[7 05.507] PROF. DR. TUDOR SBENGHE KINESIOLOGIE. Stiinta misearii a Vz \ tn, CN EDITURA MEDICALA BUCURESTI, 2002Coperta: ADRIAN CONSTANTINESCU aToate drepturile editoriale apartin tn exclusivitate Editurii Medicale. : Publicajia este marc insegistrat a Editurii Medicale, find protejatd integral de legislatia intern si international. Orice va- lorificare a confinutului in afera limitelor acestor legi si a permi- siunil editorilor este interiss si pasibilé de pedeapsd. Acsst Iuera te valabil pentru orice reproducere — integral sau_parjal’, indiferent de mijloace (multiplicari, traduceri, microfilmari, tran- serieri pe dischete etc.)." ISBN: 973-39-0377-9 Redactor de carte: LILIANA PETRESCU Secretar redactie: MARIA-ELENA NEAMT Tehnoredaciare computerizati: FLORINA ALEXE Corectori: BERNADETA TRYBALSKE CORINA GHINOIU Bun de tipar: 08.07.2002. Formanl: 16/70 x 100, Hartie: seris IA 70 x190 / 60 g/m? oli tipar: 39, Sumar CUVANT INAINTE CAPITOLUL 1 scURT IsToRIC CAPITOLUL 2 ~ INTRODUCERE IN KINESIOLOGIE CAPITOLUL 3 ~ STRUCTURA $1 ORGANIZAREA ,SISTEMULU) ARTICULAR SINGULAR" ... pa CAPITOLUL 4 - FUNCTIONAL TATE wssreenur ARTICULAR SINGULAR* CAPITOLUL 5 - AMPLITUDINEA DE MISCARE (AM) CAPITOLUL 6 ~ SISTEMUL EFECTOR MOTOR . CAPITOLUL 7 - KINEMATICA $1 KINETICK CAPITOLUL 8 - ELEMENTE DE BIOMECANICA ..... DULARE) CAPITOLUL 10 - ConrROLUL MOTOR CAPITOLUL 11 - EVALUARE CAPITOLUL 9 - STRUCTURILE SUPRASEGMENTARE (SUPRaME. CAPITOLUL 12 - TERAPIA OCUPATIONALA CAPITOLUL 13 - EXERCITIUL AEROBIC $1 ANTRENAMENTUL LA EFORT ce aie - CAPITOLUL 14 ~ ADaPraR) ACUTE sr LUI MOTOR BIBLIOGRAFIE (SELECTIVA) CRONICE ALE SISTEM! 331 344 396 470 513 573 613CUVANT INAINTE Fle 3 ani apie in Edt Medical mono graf "Besele teoreice st practice ale tineroerapio!" e care o serisesem pentru medicii dn spevialitotes de Medicin® Fic yi Recuperare i din. Medicina Spor. ‘vd. Am sorts ns ew gandul la fsetotempeyf, aced specialist’ care minuiese excreta terapeitic, adiod miflcud principal al asistenfel de reesperare medical, dar i a asstente! prfilactice sh chiar terapencice. Ortentarea monografiel se conerstisa pe expune- rea in primul rind a baselor sdingfce ale kineore. rapici cw incuriint aplicaive in aepoctele de Baek ale practi) Hee. Cartea, se pare, a ae © largt audliené pentru 8 sa epizat ina-un timp record, nd solictaid mat nyt facutilor de Kineterapie din jar ‘hn acest 3 ant de la aparitia si apoi eputzarea monografiel am fost aproape permanent solicitar de nolle promot de student inmaf in fculifle de kine apie, dar si de absoiventit acesior facultii de a reedlta manograpa, Accasti carte este asyfl wmarea acestor soli cittri. Nu este insd propriwzis 0 reedtare, moriv pene fu care poartt si un alt tity, Sorish este adevera, pe siricira de bazt @ monografei de acum 3 ani textul a suferit mute prefacer, avind gi citeva capi. ‘ole complet not. Introdscerea acest capitol, cum ar Ai "Blonente de biomecaricd" 5i "Terapia ocupesionala” mia fost soliciate expres, ele facdnd parte din pro: grema enalticd a faculifilor. Acelagi argument rd obliga si schin’ complet capitol asiora "Eval?" Poniru aceste probleme, care sunt materi de studi, soenpi ra au la indemind 9 bibliografe de bez micas informatv Am extins, de asemenea, capitolul *Exercifiul sorobie $i anarenamentul la efor", tncercind sé rea.Jizez prin el o bazd a antrenamentului medical (fis element de send al-Bretoterpisi De asemenea (de data aceasta mai mult poate penru medics) am adus cit mai la 21 0 sere de no- ian singfice de bec ale actvtii fice Exist si ut now capitol inset "atroducere tn Inesiologie” in care se disoud corjinutd, componene tele si clasfedrile acestet sine, dar 31 lcul kineto- tepeutului tn contestul aisesjei madicale. Se co- Iantoacd $1 aspectele de terninaloge. De fap, acest capil sa dort a fo pledoarie pou acetd dosebit dde Inpertantl specieltate sl o fncenure de a Uimuri pe cel care se cred avizaji ih a hotGrt presntul gh vitoral Kietorerapie Nie por incheia acest, Cuvdnt fate” ford a din now Editrii Medicale cu. care cclabores ndijii excepfionale de peste 20 de ani. age Autorul Capitotul 1 SCURT ISTORIC Ub ise 2 tinea 5 tpi erin mire sae rot dccSt pentru a sublinia doud aspecte deosebit de importante Pe de o parte, vechimea inpresionantt @ acestsi trap, vechino care se pierde {in tecutul indepitat al omului clei chiar dact informapile serise asupra terapiei prin miseare nu au ,decit* aproape S000 de ani, este neludoiclnle ch fia umandt sesizase cu mult timp inate beneficile pe care i te sduceau exsrijille de miscare penis refacerea stiri de sinitae Sub lun amumit aspect, se poate considera e& 0. terapie prin mieare, realieats conient, Sa n8seut odati cit Homo sapiens, Perenitata Lincioterapici dea lungul mitenillor este prin ea iusigi pledoasia cea mai coavingioare penta valoarea reali acestei terapi, at de particularé prin priacipi, tchnicl si metode de reslizare. Pe de al parte, acest istoric mai are rolul de a subfinia evotuia con- ceptor si modaltiilor de aplicare 2 acestei tapi. Aveste concep nectodologi, legate la Thogput de Insesi concepile spisual-Slozofice $1 de ualutile pe care le-au generat acestea, san trausformat si modelat teptat, Jnfeizindu-se sub-influenfe tot mai putetick a achiziiei unor noi cunostinje asupra structurii corpulul omenese i a finetillor lui, pe de 0 parte, ca: $i supra cauzelor $i efectelor boilor asupea organismulu, pe de alth parte, Desigar i de ia practvile unor sisteme de exerci terapeutice care ne produc vimiro si anuzament, pani la excritile de facilitae neuromus. culard proprioceptivs sau de biofeed-back aplicate azi, exist o foarte mare Aistangh ~ si de timp, si de conceptie. mele refers Ie un sistem de posturi si migelri ou scop terapeutic se gistse tp scree chinezesti-de- scum-4700-de-ani, Este vorbe de_sie Cung Fu de calmaze a durcilor si s elior simptome din entorse, de- Tail de Coban ule bal cures ee Jn. Vale" ingiane.de-acum aproape 3000 de aai se vorbeste pe lang le Grapeutice recomandate im reaniatsmal cronie si alte bol Ox toate acestea, Greciedantice i revine merit gi cinstoa de a fi con- slderal lagi eerily Heal gimmnslitlproflactioe i teapeiioe scotaus, profesmt fui Hipocrat, est primal medic gree care se pre- ‘cup st serie despre valoarea exerciului fizie, meted texspeutick pe care8 Kinesiologie~ stonga misearil si-a splicato Il fnsusi, vindecdndw-se de o boals incurabill. Blevlor lui eu tm fizic mai debi le recomandt sportal ~ bosul gi Tuptele corp la comp, iat pacienfilor febrili, mersul Bird oprive pant la 30 kon! fn cartea sa Are gym nastica" imagineae un sistem extrem de complicat de exerci, despre care Plinius cet Batrin spunea cf nu poate 6 infeles fini si ai eunogtinge serioase de goometie Muli contemporani, ca st urmasi af tui Herodicas f cities exagertnile Hipocrat, eel mai de seam dine ei, sratd cd ytimic mu este mat percolos pentru un febril decdt exercial fic si masgjal Hipocrat mw mimai et demvoth idees sh pracica gimnasticli, dar el eite primal care sesizeaxd relate migeare-mugehi, imobilizare — attofie muscu lesa, precum si valoarca execcitiuls) fizic pentru reicerea forte) muscolare Ba, mei. mult, ef vede in kinetrerapie cel mai bun reredia chiar 5} pentru boli mriniale. Hipcerst poste fi astiel consideat primal medic eare « intuit si aplicat aotianea de recuperare functional De altfel, este bine canosont cl fn Grecia antck exist# 0 preocupare eosebth pent cultvarea calititior fice ale ceqpui omenese, parciparea le diverse jocuri sportve ffind considers o activate de prim ordin, Binc- Injeles, esie de neconcepat o astfel de paricipare far8 o bund cunoajtere a valor diverselor exeritit fizice, a tmor prograne de antrenament diversif- cate. In acase exerci si programe reenmonstem henele nm nina ale ant amentulul sportiv de performanfi, ci st ale Kinelologii profilactice, Hipocrat seria, cé cchivos, in cartea se despre articular: ,Organcle au-si conservi Poeapacitatea for forionals decA” grate ulzir gi 8 unwl exereipa adcevt Tofi cei care se vor purtaastel ist vor asigura o bund sBndtste, o decvotare armonioast si 0 lungl tnerete% + Si tomosi cinstea de a fi astzi considerat en fondator al kinesiologiet —] fi revine veut filosof, lui Avstolel (384-322 LH. El dovedests 0 inclegere ulutoare pentra ace] moment in ceca ce priveste asta mujehilor. Aristoel ceeszi un sistem de explicere e migemnié care a sat ls baza Suerinlor me- mordbile ale Tui Galen {130-200 seu 210), Galileo (1564-1642), Newton (1642-1727) si Borelt (1608-1679) ~~ Aristotel priveste migcares umand ea pe o interoyiune intre muschi gi forfele exteme ale mediufui, El sere textual: anivalal care se miget schimbarea de pozife prin presarea contra Supmifoel care este dedesubril Jui", Aceastl idee v2 deveni peste secole legen acied si react Jn aceastt monografc, fh elteva capitole se va discata importanja aces- tui raport inte forjele efectoare ale migcaci gi medivl din jur ‘Ron cea care 2 copiat Grecia In atitea domenii, a°avut 0 inexpicabilf rejnere in faa exerifinui fic, a gortulul. Se credea chiar cB sitmnastica a fost una din cauzele core au dus Iz delinal Grecii, Romani Soroteau co exercitinl fizic este bun doar pentr: sclavi, fiind destinat si-1 practice mumai gladisort tf arene mult refinerea fig de exercitul fie, corpului, im cetrimentul spiituha. Tots Scurt isiorie 9 medichi Romei au ineles valoaree kinetoterapei si au continat si © promo: vez, dar fri exageririle cuoscure in Grevin. Asclepiade (124-40 Lh) ene considers pret gina expen la Roma, pe ce aves in cazul insomoilor ca si in ascitl, Comelius-Celsus serie despre rolul tant pe care Hl joaed exerci! fie gi mera pe jos in seficeren balaur ior cu hemiplegic $i alte avait. Galen, in carten st sDespe.eienf", acon © mare sitie masa terepeutice daaate cu Bj, An de starea pacientalui, ce ates La sprospe 600 de ani dur aparitiaprimei cit, exchusw despre gine earoiile fzioe = ,Gymasticos, a kai Favs, Philoseatue (care nu, ee medic), in care rofl kinetoterapiei este rezumat astfek: yelimiad umorile, ova. Cueaz materile inutile, inmenie pile tari, Ingra, ansforma sau inctlaeste ure pi __Probabil fn secotul al V-lea en, a trlit si Caclius_Aureiianus, care ne Imparigeie peste secole, prin scierile rBmase do la dl, concept astpra Kinetoterapiei ce depiigesc cu mult tot ce se gindise si se scrisesc inaintea Iu, ba chiar gi im peronds de aproape 1000 de ani dip el Lassie, one lant si tradise in ultimele decent, vfviese prin valoarn gf actalieea he El analizantvalooren ideobinetterapci deere lass de peoeane, exerigle din suspendave gi eu contagreuta Jn cartea sa ,Despre bolle cronioe desctie pe lang detnicile exc ir tepeus reese n gent, rato, orga et, tenet frora nu Hisar pen gist nil ao prea mule ett Hi intiyt tact @ siamul exercijior, si valcares, si momennl introduce repay, ociace exec pasve’ 1 ative cies tot el inodee 0 nome nou analoe sia, care ar waduce prin ,acfunen de resablie”, adie de auperoe ioe oe Tecuperare medicati fusese introdus de Hipocrat), 1 seurantsmel Evilii Mody se va ristnge gi asupra preocupailor tegte de exerci fii, dcoaoce stein acordatt feel fi Funusepi corps bi em decevuti de canonnelebisrcestfnsistinp do un mie, cope ve tumai cf nu adver nine now in acest domenit ~ ce sin alels de fot der ignord gi ceca ce farce deje covert Totusi, in aceastl perioad, tumea arab pri vi : fomee ia preceuptle stimitce ici ai Orient, Avicenna si aly Abbas, sin vadt inte qi de cree cil fii, pe cate i prescru nu numa f sep tempt, ei $i proflacic Se sec Arce spunea: ,Dack camenil isi exersoaz’ cospurile prin munci la momente potrivite, ei nu vor mai avea nevoie nici medici, nici de remedii*. eee o Jn Europa secofuhi si XVélea incepe sf se manifeste din now pro couparea pentru eerie fizce, Din acta epoet neu ims soverte eg Fito Vergerio (139-1429), care atestdintresal crescind pote ested eKercifi. De ph, aceste scieri ay stat in baza iniiave! fi Uteene a 1 OSaNIM few