunea S
se simplifica):
20(H = py) €, = (H= po) fg. (1)
Pe de alta parte, inaltimile coloanelor de mercur se obtin din citirile
respective, dupa cum am spus ,
Ny2 = P12/(P9)- (2)
Atunci din geometria instalatiei rezulta :
hy +0; +h=hgt ly sau p,/(pg)+ l,+h=p/(pg)+ la. (3)
Scoatem ¢, din (3) gi fl introducem in (1) :
H= (Dalp = pyly)? (lg > &) =
= Po + £4(Pp + Py): [A = (Pp = Py) /(2.g) = 101 kPa. (4)
1.2.15. intr-un tub barometric vertical coloana de mercur
are lungimea h= 40cm, iar coloana de aer £ = 19 cm, pre-
siunea atmosferica fiind normala. Cu cat trebuie cufundat tu-
bul in vasul cu mercur pentru ca nivelul mercurului din tub sa
se egaleze cu nivelul mercurului din vas ?
Rezolvare. Masa de aer din camera barometrica sufera o
transformare izotermé (la temperatura mediului ambiant). In primul
caz presiunea atmosferica este echilibrata de presiunea hidrosta-
tica a coloanei de mercur, p gh, plus presiunea aerului din camera
barometrica, deci presiunea acestuia este H - p gh. In al doilea caz
presiunea aerului este chiar H, deoarece nu mai avem nici o deni-
velare. De asemenea, din geometria instalatiei rezulta lungimea
coloanei de aer in al doilea caz.
(H -pgh)£=H(e+h- x), (1)
de unde rezulta x=h(H+pgf)/H= 50cm. (2)
Fig.1.2.15 Fig.1.2.16
211.2.16. Un tub de lungime L = 1,00 m inchis la capatul su-
perior este cufundat, vertical, cu capatul inferior deschis, in
apd pe o adancime ¢ = 27 cm. Presiunea atmosferica este nor-
mala. Aflafi lungimea coloanei de apa care patrunde in tub.
Rezolvare. In momentul atingerii suprafetei apei in tub se izo-
leaz4 o anumita masa de aer la presiunea atmosferica H si avand
volumul tubului LS. Aceasta masa de aer,sufera o transformare
izoterma. Presiunea finala a aerului din tub trebuie sa echilibreze
presiunea hidrostaticad a coloanei (¢ - h) de apa plus presiunea at-
mosferica : (¢ - h)pg +H. Legea Boyle-Mariotte da (sectiunea S
a tubului se simplifica) :
HL=[H+ pg(f-h) (Lh), (1)
de unde solutia :
h= (1/2) [€+L+H/(pg)] # (1/2) {[2+ L+H Mpg)l2-4eL}". (2)
Sa facem cateva evaluari :
+L +H/( pg) =0,27 + 1 +10,33 =11,6m,
[€+L+H/(pg)?= 134,6 m2 > 4€L= 1,08 m2. (3)
in acest caz radicalul se poate aproxima conform formulei
(v. anexa cu formule de aproximatie):
favb ~Va (12) Jas, dacd |b|«a>0. (4)
2a ava
in cazul nostru :
{(€+L+H/(pg)2-4eL}? =
wO+L+H/(pg)-2eL:[€+L+H/(pg)). (5)
Atunci (2) devine
he (1/2) [+L +Hi( pg)|+
+(1/2){£+L+H/(pg)-20L:[€+L+H/( pg) }=
=l+L+H/(pg)-0L:[€+L+H/(pg)] = 11,6m-0,023m,
respectiv €L:[€+L+H/( pg) =0,023 m=23 mm. (6)
Prima solutie evident nu convine find h > L.
1.2.17. Intr-un vas cu mercur se cufunda un tub deschis la
ambele capete, lasand afarad o lungime £ = 60cm. Tubul se
astupd cu degetul si se cufunda cu inca h = 70 mm. a) Ce
Jungime va avea coloana de aer, presiunea atmosfericd fiind
normala ? b) Cu cate grade trebuie racit acum tubul pentru ca
nivelul mercurului sé se egaleze, temperatura initiala fiind T =
300 K ?
22Fig.1.2.17
Rezolvare. a) in momentul astuparii am izolat o masa de aer
la presiunea atmosferica gi de volum ¢ S, care sufera o transfor-
mare izoterma. In starea finala presiunea aerului din tub trebuie sa
echilibreze presiunea hidrostatica a stratului de mercur pg(h +¢ '-€)
plus presiunea atmosferica H. Legea Boyle-Mariotte da (sectiunea
Sa tubului se simplifica) :
Hl=[H+pg(h+l'-ee', (1)
€"= (1/2) [€-h-=H/(pg)]+
+ (1/2) {[€-h=H/( pg)? + 4He/(pg)}"*=57cm — (2)
(cealalta solutie este negativa).
b) In starea final presiunea revine la presiunea atmosferica H
(nu avem denivelari), deci putem considera direct transformarea
izobara din starea initiald in cea finala :
(T -AT): T=(€2 A): 2, AT=Th/=35K. (3)
1.2.18. Un tub cilindric inchis la capatul superior este cu-
fundat intr-un vas cu mercur, astfel incat nivelul mercurului in
tub siin vas este acelasi, iar aerul ocupa o portiune de lungi-
me ¢=73 cm. Presiunea atmosferica este H = 100 kPa. Tubul
este tras in sus cu d = 40 mm. a) La ce indltime urca mercurul
in tub ? b) Cu cate grade trebuie incalzit tubul pentru ca nive-
Jul mercurului sé coboare la loc ? Temperatura initiala T=300K.
Rezolvare. a) Presiunea atmosferica este echilibrata de presi-
unea hidrostatica p gh a coloanei de mercur plus presiunea aerului
din tub. In cazul problemei masa de aer inchisa in tub are initial presiu-
nea egala cu cea atmosferica (nu avem denivelari), sufera o trans-
formare izotermé (la temperatura mediului ambiant) gi are in starea
finala presiunea H = p gh (sectiunea S a tubului se simplifica) :
23H¢=(H-pgh)(é+d- h), (1)
h= (1/2) [€+ d+ H/( pg)
+ (1/2) { [0+ d+H/( pg)? -4Hd/( pg}? =2,0cm (2)
Fig.1.2.18
Jinand seama ca d=2cm<« H/(pg)= 75cm, sa facem
urmatoarele transformari :
[f+ d +H/(pQ))? - 4Hd/ (pg) = [¢ + H/ (09g)? = d [2 H/(pg) =
(= 2+ d= (73 + 75)2- 2 (2-75-2-73-2)= 1482-22 cm2. (3)
In acest caz putem aproxima radicalul cu formula cunoscuta :
va+b Var?) Var, daca |b|«a>0. (4)
2a 2Va
In cazul nostru: {[€+H/(pQ)l2-d [2 H/(pq) = 2¢- a) }"?~
= L+H/(pg)-d[H/(pg)-¢ = d2]:[€+H/(pQ))
si solutia (2) devine :
h xd[H/(pg) - d4] :[H/(pg) + =
xd [H/(pQ)]:[H/(pg) + @] = 2,03 cm. (5)
b) Fata de starea initiala avem o transformare izobara, deci
(T+ AT): T=(C+d):2, AT=Td/l=164K. (6)
1.2.19. Un tub cilindric subtire de lungime ¢=1,00 m des-
chis la ambele capete, este cufundat pe jumatate intr-un vas cu
mercur la presiunea atmosferica H = 100 kPa . Tubul se in-
chide fa capatul superior $i se scoate vertical din lichid. a) Ca-
re este lungimea coloanei de mercur ramase in tub ? b) Se ras-
toarna tubul cu 180°. Cu cat coboarad coloana de mercur? c) Se
toarna apa pana la refuz. Cu cat coboard coloana de mercur ?H
yf H-pgh 4 § edt
H Ve H,0 qte
4 }s Po?
4. Hg Re
repgn H+pgh
~s gh +.
==] bh +ga(q+@)
H
a) i, ¢) d)
Fig.1.2.19
Rezolvare. Dupa inchiderea capatului superior avem o masa
de aer care sufera un sir de transformari izoterme (la temperatura
mediului ambiant).
a) H£/2=(H~-pgh)(€-h), (1)
h= (1/2) [0+ H/ wah = (1/2) {02+ H?/(p gh? }'?=250m, (2)
unde H/(pgh) =75cm.
b) Scriem transformarea izotermé direct din starea a in starea c :
H0/2=(H+pgh)(£-h-q) >
g=0-h=[H/(o gh) -(¢/2):[H/(pgf) +h] =37,50m — (3)
sau pentru transformarea b -c: ,
(H= pgh) (€-h) =(H+pgh) (¢-h-q) >
q=2h (€-h):[h +H/( pgh)] = 37,5 cm. (4)
c) Transformarea izoterma c - d se scrie:
(H+ pgh) (€-h=q)=[H+ pgh+ p,g(q + 6) (£-h-q- 2). (5)
Deoarece este de banuit ca < este foarte mic fata de q , putem
neglija termenii patratici in ¢ (de fapt in ¢/q), fapt ce trebuie sa se
confirme prin rezultatul obtinut (pentru a fi “autoconsistenf’). Atunci
(5) se simplifica si obtinem :
= q(l+h=q):[H/ (29) +h pipgtq-(C-h-qi=1,00m (6)
(se justifica ipoteza ¢ « q) .
1.2.20. intr-un tub subfire vertical de lungime ¢ = 0,50 m
se afld sus o coloand de mercur de lungime h= 15cm care
ajunge pana Ja marginea superioara deschisa a tubului. Ras-
turnand usor tubul cu deschiderea in jos, o parte din mercur
25se scurge. Presiunea atmosferica este H = 100 kPa. a) Care va
fi lungimea coloanei de mercur ramase ? La ce lungime a
tubului mercurul s-ar scurge complet ? b) Tubul este intors in
Pozitia initiala. Cu cat coboara coloana de mercur ? c) Se
toarna apa pana la refuz. Cu cat coboara coloana de mercur ?
Cu cate grade trebuie incalzit tubul pentru ca toatd apa sd
curga afara ? Temperatura initiala t= 7,0°C .
Fig.1.2.20
Rezolvare. Aerul inchis in tub sufera 0 succesiune de trans-
formari izoterme (la temperatura mediului ambiant), afara de ultima
incalzire, care reprezinta o transformare izobard fata de situatia c .
a) Transformarea izoterma a -b:
(H + pgh)(é - h) = (H= pgh')(é =F’), (1)
h'= (1/2)[ + H/( pg)] -
~ (1/2){ [0+ H/( pg)l2-4h[h- €+H/(pg)}}'7= 50cm. (2)
Conditia h'—> 0 implica
€=h+H/(pg)=90cm. (3)
b) Transformarea izoterma b - c:
(H = pgh')(é = h') = (H+ pgh'\(é-h'= €"), (4)
€'=2h'(0=h'): [h' + H/( pg)] = 5,6 cm (5)
(unde H/( pg) = 75 cm).
c) Transformarea izoterma c - d:
(H+ pgh')(E=h'= €")=
=[H + pgh' + pag(é" + w)(é -h'= £* = w). (6)
Deoarece este de asteptat ca w « £', neglijam in (6) termenii
patratici in w si atunci obtinem :
26wee! (C- hh-€'):[H/( pag) +h p/pat £'-(2- ht =
a €* (0-h-0'):[H/( pag) +h’ p/patl']=2,0cm, (7)
unde H/( pg) = 10,2 cm , de aceea am neglijat termenul din
paranteze de la numitor. Se verifica aproximativ w« ¢'.
De la c la e este o transformare izobara :
(T-AT): T=(€-h): (C+h'=0'),
AT=T2L': (f= h'=£')=40K. (8)
1.2.21. O eprubeta de masa m=50g gsivolum V = 150
cm? este cufundata cu gura in jos in apa pana la adancimea
h= 10 cm. Ce forfa trebuie aplicata pentru a mentine eprubeta
la aceasta adancime ? Presiunea atmosferica H = 100 kPa.
Cat la sutd din volumul eprubetei se umple cu apa ?
Rezolvare. Sa evaluam masa aerului din eprubeta .
Densitatea aerului in conditii obignuite py, = 1,29 kg/m , deci
Maer = Paer V¥ 0,29 ¢( ~0,2m), ¢ (6) =
atunci radicalul se poate aproxima conform formulei cunoscute :
Garb War) iorste, dacd|b| «0. (7)
Tn cazul nostru :
{{H/ (pg) + hl? 4H £/ (pg)}"?
= H/(pg) + h + 2¢ [H/(pq)] : [H/(pg) + Al, (8)
atunci (5) devine
27F = VH: [H/(pg) + h] = mg = pgV = mg = 1,0N. (9)
din aceasta expresie se vede cé ¢'~ ¢. In adevar, aplicand apro-
ximatia (8) in (4) avem
£'x lH: (H+ pgh)~é(1-pgh/H),
(0-2): £=h:[H/(pg)]<1%. \ (10)
Fig.1.2.21 ig.1.2.
1.2.22. O caldare este cufundata in apa vertical cu gurain
jos. Evaluati la ce adancime ea se va scufunda singura.
Rezolvare. Aerul inchis in caldare sufera o transformare izo-
terma (la temperatura apei):
H£= (H+ pgh)|e'. (1)
Pe de alta parte, conditia de plutire este
mg = pVde2.9 = pS "9. (2)
Din (1) si (2) rezulta prin eliminarea lui @ ':
= [H/(pg)l [pS &-m]: m=[H/(pg)] [pV- m]:m. (3)
Pentru evaluare luam: H ~ 100 kPa, atunci H/( pg) = 10m;
V=10L, m=1kg. Rezulté h~ 90m.
1.2.23. Un pahar cilindric de masé m= 100g $i secfiune S
= 30cm? este cufundat cu gura in jos in apa. Punand pe fundul
paharului un corp de masa M = 200 g, fundul paharu-lui
coboara pana Ia nivelul apei din vas si paharul pluteste.
Presiunea atmosfericé H = 100 kPa. Cat la sutd din volumul
paharului se umple cu apa ? Care este inaltimea paharului ?
Rezolvare. Aerul din pahar sufera o transformare izoterma.
Initial aerul era la presiunea atmosferica, iar final va avea presiu-
nea atmosferica plus presiunea exercitata de pahar si de corpul M,
28prin greutatea lor: H+ (m+M)g/S. Daca fractiunea din volumul
paharului care se umple cu apa este f, atunci f= (V-V'): V.
fl
Fig.1.2.23
Legea Boyle-Mariotte se scrie astfel :
HV=[H+(m+M)g/S]-(1-fV, (1)
de unde rezulta
f= (m+ Mg: [((m+ M)g+HS]=1,0%, (2)
adica intra foarte putina apa in interior.
Pe de alta parte, conditia de plutire este
(m+ M)g = pVger.9 = p(1-AVg,
de unde
V=Sl=(m+M):[(1-fpS(m+M):(pS)=10cm. = (4)
1.2.24. In sistemul din figura S,=20cm?, £,= 15cm, Sp,
= 9,0 cm2, ¢, = 30cm, presiunea atmosfericd H = 100 kPa. a)
Cu cat va cobori nivelul mercurului din tub, daca introducem
pistonul pan Ia refuz in cilindru ? b) Care trebuie sa fie aria S,
minimé pentru ca aerul sa inceapa sa iasa din tub 7
Fig. 1.2.24
Rezolvare. a) Aerul inchis sub piston sufera o transformare
izoterma. \nitial are presiune atmosferica (nu avem denivelari), iar
29final presiunea sa trebuie sa echilibreze presiunea paturii pgh plus
presiunea atmosferica: HS, 6, = (H+ pgx)Sox . (1)
x=[1/(2 pg] {-H+[H2 + 4H pgl,S, / Sp]? } = 25 cm. (2)
b) Punem conditia evidentaé x — ¢,, atunci
HS,0, =(H+ pgls)Solo, (3)
Sy = So(lo/ 0H + pgla):H= 252m. (4)
1.2.25. Un tub in forma de U contine in ramura inchisa o
coloana de aer de lungime ¢ = 18 cm la presiunea atmosferica
H = 100 kPa. Cat devine coloana de aer daca turnam mercur
pana la refuz in ramura deschisa ? Ce masa de mercur s-a
turnat daca sectiunea tubului S = 1,00 em? ?
T : H+pgx
x
4
1
v
Fig.1.2.25
a) b)
Rezolvare. Aerul inchis in ramura inchisa sufera o trans-
formare izotermé :
H0S=(H+ pgx)xS, (1)
x=[1/(2 pg)] {- H+ [H2 + 4H pg ¢]"7} = 15 0m. (2)
Masa de mercur tunata :
m= pS(é+f-x)= 286g. (3)
1.2.26. in dispozitivul din figura h = 10 cm. Desthizand
robinetul, o parte din mercur curge si in ramura inchisa nivelul
mercurului coboara cu h'= 9,0 cm. Cu cat coboara nivelul
mercurului in ramura deschisa ? Presiunea atmosferica este
normala.
Rezolvare. Aerul inchis in ramura inchisa sufera o trans-
formare izotermé (sectiunea S a tubului se simplifica) :
30