571 Din 2004

<html xmlns:v="urn:schemas-microsoft-com:vml"
xmlns:o="urn:schemas-microsoft-com:office:office"
xmlns:w="urn:schemas-microsoft-com:office:word"
xmlns:m="http://schemas.microsoft.com/office/2004/12/omml"
xmlns="http://www.w3.org/TR/REC-html40"
xmlns:ns0="urn:schemas-microsoft.com:office:office"
xmlns:ns1="urn:schemas-microsoft.com:office:word">
<head>
<meta http-equiv=Content-Type content="text/html; charset=unicode">
<meta name=ProgId content=Word.Document>
<meta name=Generator content="Microsoft Word 15">
<meta name=Originator content="Microsoft Word 15">
<link rel=File-List href="571%20din%202004_files/filelist.xml">

<link rel=themeData href="571%20din%202004_files/themedata.thmx">
<link rel=colorSchemeMapping
href="571%20din%202004_files/colorschememapping.xml">

<style>

</style>

</head>
<body lang=EN-US link=blue vlink=purple style='tab-interval:.5in'>
<div class=WordSection1>
<h1 style='margin-left:-.25pt'><a name=1115789></a><a name="_GoBack"></a>Guvernul

României </h1>
HOTĂRÂRE Nr. 991 din 25 august 2005 
 
pentru aprobarea
Codului de etică şi deontologie al poliţistului


<h1 style='margin-left:-.25pt'>Publicată în: Monitorul Oficial Nr. 813 din 7

septembrie 2005 </h1>

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, 

 Guvernul României adoptă prezenta
hotărâre. Art.
1 - Se aprobă Codul de etică şi deontologie al
poliţistului, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta
hotărâre. 

2 - În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare
a prezentei hotărâri, prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor,
vor fi nominalizate structurile responsabile cu aplicarea şi evaluarea normelor


margin-left:-.25pt;margin-bottom:.0001pt'>Codului de etică şi deontologie al
poliţistului, precum şi atribuţiile specifice în acest domeniu. - Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri,
Hotărârea Guvernului
nr. 438/2004 pentru aprobarea Codului de etică şi deontologie al
poliţistului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 314 din
9 aprilie 2004, se abrogă. 
 

margin-bottom:1.5pt;margin-left:1.05pt;text-align:center;line-height:107%'>PRIM-
MINISTRUCĂLIN
POPESCU-TĂRICEANU </h2>


line-height:107%'>Contrasemnează: 
p. Ministrul administraţiei şi internelor,Anghel Andreescu, secretar
de stat </h2>


text-indent:-2.75pt;line-height:107%'>p. Ministrul integrării europene, Adrian
Ciocănea, secretar de statPreşedintele Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici,József Birtalan Anexă </h1>


line-height:107%'>CODUL de etică şi
deontologie al poliţistului 

<h1 style='margin-left:-.25pt'> Cap.
I </h1>

style='mso-bidi-font-weight:normal'>Domeniul de aplicare şi principii
generale - Responsabilitate
şi demnitate 

Respectarea principiilor şi a regulilor din prezentul cod reprezintă o
datorie de onoare a poliţistului. 
<h2 style='margin-left:-.25pt'> Art. 2 - Domeniul de aplicare </h2>
<!
[if !supportLists]>(1) &nb
sp;
<![endif]>Prezentul cod stabileşte regulile de conduită a
poliţistului în exercitarea atribuţiilor profesionale care decurg din
legislaţia aplicabilă personalului Ministerului Administraţiei şi Internelor.
Orice persoană poate pretinde poliţistului respectarea acestor reguli de
conduită în raporturile sale cu acesta. 

Roman"'> &nb
sp;
<![endif]>Scopul prezentului cod îl constituie asigurarea
conduitei etice a poliţistului prin formarea şi promovarea unei culturi
profesionale adecvate, formarea şi educarea personalului în spiritul acesteia,
prevenirea abaterilor comportamentale, îmbunătăţirea calităţii serviciilor,
protecţia persoanelor şi a poliţiştilor şi realizarea, pe această cale, a
echilibrului între drepturile cetăţenilor, interesele autorităţilor publice,
drepturile şi obligaţiile personalului instituţiei.


Roman"'> &nb
sp;
<![endif]>Prevederile prezentului cod sunt elaborate în
considerarea principiilor enunţate în Recomandarea REC (2001)10 privind Codul
european de etică al poliţiei. Art. 3 - Funcţiile principale ale poliţiei<![if
!supportLists]> &nb
sp;
<![endif]>În societatea românească, guvernată de
principiile statului de drept, principalele atribuţii ale poliţiei sunt:
apărarea drepturilor şi libertăţilor persoanei, a proprietăţii private şi
publice, prevenirea, descoperirea şi combaterea actelor şi faptelor
infracţionale, asigurarea ordinii şi siguranţei publice. Prin îndeplinirea
acestora se promovează încrederea reciprocă, respectul şi dezvoltarea
democratică a societăţii. 

Roman"'> &nb
sp;
<![endif]>Activitatea poliţiei constituie serviciu public
specializat care se realizează în interesul persoanei şi comunităţii, precum şi
în sprijinul instituţiilor statului, în conformitate cu legislaţia internă şi
internaţională aplicabilă în domeniu. 

font-weight:normal'> - Despre poliţie şi cooperarea cu alte instituţii
ale statului </h2>

margin-left:16.9pt;text-indent:-16.9pt;line-height:111%;mso-list:l11 level1
lfo3'><![if !supportLists]>(1)
<![endif]>Poliţia
îşi îndeplineşte misiunile sub autoritatea şi răspunderea instituţiilor
abilitate de lege. 

<![endif]>Poliţia
cooperează cu Ministerul Public în limitele competenţelor ce îi revin în
conformitate cu procedurile prevăzute de lege.


<![endif]>În
îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin poliţia trebuie să respecte independenţa
şi imparţialitatea judecătorilor. 

cadrul poliţiei se asigură dezvoltarea unui mediu organizaţional bazat pe
conştiinţă, integritate profesională, nediscriminare, comunicare, transparenţă,
prevenirea şi combaterea corupţiei la toate nivelurile ierarhice.


font-weight:normal'> - Controlul poliţiei Actele întocmite de poliţie pot face
obiectul unui control extern exercitat de către puterea judecătorească,
potrivit prevederilor legale în vigoare. Art. 6 - Principii generale 

Principiile care guvernează conduita profesională a poliţistului sunt
următoarele: 
style='mso-list:Ignore'>a)
<![endif]>legalitatea - în exercitarea
atribuţiilor sale poliţistul este obligat să respecte legea, precum şi
drepturile şi libertăţile constituţionale ale persoanelor;b)
style='mso-bidi-font-style:normal'>egalitatea, imparţialitatea şi
nediscriminarea - în îndeplinirea atribuţiilor profesionale poliţistul
aplică tratamente egale tuturor persoanelor, luând aceleaşi măsuri pentru
situaţii similare de încălcare a normelor protejate de lege, fără a fi
influenţat de considerente etnice, de naţionalitate, rasă, religie, opinie
politică sau de orice altă opinie, vârstă, sex, orientare sexuală, avere,
origine naţională, socială sau decurgând din orice altă situaţie;c)
style='mso-bidi-font-style:normal'>transparenţa - constă în deschiderea pe
care poliţistul trebuie să o manifeste faţă de societate în limitele stabilite
de reglementările poliţieneşti; 

style='mso-list:Ignore'>d)
style='mso-bidi-font-style:normal'>capacitatea şi datoria de exprimare -
reprezintă posibilitatea poliţistului de a analiza situaţiile profesionale pe
care le întâlneşte şi de a-şi exprima punctul de vedere, potrivit pregătirii şi
experienţei sale, pentru a îmbunătăţi calitatea şi eficacitatea serviciului
poliţienesc cu privire la acestea; 

style='mso-list:Ignore'>e)
style='mso-bidi-font-style:normal'>disponibilitatea - presupune intervenţia
poliţistului în orice situaţie în care ia cunoştinţă despre atingerea adusă
vreuneia dintre valorile apărate de lege, indiferent de momentul constatării
acesteia, capacitatea de a asculta şi de a rezolva problemele celor aflaţi în
dificultate ori de a îndruma către alte autorităţi cazurile care se situează în
afara competenţei ori atribuţiilor sale; 

style='mso-list:Ignore'>f)
style='mso-bidi-font-style:normal'>prioritatea interesului public - se
manifestă prin aceea că pentru îndeplinirea atribuţiilor funcţionale poliţistul
acordă prioritate realizării serviciului în folosul comunităţii;g)
style='mso-bidi-font-style:normal'>profesionalismul - presupune aplicarea
corectă şi responsabilă a cunoştinţelor teoretice şi a deprinderilor practice
pentru exercitarea atribuţiilor de serviciu; 

style='mso-list:Ignore'>h)
style='mso-bidi-font-style:normal'>confidenţialitatea - determină obligaţia
poliţistului de a garanta securitatea datelor şi informaţiilor obţinute în
exercitarea autorităţii conferite de lege; 

style='mso-list:Ignore'>i)
style='mso-bidi-font-style:normal'>respectul - se manifestă prin
consideraţia pe care poliţistul o acordă persoanelor, colegilor, superiorilor,
subordonaţilor, drepturilor şi libertăţilor acestora, instituţiilor, legilor,
valorilor sociale, normelor etice şi deontologice;


style='mso-list:Ignore'>j)
style='mso-bidi-font-style:normal'>integritatea morală - presupune
adoptarea unui comportament conform normelor etice acceptate şi practicate în
societate; 

style='mso-list:Ignore'>k)
style='mso-bidi-font-style:normal'>independenţa operaţională - constă în
îndeplinirea atribuţiilor şi misiunilor potrivit competenţelor stabilite pentru
nivelul ierarhic pe care îl ocupă în cadrul poliţiei, fără imixtiunea ilegală a
altor poliţişti, persoane sau autorităţi; 

style='mso-list:Ignore'>l)
style='mso-bidi-font-style:normal'>loialitatea - se exprimă prin
ataşamentul faţă de instituţie şi valorile promovate de aceasta, adeziunea 

margin-left:-.25pt;margin-bottom:.0001pt'>conştientă manifestată de către
poliţist, din proprie iniţiativă, faţă de obiectivele instituţiei, respectul
faţă de ierarhia instituţiei, onestitate în relaţiile interpersonale, respectul
faţă de adevăr şi dreptate, conştiinciozitate în îndeplinirea atribuţiilor,
respectarea angajamentelor asumate, asigurarea confidenţialităţii informaţiilor
obţinute în procesul muncii. 

font-weight:normal'> - Exercitarea atribuţiilor (1) Acţiunile poliţiştilor trebuie să fie
conforme cu dreptul intern, convenţiile şi acordurile internaţionale la care
România este parte. (2) În activitatea de aplicare a legii,
poliţistul trebuie să respecte principiul prezumţiei de nevinovăţie, asigurând
fiecărei persoane care face obiectul cercetării exercitarea deplină şi efectivă
a drepturilor sale, în condiţiile prevăzute de lege.


Roman"'> &nb
sp;
<![endif]>Poliţistul trebuie să îndeplinească atribuţiile
şi misiunile ce îi revin într-o manieră echitabilă şi obiectivă, cu respectarea
şi protejarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei consacrate
prin Constituţie
şi prin alte legi, în conformitate cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului,
Convenţia europeană a drepturilor omului, Codul european de etică al poliţiei
şi cu dispoziţiile tratatelor la care România este parte. &nb
sp;
<![endif]>Pe timpul îndeplinirii atribuţiilor profesionale
poliţistul acţionează în parteneriat cu populaţia şi trebuie să acorde
persoanelor protecţie, asistenţa de specialitate pe care aceştia sunt
îndreptăţiţi să o primească şi servicii, conform misiunilor şi atribuţiilor
poliţiei. 

font-weight:normal'> - Protecţia poliţistului în exercitarea
atribuţiilor </h2>

.55pt;margin-left:.5pt;text-indent:-.5pt;line-height:111%;mso-list:l1 level1
Roman"'> &nb
sp;
<![endif]>În îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin
poliţistul beneficiază, conform legii, de protecţia instituţiei care îi
furnizează sprijin adecvat. 

.55pt;margin-left:.5pt;text-indent:-.5pt;line-height:111%;mso-list:l1 level1
Roman"'> &nb
sp;
<![endif]>În exercitarea atribuţiilor sale personalul
poliţiei este sprijinit de autorităţile publice în conformitate cu normele
legale în vigoare. Utilizarea forţei<![if !supportLists]><![endif]>Poliţistul
execută acţiuni în forţă ca măsură excepţională, în strictă conformitate cu
prevederile legale şi numai în situaţii de absolută necesitate, pentru
îndeplinirea unui obiectiv legitim. 

<![endif]>Acţiunile
în forţă desfăşurate de poliţie trebuie subordonate principiilor necesităţii,
gradualităţii şi proporţionalităţii. 
<![endif]>Mijloacele
din dotare ce pot fi utilizate în timpul acţiunilor în forţă, inclusiv armele
de foc, vor fi folosite numai în caz de necesitate absolută, cu respectarea
strictă a prevederilor legale. 

<![endif]>În
momentul realizării obiectivului legitim încetează şi exercitarea acţiunii în
forţă. 

<![endif]>În
executarea acţiunilor în forţă poliţistul va avea în permanenţă în vedere
respectarea demnităţii umane. (6) Când este confruntat cu violenţa fizică
ori cu ameninţări reale de folosire a forţei fizice împotriva sa ori împotriva
altor persoane, poliţistul are obligaţia de a interveni cu fermitate, în limitele
legale, pentru restabilirea ordinii. 

font-weight:normal'> - Deontologia măsurilor poliţieneşti </h2>

Roman"'> &nb
sp;
<![endif]>Măsurile care pot fi luate de poliţie în
condiţiile legii şi care presupun privarea de libertate a unei persoane se
realizează numai în cazurile în care sunt cel puţin indicii cu privire la
existenţa sau iminenţa producerii unei infracţiuni, cu respectarea procedurii
prevăzute de lege, şi nu trebuie să depăşească perioada de timp strict necesară
îndeplinirii scopului acestora. 

Roman"'> &nb
sp;
<![endif]>Persoanele care fac obiectul unor măsuri luate
în condiţiile alin. (1) trebuie să fie informate cu privire la motivele
privării de libertate, la procedura aplicabilă situaţiei respective şi să li se
asigure posibilitatea exercitării drepturilor corespunzătoare calităţii pe care
o au în funcţie de situaţia creată. 

Roman"'> &nb
sp;
<![endif]>Pe timpul aplicării măsurilor luate în
condiţiile alin. (1), poliţiştii evaluează şi întreprind măsurile necesare
pentru siguranţa persoanei, monitorizarea stării de sănătate, realizarea
condiţiilor de igienă şi de alimentaţie corespunzătoare. 

Roman"'> &nb
sp;
<![endif]>În contactele realizate cu persoanele asupra
cărora s-au dispus măsuri privative de libertate, precum şi pe timpul
desfăşurării cercetărilor poliţistul trebuie să respecte cu stricteţe normele
procedurale prevăzute de lege. 

font-weight:normal'> - Relaţia poliţistului cu diferite categorii de
persoane </h2>

<![endif]>Poliţistul
trebuie să acorde sprijin, conform competenţelor legale, victimelor
infracţiunilor atunci când intră în contact cu acestea pe timpul şi în afara
îndeplinirii atribuţiilor de serviciu. În acest sens, victima este îndrumată
către serviciile specializate ale poliţiei sau ale altor instituţii cu
responsabilităţi în domeniu şi este informată, după caz, cu privire la
modalităţile de soluţionare a situaţiei sale. 

<![endif]>Relaţia
poliţistului cu martorii trebuie să se desfăşoare în limitele competenţelor şi
prevederilor legale, cu respectarea drepturilor şi libertăţilor constituţionale
ale acestora şi ale membrilor lor de familie, cu precădere a celor care vizează
viaţa, integritatea corporală sau libertatea. 
<![endif]>Pe
timpul acţiunilor poliţistul trebuie să acorde atenţie deosebită nevoilor
specifice ale unor categorii 

margin-left:-.25pt;margin-bottom:.0001pt'>speciale sau vulnerabile de
populaţie, cum ar fi: copiii, femeile, bătrânii, persoanele cu handicap. </h1>
<h2 style='margin-left:-.25pt'> Normele de conduită profesională a
poliţistului </h2>

 - Conduita
generală Poliţistul răspunde la orice solicitare
privind exercitarea profesiei, evită comportamentul care ar putea afecta
încrederea populaţiei, este disciplinat şi apără prestigiul instituţiei şi
profesiei, exercitând toate prerogativele şi îndatoririle specifice funcţiei
publice pe care o deţine. 

font-weight:normal'> - Comportamentul poliţistului &nb
sp;
<![endif]>Poliţistul trebuie să se comporte civilizat şi
să dea dovadă de amabilitate şi solicitudine, adoptând o atitudine politicoasă
şi fermă. 
 &nb
sp;
<![endif]>Poliţistul trebuie să dovedească stăpânire de
sine, capacitate de comunicare, abilităţi de gestionare a situaţiilor
conflictuale, dezvoltându-şi prin sistemul de formare continuă puterea de
înţelegere a problemelor sociale, culturale şi educaţionale specifice
colectivităţii în care îşi exercită profesia, precum şi, după caz, capacităţile
manageriale. Declinarea calităţii 

Roman"'> &nb
sp;
<![endif]>Poliţistul în uniformă trebuie să poarte
însemnele distinctive şi echipamentul prevăzute de lege, pentru a fi protejat
şi recunoscut cu uşurinţă pe timpul misiunilor.


Roman"'> &nb
sp;
<![endif]>Poliţistul are obligaţia de a-şi face cunoscută
identitatea în legătură cu îndatoririle profesionale ce îi revin, contribuind
astfel la realizarea interesului public, asigurarea protecţiei proprii şi
crearea premiselor necesare angajării răspunderii personale pentru acţiunile
sau inacţiunile sale. Raporturi în exercitarea profesieiPoliţistul trebuie să promoveze şi să dezvolte fără discriminare bunele
raporturi între instituţia pe care o reprezintă şi comunitate, asigură
cooperarea efectivă cu reprezentanţii autorităţilor publice centrale şi locale,
ai organizaţiilor neguvernamentale şi ai populaţiei, ai grupurilor minoritare,
inclusiv ai celor etnice. Parteneriatul cu comunitatea În
temeiul relaţiilor de parteneriat dezvoltate în cadrul comunităţii, poliţistul
furnizează membrilor acesteia informaţii privitoare la legislaţia în vigoare şi
la activitatea sa profesională, în limita competenţelor ce îi revin şi fără a
dezvălui date şi informaţii clasificate, potrivit legii. 
font-weight:normal'> - Protecţia datelor şi informaţiilor &nb
sp;
<![endif]>Poliţistul are obligaţia să păstreze, în
condiţiile legii, asigurând respectarea drepturilor persoanelor, secretul de
stat şi secretul de serviciu, precum şi confidenţialitatea deplină a datelor şi
informaţiilor pe care le deţine şi să nu le utilizeze abuziv sau în folos
personal. 

Roman"'> &nb
sp;
<![endif]>Culegerea, stocarea şi utilizarea datelor cu
caracter personal de către poliţist se fac în condiţiile legii şi vor fi
limitate strict la ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivelor legale
legitime şi specifice poliţiei. 

font-weight:normal'> - Respectarea demnităţii umane &nb
sp;
<![endif]>Poliţistului îi este interzis să aplice, să
încurajeze şi să tolereze, în nici o împrejurare, acte de tortură, tratamente
şi pedepse inumane sau degradante, constrângeri fizice ori psihice. &nb
sp;
<![endif]>În cazul în care poliţistul ia cunoştinţă, prin
orice mijloace, despre săvârşirea de către alt poliţist a faptelor prevăzute la
alin. (1), ia măsurile care se impun, după caz, pentru determinarea încetării
acestui comportament şi pentru informarea superiorilor cu privire la situaţia
sesizată. 
font-weight:normal'> - Atitudinea faţă de corupţie &nb
sp;
<![endif]>Poliţistului îi este interzis să tolereze actele
de corupţie şi să utilizeze abuziv autoritatea publică pe care io conferă
statutul său. 

Roman"'> &nb
sp;
<![endif]>Poliţistului îi este interzis să pretindă sau să
accepte bani, bunuri ori valori în scopul de a îndeplini sau de a nu îndeplini
atribuţiile profesionale şi să primească sarcini, misiuni sau lucrări care
excedează competenţelor stabilite prin fişa postului.


Roman"'> &nb
sp;
<![endif]>Poliţistul ia atitudine faţă de actele de
corupţie manifestate în cadrul instituţiei, având obligaţia de a informa
superiorii şi alte organe competente cu privire la cazurile de corupţie despre
care a luat cunoştinţă. 

Roman"'> &nb
sp;
<![endif]>Poliţistului îi este interzis să uzeze de
calitatea sau de funcţia îndeplinită pentru rezolvarea unor interese de ordin
personal. Sesizarea 

Persoanele care se consideră lezate în drepturile şi libertăţile lor pot
contesta acţiunile sau măsurile poliţiei, în condiţiile legii. - Statutul şi drepturile poliţiştilor<![endif]>Poliţistul
este funcţionarul public civil cu statut special, care exercită atribuţiile
stabilite de lege pentru poliţia română şi celelalte structuri poliţieneşti din
Ministerul Administraţiei şi Internelor. 

conformitate cu statutul lor profesional, poliţiştii au dreptul la protecţie
socială adecvată, măsuri specifice de protecţie a sănătăţii şi securităţii
individuale şi la retribuţie corespunzătoare potrivit importanţei, riscurilor
şi gradului de pericol determinat de activitatea profesională.<![endif]>Poliţiştii
se pot asocia pe criterii profesionale, umanitare, tehnico-ştiinţifice,
culturale, religioase şi sportiv-recreative, potrivit prevederilor legale.<![endif]>Pentru
a-şi apăra drepturile şi a-şi promova interesele, poliţiştii pot deveni membri
ai Corpului Naţional al 

margin-left:-.25pt;margin-bottom:.0001pt'>Poliţiştilor.


22 - Legalitatea
acţiunilor Poliţistul are obligaţia de a verifica
sistematic şi de a asigura legalitatea acţiunilor sale, înaintea şi în timpul
desfăşurării acestora, atât din perspectiva respectării legislaţiei naţionale,
cât şi a documentelor internaţionale la care România este parte.
Art. 23 - Răspunderea poliţiştilor (1)
Poliţistul răspunde personal pentru acţiunile, inacţiunile şi omisiunile sale, în
condiţiile legii. El are datoria să se abţină de la executarea ordinelor şi
misiunilor vădit ilegale, având obligaţia de a-şi informa de îndată şefii
despre aceasta, pe cale ierarhică, atât verbal, cât şi prin raport scris. &nb
sp;
<![endif]>Abţinerea de la executarea ordinelor şi
misiunilor în condiţiile alin. (1) nu atrage răspunderea disciplinară a
poliţistului. 

Roman"'> &nb
sp;
<![endif]>Poliţistul care deţine o funcţie de conducere
răspunde pentru dispoziţiile date subordonaţilor în temeiul autorităţii pe care
o exercită potrivit prevederilor legale. 

Roman"'> &nb
sp;
<![endif]>Prin modul de organizare a relaţiilor ierarhice
în cadrul poliţiei se asigură posibilitatea identificării superiorului
responsabil de acţiunile sau inacţiunile poliţistului în exercitarea
atribuţiilor profesionale. 

Roman"'> &nb
sp;
<![endif]>Măsurile disciplinare se stabilesc şi se aplică
numai după efectuarea cercetării prealabile. În cazurile în care prin aplicarea
sancţiunilor disciplinare se dispune amânarea promovării în grade profesionale
sau funcţii superioare ori se aduce atingere raporturilor de serviciu ale
poliţistului,
cercetarea prealabilă este urmată în mod obligatoriu de consultarea consiliilor
de disciplină special constituite. 


III </h1>

style='mso-bidi-font-weight:normal'>Dispoziţii finale - Cadrul general al răspunderiiÎncălcarea principiilor şi regulilor prevăzute de prezentul cod atrage
răspunderea disciplinară, civilă sau penală a celui vinovat, în condiţiile
legii. Aplicabilitate (1) Prezentul cod se aplică personalului
aflat sub incidenţa prevederilor Legii nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului,
cu modificările şi completările ulterioare, precum şi personalului Jandarmeriei
Române aflat sub incidenţa prevederilor Legii nr. 550/2004 privind organizarea şi
funcţionarea Jandarmeriei Române, indiferent de structura în care este încadrat
şi de funcţia pe care o deţine. 

(2) Dispoziţiile deontologice ale prezentului cod sunt obligatorii pe
toată durata participării, potrivit prevederilor legale, la acţiunile poliţiei
şi pentru celelalte categorii de personal din Ministerul Administraţiei şi
Internelor care îndeplinesc misiuni în cooperare.


font-weight:normal'> - Evaluare </h2>

Normele prezentului cod şi aplicarea acestuia vor fi supuse unor
evaluări periodice efectuate de structurile competente în domeniu._____________ 
<div>
<a name=6384354></a>Ministerul Justiţiei<o:p></o:p>
Administraţia
Naţională a Penitenciarelor<o:p></o:p>
<a name=6384355></a>DECIZIE Nr.
321<o:p></o:p>
din 14 ianuarie
2021<o:p></o:p>
<o:p> </o:p>

style='background:yellow;mso-highlight:yellow'>pentru aprobarea Codului de
conduită etică al personalului din sistemul administraţiei
penitenciare<o:p> </o:p>

highlight:yellow'>Publicată
în: Monitorul Oficial Nr. 60 din 20 ianuarie 2021

*) Notă importantă:<a
href="javascript:OpenDocumentView(273943,%205135402);">anexa</a> la Ordinul Secretariatului General al Guvernului nr.
600/2018 privind aprobarea Codului controlului intern managerial al entităţilor
publice,<o:p></o:p>

văzând prevederile subcapitolului 1.1.1. - Evoluţii majore înregistrate
în perioada de implementare din <a
href="javascript:OpenDocumentView(239667,%204492053);">anexa nr. 1</a> la Hotărârea Guvernului nr. 583/2016 privind aprobarea
Strategiei naţionale anticorupţie pe perioada 2016 - 2020, a seturilor de
indicatori
de performanţă, a riscurilor asociate obiectivelor şi măsurilor din strategie
şi a surselor de verificare, a inventarului măsurilor de transparenţă
instituţională şi de prevenire a corupţiei, a indicatorilor de evaluare, precum
şi a standardelor de publicare a informaţiilor de interes
public,<o:p></o:p>

luând în considerare dispoziţiile <a
href="javascript:OpenDocumentView(331966,%206366301);">art. 451</a> - 457 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019
privind Codul administrativ, cu modificările şi completările
ulterioare,<o:p></o:p>

în temeiul <a href="javascript:OpenDocumentView(297241,%205608014);">art. 7</a> alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 756/2016 pentru
organizarea, funcţionarea şi atribuţiile Administraţiei Naţionale a
Penitenciarelor şi pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr 652/2009 privind
organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei, cu completările
ulterioare,<o:p></o:p>

 directorul general al Administraţiei Naţionale a
Penitenciarelor emite prezenta decizie. Art. 1 - Se aprobă
Codul de conduită etică al personalului din sistemul administraţiei
penitenciare, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta
decizie.Administraţia
Naţională a Penitenciarelor şi unităţile subordonate vor lua măsuri pentru
îndeplinirea
dispoziţiilor prezentei decizii.Prezenta
decizie se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Directorul
general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor,Tiberiu Firinel
Ungureanu AnexăCODUL DE CONDUITĂ
ETICĂal personalului din sistemul
administraţiei penitenciare Cap. I Art. 1 - Rolul şi obiectivul Codului de
conduită etică al personalului din sistemului administraţiei
penitenciareCodul de
etică, stabileşte ansamblul normelor de conduită, valorile şi
principiile morale pe care personalul din sistemul administraţiei penitenciare
are obligaţia să le respecte în viaţa socioprofesională pe întreaga durată a
activităţii.<span style='background:yellow;mso-

(2) Rolul Codului de etică este să ghideze comportamentul moral şi
profesional al personalului sistemului administraţiei penitenciare, atât în
timpul activităţii profesionale, cât şi în afara acesteia, în măsura în care
comportamentul personalului afectează imaginea instituţiei.<span

(3) Obiectivul Codului de etică este să contribuie la crearea unei
culturi organizaţionale a integrităţii la nivelul sistemului administraţiei
penitenciare, precum şi a unui climat etic care să determine personalul să
acţioneze cu încredere şi profesionalism.<span style='background:

(4) Principiile şi valorile detaliate în cadrul prezentului cod formează
o orientare morală pentru orice angajat care trebuie să îndeplinească o atribuţie
de serviciu sau să ia o decizie în beneficiul serviciului
public.<span

(5) Codul de etică pune accent pe formarea şi dezvoltarea
discernământului moral al personalului, în concordanţă cu valorile şi
principiile organizaţionale, şi nu pe respectarea mecanică a normelor de
conduită conţinute de acesta. Art. 2 - Categorii de personal cărora le
este aplicabil Codul de etică Art. 3 - Termeni şi expresiipoliţist de penitenciare - funcţionar
public al cărui statut special este reglementat prin Legea nr. 145/2019</a> privind statutul poliţistului de penitenciare, cu
modificările şi completările ulterioare;<o:p></o:p>

mso-highlight:yellow'>personal civil - persoana numită într-o funcţie
în cadrul sistemului administraţiei penitenciare în
condiţiile Legii nr. 53/2003</a> - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare, precum şi în temeiul <a
class=rvts41> privind statutul funcţionarilor publici, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare, ori al <a
href="javascript:OpenDocumentView(331961,%206361065);">Codului
administrativ</a>, aprobat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019, cu
modificările şi completările ulterioare;<o:p></o:p>

mso-highlight:yellow'>personal delegat sau detaşat - angajat al
altei instituţii care îşi desfăşoară activitatea în cadrul sistemului
administraţiei penitenciare, în condiţiile legii, pentru o perioadă
determinată;colaboratori - reprezentanţi ai unor
instituţii publice sau ai unor entităţi neguvernamentale care desfăşoară
activităţi temporare în sistemul administraţiei penitenciare sau în legătură cu
acesta;consilier de etică - angajat desemnat, în mod
obligatoriu, de directorul general al Administraţiei Naţionale a
Penitenciarelor şi de directorii unităţilor subordonate pentru consiliere etică
şi monitorizarea respectării normelor de conduită etică din
instituţie;interes personal - orice avantaj material sau de
altă natură, urmărit ori obţinut, în mod direct sau indirect, pentru sine ori
pentru alţii, de către personal prin folosirea reputaţiei, influenţei,
facilităţilor, relaţiilor, informaţiilor la care are acces, ca urmare a
exercitării atribuţiilor funcţiei;conflict de interese - situaţia
definită ca atare în lege în care persoana ce exercită o funcţie publică are un
interes de natură patrimonială, care ar putea influenţa îndeplinirea cu
obiectivitate a atribuţiilor care îi revin potrivit actelor
normative;incompatibilitate - situaţia definită ca atare în
lege în care se poate afla personalul care exercită mai multe funcţii în
acelaşi timp, deşi este interzis potrivit legii;informaţie de interes public - orice
informaţie care priveşte activităţile sau care rezultă din activităţile unei
instituţii publice, indiferent de suportul ori de forma sau de modul de
exprimare a informaţiei, exceptând informaţiile prevăzute
la din Legea 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de
interes public, cu modificările şi completările
ulterioare;<o:p></o:p>

mso-highlight:yellow'>informaţie cu privire la date
personale - orice
informaţie privind o persoană fizică identificată sau
identificabilă. Cap. II Art. 4 - Principii şi valori<span

Prezentul cod de etică are drept fundament patru valori esenţiale,
respectiv: responsabilitate, profesionalism, integritate şi transparenţă şi
patru principii corespondente, care trebuie să guverneze comportamentul etic şi
profesional al personalului din cadrul sistemului administraţiei penitenciare,
după cum urmează:<o:p></o:p>

a) principiul responsabilităţii - personalul
sistemului administraţiei penitenciare trebuie să se asigure că prin modul în
care îndeplineşte atribuţiile de serviciu sau desfăşoară orice altă activitate
profesională colaterală respectă interesul public, interesele legitime,
drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi nu afectează demnitatea şi
integritatea acestora;principiul profesionalismului - toate
atribuţiile de serviciu care revin personalului sistemului administraţiei
penitenciare trebuie îndeplinite cu maximum de eficienţă şi eficacitate,
conform competenţelor deţinute şi în cunoştinţă de cauză în ceea ce priveşte
reglementările legale aplicabile;principiul integrităţii - în orice
situaţie, personalul sistemului administraţiei penitenciare trebuie să adopte
un comportament bazat pe respect, imparţialitate, obiectivitate, onestitate,
egalitate de şanse şi nediscriminare, deschidere şi diligenţă faţă de personal,
faţă de persoanele custodiate şi cetăţeni, şi să se asigure că în timpul
exercitării activităţii nu se află în conflict de interese sau într-o situaţie
de incompatibilitate;principiul transparenţei -
personalul
desemnat din sistemul administraţiei penitenciare trebuie să promoveze
guvernarea deschisă către cetăţean, să asigure accesul neîngrădit la
informaţiile de interes public, dar în acelaşi timp să protejeze informaţiile
care nu sunt publice, de care este responsabil ori de care a luat
cunoştinţă. Cap. III Art. 5 - Respectul faţă de interesul
public<span

În îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, personalul sistemului
administraţiei penitenciare are responsabilitatea morală fundamentală de a
acţiona în interes public, respectiv de a lua deciziile şi de a întreprinde
acele acţiuni care asigură un impact pozitiv asupra societăţii în ansamblul ei
şi indivizilor care o compun, în mod particular, sau care fac ca impactul
negativ asupra acestora să fie cât mai mic cu putinţă. Art. 6 - Respectarea drepturilor şi
libertăţilor fundamentale ale persoanelor aflate în executarea pedepselor
privative de libertate sau a unor măsuri educative privative de
libertate<span

În îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, personalul sistemului
administraţiei penitenciare are responsabilitatea morală de a respecta
drepturile şi libertăţile fundamentale ale persoanelor aflate în executarea
pedepselor privative de libertate sau a unor măsuri educative privative de
libertate, în condiţiile prevăzute de lege, în sensul asigurării bazei necesare
pentru reinserţia socială după liberare. Art. 7 - Respectul faţă de
instituţie<span style='background:

(2) Personalul sistemului administraţiei penitenciare trebuie să se
asigure ca prin acţiunile şi opiniile exprimate în spaţiul public, inclusiv în
mediul virtual, nu aduce atingere prestigiului profesional sau imaginii
instituţiei.<span style='background:yellow;mso-

(3) Indiferent de mediul şi de forma de comunicare, personalului îi sunt
interzise: gesturi de dispreţ, de persecuţie, expresii jignitoare, răspândirea
de zvonuri false cu rea intenţie, critici aduse vieţii private, insulte,
calomnii, intimidări, ameninţări, utilizarea unor cuvinte obscene sau specifice
argoului folosit în medii infracţionale, ce pot conduce la discreditarea,
marginalizarea, umilirea, deteriorarea condiţiilor de muncă, a respectului faţă
de sine sau faţă de viaţă, la lezarea demnităţii persoanelor cu care
interacţionează în timpul exercitării atribuţiilor profesionale.<span

(4) Personalului din sistemul administraţiei penitenciare îi sunt
interzise comportamente cu conotaţie sexuală exprimate fizic, verbal sau
nonverbal, având ca obiect sau ca efect lezarea demnităţii unei persoane şi
crearea unui mediu de intimidare, ostil, degradant, umilitor sau
jignitor.<span
(5) Personalul sistemului administraţiei penitenciare are
responsabilitatea promovării valorilor etice incluse în Codul de etică, precum
şi aceea a promovării şi menţinerii unei culturi organizaţionale bazate pe
aceste valori.<span style='background:yellow;mso-

(6) Personalul sistemului administraţiei penitenciare trebuie să
dovedească loialitate faţă de instituţie şi valorile promovate de aceasta, să
manifeste, din proprie iniţiativă, atitudine conştientă faţă de colegi şi de
obiectivele instituţiei.<span style='background:yellow;

(7) În relaţia cu publicul, cu colegii din instituţie sau din cadrul
altor organizaţii sau sfere profesionale, personalul sistemului administraţiei
penitenciare trebuie să adopte o atitudine bazată pe respect - o atitudine
imparţială, nediscriminatorie, deschisă şi diligentă.<span

(8) În formarea şi dezvoltarea mediului relaţional, personalul
sistemului administraţiei penitenciare trebuie să aibă în vedere respectarea
integrităţii şi a valorilor etice esenţiale şi să se asigure, pe baza datelor
pe care le cunoaşte, că prin interacţiunea cu persoanele din cercul relaţional
sau prin imaginile apărute în mediul virtual ori în spaţiul public nu aduce
atingere imaginii instituţiei şi prestigiului acesteia. Art. 8 - Respectul faţă de
cetăţean<span

Personalul sistemului administraţiei penitenciare are responsabilitatea
de a respecta interesele legitime şi drepturile cetăţeanului. Această
responsabilitate nu se limitează la oferirea unor servicii publice, ci priveşte
şi efectele pe care le pot avea aceste servicii asupra
cetăţeanului. Art. 9 - Respectul faţă de Constituţie şi
legile statului<span style='background:yellow;mso-

Personalul sistemului administraţiei penitenciare trebuie să cunoască şi
să respecte Constituţia, legile ţării şi dispoziţiile legale specifice, precum
şi să îşi exercite atribuţiile cu maximă responsabilitate având în vedere că,
prin natura lor, aceste atribuţii trebuie să consolideze ordinea
constituţională şi autoritatea statului. Cap. IV Art. 10 - Responsabilitate, legalitate şi
obiectivitate profesională<span style='background:yellow;

(1) Personalul sistemului administraţiei penitenciare este responsabil
şi răspunzător, din punct de vedere profesional, pentru modul în care îşi
îndeplineşte atribuţiile de serviciu. Personalului îi revine sarcina de a
respecta principiile de legalitate, eficienţă şi eficacitate în îndeplinirea
activităţii şi de a îşi asuma răspunderea pentru faptele şi deciziile
proprii.<span

(2) Personalul sistemului administraţiei penitenciare trebuie să
cunoască legislaţia specifică domeniului de activitate şi are obligaţia de a
acţiona cu respectarea prevederilor legale în vigoare şi de a se informa cu
privire la cele mai bune practici în domeniul în care îşi exercită
atribuţiile.<span

(3) În îndeplinirea atribuţiilor profesionale personalul sistemului
administraţiei penitenciare este obligat să aibă o atitudine neutră, să
respecte principiul egalităţii de şanse, indiferent de categoria profesională
sau funcţia deţinută, în raporturile de serviciu angajat-angajat,
angajat-persoane custodiate, angajat-colaboratori, angajat-aparţinători şi
indiferent de rasă, etnie, vârstă, sex, dizabilităţi, religie,
cultură.<span

(4) Atunci când se solicită puncte de vedere sau opinii avizate,
personalul sistemului administraţiei penitenciare trebuie să formuleze aceste
opinii cu respectarea dispoziţiilor legale aplicabile şi exclusiv pe baza
principiilor profesionale şi pe cele ale garantării unui act administrativ
obiectiv, fără a fi influenţat de convingerile personale.<span

(5) Personalul cu funcţii de conducere sau coordonare din cadrul sistemului
administraţiei penitenciare are obligaţia de a se asigura că personalul din
subordine sau coordonare are competenţele, condiţiile şi resursele necesare
unei bune îndepliniri a sarcinilor de serviciu şi că respectă prevederile
prezentului cod. Art. 11 - Protecţia datelor cu caracter
personal<span style='background:yellow;mso-

Personalul sistemului administraţiei penitenciare este obligat să
asigure confidenţialitatea şi protecţia datelor cu caracter personal, respectiv
să utilizeze informaţiile, datele, documentele şi bazele de date doar în
exercitarea autorităţii conferite de lege şi să nu le folosească în scop
personal. Art. 12 - Libertatea de
exprimare<span

(1) Personalul sistemului administraţiei penitenciare are obligaţia de a
se asigura că opiniile proprii exprimate în public nu aduc atingere imaginii
sistemului administraţiei penitenciare, precum şi demnităţii şi reputaţiei unei
persoane, indiferent de statutul acesteia.<span style='background:

(2) Personalul sistemului administraţiei penitenciare are garantată
libertatea de exprimare şi dreptul la opinie în formularea unei poziţii
profesionale, însă exprimarea unui punct de vedere în numele instituţiei sau
despre activitatea acesteia, în scris sau verbal, trebuie corelată cu poziţia
instituţională pe acel domeniu. Personalul trebuie să se asigure că, atunci
când exprimă un punct de vedere în numele instituţiei sau când este invitat în
calitate de reprezentat al acesteia, prezintă opinia asupra căreia s-a convenit
în exercitarea mandatului de reprezentant sau cu privire la care există acordul
conducerii instituţiei. Art. 13 - Respectarea regulilor de
protocol<span

În timpul deplasărilor interne şi/sau externe, personalul sistemului
administraţiei penitenciare are obligaţia de a avea o conduită corespunzătoare
regulilor de protocol aplicabile, intrând în responsabilitatea sa cunoaşterea
şi respectarea tradiţiilor, obiceiurilor şi legilor ţării sau comunităţii
gazdă. Art. 14 - Portul uniformei şi al ţinutei
civile<span style='background:yellow;mso-

(1) Portul uniformei de către poliţiştii de penitenciare se face cu
respectarea
prevederilor legale referitoare la descrierea, compunerea şi modul de purtare a
uniformelor în sistemul administraţiei penitenciare.<span

(2) Este interzis portul uniformei, inclusiv al însemnelor şi
accesoriilor specifice, în locuri şi în condiţii care ar putea afecta
prestigiul funcţiei publice exercitate şi imaginea sistemului administraţiei
penitenciare. Art. 15 - Evaluarea obiectivă a
personalului<span style='background:yellow;mso-

Personalul cu funcţii de conducere sau coordonare trebuie să aplice cu
obiectivitate criteriile de evaluare a personalului, excluzând orice formă de
discriminare şi favorizare bazată pe relaţii de rudenie, afinitate, apartenenţă
sindicală sau orice alte tipuri de relaţii, în toate situaţiile care impun
analiza şi evaluarea personalului din subordine sau coordonare,
precum: Cap. V Art. 16 - Conflictul de
interese<span

(1) Personalul sistemului administraţiei penitenciare are datoria
legală, morală şi profesională de a se asigura că în timpul exercitării
activităţii nu se află în conflict de interese sau într-o situaţie de
incompatibilitate, aşa cum sunt definite acestea în legislaţia în materie şi în
spiritul prezentului cod de etică.<a
href="javascript:OpenDocumentView(311138,%205879166);">art.
121</a> alin. (1) din Legea nr. 145/2019 privind
statutul poliţiştilor de penitenciare, cu modificările şi completările
ulterioare.<o:p></o:p>

(3) Funcţionarii publici din sistemul administraţiei penitenciare se
află în conflict de interese în situaţiile prevăzute la alin. (1) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru
asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice
şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările
şi completările ulterioare.<o:p></o:p>

(4) În situaţia în care există un conflict de interese, poliţistul de
penitenciare sau funcţionarul public este obligat să se abţină de la rezolvarea
cererii, luarea deciziei sau participarea la luarea unei decizii şi să îl
informeze de îndată pe şeful ierarhic căruia îi este subordonat direct. Acesta
este obligat să ia măsurile care se impun pentru exercitarea cu imparţialitate
a funcţiei publice, în termen de cel mult 3 zile de la data luării la
cunoştinţă.<span style='background:yellow;mso-

(5) Prevederile Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru
asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor
publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu
modificările şi completările ulterioare, referitoare la conflictul de interese
se aplică în mod corespunzător. Art. 17 - Incompatibilităţi<span

(1) Poliţiştii de penitenciare pot exercita funcţii sau activităţi în
domeniul didactic, al cercetării ştiinţifice, al creaţiei literar-artistice,
precum şi să desfăşoare activităţi sau să deţină funcţii în sectorul privat, cu
condiţia ca activitatea sau funcţia respectivă să nu aibă legătură cu sistemul
administraţiei penitenciare şi cu condiţia respectării dispoziţiilor legale
privind conflictul de interese, incompatibilităţile, dar şi a legislaţiei
aplicabile profesiei sau activităţii pe care o exercită. Art. 18 - Cadourile, atenţiile şi alte
avantaje<span style='background:yellow;mso-

Personalului sistemului administraţiei penitenciare îi este interzis să
solicite şi să primească cadouri, servicii, favoruri sau orice alt avantaj care
îi poate influenţa imparţialitatea în exercitarea funcţiilor publice deţinute,
indiferent de natura şi contextul acordării lor, exceptând cadourile declarate
conform <a
class=rvts41> privind unele măsuri referitoare la bunurile primite cu
titlu gratuit cu prilejul unor acţiuni de protocol în exercitarea mandatului
sau a funcţiei.<o:p></o:p>

mso-highlight:yellow'> Art. 19 - Avertizarea de
integritate<span

(1) Personalul sistemului administraţiei penitenciare are obligaţia
legală, morală şi profesională de a sesiza orice abatere de la procedurile,
normele legale, politicile interne ale instituţiei, de care ia

(2) În baza Legii nr. 571/2004 privind protecţia personalului din
autorităţile publice, instituţiile publice şi din alte unităţi care semnalează
încălcări ale legii şi în spiritul prezentului cod de etică se prezumă că
avertizarea de integritate se bazează pe buna-credinţă a
avertizorului. Cap. VI Art. 20 - Accesul liber la informaţiile de
interes public<span style='background:yellow;mso-

(1) În conformitate cu legislaţia în vigoare, activitatea sistemului
administraţiei penitenciare trebuie să fie transparentă şi accesibilă
cetăţeanului, garantând o bună comunicare cu cetăţenii şi cu societatea
civilă. Art. 21 - Protecţia şi confidenţialitatea
datelor şi a informaţiilor<span style='background:yellow;

(1) Personalul sistemului administraţiei penitenciare este obligat să
respecte limitările impuse de lege privind accesul la informaţii, în scopul
protejării informaţiilor confidenţiale, a secretului de stat sau de serviciu, a
protejării vieţii private a persoanelor şi a securităţii
naţionale.<span

(2) Culegerea, stocarea şi utilizarea datelor cu caracter personal de
către personalul sistemului administraţiei penitenciare se fac în condiţiile
legii şi vor fi limitate strict la ceea ce este necesar pentru realizarea
obiectivelor legale, legitime şi specifice instituţiei.<span

(3) Personalul sistemului administraţiei penitenciare are obligaţia să
păstreze,
în condiţiile legii, confidenţialitatea deplină a datelor şi informaţiilor pe
care le deţine sau la care are acces pe durata desfăşurării activităţii şi să
nu le utilizeze abuziv sau în folos personal ori să le facă cunoscute terţilor
care nu reprezintă un interes legitim, inclusiv după încetarea activităţii care
le conferă acces la aceste informaţii.<span style='background:

(4) În afara contextului profesional, personalul sistemului
administraţiei penitenciare trebuie să evite implicarea în discuţii cu terţe
persoane despre activitatea profesională şi comportamentul colegilor la locul
de muncă, de natură să aducă atingere reputaţiei şi demnităţii acestora sau
imaginii instituţiei.
<o:p> </o:p>
<a name=6384388></a> Cap. VII
 Obligaţiile Administraţiei Naţionale a

Penitenciarelor şi unităţilor subordonate cu privire la asigurarea consilierii
etice, informării şi raportării cu privire la normele de conduită
<o:p> </o:p>
<a name=6384389></a> Art. 22 - Desemnarea

consilierului de etică
 (1) În scopul aplicării eficiente a

dispoziţiilor prezentului cod, referitoare la conduita personalului în
exercitarea funcţiilor deţinute, conducătorii instituţiilor vor desemna o
persoană, de regulă din cadrul compartimentului de resurse umane, pentru
consiliere etică şi monitorizarea respectării normelor de conduită.
 (2) În mod excepţional, în funcţie de

numărul de personal din cadrul instituţiei, de complexitatea problemelor şi de
volumul activităţii specifice, pot fi desemnaţi doi consilieri de etică.
 (3) Desemnarea consilierului de etică şi

atribuţiile acestuia se stabilesc prin act administrativ al conducătorului
instituţiei; atribuţiile consilierului de etică vor fi consemnate, ulterior, în
fişa postului.
 (4) Prin instrucţiuni ale directorului

general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, denumite în
continuare Instrucţiuni, se aprobă modelele de documente specifice asigurării consilierii
etice, informării şi raportării cu privire la respectarea normelor de
conduită.
<a name=6384390></a> Art. 23 -

Confidenţialitatea consilierii etice
 (1) Consilierea etică are caracter

confidenţial şi se desfăşoară în baza unei solicitări formale, conform
modelului prevăzut în Instrucţiuni, adresate consilierului de etică sau la
iniţiativa acestuia atunci când din conduita angajatului rezultă nevoia de
ameliorare a comportamentului acestuia.
 (2) Consilierul de etică are obligaţia de a
nu comunica altor persoane, în afara directorului unităţii, informaţii cu
privire la activitatea derulată, cu excepţia situaţiei în care aspectele
semnalate pot constitui o faptă penală.
 (3) Personalul sistemului administraţiei

penitenciare nu poate fi sancţionat sau prejudiciat în niciun fel pentru că s-a
adresat consilierului de etică cu solicitarea de a primi consiliere cu privire
la respectarea principiilor şi normelor de conduită.
 (4) În aplicarea dispoziţiilor prezentului

cod, orice activitate care implică prelucrarea datelor cu caracter personal se
efectuează cu respectarea prevederilor legislaţiei privind protecţia datelor cu
caracter personal şi libera circulaţie a acestor date.
<a name=6384391></a> Art. 24 - Formarea

profesională şi perfecţionarea consilierilor de etică
 Administraţia Naţională a Penitenciarelor

şi unităţile subordonate au obligaţia să asigure participarea consilierilor de
etică la programele de formare şi perfecţionare profesională, organizate în
condiţiile legii.
<o:p> </o:p>
<a name=6384392></a> Cap. VIII
 Rolul şi atribuţiile consilierului de

etică
<o:p> </o:p>
<a name=6384393></a> Art. 25 - Consilierul

de etică
 (1) În scopul respectării şi monitorizării

implementării principiilor şi normelor de conduită de către personal,
consilierul de etică exercită un rol activ în domeniul prevenirii încălcării
normelor de conduită prevăzute de prezentul cod.
 (2) Dobândirea calităţii de consilier de

etică vizează deţinerea unui statut temporar, atribuit unui poliţist de
penitenciare
pentru o perioadă de 3 ani.
 (3) În perioada exercitării calităţii de

consilier de etică, poliţistul de penitenciare îşi păstrează şi funcţia
deţinută în momentul numirii.
 (4) Fişa postului corespunzătoare funcţiei

deţinute de consilierul de etică se elaborează de către compartimentul de
resurse umane şi se aprobă de către conducătorul instituţiei, prin raportare la
atribuţiile stabilite în sarcina acestuia.
 (5) Consilierul de etică îşi desfăşoară

activitatea pe baza fişei postului întocmite în condiţiile prevăzute la alin.
(4).
 (6) Poate dobândi calitatea de consilier de
etică personalul sistemului administraţiei penitenciare, care îndeplineşte, în
mod cumulativ, următoarele condiţii:
 a) este poliţist de penitenciare

definitiv;
 b) are, de regulă, studii superioare în

domeniul ştiinţelor sociale, astfel cum este reglementat acest domeniu de
studii în legislaţia specifică;
 c) prezintă deschidere şi disponibilitate

pentru îndeplinirea atribuţiilor care îi revin consilierului de etică în
conformitate cu prevederile prezentului cod;
 d) are o probitate morală

recunoscută;
 e) nu se află sub efectul unei sancţiuni

disciplinare;
 f) nu este în curs de cercetare

disciplinară;
 g) nu se află în curs de urmărire penală

sau de judecată pentru săvârşirea unei infracţiuni;
 h) nu se află în niciuna dintre situaţiile

de incompatibilitate cu calitatea de consilier de etică prevăzute la art.
27.
<a name=6384394></a> Art. 26 - Declaraţia de

integritate
 Dovada îndeplinirii condiţiilor prevăzute

la art. 25 alin. (6) lit. e) - h) se face prin completarea unei declaraţii de
integritate, dată pe propria răspundere a poliţistului de penitenciare, conform
modelului prevăzut în Instrucţiuni.

Incompatibilităţi cu calitatea de consilier de etică
 (1) Nu poate fi numit consilier de etică

poliţistul de penitenciare care se află în următoarele situaţii de
incompatibilitate:
 a) este soţ, rudă sau afin până la gradul
al IV-lea inclusiv cu conducătorul instituţiei sau cu înlocuitorul de drept al
acestuia;
 b) are relaţii patrimoniale sau de afaceri

cu oricare dintre persoanele prevăzute la lit. a);
 c) este membru sau secretar în comisia de

disciplină constituită în cadrul instituţiei.
 (2) În cazul în care situaţiile de

incompatibilitate
prevăzute intervin ulterior dobândirii calităţii de consilier de etică,
statutul de consilier de etică încetează în condiţiile prezentului cod.
<a name=6384396></a> Art. 28 - Atribuţiile

consilierului de etică
 (1) În exercitarea rolului activ de

prevenire a încălcării principiilor şi normelor de conduită, consilierul de
etică din sistemul administraţiei penitenciare îndeplineşte următoarele
atribuţii:
 a) monitorizează modul de aplicare şi

respectare a principiilor şi normelor de conduită de către personalul
instituţiei şi întocmeşte rapoarte şi analize cu privire la acestea;
 b) desfăşoară activitatea de consiliere

etică, de consultanţă şi asistenţă a personalului din instituţie, pe baza
solicitării scrise a acestuia sau din proprie iniţiativă, atunci când
personalul nu i se adresează cu o solicitare, însă din conduita adoptată
rezultă nevoia de ameliorare a comportamentului acestuia;
 c) elaborează analize privind cauzele,

riscurile şi vulnerabilităţile care se manifestă în activitatea personalului,
care ar putea determina o încălcare a principiilor şi normelor de conduită, pe
care le înaintează conducătorului instituţiei şi propune măsuri pentru
înlăturarea cauzelor, diminuarea riscurilor şi a vulnerabilităţilor. Studiile
şi analizele, aprobate de conducătorul instituţiei, se diseminează personalului
acesteia şi se transmit, ulterior, Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor,
în cazul în care acestea au fost elaborate la nivelul unităţilor
subordonate;
 d) organizează, trimestrial, sesiuni de

informare a personalului cu privire la normele de etică, modificări ale
cadrului normativ în domeniul eticii şi integrităţii sau care instituie
obligaţii pentru instituţie;
 e) semnalează practici sau proceduri

instituţionale
care ar putea conduce la încălcarea principiilor şi normelor de conduită în
activitatea personalului;
 f) analizează sesizările şi reclamaţiile

formulate de personalul sistemului administraţiei penitenciare şi de ceilalţi
beneficiari ai activităţii instituţiei, cu privire la comportamentul
personalului şi formulează recomandări cu caracter general, fără a interveni în
activitatea comisiilor de disciplină;
 g) poate adresa în mod direct întrebări sau

poate aplica chestionare personalului cu privire la gradul de cunoaştere şi
însuşire a valorilor etice de către angajaţii sistemului administraţiei
penitenciare;
 h) întocmeşte rapoarte trimestriale privind

respectarea normelor etice de către personalul din instituţia în care îşi
desfăşoară activitatea; rapoartele aprobate de conducătorul instituţiei se
diseminează personalului acesteia şi se transmit, trimestrial, la Administraţia
Naţională a Penitenciarelor, la termenele şi în forma standard stabilite prin
instrucţiuni specifice, în cazul în care acestea au fost elaborate la nivelul
unităţilor subordonate;
 i) întocmeşte rapoarte anuale cu privire la
aplicarea şi respectarea normelor de conduită în cadrul instituţiei şi, în
cazul în care au fost elaborate la nivelul unităţilor subordonate, le transmite
pentru centralizare Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor la termenele şi
în forma standard stabilită prin Instrucţiuni.
 (2) Administraţia Naţională a

Penitenciarelor, în baza rapoartelor transmise de consilierii de etică,
elaborează rapoarte anuale privind monitorizarea implementării principiilor şi
standardelor de conduită, precum şi a procedurilor disciplinare, conform
modelului prevăzut în Instrucţiuni.
 (3) Rapoartele privind respectarea normelor

de conduită se publică pe site-ul propriu.
<a name=6384397></a> Art. 29 - Încetarea

calităţii de consilier de etică
 Calitatea de consilier de etică încetează

în următoarele situaţii:
 a) prin renunţarea expresă a consilierului

de etică la această calitate, pe baza unei cereri scrise, adresate
conducătorului Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor sau al unităţii în
cadrul căreia îşi desfăşoară activitatea;
 b) prin expirarea perioadei pentru care a

fost desemnat consilier de etică în condiţiile prevăzute de prezentul
cod;
 c) în cazul intervenirii unei situaţii de

incompatibilitate prevăzute la art. 27;
 d) prin revocare de către conducătorul

instituţiei, pentru activitate necorespunzătoare a consilierului de etică sau
în cazul în care acesta nu mai îndeplineşte oricare dintre condiţiile prevăzute
la art. 25 alin. (6);
 e) în caz de încetare sau de modificare a

raporturilor de serviciu ale poliţistului de penitenciare care are calitatea de
consilier de etică prin ocuparea unei funcţii în cadrul altei instituţii,
precum şi în cazul suspendării raporturilor de serviciu pe o perioadă mai mare
de o lună.
<a name=6384398></a> Art. 30 - Răspunderea

pentru încălcarea dispoziţiilor Codului de etică
 (1) Încălcarea dispoziţiilor prezentului

cod de etică atrage răspunderea disciplinară a personalului sistemului
administraţiei penitenciare, în condiţiile legii.
 (2) Comisiile de disciplină au competenţa

de a cerceta încălcarea prevederilor prezentului cod de etică şi de a propune,
după caz, aplicarea sancţiunilor disciplinare prevăzute de lege.
 (3) În cazurile în care faptele săvârşite

întrunesc elementele constitutive ale unor infracţiuni, vor fi sesizate
organele de urmărire penală competente, în condiţiile legii.
 (4) Personalul din sistemul administraţiei
penitenciare răspunde, potrivit legii, în cazurile în care, prin faptele
săvârşite cu încălcarea normelor de conduită profesională, creează prejudicii
persoanelor fizice sau juridice.

Aplicabilitatea Codului de etică pentru profesiile din sistemul
penitenciar
 Enumerarea principiilor şi a valorilor de

etică nu este limitativă, ci se completează de drept cu cele cuprinse în
prevederile legale în vigoare specifice tuturor categoriilor de personal,
indiferent de profesie: medic, asistent medical, asistent de farmacie,
psiholog, consilier juridic, asistent social, educator, medic veterinar,
inginer, preot, cadru didactic.
<o:p> </o:p>
<a name=6384400></a> Cap. IX
 Desfăşurarea activităţilor de informare şi

de instruire în domeniul eticii
<o:p> </o:p>
<a name=6384401></a> Art. 32 - Activităţile

de instruire şi informare în domeniul eticii
 (1) Activităţile de instruire şi informare

a personalului sistemului administraţiei penitenciare în domeniul eticii se
realizează de către consilierul de etică desemnat.
 (2) Activităţile de instruire în domeniul

eticii se realizează în scopul promovării unei culturi profesionale adecvate
rolului sistemului administraţiei penitenciare în domeniul apărării, ordinii
publice şi securităţii naţionale, prin integrarea într-o formulă coerentă a
regulilor deja normate în legislaţie sau aplicate cutumiar, a căror respectare
este de natură să garanteze încrederea impusă de profesia pe care o exercită
personalul sistemului administraţiei penitenciare.

a personalului sistemului administraţiei penitenciare pot consta în:
 a) elaborarea şi diseminarea de

teme/ghiduri/materiale de lucru informative/pliante/afişe/alte documente pe
suport fizic sau electronic;
 b) organizarea de sesiuni de instruire

individuale sau de grup;
 c) organizarea de activităţi în cadrul unor

programe desfăşurate la nivel naţional, regional sau local, în parteneriat cu
instituţii, organizaţii neguvernamentale, asociaţii, fundaţii cu atribuţii în
domeniul eticii;
 d) organizarea altor activităţi pentru sau

împreună cu personalul sistemului administraţiei penitenciare în scopul
dezvoltării conduitei etice.
<a name=6384402></a> Art. 33 - Elaborarea
planului tematic anual de către consilierul de etică

se realizează în baza unui plan tematic elaborat anual de către consilierul de
etică, avizat de structura de resurse umane şi aprobat de conducerea
instituţiei.
 (2) Personalul din cadrul Administraţiei

Naţionale a Penitenciarelor şi din unităţile subordonate are obligaţia de a
participa la activităţile de instruire şi informare organizate de consilierul
de etică, ori de câte ori este necesar.
 (3) Instruirea persoanelor nou-încadrate şi

a persoanelor cu funcţii de conducere sau coordonare se va asigura cu
prioritate.
 (4) Structura de resurse umane de la

nivelul instituţiei va transmite consilierului de etică, semestrial, situaţia
persoanelor nou-încadrate şi a celor cu funcţii de conducere sau coordonare ce
trebuie instruite cu prioritate.
 (5) Anual sau ori de câte ori situaţia
impune, personalului sistemului administraţiei penitenciare i se aplică
chestionare de evaluare pentru a se identifica gradul de cunoaştere a
elementelor specifice conduitei etice.
 (6) Consilierul de etică, împreună cu

Direcţia management resurse umane din cadrul Administraţiei Naţionale a
Penitenciarelor, asigură instruirea şi informarea în domeniul eticii a
cursanţilor şcolarizaţi de instituţiile de învăţământ pentru pregătirea
poliţiştilor de penitenciare.
<o:p> </o:p>
<a name=6384403></a> Cap. X
 Dispoziţii finale
<o:p> </o:p>
<a name=6384404></a> Art. 34 - Informarea cu

privire la prevederile Codului de etică
 (1) La numirea în funcţie, personalului din

sistemul administraţiei penitenciare i se aduc la cunoştinţă prevederile
Codului de etică, iar angajatul este responsabil de respectarea
acestuia.
 (2) Personalul este informat cu privire la

prevederile Codului de etică prin tipărirea şi afişarea acestuia în locuri
vizibile, prin includerea în tematica de pregătire şi formare profesională,
prin postarea în intranet şi pe pagina web a instituţiei.
 (3) Pentru orice neclarităţi, întrebări sau

asistenţă cu privire la conţinutul Codului de etică, precum şi pentru a primi
în condiţii de deplină confidenţialitate îndrumare şi consiliere etică,
personalul sistemului administraţiei penitenciare se adresează consilierului de
etică.
Monitorizare
 Consilierul de etică monitorizează

aplicarea şi respectarea Codului de etică, consemnează sesizările de încălcare
a normelor acestuia într-un registru special, conform modelului prevăzut în
Instrucţiuni, în vederea urmăririi soluţionării, precum şi pentru întocmirea de
rapoarte anuale în acest sens, conform procedurilor interne elaborate.
<a name=NWC></a>_____________
<o:p> </o:p>
Procesat

de CL
</div>

line-height:107%'> 










margin-bottom:12.9pt;margin-left:3.45pt;text-align:center;line-height:107%'> 
GHIDUL


DE
APLICARE A CODULUI DE ETICĂ ŞI DEONTOLOGIE AL POLIŢISTULUI 

line-height:107%'> 























































G
HI D UL 

style='mso-spacerun:yes'> 
DE APLICARE A CODULUI DE ETICĂ ŞI
DEONTOLOGIE AL POLIŢISTULUI 
 


Preambul 
Dreptul de poliţie al statului se exercită prin
intermediul structurilor special create, cu atribuţii în domeniul ordinii şi
siguranţei publice. La nivelul Ministerului Administraţiei şi
Internelor structurile cu astfel de atribuţii sunt: Inspectoratul General al
Poliţiei Române, Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră, Inspectoratul
General al Jandarmeriei, Direcţia Generală de Paşapoarte, Inspectoratul
Naţional pentru Evidenţa Persoanelor, Direcţia Regim Permise şi Înmatricularea
Vehiculelor, Centrul Naţional de Administrare a Bazelor de Date privind
Evidenţa </h1>

weight:
normal'>Persoanelor, Autoritatea pentru Străini, Academia de Poliţie „Alexandru
Ioan Cuza”, Oficiul Naţional Pentru Refugiaţi, Centrul de Cooperare
Poliţienească Internaţională, Serviciile Publice Comunitare pentru Evidenţa şi
Eliberarea Paşapoartelor Simple şi Serviciile Publice Comunitare Regim Permise
şi Înmatriculare a Vehiculelor. 
Prezentul ghid se aplică poliţiştilor,
poliţiştilor de frontieră şi jandarmilor care-şi desfăşoară activitatea în
structurile menţionate anterior, denumiţi generic, în continuare, lucrători în
domeniul ordinii şi siguranţei publice / lucrători. 

style='mso-bidi-font-style:normal'>În exercitarea funcţiei publice, lucrătorii
iau hotărâri cu caracter obligatoriu, urmăresc îndeplinirea lor, iar la nevoie
le pot impune, potrivit procedurilor legale, utilizând mijloacele din dotare.


style='mso-bidi-font-style:normal'>Pericolul de a încălca reglementările legale
există permanent, iar condiţii propice pot să apară frecvent în activitatea de
zi cu zi a lucrătorilor în domeniul ordinii şi siguranţei publice. Sunt avute
în vedere mediile în care aceştia acţionează, drepturile şi libertăţile care
pot fi afectate prin intervenţiile lor, precum şi disponibilitatea celor vizaţi
prin măsurile poliţieneşti de a oferi lucrătorilor avantaje diverse pentru a
evita consecinţele aplicării prevederilor legale. 

style='mso-bidi-font-style:normal'>În acest context, un rol important îl are
faptul că lucrătorii în domeniul ordinii şi siguranţei publice intră frecvent
în contact cu cetăţenii, în sprijinul şi în interesul cărora ei îşi desfăşoară
activitatea. 

style='mso-bidi-font-style:normal'>Tocmai de aceea este necesar un Cod de etică
şi deontologie şi un Ghid de aplicarea a acestuia, ca instrumente care să
surprindă perspectiva normelor morale ale profesiei, cu scopul de a stabili
linia comportamentală pe care societatea, prin membrii săi, o aşteaptă de la
lucrătorii în domeniul ordinii şi siguranţei publice. Etica este ansamblul regulilor de conduită
împărtăşite de o comunitate anumită, reguli care sunt fundamentate pe
distincţia între bine şi rău. 

style='mso-bidi-font-weight:normal'>Etica este o teorie asupra moralei. Un
demers etic înseamnă să reflectăm asupra principiilor generale (inclusiv pe ce
bază aleg un anumit set de principii în raport cu altul) şi să judecăm din
perspectiva acestor principii ce ar trebui să facă o persoană, inclusiv noi
înşine, într-o situaţie particulară. 

style='mso-bidi-font-weight:normal'>Rolul eticii este să ajute oamenii şi
instituţiile să decidă ce este mai bine să facă, pe ce criterii să aleagă şi
care le sunt motivaţiile morale în acţiunile lor<a style='mso-footnote-id:
ftn1' href="#_ftn1" name="_ftnref1" title=""><![if !supportFootnotes]><span style='font-size:12.0pt;
font-family:"Times New Roman",serif;mso-fareast-font-family:"Times New Roman";
mso-fareast-theme-font:minor-fareast;mso-ansi-language:EN-US;mso-fareast-language:
EN-US;mso-bidi-language:AR-SA'>[1]<![endif]></a>. 
Deontologia este doctrina
referitoare la normele de conduită şi obligaţiile etice ale unei profesii<a
style='mso-footnote-id:ftn2' href="#_ftn2" name="_ftnref2" title=""><![if !supportFootnotes]><span style='font-size:12.0pt;
font-family:"Times New Roman",serif;mso-fareast-font-family:"Times New Roman";
mso-fareast-theme-font:minor-fareast;mso-ansi-language:EN-US;mso-fareast-language:
EN-US;mso-bidi-language:AR-SA'>[2]<![endif]></a>.
Ea este o parte a eticii care se ocupă cu studiul normelor şi obligaţiilor
specifice unei activităţi profesionale. Deontologia profesională specifică
domeniului ordinii şi siguranţei publice cuprinde totalitatea regulilor şi
uzanţelor care ghidează relaţiile dintre lucrători ori dintre aceştia şi
cetăţeni. 

weight:
normal'>Deontologia se susţine ea însăşi pe lege şi prin lege. 

<h1 style='margin-top:0in;margin-right:0in;margin-bottom:0in;margin-left:71.25pt;
margin-bottom:.0001pt;text-indent:-.5in;line-height:103%'>I. Necesitatea
existenţei Codului de etică şi deontologie al poliţistului şi a Ghidului
practic de aplicare a acestuia </h1>
normal'> 
1. Elaborarea Codului de etică şi

deontologie al poliţistului este admisă implicit de dispoziţiile Legii nr.
360/2002 privind Statutul poliţistului cu modificările şi completările
ulterioare. Cu toate acestea, urmeză ca prevederile Codului să se aplice
tuturor lucrătorilor, aşa cum au fost definiţi în preambul, diferenţiat, în
funcţie de statutul de personal al acestora. 
De asemenea, Recomandarea Rec.

(2001) 10 adoptată de Comitetul Miniştrilor al Consiliului Europei, având în
vedere diversitatea structurilor de poliţie şi a organizării acestora, optează
pentru alinierea codurilor de conduită opozabile poliţiilor naţionale la
normele Codului european de etică al poliţiei, în vederea stabilirii unor
orientări şi principii europene comune în măsură să asigure compatibilitatea
serviciilor oferite, să impună un nivel convenabil din punct de vedere
calitativ al acestora atât pentru beneficiari, cât şi pentru furnizori. Pe cale
de consecinţă, instituţiile cu atribuţii în domeniul ordinii şi siguranţei
publice îşi vor putea îndeplini mai bine obligaţia de garant al statului de
drept. 
Un alt argument ce pledează în

favoarea existenţei Codului de etică şi deontologie al poliţistului se
regăseşte în necesitatea instituirii unui instrument în măsură să susţină
promovarea unei noi culturi profesionale. Astfel, Codul poate constitui un
punct de referinţă în formarea personalului, mai ales în ceea ce priveşte
comportamentul în diverse situaţii determinate de îndeplinirea atribuţiilor de
serviciu. 
Identificarea şi instituirea unei

stări de echilibru între drepturile cetăţenilor, interesele autorităţilor
publice şi drepturile şi îndatoririle lucrătorilor, reprezintă un alt obiectiv
avut în vedere la elaborarea Codului. 
O atenţie deosebită s-a acordat

evidenţierii legăturii strânse dintre structurile cu atribuţii în domeniul
ordinii şi siguranţei publice şi societatea civilă, având în vedere că
eficacitatea acţiunilor acestora este influenţată în mod direct de susţinerea
pe care o primesc din partea cetăţenilor.

Ca urmare, au fost puse în

evidenţă reguli de comportament ale lucrătorilor, cu scopul declarat de a
întări parteneriatul cu populaţia, prin furnizarea unor servicii de calitate
şi/sau informaţii de interes public, fără a nesocoti însă confidenţialitatea
datelor şi protecţia informaţiilor clasificate. 

 2. Ghidul de aplicare a Codului de etică şi
deontologie al poliţistului nu este un manual de proceduri şi nici un
instrument disciplinar. 
Acesta nu se substituie

statutelor profesionale proprii personalului cu atribuţii în domeniul ordinii
şi siguranţei publice şi nici altor reglementări legale aplicabile lucrătorilor
(de exemplu: Regulamentul disciplinei militare ori alte dispoziţii care
stabilesc reguli de comportament, indiferent de forma de redactare sau
titulatura acestora). 
Ghidul îşi propune să evidenţieze

perspectiva practică a principiilor şi regulilor de comportament exprimate în
Codul de etică şi deontologie al poliţistului.Realizarea acestor modele de

comportament se bazează atât pe “bunul
simţ” şi “bunele practici”
înregistrate în activitatea lucrătorilor din structurile care desfăşoară
activităţi de ordine şi siguranţă publică, cât şi pe consecinţele în plan etic
al unor dispoziţii legale aplicabile în activitatea poliţienească. 

style='mso-bidi-font-style:normal'>Scopul Ghidului nu este acela de a
reprezenta o culegere de speţe comportamentale, ci de asigurare a elementelor
explicative necesare înţelegerii spiritului şi literei Codului.
Particularizările ce se impun se vor realiza, de aceea, în procesul de
învăţământ pentru formarea iniţială şi continuă, în cadrul activităţilor
educative, precum şi ca autoevaluare comportamentală a poliţiştilor prin
raportare la modul de respectare individuală a cerinţelor etice şi deontologice
din Cod. 

<h1 style='margin-top:0in;margin-right:0in;margin-bottom:0in;margin-left:35.75pt;
margin-bottom:.0001pt;line-height:103%'>II. Principii ce
stau la baza activităţii lucrătorului în domeniul ordinii şi siguranţei
publice </h1>

margin-left:.5in;line-height:107%'>Ceea ce individualizează

profesiile din domeniul ordinii şi siguranţei publice este, în special,
climatul specific de moralitate. Respectul pentru ordine şi lege, precum şi
impunerea respectării acestora, nu pot fi realizate decât cu angajaţi care au
un comportament fără reproş. 
În acest sens, pentru a fi în

măsură să ofere populaţiei servicii corespunzătoare, se recomandă ca lucrătorii
să cunoască, să înţeleagă şi să respecte principiile fundamentale care trebuie
să le guverneze conduita profesională. 

margin-left:.5in;line-height:107%'> 
<h2 style='margin-top:0in;margin-right:0in;margin-bottom:.7pt;margin-left:35.75pt;
text-align:justify'>a) Legalitatea </h2>
Este principiul fundamental care

stă la baza activităţii lucrătorilor din domeniul ordinii şi siguranţei
publice. Potrivit acestui principiu, activităţile şi acţiunile trebuie să se
desfăşoare numai în spiritul şi cu respectarea prevederilor actelor normative.
Este de altfel cunoscut faptul că şi cetăţenii, în exercitarea drepturilor si
libertăţilor lor, sunt supuşi rigorilor impuse de lege. 
Pornind de la premisa că legile

reprezintă garanţia siguranţei cetăţenilor într-un stat democratic, orice
acţiune sau activitate a structurilor cu atribuţii în domeniul ordinii şi
siguranţei publice trebuie să-şi aibă fundamentarea în lege şi numai în lege. 

margin-left:.5in'>Respectarea principiului legalităţii se realizează prin: 

margin-left:59.95pt;text-align:justify;text-indent:-24.0pt;line-height:103%;
mso-list:l5 level1 lfo17'><![if !supportLists]>•
<![endif]>cunoaşterea
temeinică de către lucrători a prevederilor legale, precum şi a regulamentelor
specifice; 

Roman"'>
<![endif]>autocontrol
în desfăşurarea acţiunilor/activităţilor; 

Roman"'>
<![endif]>control
ierarhic. 
Cunoaşterea prevederilor legale

precum şi a regulamentelor specifice presupune existenţa unui bagaj
informaţional ce trebuie în permanenţă completat. Totodată, interpretarea şi
aplicarea cunoştinţelor şi evaluarea situaţiilor practice trebuie să fie făcută
fără părtinire, cu bună credinţă. 
Autocontrolul se realizează de

către fiecare lucrător prin raportarea acţiunilor proprii la normele legale,
înaintea, pe parcursul şi după desfăşurarea acestora. Această formă de control
poate fi apreciată ca fiind de o mai mare importanţă în ceea ce priveşte
asigurarea legalităţii în raport cu celelalte forme de control, având în vedere
că activitatea poliţiştilor se desfăşoară nu numai în sediul unităţii sau în
apropierea acesteia, ci şi în zone sau unităţi teritoriale izolate. În aceeaşi
măsură, autocontrolul implică şi autocenzura comportamentală. Astfel,
atitudinea absolut legală constituie una din premisele garanţiei asumării
valorilor eticii şi deontologiei profesionale. 

margin-left:-.05pt'>Un alt aspect pe care îl implică principiul respectării
legalităţii este vizat de exercitarea controlului ierarhic, realizat, în
principal de: 

Roman"'>
<![endif]>şefii direcţi şi nemjlociţi; 

Roman"'>
<![endif]>organele
cu atribuţii de control. 
Este ştiut faptul că lipsa unui

control adecvat poate favoriza apariţia fenomenelor de încălcare a legalităţii,
prin săvârşirea de abuzuri/abateri sau prin neîndeplinirea atribuţiilor de
serviciu. 
Prin atribuţiile cu care sunt

învestite, organele de control vor urmări ca lucrătorii, indiferent de grad şi
funcţie, să respecte legea dar şi deontologia profesională.Deci, lucrătorii din domeniul

ordinii şi siguranţei publice vor veghea la respectarea legii, în general,
potrivit competenţelor ce le revin şi, în acelaşi timp, vor avea în vedere ca
prin actele şi faptele lor să se situeze în perimetrul legalităţii. Nu trebuie
să fie scăpat din vedere nici faptul că legea se cere respectată şi apărată,
dar, în egală măsură îi şi apără pe lucrătorii care, în rezolvarea diferitelor
situaţii profesionale, îşi fundamentează acţiunile exclusiv pe baza normelor
legale. 
 
text-align:justify'>b) Egalitate, imparţialitate şi nediscriminare </h2>
Acest principiu trimite în modul

cel mai direct la ceea ce înseamnă etică şi deontologie poliţienească. Cei trei
termeni sunt într-o mare măsură complementari, se suprapun pe unele domenii şi
pot fi, ca atare, trataţi global. 
Egalitatea presupune, pe de o

parte, aşezarea de către lucrător, pe acelaşi plan, a tuturor persoanelor,
indiferent de împrejurările profesionale în care intră în legătură cu acestea
şi, pe de altă parte, abordarea în aceeaşi manieră a cazurilor similare.Imparţialitatea îl va situa pe

lucrător deasupra unor probleme litigioase în care nu trebuie să se implice
altfel decât profesional. O asemenea poziţie îi va permite să abordeze detaşat
de sentimente circumstanţele profesionale în care se află. 
Nediscriminarea, ca aspect al

acestui principiu, constă în faptul că funcţionarul nu trebuie să se lase condus
de idei preconcepute, de resentimente, de impulsuri necenzurate atunci când
intră în contact cu diferite categorii de persoane, indiferent de poziţie
socială, sex, religie, rasă etc. 
Este recomandat, prin urmare, ca

la judecarea efectelor propriei acţiuni sau a altora, lucrătorul să evalueze
măsura în care, în practică, s-a ghidat după elementele care definesc
principiul analizat – a respectat şi asigurat egalitatea, şi-a impus
imparţialitatea şi s-a afirmat ca adversar al discriminărilor de orice fel.Măsurile luate pot crea

nemulţumiri în rândul unor categorii de cetăţeni. Deseori, nemulţumirile se
manifestă paradoxal, chiar în rândul persoanelor care prin actele şi faptele
lor încalcă normele legale şi de comportament, impuse şi acceptate de societate
şi prejudiciază astfel drepturile fundamentale ale cetăţenilor, precum şi în
rândul rudelor, cunoscuţilor sau prietenilor acestora aflaţi la locul
producerii evenimentului sau care află despre acesta. Este reacţia clasică prin
care aceste persoane încearcă să-şi transfere vinovăţia pe seama unor încălcări
şi abuzuri închipuite din partea lucrătorilor. Eliminarea arbitrarului din
timpul intervenţiei, a oricăror atitudini de natură să creeze suspiciuni cu
privire la imparţialitatea acţiunii şi a măsurilor dispuse sunt de natură să
evite posibilele reacţii violente din partea celor implicaţi şi chiar să aducă
sprijin pentru acţiunea poliţiştilor. 
Consecvenţa manifestată prin

aplicarea aceleiaşi proceduri legale pentru fapte similare va acţiona în mod cert
în favoarea lucrătorilor în domeniul ordinii şi siguranţei publice. În aceeaşi
măsură, respectarea demnităţii oricărei persoane constituie un alt element care
poate contribui la afirmarea convingerii că intervenţia a fost nepărtinitoare,
legitimă şi nediscriminatorie. 
Se recomandă, de asemenea,

declinarea competenţei pentru cazurile de incompatibilitate care ar putea pune
la îndoială imparţialitatea intervenţiei, fără însă a se prejudicia astfel
operativitatea acţiunii. Astfel, sarcina desfăşurării în continuare a acţiunii
va fi preluată de lucrători care nu se află în asemenea situaţii, eliminându-se
astfel riscul punerii sub semnul întrebării a imparţialităţii acestora. 

<h2 style='margin-top:0in;margin-right:0in;margin-bottom:.7pt;margin-left:0in;
text-indent:0in;tab-stops:center 78.1pt'> 
c)
Transparenţa </h2>
Este unul dintre principiile care

se află la baza activităţii structurilor de ordine şi siguranţă publică ca
instituţii moderne, de tip democratic şi, implicit, a lucrătorilor acestora.
Furnizarea informaţiilor referitoare la activităţile desfăşurate poate
determina câştigarea încrederii populaţiei. Astfel, aducerea la cunoştinţa
cetăţenilor, prin mijloace adecvate de informare, a modului în care se
efectuează intervenţiile (cu precizarea
acţiunilor pe care lucrătorul este îndreptăţit să le efectueze, comportamentul
impus cetăţenilor pe timpul acestora şi riscurile pe care şi le asumă în cazul
nerespectării lor), particularizat pe tipuri de misiuni, poate determina o
reacţie de acceptare, dacă acţiunile se înscriu în tiparul cunoscut de societate.

În acelaşi timp se impune

respectarea confidenţialităţii informaţiilor care pot afecta integritatea
persoanelor, procesul de administrare a probelor, securitatea martorilor sau a
altor persoane. 
Respectarea principiului

transparenţei, concomitent cu îndeplinirea cerinţelor referitoare la asigurarea
securităţii datelor, inclusiv a celor cu caracter personal, a impus crearea
unor structuri interne /persoane specializate în relaţia cu mass-media, care
au, potrivit regulamentului de organizare şi funcţionare, atribuţii bine
definite. 


weight:
normal'>Exigenţe care trebuie să
guverneze comunicarea cu mass-media: 

margin-left:53.95pt;text-align:justify;text-indent:-.25in;line-height:103%;
style='font:7.0pt "Times New Roman"'>
style='mso-bidi-font-style:normal'>în cazul în care un jurnalist se va adresa
direct unui lucrător, acesta îl va îndruma către structura de relaţii publice
/ofiţerul de presă care are competenţă în zona producerii evenimentului,
singura structură abilitată prin lege şi ordine ale ministrului să comunice
referitor la activităţile profesionale cu mass-media. 

style='mso-bidi-font-style:normal'>dacă evenimentul s-a produs într-un loc
public, iar un lucrător este prezent la locul faptei, la întrebările
reprezentanţilor media, va confirma ceea ce se cunoaşte deja despre cazul
respectiv, cu precizarea că “se efectuează cercetări pentru stabilirea
împrejurărilor în care aceasta s-a produs, iar despre concluziile vor fi
prezentate prin intermediul structurilor de relaţii publice”.în cazul în care reprezentantul media ajunge
primul la locul faptei şi solicită telefonic date despre eveniment, acestuia i
se vor oferi informaţiile aflate la dispoziţia structurii de relaţii publice,
urmând ca rezultatul cercetărilor să îi fie comunicat ulterior. 

style='mso-bidi-font-style:normal'>în situaţiile când evenimentul produs ridică
probleme de competenţă ori implică intervenţia mai multor structuri, atunci,
comunicarea cu media se va realiza de către serviciul de profil din cadrul
inspectoratului general. 

style='mso-bidi-font-style:normal'>lucrătorul va rămâne calm în relaţia cu
ziaristul, indiferent de împrejurări. 

style='mso-bidi-font-style:normal'>filmările realizate de structurile de ordine
şi siguranţă publică la locul evenimentului şi oferite media se vor face
respectând drepturile omului şi dreptul la propria imagine, în conformitate cu
recomandările Uniunii Europene, ordinele de linie şi dispoziţiile Consiliului
Naţional al Audiovizualului. 

style='mso-bidi-font-style:normal'>în cazul în care filmarea se va realiza de
către reprezentanţii presei, lucrătorul responsabil cu mediatizarea
evenimentului din partea structurii de relaţii publice, le va reaminti acestora
dispoziţiile Consiliului Naţional al Audiovizualului, în sensul arătat mai sus.


style='mso-bidi-font-style:normal'>orice relatare a unui eveniment către
reprezentanţii media va avea un caracter nediscriminatoriu, fără referiri la
apartenenţa etnică, religioasă, sexuală, socială sau la altă formă de
apartenenţă a celor implicaţi în eveniment, în conformitate cu normele în
vigoare. 

style='mso-bidi-font-style:normal'>în relaţia cu mass-media, lucrătorii din
structurile de relaţii publice vor ţine cont de Decalogul ofiţerului de presă.


text-align:justify'>d) Capacitatea şi datoria de exprimare </h2>

style='mso-spacerun:yes'> Reprezintă posibilitatea lucrătorului de a
analiza situaţiile profesionale pe care le întâlneşte şi de a-şi exprima
punctul de vedere, potrivit pregătirii şi experienţei sale, în vederea
îmbunătăţirii calităţii şi eficacităţii serviciului. Acest principiu instituie
obligaţia asumării unui rol activ în cadrul organizaţiei din care acesta face
parte, prin prezentarea de opinii pertinente şi argumentate cu privire la
modalităţile de soluţionare ale unor situaţii profesionale. 
Lucrătorii din domeniul ordinii

şi siguranţei publice trebuie să abordeze situaţiile nu doar reactiv, prin
simpla executare a dispoziţiilor şi prezentarea de rapoarte privind rezultatele
obţinute, ci şi proactiv. În virtutea acestui principiu, apare obligaţia de a-şi
exprima motivat eventualele dezacorduri faţă de deciziile care privesc probleme
de serviciu şi de a aduce la cunoştinţa superiorilor observaţii bazate pe
normele legale şi pe experienţa profesională. În acelaşi context se înscrie şi
datoria de a informa în timp util asupra dotării cu mijloace necorespunzătoare
sau insuficiente realizării obiectivului, a datelor incomplete transmise odată
cu dispoziţia de executare a activităţii, precum şi de a prezenta experienţa
personală şi experienţele anterioare relevante pentru situaţia respectivă etc. 
Considerăm că modul în care se

aplică acest principiu dă, într-un grad însemnat, măsura comportamentului
fundamentat pe norme etice şi pe respectarea deontologiei profesionale. 
Ca profesionişti, lucrătorii în

domeniul ordinii şi siguranţei publice trebuie să-şi prezinte opiniile bazate
pe experienţa şi cunoştinţele dobândite şi să le susţină fără teama de
repercusiuni. În aceeaşi măsură, şefii vor promova un climat profesional care
să admită şi să încurajeze exprimarea fără rezerve a punctelor de vedere
diferite. Acest principiu nu poate fi însă invocat pentru a evita, pe criterii
subiective, participarea sau executarea unei misiuni. 
Orice lucrător trebuie să ştie că

deontologia îi impune să se pronunţe asupra unui aspect sau altul, cu bună
credinţă, pe baza conştiinţei profesionale şi nu spre a prezenta ceea ce
consideră că le-ar conveni şefilor săi să audă.

Pe de altă parte, însă, tot

deontologic este din partea lucrătorului să îşi menţină afirmaţiile în
perimetrul legalităţii, egalităţii, imparţialităţii, nediscriminării, al
“realului”, fără a încerca să dea caracter de autenticitate unor interpretări
vădit eronate ori să determine organizarea şi desfăşurarea de acţiuni
insuficient justificate sau să influenţeze decizii în care este interesat.e) Disponibilitatea </h2>

style='mso-spacerun:yes'> Pentru a face dovada disponibilităţii,
lucrătorii în domeniul ordinii şi siguranţei publice trebuie să intervină în
orice moment, în timpul sau în afara serviciului, în cazul în care iau
cunoştinţă despre existenţa unei situaţii în care se aduce atingere drepturilor
persoanelor, sunt puse în pericol bunurile acestora sau, pur şi simplu, atunci
când un individ se află în dificultate. Intervenţia în asemenea situaţii nu
poate fi condiţionată de faptul că lucrătorul se află în concediu, învoiri,
permisii, dar va fi precedată de declinarea calităţii. Se impune totuşi ca,
anterior acordării sprijinului, să realizeze o evaluare a situaţiei cel puţin
cu privire la raportul de forţe, şansele de reuşită, precum şi riscurile
asumate. Este posibil ca în asemenea împrejurări să fie eficace anunţarea
forţelor specializate sau, dacă faptele ilegale s-au consumat, obţinerea de
date şi informaţii cu privire la locaţia către care s-a deplasat gruparea
infractoare, semnalmente, mijloace de transport folosite etc. şi care să fie
aduse la cunoştinţa personalului învestit cu soluţionarea cazului. În timpul serviciului disponibilitatea se
manifestă şi prin ascultarea atentă a problemelor cetăţenilor, încercând să le
rezolve, oferindu-şi serviciile într-o manieră profesionistă. În asemenea
situaţii, stabilirea priorităţilor este deosebit de importantă. Astfel, dacă din lipsa mijloacelor, a timpului
necesar ori datorită altei misiuni aflată în desfăşurare, intervenţia nu poate
fi realizată imediat de către lucrătorul sesizat iniţial, este necesar ca
solicitantului să-i fie explicate motivele pentru care cauza este declinată
spre alţi colegi în vederea soluţionării. Uneori sunt sesizate fapte aflate în
curs de desfăşurare, astfel încât urgenţa analizării situaţiei şi alegerea
modalităţii de rezolvare sunt determinante pentru succesul acţiunii.
Întârzierea poate conduce la agravarea situaţiei şi, implicit, va pune într-o
lumină nefavorabilă capacitatea structurilor cu atribuţii în domeniul ordinii
şi siguranţei publice de a interveni şi totodată disponibilitatea acestora de a
se implica în soluţionarea problemelor cu privire la care au fost sesizaţi. 
Disponibilitatea presupune, pe lângă prezenţa regulată a
lucrătorului la serviciu sau la locul unde trebuie să execute o anumită
misiune, şi capacitatea de ascultare şi înţelegere a problemelor aduse la
cunoştinţă de persoanele aflate într-o situaţie critică.Datorită caracterului permanent

al serviciului şi particularităţilor misiunilor ce revin structurilor cu
atribuţii în domeniul ordinii şi siguranţei publice, acestea solicită
lucrătorilor să manifeste disponibilitate totală faţă de îndeplinirea
atribuţiilor (rechemarea la serviciu, constrângeri, program prelungit de muncă
sau în schimburi, capacitatea de a se adapta diversităţii sarcinilor de
îndeplinit etc.), aspecte care rezultă atât din angajamentul asumat de lucrător
la momentul intrării în profesie, cât şi din jurământul de credinţă depus la
acordarea primului grad profesional/militar. 
Obligaţia la disponibilitate

permanentă a lucrătorilor din domeniul ordinii şi siguranţei publice justifică,
de asemenea, şi de ce le este interzis să exercite, în afara excepţiilor
prevăzute de lege, alte activităţi pentru care să fie remuneraţi. Depinde
astfel de lucrători să stabilească echilibrul în serviciu şi practicarea
activităţilor lucrative sau nelucrative care îi sunt permise (activitate
didactică, cercetare ştiinţifică, creaţie literar-artistică), astfel încât
disponibilitatea profesională să nu fie afectată. 

text-align:justify'>f) Prioritatea interesului public </h2>
Interesul public, în sensul

utilizat de prezentul Ghid, reprezintă orice aspect care afectează viaţa
comunităţii sau care prezintă interes pentru aceasta. Funcţionarea şi acţiunile
guvernului ori ale autorităţilor sau instituţiilor publice centrale şi locale
sau ale oricărei alte entităţi care foloseşte bani publici sau care
influenţează viaţa comunităţii prezintă interes public. Respectarea drepturilor
omului, aşa cum sunt definite în documentele internaţionale ratificate de
România, reprezintă o altă componentă a interesului public.Prioritatea interesului public se

manifestă prin aceea că, în exercitarea atribuţiilor funcţionale, lucrătorul
din domeniul ordinii şi siguranţei publice acordă întâietate îndeplinirii
serviciului în folosul comunităţii, chiar dacă prin aceasta se prejudiciază sau
se întârzie realizarea unor obiective personale. 
Prioritatea interesului public nu

poate fi tratată şi nici explicată independent de disponibilitate. Această
corelaţie este determinată de calitatea conferită de profesie şi, implicit, de
statutul profesional. Lucrătorii au datoria să trateze toate persoanele în mod
egal, neţinând cont de interesul personal şi asigurând primatul interesului public.


text-align:justify'>g) Profesionalismul </h2>

margin-left:-.05pt'>Presupune îndeplinirea sarcinilor de serviciu prin
aplicarea cunoştinţelor teoretice şi prin folosirea deprinderilor practice
dobândite. Lucrătorii în domeniul ordinii şi siguranţei publice sunt, de
altfel, obligaţi să-şi perfecţioneze permanent pregătirea de specialitate şi
să-şi dezvolte capacitatea de înţelegere a problemelor sociale, culturale şi
educaţionale specifice colectivităţii în care-şi exercită profesia. 
Pentru a fi un bun profesionist

lucrătorul trebuie să:


style='mso-bidi-font-style:normal'>cunoască legislaţia aplicabilă în domeniul
său de activitate; 

style='mso-bidi-font-style:normal'>cunoască şi să aplice procedurile de lucru
uzuale;


style='mso-bidi-font-style:normal'>analizeze solicitările ce-i sunt adresate
direct de către cetăţeni şi să le rezolve, să ceară sprijin pentru soluţionarea
lor sau să îndrume cetăţenii către structurile/ formaţiunile competente atunci
când constată că acestea depăşesc responsabilităţile funcţiei pe care o
îndeplineşte; 

style='mso-bidi-font-style:normal'>lucreze în serviciul populaţiei, dedicând
timpul necesar activităţii pe care este abilitat să o desfăşoare;


style='mso-bidi-font-style:normal'>se comporte corect şi demn în relaţiile cu
ceilalţi lucrători şi să observe atitudinea acestora, fiind obligat să sesizeze
cazurile de abatere de la normele etice ale profesiei; 

style='mso-bidi-font-style:normal'>se identifice cu profesia şi instituţia;


style='mso-bidi-font-style:normal'>evite implicarea emoţională excesivă în
soluţionarea
problemelor de serviciu; 

style='mso-bidi-font-style:normal'>dea dovadă de echidistanţă şi imparţialitate
în relaţia cu cetăţeanul şi colegii de profesie; 

style='mso-bidi-font-style:normal'>manifeste respect faţă de cetăţeni în toate
împrejurările care presupun contactul direct ori prin intermediul mijloacelor de
comunicare. 
h) Confidenţialitatea
</h2>
Se îmbină de cele mai multe ori

cu profesionalismul şi legalitatea. Astfel, protecţia informaţiilor şi a
persoanelor care le-au pus la dispoziţia lucrătorilor trebuie realizată
concomitent cu celelalte activităţi necesare pentru soluţionarea cazului.
Confidenţialitatea nu presupune numai protecţia datelor şi a persoanelor, ci şi
obligaţia lucrătorilor de a proteja informaţiile obţinute în virtutea
atribuţiilor de serviciu şi de a nu le utiliza în vederea obţinerii unor
avantaje pentru ei sau pentru alţii. 

text-align:justify'>i) Respectul </h2>
1. Respectul faţă de cetăţeni se manifestă atât prin utilizarea
moderată a regulilor de politeţe şi curtoazie (fără familiarisme), cât şi prin
evitarea oricărei manifestări discriminatorii, legată de naţionalitate,
religie, opinii, sex, vârstă, condiţie socială sau de orice alt considerent. 
Anumite situaţii pot influenţa

emoţional lucrătorul, ca pe orice alt individ (prezenţa unor răniţi grav,
anunţarea familiilor victimelor cu privire la producerea unui accident etc.),
sau în alte cazuri, când apariţia sa într-o anumită zonă este în măsură să
suscite agresivitatea participanţilor (manifestări neautorizate ori care se
desfăşoară în afara itinerariului sau în afara intervalului aprobat). 
Aplicând procedurile recomandate

pentru asemenea situaţii cu calm şi fermitate, lucrătorul va îndeplini misiunea
fără să-şi manifeste tensiunile sau emoţiile pe care inevitabil le are.
Cetăţenii vor aprecia sângele rece, calmul şi răbdarea de care dă dovadă
lucrătorul.

Aceste calităţi sunt cu atât mai

necesare cu cât dificultăţile provin din reacţiile ostile, chiar violente,
îndreptate împotriva lucrătorilor, uneori din cauza simplei lor prezenţe, în
special în cartierele sau zonele cu o rată crescută a infracţionalităţii. Vor fi evitate cu prilejul

intervenţiilor atitudinile agresive, provocatoare, dominatoare sau
dispreţuitoare. 
Procedurile specifice utilizate

nu vor avea o întindere în timp mai mare decât este necesar realizării scopului
pentru care s-a recurs la acestea. Altfel, cetăţenii vor interpreta măsurile ca
fiind abuzive, nejustificate şi că, în ciuda faptului că au drepturi pe care
structurile cu atribuţii în domeniul ordinii şi siguranţei publice trebuie să
le respecte, tocmai reprezentanţii acestora le încalcă şi le desconsideră. 
Pentru situaţiile în care, pe

fondul îndeplinirii atribuţiilor, sunt afectate drepturile şi libertăţile
cetăţenilor (cazul verificării identităţii sau a provenienţei mărfurilor
transportate, existenţa permisului corespunzător categoriei din care face parte
vehiculul etc.), persoana care face obiectul verificărilor nu va fi împiedicată
să-şi continue activitatea decât pentru perioada de timp strict necesară
îndeplinirii procedurii specifice. Orice abatere de la această normă deontologică,
mai ales dacă este dictată de considerente personale ale lucrătorului este în
măsură să producă efecte negative în realizarea parteneriatului cu populaţia,
pe care Ministerul Administraţiei şi Internelor îl doreşte. Dacă lucrătorii vor
aborda relaţia cu cetăţenii de pe poziţii de superioritate, determinate de
puterile ce le sunt conferite prin lege, nu vor beneficia de concursul,
sprijinul şi cooperarea acestora. 

margin-left:0in;text-align:justify;text-indent:17.75pt;line-height:103%;
mso-list:l30 level1 lfo20'><![if !supportLists]>2.Respectul faţă de şefii profesionali şi
colegi constă în respectarea regulilor de comportament (politeţe,
curtoazie, punctualitate, respectarea angajamentelor asumate formal sau
informal ş.a.) şi de demnitate (decenţă, grijă pentru propria imagine ş.a.),
precum şi prin respectarea prevederilor regulamentelor militare de către
personalul cu statut militar. 

style='mso-spacerun:yes'> Indiferent de statutul profesional, de corpul
din care face parte, de grade sau de sarcini, relaţiile dintre lucrătorii din
domeniul ordinii şi siguranţei publice se bazează în principal pe respect
mutual, loialitate şi solidaritate. 

margin-left:0in;text-align:justify;text-indent:17.75pt;line-height:103%;
family:
"Times New Roman";color:black'>3.Respectul mutual presupune înţelegerea
faptului că orice sarcină repartizată unui coleg, oricât de modestă ar fi,
contribuie la buna funcţionare a serviciului public. Manifestările de
superioritate sau de desconsiderare faţă de un corp profesional, pe criterii de
grade sau de funcţii, relevă necunoaşterea şi nerecunoaşterea
complementarităţii activităţilor instituţiei. Respectul mutual, înseamnă, de
asemenea, să admiţi fără prejudecăţi sau desconsiderare anumite situaţii
particulare
justificate care pot interveni accidental în comportamentul sau activitatea
oricărui lucrător, inclusiv în cea proprie (întârzieri ocazionale, învoiri
pentru probleme personale care nu pot fi altfel rezolvate, solicitarea în mod
excepţional a concediului în afara planificării etc.). 

style='mso-spacerun:yes'> Respectul mutual presupune, de asemenea,
toleranţă, respectiv o deschidere suficientă pentru a lăsa colaboratorii să-şi
expună poziţiile contrare, pornind de la dreptul la liberă exprimare. Este
totuşi de menţionat faptul că în rândul lucrătorilor din structurile cu
atribuţii în domeniul ordinii şi siguranţei publice această libertate se referă
la aspecte profesionale, fiind restrânsă manifestarea, la locul de muncă ori în
timpul serviciului, a unor opinii personale, cum ar fi cele referitoare la
politică. 

text-align:justify'>j) Integritatea morală </h2>
Prin poziţia sa, lucrătorul se

poate afla în situaţia de a i se oferi diferite avantaje (gratuităţi, cadouri).
Aceste oferte sunt rareori dezinteresate. Integritatea îl va determina să le refuze
politicos, explicând că este plătit pentru a oferi un serviciu public, potrivit
competenţelor. În acest sens, lucrătorii din domeniul ordinii şi siguranţei
publice au obligaţia de a-şi pregăti familiile astfel încât eventualele
„atenţii” să nu le parvină prin intermediul acestora, indiferent care ar fi
justificarea. 
Pe de altă parte, publicul nu ar

tolera ca lucrătorul să uzeze de calitatea sa pentru a încerca să obţină o
favoare sau alta pentru el însuşi sau pentru altul (lucrător în uniformă care nu
respectă ordinea în faţa unui ghişeu la care se prezintă pentru a-şi rezolva o
problemă personală). 
Lucrătorul nu are dreptul să se
oblige pecuniar faţă de nici o persoană, dacă o asemenea situaţie este în
măsură să afecteze îndeplinirea atribuţiilor de serviciu (obligaţii pecuniare
pot fi asumate de către lucrători numai cu respectarea prevederilor legale în
vigoare – contractare de credite de la bănci, împrumuturi la Casa de ajutor
reciproc sau cumpărarea unor bunuri în sistem de rate), nu poate folosi ori
încerca să uziteze de calitatea sa în interes personal. În considerarea acestor
cerinţe, lucrătorilor le este interzis să împrumute bani de la subordonaţi ori
să colecteze sume de bani de la persoane fizice sau juridice. 
Comportamentul integru are o

deosebită
importanţă pentru credibilitatea instituţiei şi implicit a membrilor săi.
Pentru a câştiga respectul populaţiei, nu este suficient doar să se acţioneze
în conformitate cu legea, ci trebuie ca aceasta să fie aplicată în spiritul
respectului faţă de cetăţean. 
Prin urmare, integritatea şi

respectul faţă de populaţie nu trebuie afirmate formal, prin declaraţii sau
angajamente, ci demonstrate prin acţiuni şi misiuni executate cu
profesionalism, imparţialitate, onestitate, conştiinciozitate, echitate,
neutralitate sub toate aspectele, acordând totodată o atenţie deosebită
grupurilor vulnerabile de populaţie (gravide, persoane în vârstă, copii, minori
care au fugit de acasă, bolnavi, persoane cu handicap etc.). 

text-align:justify'>k) Independenţa operaţională </h2>
Constă în îndeplinirea

atribuţiilor şi misiunilor potrivit competenţelor stabilite pentru nivelul
ierarhic pe care îl ocupă în cadrul structurii, fără imixtiunea altor
lucrători, persoane sau autorităţi. 
Independenţa operaţională nu

presupune acţiuni executate haotic sau care au fost incluse fără temei în
categoria celor prioritare, ori pe considerente exclusiv personale (ex.
controale economice care vizează o anume societate comercială anume numai
pentru a-i perturba activitatea în scopul favorizării concurenţei sau
executarea unor activităţi care nu decurg din obiectivele stabilite la nivelul
structurii respective). 
Independenţa operaţională trebuie

înţeleasă şi ca libertate a lucrătorului de a identifica şi utiliza acele
proceduri şi mijloace prin a căror folosire se asigură îndeplinirea cu riscuri
minime a misiunii, reducându-se, totodată, şi posibilitatea lezării drepturilor
şi libertăţilor persoanelor care fac obiectul acţiunii. De asemenea, prin
independenţă operaţională se înţelege şi capacitatea poliţistului de a adapta
intervenţia în funcţie de reacţia persoanelor vizate, de particularităţile
zonei în care intervine sau de momentul realizării acesteia. 
Pe de altă parte, independenţa

operaţională implică răspunderea deplină a lucrătorului pentru 
acţiunile, inacţiunile şi

omisiunile sale. 
text-align:justify'>l) Loialitatea </h2>
Constă în ataşamentul fată de

instituţie şi valorile promovate de aceasta, ceea ce exprimă de fapt adeziunea
deplină, conştientă şi irevocabilă, manifestată din proprie iniţiativă, la o
cauza înaltă. 
Manifestarea loialităţii

însumează mai multe trăsături, cum sunt: cinstea, corectitudinea, fidelitatea,
sinceritatea, respectarea angajamentelor, statornicie etc. 
Aceasta presupune demnitate chiar

şi în afara serviciului, astfel încât, prin întregul său comportament,
lucrătorul să nu aducă atingere imaginii instituţiei şi profesiei sale. 
Loialitatea nu se confundă cu

atitudinea linguşitoare sau de preamărire a colegilor/ şefilor ori a altor
persoane, în scopul de a obţine diverse avantaje, pentru a-şi păstra poziţia în
cadrul organizaţiei ori pentru a accede mai rapid în funcţii sau posturi de
conducere. 
Aducerea la cunoştinţa

colectivului sau a şefului a obiecţiilor profesionale cu privire la
activităţile programate, precum şi fundamentul lor nu reprezintă un act lipsit
de loialitate. 
Loialitatea nu poate fi analizată

independent de profesionalism, respect, integritate. Loialitatea presupune, de
asemenea, crearea unui climat de lucru bazat pe dezvoltarea spiritului de
echipă, coeziunii şi disciplinei, a încrederii şi respectului reciproc,
valorizarea tradiţiilor instituţiei şi pe conştientizarea faptului că serviciul
se realizează în beneficiul cetăţeanului. 

III. Aspecte practice privitoare la
comportamentul poliţistului 

margin-left:.5in;line-height:107%'>1. Comportamentul
lucrătorilor
din domeniul ordinii şi siguranţei publice în relaţia cu publicul </h1>

Relaţia dintre structurile cu

atribuţii în domeniul ordinii şi siguranţei publice şi public se stabileşte
cotidian, cu ocazia activităţilor realizate în zona de responsabilitate sau,
după caz, la sediul unităţii atunci când cetăţeanul solicită rezolvarea unei
probleme din competenţa instituţiei. Cetăţeanul are dreptul de a aştepta din
partea lucrătorului o contribuţie activă la securitatea sa şi un tratament
atent. Aşadar, este necesar ca lucrătorii în domeniul ordinii şi siguranţei
publice să asocieze o disponibilitate totală unui comportament personal
exemplar. Astfel, vor contribui la sporirea încrederii cetăţeanului în
instituţie şi la formarea convingerii că, în fapt, el este beneficiarul
serviciilor oferite de aceasta. 

<h2 style='margin-left:1.2pt'>

1.1. Imaginea funcţiei poliţieneşti </h2>
Respectarea regulilor elementare

de curtoazie, decenţa atitudinilor şi grija pe care lucrătorul o are faţă de
persoana sa şi faţă de ţinuta sa vestimentară contribuie la valorizarea
funcţiei sale. 
Pe timpul îndeplinirii

atribuţiilor profesionale, precum şi atunci când intervine in afara orelor de
program, lucrătorul are obligaţia de a–şi face cunoscută calitatea şi unitatea
din care face parte sau pe care o reprezintă. 
Câteva reguli prin a căror respectare se poate păstra şi dezvolta
imaginea demnă a lucrătorilor în societate: 

style='mso-bidi-font-style:normal'>adoptând o ţinută şi un aspect fizic
îngrijite; 

style='mso-bidi-font-style:normal'>manifestând, zilnic, un comportament
ireproşabil; 

style='mso-bidi-font-style:normal'>evitând excesul de limbaj, familiarismele
ori gesturile deplasate; 

style='mso-bidi-font-style:normal'>dând dovadă de moderaţie în atitudine şi
propuneri. 
Regulile menţionate capătă mai

multă importanţă atunci când lucrătorul acţionează în uniformă, semn exterior
şi manifest al calităţii sale. Portul ţinutei îi conferă prestigiu şi
autoritate. 
Gesturile nepotrivite,

concluziile nefondate, bazate pe informaţii neverificate, precum şi soluţiile
arbitrare contribuie la slăbirea autorităţii şi prestigiului său şi al
instituţiei. 
Prezenţa lucrătorilor în uniformă

în anumite locuri (localuri unde se consumă băuturi alcoolice, unităţi
comerciale etc.) în afara cadrului strict profesional, poate să conducă la o
impresie negativă cu privire la persoanele în cauză şi implicit asupra
instituţiei din care aceştia fac parte. Lucrătorii trebuie să conştientizeze,
în toate împrejurările, faptul că sunt plătiţi din bani publici şi se află în
serviciul cetăţenilor, situaţie ce impune un comportament adecvat în toate
împrejurările. 
Lucrătorul, în ţinută de serviciu

sau civil, reprezintă simbolul legalităţii şi ordinii. Publicul aşteaptă de la
el să se comporte de o manieră exemplară, respectând el însuşi normele legale
(nu trebuie să staţioneze cu vehiculul de serviciu în locuri care incomodează
circulaţia în afara cazurilor de intervenţie etc.) şi neuzitând în mod abuziv
prerogativele funcţiei sale (folosirea girofarului fără motiv legitim etc.). 
El nu trebuie să acorde

prioritate avantajelor personale şi îşi va asuma responsabilitate acţiunilor şi
inacţiunilor sale, chiar şi atunci când greşeşte. 
În situaţii de criză, cum ar fi

accidente care atrag în mod deosebit atenţia trecătorilor, nu este admisibil ca
lucrătorul prezent la faţa locului să nu intervină înainte de sosirea forţelor
de intervenţie specializate. 
Publicul va aprecia faptul că

structurile cu atribuţii în domeniul ordinii şi siguranţei publice acordă
interes actelor simple ale vieţii curente (agentul de circulaţie aflat într-o
intersecţie ia măsurile necesare pentru a crea condiţiile necesare scoaterii
din trafic a unui autovehicul imobilizat din cauza unei defecţiuni- acordând
sprijin fizic conducătorului auto sau dirijând traficul astfel încât manevrele
necesare să se realizeze în condiţii de siguranţă pentru toţi partenerii de
trafic etc.). 

<h2 style='margin-left:.7pt;text-indent:35.3pt'>1.2. Atitudinea lucrătorului

din domeniul ordinii şi siguranţei publice în exercitarea profesiei </h2>
Misiunile de serviciu public pe

care lucrătorul este însărcinat să le îndeplinească îl plasează deseori în
contact direct cu concetăţenii săi (zone de cartier, ieşirile de la şcoală,
fluidizarea circulaţiei, informare în şcoli, formalităţi administrative). 
Una dintre cele mai frecvente

misiuni ce îi revin, indiferent de loc (sediul unităţii, loc public sau
privat), este furnizarea de informaţii cu privire la competenţele structurii,
documente necesare îndeplinirii procedurilor legale, persoana / formaţiunea
care poate soluţiona un anume caz. În acest context, o ascultare atentă şi
analizarea cu profesionalism a problemei expuse va permite informarea corectă a
publicului. 

style='mso-spacerun:yes'> Primul contact al publicului cu structurile cu
atribuţii în domeniul ordinii şi siguranţei publice are loc deseori la sediul
acestora şi, de aceea, este absolut necesară existenţa unui spaţiu optim de
primire a cetăţenilor. Acesta constituie punctul obligatoriu de intrare în
unitate, iar rolul său este determinant în formarea imaginii care se
intenţionează a fi construită. Pe cale de consecinţă, amenajarea acestuia
trebuie să asigure condiţii civilizate şi să răspundă cerinţelor de realizare a
confidenţialităţii discuţiilor şi de redactare/ completare a cererilor olograf/
formularelor tipizate. Nu este indicată amplasarea unui astfel de loc într-un
spaţiu cu trafic intens ori dotarea excesivă cu mobilier. 
Trebuie avut în vedere faptul că

gestionarea nevoilor cetăţenilor nu impune împărtăşirea vieţii interne a
unităţii şi a lucrătorilor săi (afişaj al activităţii sindicale, decorarea
personalizată în exces a birourilor, conversaţii private sau profesionale între
funcţionari etc.). 

margin-left:0in;text-indent:35.3pt;line-height:90%'>Calitatea contactului
stabilit între lucrător şi public este determinată de modul în care sunt
folosite regulile elementare de politeţe (este interzisă tutuirea, familiarisme
excesive etc.). Publicul îşi va forma o opinie nefavorabilă asupra instituţiei
dacă: 

style='font:7.0pt "Times New Roman"'> <!
[endif]>este refuzat fără un motiv plauzibil sau
este greşit îndrumat; 

[endif]>orarul de funcţionare /de lucru cu publicul
nu este respectat; 

[endif]>la solicitarea unor explicaţii suplimentare,
lucrătorul răspunde pe un ton iritat, brutal sau agresiv ori lasă impresia că
este preocupat de rezolvarea celorlalte solicitări înainte de clarificarea
problemei cetăţeanului care i s-a adresat; 

[endif]>serviciul este oferit preferenţial, cu
încălcarea ordinii de sosire/ înregistrare la ghişeu sau ca urmare a
intervenţiei unui coleg; 

[endif]>lucrătorul de la ghişeu are alte preocupări
în timpul programului (mănâncă, discută cu alţi funcţionari, ori vorbeşte la
telefon pentru rezolvarea unor probleme personale). 

style='mso-spacerun:yes'> Un aspect cu o importanţă majoră în atitudinea
lucrătorului pe timpul sau în legătură cu exercitarea profesiei îl reprezintă
modul în care reacţionează la diferite „tentaţii” care sunt prevăzute de lege
ca fapte de corupţie. 
Învestiţi cu exerciţiul

autorităţii publice, lucrătorii pot fi tentaţi să profite de statutul lor şi de
relaţiile profesionale în interes personal. 
Solicitând sau numai acceptând

din partea cetăţenilor bani, bunuri, servicii sau promisiuni, pentru a folosi
influenţa sa, reală sau presupusă, pe lângă autorităţile competente în scopul
de a obţine o decizie favorabilă ori pentru a face sau nu face un act la care
ar fi fost obligat potrivit atribuţiilor, lucrătorul comite infracţiuni din
sfera corupţiei. 

<h1 style='margin-left:.7pt;text-indent:35.3pt'> 2. Comportamentul lucrătorului în
domeniul ordinii şi siguranţei publice faţă de victime </h1>

margin-left:.5in;line-height:107%'>De regulă, victimele suferă un şoc psihic, ele aşteptând de
la lucrător ajutor şi asistenţă. Aceasta este ocazia pentru lucrătorul în
domeniul ordinii şi siguranţei publice de a îmbina profesionalismul cu
calităţile sale umane. 
<h2 style='margin-left:36.45pt'>2.1. Primul contact </h2>
Primul contact cu victima este

determinant, oricare ar fi locul (serviciu, loc public sau privat) şi
circumstanţele (intervenţie spontană, solicitarea intervenţiei prin apel
telefonic etc.). 
Aşteptarea excesivă pentru a fi

primită şi ascultată, trimiterea fals motivată la alte structuri sau
instituţii, favorurile acordate unor persoane, eventual în defavoarea altora,
pe considerente de vârstă, condiţie socială, apartenenţă politică sau etnică
etc. constituie tot atâtea reprezentări negative ale imaginii poliţistului şi
instituţiei pe care o reprezintă. 
Prima grijă este de a arăta

victimei că se ia în considerare cazul său, indiferent dacă pare minor sau nu,
ori este repetitiv pentru lucrător, şi de a da asigurări victimei, după
verificarea competenţei de soluţionare a cazului, că situaţia sesizată intră
sub controlul autorităţilor şi i se va da curs. 
De asemenea, este recomandat să

se încerce a linişti victima, atât prin cuvinte cât şi prin acţiuni (se oferă o
pătură, un loc; se caută o persoană care să vorbească limba victimei când
aceasta nu poate să se exprime în română sau o limbă de circulaţie
internaţională; se anunţă persoanele pe care victima doreşte să le vadă, se
informează alte autorităţi etc.). 
În acest spirit, starea fizică

sau emoţională a victimei, vulnerabilitatea sa particulară (gravide, persoane
în vârstă, copii, minori care au fugit de acasă, bolnavi, persoane cu handicap
etc.) impun lucrătorului să abordeze cazul simultan cu realizarea unei
apropieri faţă de victimă şi să adapteze la această stare modul de îndeplinire
a atribuţiilor profesionale (să se deplaseze în cel mai scurt timp de la
primirea solicitării, să ia măsurile necesare pentru acordarea îngrijirilor
unui rănit, să-i lase timpul de a-şi reveni înainte de a-l întreba despre
identitatea sa; să solicite intervenţia unei colege pentru a tempera emoţiile
victimei unei infracţiuni cu violenţă, comisă împotriva unei femei etc.). 
Desigur că, în asemenea situaţii,

lucrătorul trebuie să aibă în vedere faptul că este dator să rezolve cazul şi
că orice întârziere acţionează împotriva sa, dar, în acelaşi timp, trebuie să
conştientizeze şi faptul că o informaţie deformată sau incompletă obţinută pe
fondul stării emoţionale puternice a victimei poate să-l arunce pe o pistă
falsă. Insistenţa exagerată în asemenea momente poate induce interlocutorului
impresia că lucrătorul căruia i s-a adresat este lipsit de sentimente şi nu
vede în solicitarea sa decât un nou caz pe care trebuie să-l rezolve. 


weight:
normal'>Respectul faţă de victimă se
manifestă prin: 

style='mso-bidi-font-style:normal'>tratament fără discriminare ori favoritism
pe criterii de origine, religie, condiţie socială, vârstă, sex etc.;eliminarea familiarismelor (tutuitul este o
atitudine total neindicată); 

style='mso-bidi-font-style:normal'>luarea în considerare, când este posibil, a
dorinţei victimei majore şi lucide de a anunţa sau nu starea sa; 

style='mso-bidi-font-style:normal'>politeţe şi reţinere în propuneri şi absenţa
oricărei remarci care poate provoca griji, contrarieri sau atitudini de natură
să accentueze starea de nervozitate/ agresivitate a victimei. 
Victima se găseşte într-o

situaţie de dependenţă faţă de lucrător, deoarece acestuia îi aparţine luarea
sau propunerea mijloacelor de a proteja pudoarea atât fizică, cât şi morală (de
a oferi ceva pentru a masca nuditatea, a o feri de curiozitatea terţilor, a
permite exprimarea unei probleme delicate în condiţii care asigură
confidenţialitatea etc.). 
În situaţia unei victime

decedate, atitudinea de respect şi decenţă trebuie păstrată şi în afara
procedurilor specifice, mai ales în cursul manipulării corpului. Trebuie avut
în vedere, printre altele, deşi nu aceasta trebuie să constituie motivul
comportamentului, faptul că intervenţia poate fi privită ori chiar filmată de
către curioşii adunaţi la locul respectiv. 
Când o persoană trebuie informată

despre un prejudiciu produs proprietăţii sale (incendiu, furt comis în timpul
absenţei de la domiciliu ori reşedinţă etc.) sau cu privire la producerea unui
eveniment în care un apropiat este victimă (cazul unui cuplu implicat într-un
accident auto în urma căruia o persoană a fost rănită iar cealaltă a decedat
etc.), conştientizarea şocului pe care acest anunţ riscă să-l provoace va
impune ca informaţia să-i fie comunicată cu tact. 
Asistarea persoanei se

completează cu grija de a-i proteja bunurile începând cu momentul în care
circumstanţele o împiedică să şi le protejeze ea însăşi (ex: absenţa
proprietarului de la locul unde s-a produs furtul, documente sau bunuri lăsate
într-un vehicul implicat într-un accident etc.). 

margin-left:.5in;line-height:107%'> 
<h2 style='margin-left:36.45pt'>2.2. Luarea de declaraţii </h2>
În această etapă, lucrătorul

urmăreşte să obţină de la victimă elementele necesare stabilirii situaţiei de
fapt. Evident că informaţiile din declaraţia obţinută la primul contact se
dezvoltă, totul îmbogăţindu-se cu date suplimentare. 

style='mso-spacerun:yes'> Ţinuta vestimentară, comportamentul şi ordinea
interioară din spaţiile în care îşi desfăşoară activitatea lucrătorii definesc
consideraţia acordată victimei. 

style='mso-spacerun:yes'> Cadrul în care victima este primită are efect
asupra imaginii lucrătorului şi a instituţiei pe care o reprezintă. Prin
urmare, acesta trebuie să fie atent la aspectul spaţiului în care-şi desfăşoară
activitatea şi care trebuie menţinut într-o stare convenabilă şi decentă
(curăţenie, ordine, stare îngrijită a mobilierului, absenţa fotografiilor ce ar
putea şoca pudoarea sau sensibilitatea altor persoane). 
Declaraţiile victimei au de cele

mai multe ori caracter personal sau chiar intim, situaţie ce impune asigurarea
unui cadru în măsură să protejeze caracterul informaţiilor. Chiar dacă
întâlnirea are loc în sediul instituţiei sau în locurile publice ori private,
asemenea activităţi trebuie să se desfăşoare într-un spaţiu unde alte persoane
nu au acces liber (pe stradă, o maşină de serviciu poate constitui un loc
adecvat, dacă nu sunt alte posibilităţi). 
Protecţia confidenţialităţii

presupune, de asemenea, să se limiteze curiozitatea deplasată a colegilor (se
pot închide uşile biroului ori pot fi invitaţi afară cei a căror prezenţă nu
este absolut necesară etc.). 
De cele mai multe ori, victima

resimte nevoia de a vorbi pentru a se elibera de tensiunea generată de
traumatismul suferit. Ea caută un ascultător atent, discret şi care să îi poată
acorda sprijin îndreptânduşi atenţia către lucrătorul căruia i s-a încredinţat
cazul. 
Lucrătorul, potrivit principiilor

confidenţialităţii şi profesionalismului, va şti să-şi limiteze amestecul în
viaţa privată a victimei la strictul necesar îndeplinirii atribuţiilor. 


weight:
normal'>Asistenţa acordată victimei se
manifestă prin: 

style='mso-bidi-font-style:normal'>intervenţia în cel mai scurt timp la locul
faptei sau primirea cât mai urgentă a victimei; 

style='mso-bidi-font-style:normal'>acordarea timpului necesar relatării şi
ascultarea cu atenţie a situaţiei cu care aceasta s-a confruntat; 

style='mso-bidi-font-style:normal'>punerea la dispoziţie, dacă este posibil, a
mijloacelor necesare pentru a o ajuta să-şi rezolve problemele imediate; 

style='mso-bidi-font-style:normal'>tratarea cu conştiinciozitate a cazului şi
informarea victimei cu privire la progresele înregistrate; 

style='mso-bidi-font-style:normal'>asigurarea protecţiei individuale şi a
bunurilor sale, atât cât situaţia şi legislaţia permit; 

style='mso-bidi-font-style:normal'>consiliere pentru a evita repetarea
faptelor; 

style='mso-bidi-font-style:normal'>orientarea către serviciile sociale care îi
pot asigura asistenţă, la nevoie sesizând aceste servicii cu privire la
situaţia produsă. 

style:normal'>Lucrătorul poate fi tentat ca, în

anumite cazuri, să nu acorde interes sesizărilor victimelor, mai ales dacă
acestea din urmă sunt persoane obişnuite să apeleze la structurile cu atribuţii
în domeniul ordinii şi siguranţei publice pentru motive lipsite de
credibilitate ori chiar imaginare. Experienţa arată că poliţistul poate greşi
dacă nu acordă atenţie acestor sesizări deoarece s-ar putea dovedi reale. Numai
în urma intervenţiei şi investigaţiilor sale poate trage o concluzie cu privire
la existenţa situaţiei sesizată. 

margin-left:18.7pt;line-height:107%'>2.3. Comportamentul lucrătorului după

realizarea intervenţiei </h2>
Victima aşteaptă asistenţă de la

lucrătorii în domeniul ordinii şi siguranţei publice şi după momentul
consemnării declaraţiilor sale. În acest moment, lucrătorul va putea să-i dea
sfaturi pentru a evita producerea în viitor a unei situaţii similare. El îi va
indica, dacă este cazul, şi alte servicii care sunt în măsură să o ajute.
Acesta va pune, dacă este nevoie, mijloacele de serviciu la dispoziţia sa (ex:
o conduce la domiciliu cu maşina de serviciu, îi permite să telefoneze când
este deposedată de mijloacele materiale etc.). La nevoie, în faţa unei situaţii
de criză, lucrătorul va lua iniţiativa de a sesiza serviciile sociale şi
serviciile de prim ajutor. 

margin-left:-.05pt'>Victima aşteaptă, de asemenea, o rezolvare profesionistă şi
normală a situaţiei sale. Pentru a nu afecta încrederea victimei în structurile
de ordine şi siguranţă publică, trebuie evitat comportamentul care: 

style='mso-bidi-font-style:normal'>permite interpretări sceptice ale
rezultatului anchetei; 

style='mso-bidi-font-style:normal'>omite furnizarea informaţiilor pe care
victima este în drept să le aştepte cu privire la etapele anchetei şi măsurile
ce urmează să fie luate; 

style='mso-bidi-font-style:normal'>se bazează pe relatări inutile rezolvării
cazului ori pe prezentarea unor
documente a căror formă şi conţinut nu sunt corespunzătoare sau, şi mai rău, nu
acordă anchetei toate şansele de reuşită. 
În plus, declaraţiile victimei

pot să o expună unor represalii din partea celor pe care îi acuză. În asemenea
situaţii, aprecierea riscului va determina lucrătorul să ia măsuri pentru
asigurarea protecţiei persoanei (sesizarea echipajelor auto sau a poliţiei de
proximitate, urmând ca acestea să se intereseze de starea victimei), iar dacă
sesizează ameninţări la adresa acesteia, exercitate sau posibile, poate să o
sfătuiască cu privire la măsurile de siguranţă absolut necesare (se poate merge
până la schimbarea temporară a domiciliului sau dispunerea măsurilor legale
pentru introducerea în programe de protecţie a martorilor etc.). 
Îndeplinirea

anumitor acte de cercetare penală precum confruntarea, prezentarea suspecţilor
pentru recunoaştere, reconstituirea ş.a. sunt susceptibile de a provoca un şoc
emoţional victimei. Pentru atenuarea acestuia, lucrătorul trebuie să
pregătească victima, explicându-i scopul şi modalitatea în care se va desfăşura
operaţiunea, garantând totodată faptul că lucrurile vor decurge fără riscuri. 


weight:
normal'>“Capcana” cadourilor 

style='mso-spacerun:yes'> Anumite victime insistă să-şi manifeste
recunoştinţa prin cadouri sau diverse servicii. Uneori este dificil să refuzi
gestul prin care asemenea persoane înţeleg să-şi arate mulţumirea. Pentru
ieşirea din astfel de situaţii, poate fi de ajutor explicarea faptului că
lucrătorul nu a făcut nimic altceva decât să-şi îndeplinească misiunea
încredinţată pentru care este plătit. De asemenea, donatorului i se poate
sugera posibilitatea orientării gestului spre o operă caritabilă de interes
general (centre pentru primirea şi ocrotirea minorilor, cămine pentru bătrâni,
fundaţii cu scopuri caritabile ş.a.m.d.) ori către persoane cu nevoi speciale. 

style='mso-spacerun:yes'> Acceptând cadouri sau servicii, lucrătorul
devine subiect al infracţiunilor de primire de foloase necuvenite sau, după
caz, al infracţiunii de luare de mită, funcţie de momentul acceptării ofertei
şi de acţiunile pe care le-a efectuat sau pe care şi le-a asumat în schimbul
primirii acestora. 

style='mso-spacerun:yes'> 
<h1 style='margin-left:0in;text-indent:0in;tab-stops:center 180.4pt'> 3. Comportamentul
lucrătorului faţă de martori </h1>
Pentru a ajuta la aflarea

adevărului, lucrătorul în domeniul ordinii şi siguranţei publice are deseori
nevoie de sprijinul martorilor. Aceste persoane sunt, în general, puţin
familiarizate cu procedurile judiciare obligatorii. Ele doresc ca lucrătorul să
găsească un echilibru între necesităţile anchetei şi diversele constrângeri pe
care le intuiesc. 

<h2 style='margin-left:36.45pt'>3.1. Comportamentul faţă de martor </h2>
Persoana care acceptă să depună

mărturie face şi dovada moralităţii. Ea merită consideraţie şi stabilirea unui
relaţii interpersonale bazate pe încredere. 
Oricât de urgentă ar fi misiunea

pe care o are de îndeplinit, corectitudinea şi politeţea lucrătorului au
importanţă şi sunt apreciate, chiar şi de către persoanele care nu sunt
hotărâte să depună mărturie. Cu aceste semne de respect şi acordând grijă
condiţiilor de primire, începe să fie apreciată calitatea serviciului public
oferit de instituţie. 
Martorul poate fi mai mult sau

mai puţin afectat de faptele pe care le-a perceput. Cu toate că declaraţia sa
trebuie întotdeauna consemnată cât mai rapid, solicitarea de a relata tot ceea
ce ştie cu privire la caz nu trebuie să fie precipitată, deoarece urgenţa
exagerată ar putea fi resimţită negativ de către martor (dispreţ, dezinteres
etc.). 
A consemna declaraţia presupune

pentru martor, de cele mai multe ori, renunţarea la o parte din timpul său,
reorganizarea programului personal sau efectuarea de cheltuieli suplimentare
necesare pentru a da curs invitaţiei de a fi audiat la sediul unităţii.
Lucrătorul poate atenua aceste inconveniente făcând dovadă disponibilităţii
(respectă orarul fixat; se înţelege cu martorul pentru a conveni asupra locului
şi orei de întâlnire; nu-l face să aştepte inutil etc.). 
Martorul are uneori probleme

personale de rezolvat şi nu poate fi imediat disponibil, de aceea el va aprecia
dacă i se va acorda timpul necesar şi mijloacele de a anunţa apropiaţii sau pe
şefii săi, cu privire la situaţia determinată de depunerea declaraţiei. Orice
mărturie este demnă de atenţie. Prejudecăţile ce ţin de pregătire, naţionalitate,
origine, condiţie socială, sex, rasă, convingeri politice, religioase sau
filosofice ale martorului, chiar şi de existenţa antecedentelor judiciare,
constituie o încălcare a respectului datorat persoanelor şi o manifestare
expresă a lipsei de loialitate. 
Nu este corect şi nici

profesionist să elimini o mărturie pe motive ce ţin de originea socială,
religie, apartenenţă politică, etnie, sex, loc de muncă, funcţia deţinută etc.
(martorul este angajat al unei societăţi de salubritate iar prin afirmaţiile sale
determină includerea în categoria suspecţilor a unui lucrător în domeniul
ordinii şi siguranţei publice, posibil chiar un coleg al celui care se ocupă de
caz, declaraţia sa contrazice una dintre ipotezele stabilite în faza incipientă
a anchetei etc.). 
Aceste considerente odată

respectate vor forma convingerea martorului că lucrătorul acţionează în mod
profesionist, este preocupat de aflarea adevărului fără influenţe subiective şi
acordă atenţia cuvenită persoanei sale şi, la nevoie, poate să-i ofere protecţie
în condiţiile legii, conştientizând faptul că prin declaraţia sa îşi asumă
riscul de a se pune într-o situaţie delicată. 
Informaţia dată unui lucrător

care este în măsură să asigure protecţie şi o face, chiar şi numai prin
manifestarea unei griji permanente pentru discreţie, va permite martorului să
aprecieze pozitiv procesul de aflare a adevărului, în care este deja implicat,
în raport cu potenţialul risc pe care şi-l asumă. 


weight:
normal'>Cum să-ţi exprimi consideraţia
faţă de un martor? 

style='mso-bidi-font-style:normal'>fiind politicos, asigurând condiţii de
primire decente; 

style='mso-bidi-font-style:normal'>ţinând cont de starea sa psihică
(emotivitate, teamă etc.); 

style='mso-bidi-font-style:normal'>făcând dovada disponibilităţii; 

style='mso-bidi-font-style:normal'>manifestând interes pentru declaraţiile
sale; 

style='mso-bidi-font-style:normal'>respectând strict regulile păstrării
secretului profesional şi ale confidenţialităţii. 
Anumite cazuri necesită uneori

audierea foarte rapidă a unui număr mare de martori. Urgenţa şi numărul mare de
persoane ascultate nu pot constitui scuze care să permită lucrătorului să
ignore obligaţiile faţă de acestea. 

<h2 style='margin-left:0in;text-indent:0in;tab-stops:center 130.4pt'> 3.2. Luarea
declaraţiilor </h2>
Când o persoană acceptă să

colaboreze cu structurile care au atribuţii în domeniul ordinii şi siguranţei
publice, ea se aşteaptă în schimb să fie ascultată cu atenţie. 

margin-left:-.05pt'>Aceasta impune lucrătorului să cunoască anterior acestui
moment conţinutul dosarului, din cel puţin două considerente: 

style='mso-bidi-font-style:normal'>pentru a oferi declaraţiei consistenţa
necesară, fără însă a influenţa conţinutul relatării; 

style='mso-bidi-font-style:normal'>pentru ca martorul să nu aibă impresia
dezagreabilă de a fi în faţa unui lucrător prea puţin interesat de cauza în a
cărei rezolvare a fost solicitat. 
Anumite persoane sunt constrânse

de secretul profesional şi nu pot răspunde la întrebările privind faptele şi
împrejurările de care a luat cunoştinţă în exercitarea profesiei fără
încuviinţarea persoanei sau a unităţii faţă de care este obligată să păstreze
secretul. 
Obligaţia referitoare la protejarea

secretului profesional revine atât lucrătorului cât şi martorului.Spaţiul, dar şi atmosfera în care

se desfăşoară audierea, sunt deosebit de importante. Aceste elemente sunt
deseori percepute de către martor ca fiind cartea de vizită a instituţiei şi
merită să li se acorde atenţia cuvenită. 
Audierea are ca obiect

înregistrarea oficială a ceea ce martorul cunoaşte şi este de acord să aducă la
cunoştinţa organelor judiciare. Lucrătorul din domeniul ordinii şi siguranţei
publice poate ajuta la formularea termenilor declaraţiei, însă respectul faţă
de profesie şi loialitatea îl vor determina să nu dea un alt înţeles relatării
martorului. 

weight:
normal'>Imparţialitatea faţă de un martor
se poate manifesta prin: 

style='mso-bidi-font-style:normal'>Evitarea oricărei judecaţi arbitrare, în
special pe motivul originii, a condiţiei sociale, antecedentelor judiciare sau
relaţiilor; 

style='mso-bidi-font-style:normal'>Reproducerea fidelă a declaraţiilor sale; 

style='mso-bidi-font-style:normal'>Atenţionarea asupra contradicţiilor sau
neadevărurilor din afirmaţiile sale.


<h2 style='margin-left:36.45pt'>3.3. Urmările declaraţiilor </h2>
După ce a depus mărturia, uneori

chiar şi înaintea acestui moment, martorul doreşte să ştie la ce îl angajează
gestul său. Informarea cu privire la derularea ulterioară a procedurii, în ceea
ce-l priveşte, răspunde aşteptărilor sale şi contribuie, în parte, la a-i
conferi o stare de linişte interioară. 
Această grijă de a-i asigura, dar

mai ales de a veghea la securitatea sa, este realizată prin aplicarea măsurilor
de protecţie speciale prevăzute de lege sau rezultând din iniţiativa
lucrătorului (asigură protecţie fizică, atrage atenţia echipajelor etc.). 
De altfel, martorul va fi
sensibil la faptul că este protejat în schimbul disponibilităţii sale de a
colabora în scopul stabilirii adevărului. Pentru aceasta sunt interzise
contactele directe cu autorii faptei cercetate, cu excepţiile admise de
procedurile speciale (prezentarea pentru recunoaştere se va realiza în spaţiile
special destinate şi amenajate acestui scop).


<h2 style='margin-left:36.45pt'>3.4. Folosirea măsurilor coercitive </h2>
Mărturia nu este întotdeauna un

act spontan. Martorul poate ezita sau refuza să o depună din multiple motive,
nu neapărat pentru a întârzia mersul anchetei (frica de a nu deveni ţinta
răzbunării autorilor faptelor penale, teama de a nu viola secretul profesional
etc.). 
Refuzul de a mărturisi este

deseori de înţeles şi trebuie respectat, în condiţiile legii. Dacă legea dă
posibilitatea lucrătorului de a uza de măsuri coercitive faţă de persoana care
a dobândit calitatea de martor (amenda, aducerea cu mandat), acest drept
trebuie utilizat cu moderaţie, pornind de la premisa că martorul nu este un
delincvent. 
Această stare de fapt impune

realizarea unui echilibru între acţiunile persuasive motivate de aplicarea
prevederilor procedurale ori care ţin de experienţa şi profesionalismul
lucrătorului şi respectul care trebuie acordat martorului. 
Chiar dacă acest fapt nu este

precizat expres în textele de lege, martorul ezitant este îndreptăţit să fie
informat asupra dispoziţiilor coercitive care ar putea să-i fie aplicate dacă
nu doreşte să coopereze cu lucrătorul care desfăşoară ancheta. Ar fi
inadmisibilă utilizarea acestor măsuri în scop ofensator, jignitor ori abuziv
sau într-o manieră inoportună (ex: a merge să-l cauţi fără discreţie la locul
de muncă etc.), ceea ce-i va întări convingerea de a nu depune mărturie. 

<h1 style='margin-left:36.45pt'> 4.

Comportamentul poliţistului faţă de persoanele care au încălcat normele legale
</h1>
Misiunea lucrătorului are ca

finalitate punerea autorilor infracţiunilor la dispoziţia justiţiei. Pentru
a-şi duce la bun sfârşit misiunea, lucrătorul poate exercita autoritatea cu
care este învestit, iar la întâmpinarea rezistenţei poate folosi măsurile
coercitive stabilite de lege. 

<h2 style='margin-left:36.45pt'>4.1. Comportamentul general </h2>
Lucrătorul se confruntă cu fapte

de o gravitate diversă, mergând de la contravenţii la cele de natură penală.
Totuşi, comportamentul său pe timpul stabilirii faptelor şi în raporturile cu
persoanele în cauză trebuie să reflecte principiile generale care guvernează
conduita sa profesională. 
Bunul mers al unei anchete cere

implicarea personală activă a lucrătorilor care sunt însărcinaţi cu aceasta.
Autocontrolul şi autocenzura sunt necesare pentru ca implicarea să nu devină
excesivă şi în de natură să altereze obiectivitatea anchetatorului, ori chiar
să-l incite la comportamente deviante (ameninţarea cu represalii, răzbunări,
ură faţă de o persoană, încăpăţânare în soluţionarea unui anumit caz, mergând
până la căutarea obsesivă a unei soluţii indiferent de metodele folosite pentru
obţinerea rezultatului ş.a.). 
Imputarea unei fapte care nu a

fost comisă (a afirma că un şofer a încălcat linia continuă atunci când nu a
făcut-o), provocarea comiterii unei infracţiuni (comportament deliberat al
poliţistului
pentru a incita o persoană să-l ultragieze) sau fabricarea de probe (a plasa o
armă în timpul percheziţiei unui individ) pot constitui fapte de natură penală
în măsură să denatureze scopul justiţiei şi să atragă răspunderea penală a unei
persoane nevinovate. 


weight:
normal'>“Capcana” corupţiei 
Învestit cu exerciţiul

autorităţii publice, implicit a mijloacelor de constrângere, lucrătorul poate
fi tentat să le utilizeze şi în interes personal. Acceptând sau cerând unei
persoane bani, bunuri sau promisiuni pentru a îndeplini ori a se abţine de la a
îndeplini un act (atribuţie a funcţiei sale), lucrătorul în domeniul ordinii şi
siguranţei publice comite infracţiuni de corupţie. 

normal'> 
Dovada integrităţii în raporturile cu persoana suspectă de comiterea
unei infracţiuni se poate realiza prin: 

style='mso-bidi-font-style:normal'>respectarea principiului prezumţiei de
nevinovăţie; 

style='mso-bidi-font-style:normal'>respectarea riguroasă a normelor procedurale
(metode, mijloace, proceduri etc.);


style='mso-bidi-font-style:normal'>imparţialitate (a aduna probe atât în
acuzarea, cât şi în apărarea persoanei cercetate – scopul anchetei fiind acela
de a stabili adevărata stare de fapt şi nu de a incrimina o persoană indiferent
dacă este sau nu vinovată); 

style='mso-bidi-font-style:normal'>profesionalism şi integritate morală; 

style='mso-bidi-font-style:normal'>respectarea cu stricteţe a secretului
profesional. 

<h2 style='margin-left:36.45pt'>4.2. Comportamentul faţă de persoanele ce se

află în cauză </h2>
Imparţialitatea indispensabilă

exerciţiului autorităţii publice reclamă o absenţă totală a discriminării faţă
de persoanele făptuitoare, în special pe considerente ce ţin de origine,
naţionalitate, religie, opinii politice şi filozofice etc. 
Persoana suspectă de comiterea

unei fapte penale, deşi posibil să fi comis un act reprobabil, trebuie să
beneficieze de un tratament civilizat din partea lucrătorului. Fermitatea care
trebuie să caracterizeze cercetarea nu exclude politeţea, reţinerea în
formularea de propuneri şi adoptarea unei atitudini imparţiale. 
Conduita suspectului, oricât de
blamabilă ar fi, nu justifică în nici un caz o atitudine jignitoare,
ofensatoare sau glume umilitoare din partea lucrătorului. În plus, moderaţia
contribuie la conturarea unei imagini demne a lucrătorului şi, implicit a
instituţiei. 
În faţa unei atitudini agresive,

lucrătorul care dă dovadă de stăpânire de sine va reuşi să identifice
mijloacele pentru a dezamorsa un conflict susceptibil să degenereze (să
răspunzi la injurii prin injurii nu face decât să crească tensiunea). 
Anumite situaţii pot declanşa

reacţii emoţionale puternice din partea lucrătorului (repulsia provocată de o
crimă odioasă, satisfacţia de fi arestat un mare criminal ş.a.). Exteriorizarea
lor în public ori în faţa persoanelor implicate nu este indicată, recomandată
fiind adoptarea unui comportament neutru. 
Lucrătorul este însărcinat să

asigure respectarea legii. Comportamentul exemplar asociat funcţiei sale
presupune că el nu o încalcă. Altfel va da delincventului o imagine
contradictorie (furtul în timpul percheziţiei unui individ arestat, corupţia
etc.). 
În sfârşit, orice persoană

beneficiază de prezumţia de nevinovăţie atât timp cât nu a fost condamnată.
Lucrătorul nu trebuie să dezvăluie identitatea persoanei cercetate în prezenţa
terţilor şi nici acuzaţiile formulate împotriva acesteia deoarece astfel se
aduce atingere acestui principiu şi se încalcă regula secretului profesional. 

<h2 style='margin-left:36.45pt'>4.3. Folosirea constrângerii </h2>
În exercitarea misiunii sale,

lucrătorul poate fi pus în situaţia folosirii unor măsuri de constrângere.
Punerea lor în practică trebuie să ţină cont de proporţie, în special când se
uzează
de forţă şi de protejarea persoanelor arestate. 
Legea şi procedurile speciale

permit utilizarea de măsuri coercitive faţă de persoane (reţinerea,
imobilizarea şi conducerea la sediu), dar nu explică durata şi nici forţa cu
care sunt aplicate, abordând problematica exclusiv din punct de vedere tehnic,
urmărind realizarea obiectivului propus (pe timpul imobilizării, delincventul
poate fi agresat, agresiunea însă trebuie să fie proporţională cu opoziţia
întâmpinată şi va înceta imediat după realizarea imobilizării, deoarece
obiectivul care a determinat folosirea forţei este în acest moment realizat).
În anumite cazuri, lucrătorul apreciază oportunitatea de a le pune în practică
(nu va folosi armamentul din dotare împotriva unui infractor când există
posibilitatea
ca acesta să fie reţinut ulterior pe baza declaraţiilor celorlalţi
participanţi, deja reţinuţi, dacă prin folosirea armei s-ar putea primejdui
viaţa sau integritatea altor persoane). 
Având în vedere că aplicarea

procedurilor elaborate în aplicarea unora dintre prevederile legale pot aduce
atingere drepturilor şi libertăţilor individuale, lucrătorul care le utilizează
are obligaţia de a se asigura că acţiunile sale sunt legale iar aplicarea lor
s-a făcut cu respectarea principiului proporţionalităţii. 
Proporţionalitatea se apreciază

pe loc, luând în considerare, pe de o parte, necesităţile acţiunii, iar pe de
altă parte, imperativele securităţii lucrătorului, a colegilor săi, precum şi a
persoanei în cauză. Doar aceste criterii justifică recurgerea la măsuri
coercitive şi orice altă motivaţie ar fi abuzivă (răzbunare, presiune
psihologică etc.). 
Interpelarea unei persoane pentru

o faptă minoră la locul său de muncă, cu riscul de a provoca pierderea
serviciului sau chiar şi numai afectarea imaginii acelei persoane, reţinerea
unui individ fără un temei legal, producerea de pagube, distrugeri de bunuri
sub pretextul efectuării unei percheziţii minuţioase sau o încătuşare exagerat
de strânsă etc. sunt excese care contravin principiilor ce guvernează activitatea
personalului cu atribuţii în domeniul ordinii şi siguranţei publice. 
Literatura de specialitate

consacră un loc particular folosirii forţei şi cazurilor în care lucrătorii pot
recurge la măsuri coercitive, utilizarea armei fiind forma cea mai sensibilă de
ripostă la violenţă. 
Practica arată că anumiţi

indivizi reacţionează violent în timpul operaţiunilor care vizează menţinerea
sau restabilirea ordinii publice. Vigilenţa constantă şi aplicarea procedurilor
de intervenţie sunt precauţii indispensabile pentru lucrător. Este vorba de
propria sa securitate, de cea a colegilor săi, de cea a cetăţenilor aflaţi
ocazional în zona respectivă, dar chiar şi de cea a indivizilor care provoacă
violenţa. 
Dacă uneori este necesar să

exprime autoritatea cu care este învestit, fără a o utiliza, excesul în această
demonstraţie poate avea un efect provocator negativ. 
Din cauza riscurilor deseori

imprevizibile pe care le generează, folosirea forţei nu este de conceput decât
dacă are drept obiect protejarea interesului general. Este aşadar convenabil de
a recurge la ea doar în cazurile legale şi de a înceta folosirea acesteia de
îndată ce nu mai este necesar. 
Legea autorizează folosirea

forţei şi tot ea o limitează, printr-o cerinţă de proporţionalitate între
constrângerea
aplicată şi rezistenţa opusă. 

<h2 style='margin-left:36.45pt'>4.4. Protecţia persoanei arestate </h2>
Persoana arestată se găseşte în

dependenţă totală faţă de lucrător, până şi în privinţa nevoilor vitale. 
Dincolo de drepturile prevăzute

de cadrul legal în vigoare, lucrătorul are obligaţia de a veghea la protecţia
vieţii şi sănătăţii oricărei persoane reţinute, chiar dacă ea nu solicită
intervenţia medicului. Este necesar să se asigure, de îndată, condiţiile
necesare acordării ajutorului persoanei rănite sau care prezintă simptomele
evidente a unei afecţiuni. 
Sănătatea sa este protejată de
asemenea prin respectarea regulilor elementare de igienă pe timpul detenţiei.
În plus, persoana are dreptul la odihnă, alimentaţie şi, dacă situaţia permite,
la respectarea principiilor sale de existenţă (care ţin, în principal, de
religie şi sănătate). 
Starea de dependenţă îl împiedică

pe individul în cauză să-şi asigure el însuşi propria securitate. Este în
sarcina lucrătorului să-l protejeze de răzbunarea altor cetăţeni sau de
curiozitatea presei pe timpul îndeplinirii procedurilor legale. 
Respectarea drepturilor

persoanelor interzice lucrătorului să recurgă la violenţe şi la tratamente
inumane sau degradante asupra persoanelor reţinute. Când este martor al unor
astfel de acţiuni, comise de terţi (deţinuţi, rude ale victimelor) sau de către
alţi lucrători, datoria de a proteja îi impune să dispună măsurile necesare
pentru a determina încetarea violenţelor şi, totodată, de a sesiza şefii sau
autoritatea competentă. 


weight:
normal'>Asigurarea respectului persoanelor
pe timpul măsurilor coercitive se poate realiza prin: 

style='mso-bidi-font-style:normal'>neautorizarea niciunui act, propunere sau
comportament discriminatoriu, rasist sau injurios; 

style='mso-bidi-font-style:normal'>nepermiterea familiarismelor şi nici
tutuirea; 

style='mso-bidi-font-style:normal'>recurgerea la măsuri de constrângere numai
în caz de nevoie şi încetarea aplicării acestora imediat după îndeplinirea
obiectivului acţiunii; 

style='mso-bidi-font-style:normal'>utilizarea forţei în considerarea legii şi a
principiului proporţionalităţii acţiunii în raport cu rezistenţa întâmpinată,
încetând folosirea acesteia de îndată ce nu mai este necesar; 

style='mso-bidi-font-style:normal'>abţinerea de la violenţe nelegitime,
tratamente inumane sau degradante, intervenind, după caz, pentru a face să
înceteze astfel de abuzuri, indiferent de persoana agresorului; 

style='mso-bidi-font-style:normal'>crearea condiţiilor pentru acordarea
ajutorului imediat în caz de rănire sau boală a persoanei reţinute; 

style='mso-bidi-font-style:normal'>asigurarea condiţiilor de detenţie, în
funcţie de dotările existente, având în vedere protejarea vieţii şi a
demnităţii umane. 
<h1 style='margin-left:36.45pt'> 5.

Comportamentul poliţistului faţă de colegi şi şefi </h1>
Structurile cu atribuţii în

domeniul ordinii şi siguranţei publice folosesc un număr mare de lucrători.
Statutul lor, poziţia juridică, gradele şi misiunile formează un mozaic
complex, dar coerent. Diferenţele şi identităţile pot crea dificultăţi
relaţionale când sunt sursa unor contradicţii sau unei concurenţe anormale.
Interesul public impune lucrătorilor să depăşească aceste obstacole pentru a
stabili raporturi armonioase, permiţând fiecăruia să-şi dezvolte statutul
personal. 

<h2 style='margin-left:36.45pt'>5.1. Raporturile dintre angajaţi </h2>
Independent de statute, de

corpuri, de grade, de sarcini, relaţiile dintre lucrătorii din domeniul ordinii
şi siguranţei publice trebuie să se bazeze pe respect mutual, loialitate şi
solidaritate. 
Aceste valori se impun cu o forţă

particulară
celor care exercită autoritatea ierarhică. 

<h3 style='margin-left:35.75pt'>a) Respectul mutual </h3>
Se exprimă mai întâi prin

adoptarea în orice circumstanţă a regulilor elementare de convieţuire, dar şi a
unei atitudini morale pozitive care constă în comportament principial
manifestat prin politeţe, decenţă, toleranţă, onorarea obligaţiilor asumate şi
punctualitate. Este exclusă orice formă de discriminare, în special cea legată
de originea, sexul, orientarea sexuală a colegilor. 
Respectul mutual presupune

înţelegerea faptului că orice sarcină, oricât de neînsemnată ar părea
persoanelor neavizate, contribuie la buna funcţionare a serviciului public.
Manifestările de superioritate sau de desconsiderare faţă de un corp
profesional, de anumite funcţii, denotă necunoaşterea complementarităţii
structurilor organizaţiei şi ale posturilor care o compun. 
Respectul mutual presupune

toleranţă, adică o deschidere suficientă a spiritului care să permită colegilor
expunerea punctelor de vedere, chiar dacă acestea sunt contrare. Într-adevăr,
orice lucrător poate şi trebuie să se exprime liber. Totodată, această
libertate este limitată de obligaţia care cere moderare în expresie a opiniilor
personale, în special când ele sunt legate de ideologiile politice şi convingerile
religioase. Această restricţie se aplică, de asemenea, conversaţiilor între
lucrători şi vizează evitarea polemicilor, deseori extraprofesionale,
dăunătoare bunei funcţionări a serviciului. 

<h3 style='margin-left:35.75pt'>b) Loialitatea

</h3>
Se traduce mai întâi prin

francheţe. Este vorba, în primul rând, de a aduce sincer la cunoştinţa
colegilor informaţiile profesionale la care au dreptul (proiect de
restructurare a unui serviciu, schimb de informaţii operaţionale între servicii
etc.). 
A recurge la acţiuni de denigrare

ascunse privează persoana vizată de orice posibilitate de a se explica şi, în
plus, generează în cadrul serviciului o ambianţă de ipocrizie. 
Loialitatea rezidă în a admite şi

a-şi asuma erorile fără implicarea celor care nu au nici o responsabilitate.
Totodată, constituie o formă de cinste capacitatea de a recunoaşte echitabil
meritele fiecăruia. 
De asemenea, este preferabil să

se păstreze discreţia asupra informaţiilor relative la viaţa privată percepute
ocazional în virtutea relaţiilor de amiciţie (probleme de familie sau de
sănătate etc.). 
Transmiterea unor informaţii

ireale, defăimătoare, precum şi reacţiile ostile sau agresive manifestate în
colectiv ori în cadrul instituţiei dovedesc cel puţin lipsa respectului mutual
şi a loialităţii celui care adoptă un asemenea comportament. 

<h3 style='margin-left:35.75pt'>c) Solidaritatea </h3>
Necesitatea exercitării profesiei

se manifestă printr-o disponibilitate constantă faţă de colegi (apel la
întăriri, ajutor pentru îndeplinirea unei proceduri sau a unei sarcini
administrative etc.). Neimplicarea este contrară spiritului de echipă, mai ales
când îngreunează sarcina de muncă a celorlalţi. Refuzul de a acorda sprijin
invocând constant probleme personale, de sănătate, climatul impropriu ori
existenţa altor activităţi prioritare are ca urmare afectarea solidarităţii,
încurajând comportamente similare în rândul membrilor colectivului de muncă. Pe
de altă parte, eschiva continuă de la îndeplinirea unor sarcini conduce în mod
direct la supraîncărcarea colegilor, ceea ce favorizează apariţia tensiunilor în
cadrul grupului respectiv. 
De altfel, solidaritatea poate să

se exprime şi în raporturile private. Este cazul în care lucrătorul sesizează
problemele altui coleg şi îşi oferă cu tact ajutorul (a sfătui o persoană să
urmeze un tratament medical, a face de serviciu în locul altuia pentru ca
acesta să poată fi liber pentru rezolvarea unor probleme familiale sau de
sănătate). 
Deşi este indispensabilă,

solidaritatea are limite. Este de neconceput să te ascunzi în spatele ei pentru
a închide ochii în faţa comportamentelor deviante (corupţie, furt etc.). 
Orice lucrător martor al unor

comportamente delictuale sau periculoase din partea colegilor săi, al
violenţelor nelegitime sau al unor tratamente inumane ori degradante îndreptate
asupra unui alt lucrător sau unei persoane arestate, are datoria de a-l face să
înceteze sau de a le aduce la cunoştinţa autorităţii competente, oricare ar fi
locul acestuia în ierarhie. De altfel, solidaritatea presupune respectarea unor
valori morale cum sunt: respectul, sinceritatea, încrederea, cinstea,
loialitatea, care nu admit promovarea prioritară constantă a intereselor
personale în detrimentul celor specifice instituţiei, minciuna ori atitudinea
duplicitară. 


<h2 style='margin-left:36.45pt'>5.2. Relaţiile cu subordonaţii </h2>
Exercitarea autorităţii ierarhice

în structurile cu atribuţii în domeniul ordinii şi siguranţei publice are ca
scop asigurarea bunei funcţionări a acestora. Superiorul ierarhic trebuie
aşadar să favorizeze stabilirea unui climat armonios între el şi subordonaţii
pe care îi coordonează, asumându-şi pe deplin responsabilităţile specifice
postului. 
Viaţa în colectivitate poate

genera tensiuni dăunătoare eficacităţii. Unul dintre rolurile şefului este de a
le preveni (a instala în birouri diferite persoanele care nu se înţeleg şi care
nu pot lucra în aceeaşi echipă), de a le identifica (prin prezenţa activă în
cadrul colectivului pentru a detecta atmosfera din serviciu) şi de a le
dezamorsa (reuniuni de serviciu în cadrul cărora să se încurajeze exprimarea
fără constrângeri a opiniilor referitoare la aspectele care au generat
nemulţumiri, şi chiar participarea la activităţi extraprofesionale organizate
cu membrii colectivului). 
Cu siguranţă, nu este indicat să

fie lăsată să persiste o stare conflictuală şi, cu atât mai puţin, să se creeze
sau să se exploateze asemenea stări în cadrul colectivului. 
Buna funcţionare a serviciului

impune ca actul de comandă să fie echitabil. Subordonaţii admit greu ca munca
să fie repartizată şi recompensele să fie atribuite sau sancţiunile aplicate după
criterii arbitrare, mai ales dacă se încearcă mascarea acestor situaţii prin
lipsa de transparenţă însoţită de nemotivarea deciziilor. 
Transparenţa este de altfel

oportună în toate circumstanţele. Ea constituie o solidă apărare împotriva
oricărei manifestări de favoritism sau de autoritarism. Ea necesită asigurarea
de condiţii care să favorizeze comunicarea, dând posibilitatea subordonaţilor
să-şi exprime sugestiile şi observaţiile.

Conducerea ministerului asigură

unităţilor mijloace care să le permită îndeplinirea sarcinilor specifice
(spaţii, materiale, vehicule etc.), încredinţând managerilor atributul de a le
repartiza utilizatorilor după nevoile impuse de sarcinile profesionale
repartizate. 
Eficacitatea este singurul

element care poate fi avut în vedere la repartizarea mijloacelor şi resurselor.
Nu este de conceput să privezi un lucrător de mijloacele materiale care îi sunt
necesare pentru a favoriza abuziv un altul (să atribui materiale unui
subordonat pe motivul relaţiilor amicale şi nu a nevoilor reale sau pentru a
căuta o satisfacţie pur personală – ca de exemplu, repartizarea unui vehicul de
serviciu pentru a fi utilizat în scop personal de un subordonat dispus să ofere
unele mici avantaje). 
Subordonaţii aşteaptă de la
superiorii lor o capacitate de a impulsiona şi susţine activitatea. Pentru
aceasta ei le cer să-şi îndeplinească rolul şi să emită, cu operativitate,
dispoziţii clare şi precise, în special atunci când se ivesc dificultăţi de
execuţie. Impulsionarea şi susţinerea
subordonaţilor înseamnă şi grija pentru formarea lor profesională sau
facilitarea accesului la mijloacele de perfecţionare. 
Stilul de conducere, care

influenţează modul de acţiune a subordonaţilor, presupune şi promovarea unor
relaţii profesionale bazate pe încredere. Acesta înseamnă şi faptul că
managerul îşi asumă pe deplin responsabilitatea dispoziţiilor pe care le-a dat.



weight:
normal'>Cum se manifestă în principal
simţul responsabilităţii în exercitarea funcţiilor de conducere: 

style='mso-bidi-font-style:normal'>impulsionând constant activitatea
subordonaţilor; 

style='mso-bidi-font-style:normal'>dând dispoziţii clare şi urmărind executarea
acestora; 

style='mso-bidi-font-style:normal'>asumându-ţi responsabilitatea deciziilor
luate; 

style='mso-bidi-font-style:normal'>recompensând subalternii şi aplicând
sancţiuni disciplinare fără părtinire, având în vedere exclusiv comportamentul,
profesionalismul şi implicit rezultatele obţinute în activitate; 

style='mso-bidi-font-style:normal'>adoptând un stil de conducere care să
încurajeze comunicarea în ambele sensuri şi să permită implicarea
subordonaţilor în actul decizional; 

style='mso-bidi-font-style:normal'>conştientizând faptul că pentru subordonaţi
şeful poate constitui un exemplu. 

style:normal'>Majoritatea dispoziţiilor sunt

verbale. În aceste condiţii, în cazul unei evoluţii nefavorabile a situaţiei
este foarte uşor să pretinzi că nu le-ai dat. Onoarea obligă să ţi le asumi
fără a căuta să pui în sarcina altuia responsabilitatea greşelilor tale. 
Încrederea

acordată unui superior va depinde de capacitatea acestuia de a-şi apăra
subordonaţii în faţa celor care aduc critici injuste muncii lor sau a celor
care determină o supraîncărcare cu sarcini dăunătoare eficacităţii, iar pentru
misiunile care impun asumarea unor riscuri, prin evaluarea acestora şi
stabilirea unor proceduri care să conducă la diminuarea lor. 
În sfârşit,

dacă se constată neajunsuri în activitate, rolul superiorului este de a
interveni pentru a le face să înceteze şi, la nevoie, să le sancţioneze.
Toleranţa exagerată adoptată mai ales în situaţii deosebit de grave sau
favoritismul vor fi percepute ca nedreptăţi de către cei care-şi efectuează
conştiincios sarcinile şi devin, astfel, temei al neîncrederii în capacitatea şi
corectitudinea şefului. 
5.3. Relaţiile cu superiorii ierarhici </h2>
Orice lucrător se regăseşte pe o

treaptă ierarhic - organizatorică. Este important să identifici clar superiorii
şi să respecţi cu rigurozitate lanţul ierarhic pentru a îndeplini obligaţia de
executare. Aceasta impune respectarea dispoziţiilor legale primite, buna
executare a misiunilor încredinţate şi corectitudinea actelor întocmite. 
Supunerea simultană unor ierarhii

distincte presupune ca lucrătorul să facă dovada loialităţii în mod egal faţă
de acestea. 
Astfel, în materie de poliţie

judiciară, lucrătorul trebuie să prezinte informări exacte privind rezultatul
investigaţiilor sale procurorului competent să le cunoască. Totuşi, el trebuie
să-şi informeze şi superiorul direct asupra derulării operaţiunilor. 


weight:
normal'>Cum se manifestă loialitatea faţă
de un superior ierarhic: 

style='mso-bidi-font-style:normal'>executând cu conştiinciozitate
instrucţiunile primite; 

style='mso-bidi-font-style:normal'>întocmind cu sinceritate rapoartele de
executare a misiunilor încredinţate; 

style='mso-bidi-font-style:normal'>motivând abţinerea de la executarea
dispoziţiilor
vădit ilegale ori prezentând, prin prisma experienţei proprii, consecinţele
nedorite produse în acţiuni în care s-au folosit proceduri, metode sau mijloace
similare celor precizate în dispoziţia / ordinul de executare a misiunii cu
privire la care se formulează abţinerea; 

style='mso-bidi-font-style:normal'>acordând respectul cuvenit superiorilor.


Exercitarea dreptului şi a

obligaţiei lucrătorilor de a-şi exprima reţinerea privind legalitatea sau
oportunitatea unei decizii dispuse de un superior sunt îndreptăţite numai dacă
motivele
care determină refuzul de executare sunt fondate şi constructive. În acest
context, este de preferat ca lucrătorii să prezinte şi soluţii care să asigure
legalitatea acţiunii sau momentul în care aceasta este oportună. 
Lucrătorul primeşte dispoziţii,

de regulă, de la şeful nemijlocit. Aceasta nu-l absolvă de a manifesta respect
faţă de funcţionarii cu grad mai mare ce aparţin altui serviciu sau altei
categorii de personal. 
Lucrătorul are datoria de a

reacţiona faţă de o dispoziţie vădit ilegală. Pentru aceasta el informează, în
baza datoriei şi capacităţii sale de exprimare, autoritatea care a dat
dispoziţia respectivă despre obiecţiile şi argumentele sale. Dacă dispoziţia
este menţinută şi subordonatul consideră că obiecţiile sale sunt fondate, el
trebuie să raporteze superiorului şefului său la care are acces. 

size:
<h1 style='margin-left:.7pt;text-indent:35.3pt'>6. Comportamentul poliţistului

în relaţia cu alte instituţii şi reprezentanţii acestora </h1>

size:
Lucrătorii din domeniul ordinii

şi siguranţei publice pot intra în relaţie cu numeroşi parteneri din afara
instituţiei, publici sau privaţi care asigură, ca şi ei, funcţii
social-economice. Astfel, ei se găsesc într-o situaţie de cooperare.6.1. Elemente de comportament general </h2>
Deşi vorbim în majoritatea

cazurilor de raporturi interinstituţionale, ele se traduc obligatoriu prin
contacte de la persoană la persoană. Acestea se limitează uneori la conversaţii
telefonice sau la schimburi de corespondenţă (a cere informaţii unui serviciu
de stare civilă al unei primării), însă alteori ele dau loc întâlnirilor
(misiuni în cooperare, intervenţie cu pompierii la locul unui eveniment). 
În toate circumstanţele,

politeţea şi curtoazia trebuie să prevaleze. Corectitudinea însoţită de
reţinere în afirmaţii şi atitudini, ca şi grija acordată ţinutei, conferă
lucrătorului şi instituţiei pe care o reprezintă o imagine de interlocutor
respectabil şi competent, în special atunci când este vorba de a exprima o
poziţie divergentă sau de a face faţă reticenţelor persoanelor implicate în
rezolvarea situaţiei. Această imagine va fi pe alocuri umbrită dacă apare o
oarecare manifestare de favoritism sau de discriminare ce ţine fie de persoana
întâlnită, fie de instituţia pe care o reprezintă ori de funcţiile pe care le
exercită. Acţiunile în cooperare nu trebuie să urmărească obţinerea unor
beneficii personale sau avantaje, scopul acestora fiind oferirea unor servicii
complexe. 
Pentru anumite categorii de

persoane (magistraţi, membri ai puterii executive, înalţi funcţionari,
reprezentanţi oficiali ai statelor străine) se apelează la manifestarea unor
forme particulare de respect, fără a cădea în servilism. 

<h2 style='margin-left:36.45pt'>6.2. Relaţiile care îl plasează pe lucrător

într-o situaţie de cooperare </h2>
Poliţia şi Jandarmeria nu sunt

singurele instituţii însărcinate cu lupta împotriva delincvenţei. Principalii
lor parteneri din acest domeniu sunt: parchetele de pe lângă instanţele
judecătoreşti, administraţia fiscală, inspecţia muncii etc. Există o anumită
concurenţă normală până la un punct, între instituţiile ce urmăresc obiective
identice (Poliţia, Poliţia de Frontieră, Jandarmeria şi Autorităţile vamale
luptă împreună împotriva traficului de stupefiante), însă aceasta nu trebuie să
devină un motiv de rivalitate pentru instituţiile implicate. Nu este atât de
important care dintre instituţiile menţionate se înregistrează, spre exemplu,
cu reţinerea făptuitorilor sau confiscarea stupefiantelor ci, în ce măsură,
prin cooperare, se combate fenomenul şi se asigură realizarea interesului
public. 
Manifestările de rivalitate se

traduc în special prin necomunicarea unor informaţii care pot compromite
finalizarea acţiunii, determinând implicit reacţii similare din partea
partenerilor. 
Satisfacţia personală sau de grup

rezultată din aceste comportamente anormale aduce prejudicii interesului
public. 
În îndeplinirea unor misiuni

structurile cu atribuţii în domeniul ordinii şi siguranţei publice intervin în
complementaritate cu alte autorităţi, asigurând de asemenea un serviciu public
(planuri comune de acţiune, strategii, protocoale, protecţia executorilor
judecătoreşti etc.). O astfel de cooperare nu poate fi bine realizată decât
dacă fiecare serviciu participant îşi manifestă pe deplin profesionalismul şi
are grija de a facilita acţiunea celorlalţi (acţiuni concertate în zona
unităţilor de învăţământ, protecţia magistraţilor şi a familiilor acestora,
situaţii de urgenţă etc.) 
În sfârşit, în alte ocazii,

lucrătorii se găsesc în poziţia celui care dispune (recurge) la servicii
medicale pentru o persoană reţinută, cere informaţii unui serviciu de permise
auto ş.a. 
În afara cazurilor de comunicare

a informaţiilor prevăzute expres, cooperarea nu poate să fie niciodată o scuză
pentru violarea obligaţiilor referitoare la asigurarea confidenţialităţii
datelor, inclusiv a celor cu caracter personal. 


margin-left:.25in;text-indent:17.3pt;line-height:104%'>Cum se poate asigura eficacitatea
serviciului public în cadrul relaţiilor cu partenerii instituţionali: 

style='mso-bidi-font-style:normal'>executând conştiincios misiunile
încredinţate; 

style='mso-bidi-font-style:normal'>punându-şi în valoare profesionalismul
pentru a oferi cea mai bună cooperare; 

style='mso-bidi-font-style:normal'>cenzurând comentariile proprii ori acţiunile
de grup care exced misiunii şi prin care sunt puşi în inferioritate ceilalţi
participanţi; 

style='mso-bidi-font-style:normal'>conformându-se regulilor de comunicare a
informaţiilor; 

style='mso-bidi-font-style:normal'>acţionând astfel încât să asigure
facilitarea acţiunii celorlalţi participanţi şi acordându-le sprijin la nevoie.


margin-left:35.3pt;line-height:107%'>7. Comportamentul lucrătorilor

din domeniul ordinii şi siguranţei publice în familie şi societate </h1>
Atât în familie cât şi în

societate lucrătorii trebuie să se comporte civilizat, să dovedească stăpânire
de sine, să fie respectuoşi. 
Ei trebuie să aibă o conduită

corectă, să nu abuzeze de calitatea lor oficială şi să nu compromită prin
activitatea publică ori privată prestigiul funcţiei ori al instituţiei din care
fac parte. 
În familie aceştia trebuie să se

abţină de la orice formă de violenţă domestică, iar în societate să încurajeze
în mod activ, să susţină şi să implementeze măsurile care să contracareze
manifestarea acestui gen de infracţionalitate şi consecinţele nefaste pe care
le produce. 
De asemenea, îşi vor asuma un rol

determinant în promovarea respectului între oameni, indiferent de rasă sau
religie, precum şi a egalităţii între sexe, pentru a preveni actele de violenţă
care ar putea avea loc din cauza acestor discriminări, ce se pot manifesta sub
diverse forme în societate. 
Prin întregul lor comportament,

lucrătorii trebuie să se arate demni de consideraţia şi încrederea impuse de
profesia exercitată. 

size:































margin-bottom:.25pt;margin-left:89.5pt;text-align:center;text-indent:-.5pt;
family:Verdana'>Instrumente
juridice interne şi internaţionale cu incidenţă asupracomportamentului
poliţistului 

size:

size:


margin-left:54.7pt;text-align:justify;text-indent:0in;line-height:103%;
family:
"Times New Roman";color:black'>-
<![endif]>Constituţia României, republicată; 

family:
Roman"'>
<![endif]>Codul Penal; 

family:
Roman"'>
<![endif]>Codul de Procedură penală; 

family:
Roman"'>
<![endif]>Legea nr. 80/ 1995, privind statutul cadrelor
militare, cu modificările şi completările ulterioare; 

family:
Roman"'>
<![endif]>Legea nr. 218/2002 privind organizarea şi
funcţionarea Poliţiei Române; 

family:
Roman"'>
<![endif]>Declaraţia universală a drepturilor omului
(adoptată de Adunarea Generală a Organizaţiei 
Naţiunilor Unite la 10 de

septembrie 1948); 

family:
Roman"'>
<![endif]>Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor
Omului şi a Libertăţilor Fundamentale 
(adoptată la Roma la 4 noiembrie

1950); 

family:
Roman"'>
<![endif]>Convenţia internaţională privind eliminarea
tuturor formelor de discriminare rasială - adoptată de Adunarea generală a O N
U la 21 decembrie 1965 prin Rezoluţia 21068 (XX); - Codul de comportament pentru persoane
oficiale, însărcinate cu aplicarea legii (adoptat de 
Adunarea Generală a Naţiunilor

Unite la 17 decembrie 1979 prin Rezoluţia 34/169; 

family:
Roman"'>
<![endif]>Declaraţia despre poliţie - adoptată de Adunarea
Parlamentară a Consiliului Europei prin 
Rezoluţia 690 din 8 mai 1979; 

family:
Roman"'>
<![endif]>Convenţia împotriva torturii şi a altor pedepse
ori tratamente cu cruzime, inumane ori degradante (adoptată de Adunarea
Generală a Naţiunilor Unite prin Rezoluţia 39/46 din 10.12.1984 şi intrată în
vigoare la 26.061987; ratificată de România la 09.10.1990 prin Legea nr. 19); 

family:
Roman"'>
<![endif]>Convenţia Europeană pentru prevenirea torturii
şi a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante, adoptată la
Strasbourg la 26 noiembrie 1987; 

family:
Roman"'>
<![endif]>Codul European de Etică al Poliţiei –
Recomandarea Rec(2001) 10 a Comitetului de 
Miniştri al Consiliului Europei,

adoptată la 19 septembrie 2001; 

family:
Roman"'>
<![endif]>Codul de Etică şi Deontologie al Poliţistului,
aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 991 din 25 august 2005; 

family:
Roman"'>
<![endif]>Legea nr. 360/2002 privind Statutul
poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare; - Legea nr. 81/ 2002 pentru aprobarea
Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 104/ 2001 privind organizarea şi
funcţionarea Poliţiei de Frontieră Române; 

family:
Roman"'>
<![endif]>Ordonanţa Guvernului nr. 83/2001 privind
înfiinţarea, organizarea, şi funcţionarea serviciilor publice comunitare pentru
eliberarea şi evidenţa paşapoartelor, cu modificările şi completările
ulterioare; 

family:
Roman"'>
<![endif]>Ordonanţa Guvernului nr. 84/2001 privind
înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor publice comunitare de
evidenţă a persoanelor, cu modificările şi completările ulterioare; 

family:
Roman"'>
<![endif]>Legea nr. 550/ 2004 privind organizarea şi
funcţionarea Jandarmeriei Române 

family:
Roman"'>
<![endif]>Legea nr. 17/ 1996 privind regimul armelor de foc
(art. 46-52); 

family:
Roman"'>
<![endif]>Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor şi al
muniţiilor; 

family:
Roman"'>
<![endif]>Ordinul ministrului administraţiei şi internelor
nr. 400/2004 privind regimul disciplinar al personalului din Ministerul
Administraţiei şi Internelor. 

 

style='font-family:"Arial",sans-serif;mso-fareast-font-family:Arial'>CUPRINS


line-height:107%'>Preambul ......................................................................
................ 

.25pt;margin-left:18.5pt;text-indent:-18.5pt;line-height:103%;mso-list:l20 level1
style='font-size:11.0pt;line-height:103%;mso-fareast-font-family:"Times New Roman";
color:black'>I.
<![endif]>Necesitatea
existenţei Codului de etică şi deontologie al poliţistului şi a Ghidului practic de
aplicare a acestuia ....... 


0in;margin-left:18.5pt;margin-bottom:.0001pt;text-indent:-18.5pt;line-height:
99%;mso-list:l20 level1 lfo35'><![if !supportLists]>II.
style='font-size:11.0pt;mso-bidi-font-size:12.0pt;line-height:99%'>Principii ce
stau la baza activităţii lucrătorului în domeniul ordinii şi siguranţei
publice......................................................
 

color:black'>III.
style='font-size:11.0pt;mso-bidi-font-size:12.0pt;line-height:103%'>Aspecte
practice privitoare la comportamentul


size:
12.0pt;line-height:107%'>
poliţistului......................................................................
.........


.25pt;margin-left:.45pt;text-indent:-.5pt;line-height:103%'> 1.
Comportamentul lucrătorilor în domeniul ordinii şisiguranţei publice în relaţia cu publicul........................


size:
12.0pt;line-height:103%'> 1.1.
Imaginea funcţiei poliţieneşti......................................
 1.2. Atitudinea lucrătorului în
domeniul ordinii şi
siguranţei publice în exercitarea profesiei................. 

.25pt;margin-left:.45pt;text-indent:-.5pt;line-height:103%'> 2.
Comportamentul lucrătorului în domeniul ordinii şi 

size:
siguranţei publice faţă de victime..................................


11.0pt;line-height:107%;mso-fareast-font-family:"Times New
Roman";color:black'>2.1.
<![endif]>Primul contact...............................................................

size:
12.0pt;line-height:107%'>Luarea de declaraţii.....................................................


color:black'>2.3.
style='font-size:11.0pt;mso-bidi-font-size:12.0pt;line-height:103%'>Comportamentul
lucrătorului după realizarea 

style='mso-spacerun:yes'> intervenţiei.................................................................... 

size:
Comportamentul lucrătorului faţă de martori.................. 

Roman"'>
faţă de martor................................. 

size:
12.0pt;line-height:107%'>Luarea declaraţiilor.....................................................


size:
12.0pt;line-height:107%'>Urmările declaraţiilor..................................................


Roman"'>
style='font-size:11.0pt;mso-bidi-font-size:12.0pt;line-height:103%'>Folosirea
măsurilor coercitive..................................... 

color:black'>4.
poliţistului faţă de persoanele care au

size:
12.0pt;line-height:107%'> încălcat
normele legale.........................................................


size:
12.0pt;line-height:107%'>Comportamentul general............................................


Roman"'>
faţă de persoanele ce se află în

size:
cauză......................................................................
........


size:
12.0pt;line-height:107%'>Folosirea constrângerii.................................................


size:
12.0pt;line-height:107%'>Protecţia persoanei arestate.........................................


color:black'>5.
poliţistului faţă de colegi şi şefi............ 

Roman"'>
style='font-size:11.0pt;mso-bidi-font-size:12.0pt;line-height:103%'>Raporturile
dintre angajaţi........................................ 

size:
12.0pt;line-height:107%'>Relaţiile cu subordonaţii.............................................


Roman"'>
style='font-size:11.0pt;mso-bidi-font-size:12.0pt;line-height:103%'>Relaţiile
cu superiorii ierarhici................................... 6. Comportamentul poliţistului în relaţia
cu alte instituţii 

size:
12.0pt;line-height:107%'> şi
reprezentanţii acestora...................................................


size:
12.0pt;line-height:103%'> 6.1.
Elemente de comportament general.......................... 6.2. Relaţiile care îl plasează pe
lucrător într-o situaţie 
size:
de cooperare.................................................................


size:
Comportamentul lucrători lor din domeniul ordinii şisiguranţei publice în familie şi societate...........................




size:
12.0pt;line-height:103%'>Instrumente juridice interne şi internaţionale cu incidenţă asupra comportamentului
poliţistului.................

 
GHIDUL<o:p></o:p>
DE APLICARE A CODULUI DE ETICA SI DEONTOLOGIE AL
POLITISTULUI<o:p></o:p>
<o:p> </o:p>

mso-highlight:yellow'>PreambulDreptul de politie al statului se exercita prin
intermediul structurilor special create, cu atributii in domeniul ordinii si
sigurantei publice. La
nivelul Ministerului Internelor si Reformei Administrative structurile cu
astfel de atributii sunt: Inspectoratul General al Politiei Romane,
Inspectoratul General al Politiei de Frontiera, Inspectoratul General al
Jandarmeriei, Directia Generala de Pasapoarte, Inspectoratul National pentru
Evidenta Persoanelor, Directia Regim Permise si Inmatricularea Vehiculelor,
Centrul National de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenta
Persoanelor, Autoritatea pentru Straini, Academia de Politie „Alexandru Ioan
Cuza”, Oficiul National Pentru Refugiati, Centrul de Cooperare Politieneasca
Internationala, Serviciile Publice Comunitare pentru Evidenta si Eliberarea
Pasapoartelor Simple si Serviciile Publice Comunitare Regim Permise si
Inmatriculare a Vehiculelor.Prezentul ghid se aplica politistilor, politistilor de
frontiera si jandarmilor care-si desfasoara activitatea in structurile
mentionate anterior, denumiti generic, in continuare, lucratori in
domeniul ordinii si sigurantei publice / lucratori.In
exercitarea functiei publice, lucratorii iau hotarari cu caracter obligatoriu,
urmaresc indeplinirea lor, iar la nevoie le pot impune, potrivit procedurilor
legale, utilizand mijloacele din dotare.<o:p></o:p>

text-align:justify;text-indent:35.4pt;line-height:13.0pt;background:white'>Pericolul de a incalca reglementarile legale exista
permanent, iar conditii propice pot sa apara frecvent in activitatea de zi cu
zi a lucratorilor in domeniul ordinii si sigurantei publice. Sunt avute in
vedere mediile in care acestia actioneaza, drepturile si libertatile care pot
fi afectate prin interventiile lor, precum si disponibilitatea celor vizati
prin masurile politienesti de a oferi lucratorilor avantaje diverse pentru a
evita consecintele aplicarii prevederilor legale.In acest context, un rol important il are faptul ca
lucratorii in domeniul ordinii si sigurantei publice intra frecvent in contact
cu cetatenii, in sprijinul si in interesul carora ei isi desfasoara
activitatea.<o:p></o:p>

text-align:justify;text-indent:35.25pt;line-
height:13.0pt;background:white'>Tocmai de aceea este necesar un Cod de etica si
deontologie si un Ghid de aplicarea a acestuia, ca instrumente care sa
surprinda perspectiva normelor morale ale profesiei, cu scopul de a stabili
linia comportamentala pe care societatea, prin membrii sai, o asteapta de la
lucratorii in domeniul ordinii si sigurantei publice.Etica este ansamblul regulilor de
conduita impartasite de o comunitate anumita, reguli care sunt fundamentate pe
distinctia intre bine si rau.Etica este o teorie asupra
moralei. Un demers etic inseamna sa reflectam asupra principiilor generale
(inclusiv pe ce baza aleg un anumit set de principii in raport cu altul) si sa
judecam din perspectiva acestor principii ce ar trebui sa faca o persoana,
inclusiv noi insine, intr-o situatie particulara.Rolul eticii este sa ajute
oamenii si institutiile sa decida ce este mai bine sa faca, pe ce criterii sa
aleaga si care le sunt motivatiile morale in actiunile lor<a
name="_ftnref1"></a>Deontologia este doctrina referitoare la normele de
conduita si obligatiile etice ale unei profesii<a name="_ftnref2"></a><a
href="http://www.scrigroup.com/legislatie/GHIDUL-DE-APLICARE-A-CODULUI-
D11575.php#_ftn2">[2]</a> .
Ea este o parte a eticii care se ocupa cu studiul normelor si obligatiilor
specifice unei activitati profesionale. Deontologia profesionala specifica
domeniului ordinii si sigurantei publice cuprinde totalitatea regulilor si
uzantelor care ghideaza relatiile dintre lucratori ori dintre acestia si
cetateni.Deontologia
se sustine ea insasi pe lege si prin lege.I. Necesitatea existentei Codului de etica si
deontologie al politistului si a Ghidului
practic de aplicare a acestuia1. Elaborarea Codului de etica si deontologie al
politistului este admisa implicit de dispozitiile Legii nr. 360/2002 privind
Statutul politistului cu modificarile si completarile ulterioare. Cu toate
acestea, urmeza ca prevederile Codului sa se aplice tuturor lucratorilor, asa
cum au fost definiti in preambul, diferentiat, in functie de statutul de
personal al acestora.<o:p></o:p>

mso-highlight:yellow'>De asemenea, Recomandarea Rec. (2001) 10 adoptata de
Comitetul Ministrilor al Consiliului Europei, avand in vedere diversitatea
structurilor de politie si a organizarii acestora, opteaza pentru alinierea
codurilor de conduita opozabile politiilor nationale la normele Codului
european de etica al politiei, in vederea stabilirii unor orientari si
principii europene comune in masura sa asigure compatibilitatea serviciilor
oferite, sa impuna un nivel convenabil din punct de vedere calitativ al
acestora atat pentru beneficiari, cat si pentru furnizori. Pe cale de
consecinta, institutiile cu atributii in domeniul ordinii si sigurantei publice
isi vor putea indeplini mai bine obligatia de garant al statului de
drept.<o:p></o:p>

mso-highlight:yellow'>Un alt argument ce pledeaza in favoarea existentei
Codului de etica si deontologie al politistului se regaseste in necesitatea
instituirii unui instrument in masura sa sustina promovarea unei noi culturi
profesionale. Astfel, Codul poate constitui un punct de referinta in formarea
personalului, mai ales in ceea ce priveste comportamentul in diverse situatii
determinate de indeplinirea atributiilor de serviciu.<o:p></o:p>

mso-highlight:yellow'>Identificarea si instituirea unei stari de echilibru
intre drepturile cetatenilor, interesele autoritatilor publice si drepturile si
indatoririle lucratorilor, reprezinta un alt obiectiv avut in vedere la
elaborarea Codului.<o:p></o:p>

mso-highlight:yellow'>O atentie deosebita s-a acordat evidentierii legaturii
stranse dintre structurile cu atributii in domeniul ordinii si sigurantei
publice si societatea civila, avand in vedere ca eficacitatea actiunilor
acestora este influentata in mod direct de sustinerea pe care o primesc din
partea cetatenilor.<o:p></o:p>

mso-highlight:yellow'>Ca urmare, au fost puse in evidenta reguli de
comportament ale lucratorilor, cu scopul declarat de a intari parteneriatul cu
populatia, prin furnizarea unor servicii de calitate si/sau informatii de
interes public, fara a nesocoti insa confidentialitatea datelor si protectia
informatiilor clasificate.<o:p></o:p>

text-align:justify;background:white'>2. Ghidul de aplicare a
Codului de etica si deontologie al politistului nu este un manual de proceduri
si nici un instrument disciplinar.<o:p></o:p>

text-align:justify;text-indent:35.4pt;background:white'>Acesta
nu se substituie statutelor profesionale proprii personalului cu atributii in
domeniul ordinii si sigurantei publice si nici altor reglementari legale
aplicabile lucratorilor (de exemplu: Regulamentul disciplinei militare ori alte
dispozitii care stabilesc reguli de comportament, indiferent de forma de
redactare sau titulatura acestora).<o:p></o:p>

font-family:
"Times New Roman";color:#333333;background:yellow;mso-highlight:yellow'>Ghidul
isi propune sa evidentieze perspectiva practica a principiilor si regulilor de
comportament exprimate in Codul de etica si deontologie al
politistului.<o:p></o:p>

font-family:
"Times New Roman";color:#333333;background:yellow;mso-highlight:yellow'>Realizarea
acestor modele de comportament se bazeaza atat pe “bunul
simt” si “bunele
practici” inregistrate in activitatea lucratorilor din structurile
care desfasoara activitati de ordine si siguranta publica, cat si pe
consecintele in plan etic al unor dispozitii legale aplicabile in activitatea
politieneasca.<o:p></o:p>

mso-highlight:yellow'>Scopul Ghidului nu este acela de a reprezenta o culegere
de spete comportamentale, ci de asigurare a elementelor explicative necesare
intelegerii spiritului si literei Codului. Particularizarile ce se impun se vor
realiza, de aceea, in procesul de invatamant pentru formarea initiala si
continua, in cadrul activitatilor educative, precum si ca autoevaluare
comportamentala a politistilor prin raportare la modul de respectare
individuala a cerintelor etice si deontologice din Cod.II. Principii ce stau la baza activitatii lucratorului in domeniul ordinii si
sigurantei publiceCeea ce
individualizeaza profesiile din domeniul ordinii si sigurantei publice este, in
special, climatul specific de moralitate. Respectul pentru ordine si lege,
precum si impunerea respectarii acestora, nu pot fi realizate decat cu angajati
care au un comportament fara repros.<o:p></o:p>

font-family:
acest sens, pentru a fi in masura sa ofere populatiei servicii corespunzatoare,
se recomanda ca lucratorii sa cunoasca, sa inteleaga si sa respecte principiile
fundamentale care trebuie sa le guverneze conduita
profesionala.<o:p></o:p>

mso-highlight:yellow'>a) LegalitateaEste
principiul fundamental care sta la baza activitatii lucratorilor din domeniul
ordinii si sigurantei publice. Potrivit acestui principiu, activitatile si
actiunile trebuie sa se desfasoare numai in spiritul si cu respectarea
prevederilor actelor normative. Este de altfel cunoscut faptul ca si cetatenii,
in exercitarea drepturilor si libertatilor lor, sunt supusi rigorilor impuse de
lege.<o:p></o:p>

New Roman";
color:#333333;background:yellow;mso-highlight:yellow'>Pornind de la premisa ca
legile reprezinta garantia sigurantei cetatenilor intr-un stat democratic,
orice actiune sau activitate a structurilor cu atributii in domeniul ordinii si
sigurantei publice trebuie sa-si aiba fundamentarea in lege si numai in

New Roman";
color:#333333;background:yellow;mso-highlight:yellow'>Respectarea principiului
legalitatii se realizeaza prin:<o:p></o:p>

margin-left:48.0pt;text-align:justify;text-indent:-
12.6pt;background:white'>cunoasterea temeinica de catre lucratori a prevederilor
legale,
precum si a regulamentelor specifice;autocontrol in desfasurarea
actiunilor/activitatilor;control ierarhic.Cunoasterea prevederilor
legale precum si a regulamentelor specifice presupune existenta unui bagaj
informational ce trebuie in permanenta completat. Totodata, interpretarea si
aplicarea cunostintelor si evaluarea situatiilor practice trebuie sa fie facuta
fara partinire, cu buna credinta.<o:p></o:p>

New Roman";
color:#333333;background:yellow;mso-highlight:yellow'>Autocontrolul se
realizeaza de catre fiecare lucrator prin raportarea actiunilor proprii la
normele legale, inaintea, pe parcursul si dupa desfasurarea acestora. Aceasta
forma de control poate fi apreciata ca fiind de o mai mare importanta in ceea
ce priveste asigurarea legalitatii in raport cu celelalte forme de control,
avand in vedere ca activitatea politistilor se desfasoara nu numai in sediul
unitatii sau in apropierea acesteia, ci si in zone sau unitati teritoriale
izolate. In aceeasi masura, autocontrolul implica si autocenzura
comportamentala. Astfel, atitudinea absolut legala constituie una din premisele
garantiei asumarii valorilor eticii si deontologiei
profesionale.<o:p></o:p>

New Roman";
color:#333333;background:yellow;mso-highlight:yellow'>Un alt aspect pe care il
implica principiul respectarii legalitatii este vizat de exercitarea
controlului ierarhic, realizat, in principal de:<o:p></o:p>

mso-highlight:yellow'>sefii directi
si nemjlociti;<o:p></o:p>

mso-highlight:yellow'>organele cu atributii de control.Este stiut faptul ca
lipsa unui control adecvat poate favoriza aparitia fenomenelor de incalcare a
legalitatii, prin savarsirea de abuzuri/abateri sau prin neindeplinirea
atributiilor de serviciu.<o:p></o:p>

New Roman";
color:#333333;background:yellow;mso-highlight:yellow'>Prin atributiile cu care
sunt investite, organele de control vor urmari ca lucratorii, indiferent de
grad si functie, sa respecte legea dar si deontologia

New Roman";
color:#333333;background:yellow;mso-highlight:yellow'>Deci, lucratorii din
domeniul ordinii si sigurantei publice vor veghea la respectarea legii, in
general, potrivit competentelor ce le revin si, in acelasi timp, vor avea in
vedere ca prin actele si faptele lor sa se situeze in perimetrul legalitatii.
Nu trebuie sa fie scapat din vedere nici faptul ca legea se cere respectata si
aparata, dar, in egala masura ii si apara pe lucratorii care, in rezolvarea
diferitelor situatii profesionale, isi fundamenteaza actiunile exclusiv pe baza
normelor legale.<o:p></o:p>

mso-highlight:yellow'>b) Egalitate, impartialitate si
nediscriminareAcest
principiu trimite in modul cel mai direct la ceea ce inseamna etica si
deontologie politieneasca. Cei trei termeni sunt intr-o mare masura
complementari, se suprapun pe unele domenii si pot fi, ca atare, tratati
global.<o:p></o:p>

font-family:
"Times New Roman";color:#333333;background:yellow;mso-highlight:yellow'>Egalitatea
presupune, pe de o parte, asezarea de catre lucrator, pe acelasi plan, a
tuturor persoanelor, indiferent de imprejurarile profesionale in care intra in
legatura cu acestea si, pe de alta parte, abordarea in aceeasi maniera a
cazurilor similare.<o:p></o:p>

font-family:
highlight:yellow'>Impartialitatea
il va situa pe lucrator deasupra unor probleme litigioase in care nu trebuie sa
se implice altfel decat profesional. O asemenea pozitie ii va permite sa
abordeze detasat de sentimente circumstantele profesionale in care se
afla.<o:p></o:p>

font-family:
highlight:yellow'>Nediscriminarea,
ca aspect al acestui principiu, consta in faptul ca functionarul nu trebuie sa
se lase condus de idei preconcepute, de resentimente, de impulsuri necenzurate
atunci cand intra in contact cu diferite categorii de persoane, indiferent de
pozitie sociala, sex, religie, rasa etc.<o:p></o:p>

New Roman";
color:#333333;background:yellow;mso-highlight:yellow'>Este recomandat, prin
urmare, ca la judecarea efectelor propriei actiuni sau a altora, lucratorul sa
evalueze masura in care, in practica, s-a ghidat dupa elementele care definesc
principiul analizat – a respectat si asigurat egalitatea, si-a impus
impartialitatea si s-a afirmat ca adversar al discriminarilor de orice
fel.<o:p></o:p>

font-family:
"Times New Roman";color:#333333;background:yellow;mso-highlight:yellow'>Masurile
luate pot crea nemultumiri in randul unor categorii de cetateni. Deseori,
nemultumirile se manifesta paradoxal, chiar in randul persoanelor care prin
actele si faptele lor incalca normele legale si de comportament, impuse si
acceptate de societate si prejudiciaza astfel drepturile fundamentale ale
cetatenilor, precum si in randul rudelor, cunoscutilor sau prietenilor acestora
aflati la locul producerii evenimentului sau care afla despre acesta. Este
reactia clasica prin care aceste persoane incearca sa-si transfere vinovatia pe
seama unor incalcari si abuzuri inchipuite din partea lucratorilor. Eliminarea
arbitrarului din timpul interventiei, a oricaror atitudini de natura sa creeze
suspiciuni cu privire la impartialitatea actiunii si a masurilor dispuse sunt de
natura sa evite posibilele reactii violente din partea celor implicati si chiar
sa aduca sprijin pentru actiunea politistilor.<o:p></o:p>

font-family:
"Times New Roman";color:#333333;background:yellow;mso-highlight:yellow'>Consecventa
manifestata prin aplicarea aceleiasi proceduri legale pentru fapte similare va
actiona in mod cert in favoarea lucratorilor in domeniul ordinii si sigurantei
publice. In aceeasi masura, respectarea demnitatii oricarei persoane constituie
un alt element care poate contribui la afirmarea convingerii ca interventia a
fost nepartinitoare, legitima si nediscriminatorie.<o:p></o:p>

font-family:
"Times New Roman";color:#333333;background:yellow;mso-highlight:yellow'>Se
recomanda,
de asemenea, declinarea competentei pentru cazurile de incompatibilitate care
ar putea pune la indoiala impartialitatea interventiei, fara insa a se
prejudicia astfel operativitatea actiunii. Astfel, sarcina desfasurarii in
continuare a actiunii va fi preluata de lucratori care nu se afla in asemenea
situatii, eliminandu-se astfel riscul punerii sub semnul intrebarii a
impartialitatii acestora.<o:p></o:p>

"Times New Roman";color:#333333;background:yellow;mso-highlight:yellow'>c)
TransparentaEste
unul dintre principiile care se afla la baza activitatii structurilor de ordine
si siguranta publica ca institutii moderne, de tip democratic si, implicit, a
lucratorilor acestora. Furnizarea informatiilor referitoare la activitatile
desfasurate poate determina castigarea increderii populatiei. Astfel,
aducerea la cunostinta cetatenilor, prin mijloace adecvate de informare, a
modului in care se efectueaza interventiile (cu precizarea actiunilor pe
care lucratorul este indreptatit sa le efectueze, comportamentul impus
cetatenilor pe timpul acestora si riscurile pe care si le asuma in cazul
nerespectarii lor), particularizat pe tipuri de misiuni, poate determina o
reactie de acceptare, daca actiunile se inscriu in
tiparul cunoscut
de societate.<o:p></o:p>

font-family:
"Times New Roman";color:red;background:yellow;mso-highlight:yellow'>In acelasi
timp se impune respectarea confidentialitatii informatiilor care pot afecta
integritatea
persoanelor, procesul de administrare a probelor, securitatea martorilor sau a
altor persoane.<o:p></o:p>

New Roman";
color:#333333;letter-spacing:-.3pt;background:yellow;mso-
highlight:yellow'>Respectarea
principiului transparentei, concomitent cu indeplinirea cerintelor referitoare
la asigurarea securitatii datelor, inclusiv a celor cu caracter personal, a
impus crearea unor structuri interne /persoane specializate in relatia cu
mass-media, care au, potrivit regulamentului de organizare si functionare,
atributii bine definite.Exigente care trebuie sa guverneze comunicarea cu
mass-media:in cazul in care un jurnalist se va adresa direct unui
lucrator, acesta il va indruma catre structura de relatii publice /ofiterul de
presa care are competenta in zona producerii evenimentului, singura structura
abilitata prin lege si ordine ale ministrului sa comunice referitor la
activitatile profesionale cu mass-media.daca evenimentul s-a produs
intr-un loc public, iar un lucrator este prezent la locul faptei, la
intrebarile reprezentantilor media, va confirma ceea ce se cunoaste deja despre
cazul respectiv, cu precizarea ca “se efectueaza cercetari pentru stabilirea
imprejurarilor in care aceasta s-a produs, iar despre concluziile vor fi prezentate prin
intermediul structurilor de relatii publice”.in cazul in care reprezentantul media ajunge primul la locul
faptei si solicita telefonic date despre eveniment, acestuia i se vor oferi
informatiile aflate la dispozitia structurii de relatii publice, urmand ca
rezultatul cercetarilor sa ii fie comunicat ulterior.in situatiile cand evenimentul
produs ridica probleme de competenta ori implica interventia mai multor
structuri, atunci, comunicarea cu media se va realiza de catre serviciul de
profil din cadrul inspectoratului general.lucratorul va ramane calm in relatia cu ziaristul,
indiferent de imprejurari.filmarile realizate de structurile de ordine si siguranta
publica la locul evenimentului si oferite media se vor face respectand
drepturile omului si dreptul la propria imagine, in conformitate cu
recomandarile Uniunii Europene, ordinele de linie si dispozitiile Consiliului
National al Audiovizualului.in cazul in care filmarea se va realiza de catre
reprezentantii presei, lucratorul responsabil cu mediatizarea evenimentului din
partea structurii de relatii publice, le va reaminti acestora dispozitiile
Consiliului National al Audiovizualului, in sensul aratat mai sus.orice relatare a unui eveniment catre reprezentantii
media va avea un caracter nediscriminatoriu, fara referiri la apartenenta
etnica, religioasa, sexuala, sociala sau la alta forma de apartenenta a celor
implicati in eveniment, in conformitate cu normele in vigoare.in relatia cu mass-media, lucratorii din structurile de
relatii publice vor tine cont de Decalogul ofiterului de presa.d) Capacitatea si datoria de exprimareReprezinta posibilitatea lucratorului de a analiza
situatiile profesionale pe care le intalneste si
de a-si exprima punctul de vedere, potrivit pregatirii si experientei sale, in
vederea imbunatatirii calitatii si eficacitatii serviciului. Acest principiu
instituie obligatia asumarii unui rol activ in cadrul organizatiei din care
acesta face parte, prin prezentarea de opinii pertinente si argumentate cu
privire la modalitatile de solutionare ale unor situatii

font-family:
"Times New Roman";color:#333333;background:yellow;mso-highlight:yellow'>Lucratorii
din domeniul ordinii si sigurantei publice trebuie sa abordeze situatiile nu
doar reactiv, prin simpla executare a dispozitiilor si prezentarea de rapoarte
privind rezultatele obtinute, ci si proactiv. In virtutea acestui principiu,
apare obligatia de a-si exprima motivat eventualele dezacorduri fata de
deciziile care privesc probleme de serviciu si de a aduce la cunostinta
superiorilor observatii bazate pe normele legale si pe experienta profesionala.
In acelasi context se inscrie si datoria de a informa in timp util asupra
dotarii cu mijloace necorespunzatoare sau insuficiente realizarii obiectivului,
a datelor incomplete transmise odata cu dispozitia de executare a activitatii,
precum si de a prezenta experienta personala si experientele anterioare
relevante pentru situatia respectiva etc.<o:p></o:p>

font-family:
"Times New Roman";color:#333333;background:yellow;mso-highlight:yellow'>Consideram
ca modul in care se aplica acest principiu da, intr-un grad insemnat, masura
comportamentului fundamentat pe norme etice si pe respectarea deontologiei

font-family:
"Times New Roman";color:#333333;background:yellow;mso-highlight:yellow'>Ca
profesionisti, lucratorii in domeniul ordinii si sigurantei publice trebuie
sa-si prezinte opiniile bazate pe experienta si cunostintele dobandite si sa le
sustina fara teama de repercusiuni. In aceeasi masura, sefii vor promova un
climat profesional care sa admita si sa incurajeze exprimarea fara rezerve a
punctelor de vedere diferite. Acest principiu nu poate fi insa invocat pentru
a evita, pe criterii subiective,
participarea sau executarea unei misiuni.<o:p></o:p>

New Roman";
color:#333333;background:yellow;mso-highlight:yellow'>Orice lucrator trebuie sa
stie ca deontologia ii impune sa se pronunte asupra unui aspect sau altul, cu
buna credinta, pe baza constiintei profesionale si nu spre a prezenta ceea ce
considera ca le-ar conveni sefilor sai sa auda.<o:p></o:p>

New Roman";
color:#333333;letter-spacing:-.1pt;background:yellow;mso-highlight:yellow'>Pe
de alta parte, insa, tot deontologic este din partea lucratorului sa isi
mentina afirmatiile in perimetrul legalitatii, egalitatii, impartialitatii,
nediscriminarii, al “realului”, fara a incerca sa dea caracter de autenticitate
unor interpretari vadit eronate ori sa determine organizarea si desfasurarea de
actiuni insuficient justificate sau sa influenteze decizii in care este
interesat.e) DisponibilitateaPentru a face dovada
disponibilitatii, lucratorii in domeniul ordinii si sigurantei publice trebuie
sa intervina in orice moment, in timpul sau in afara serviciului, in cazul in
care iau cunostinta despre existenta unei situatii in care se aduce atingere
drepturilor persoanelor, sunt puse in pericol bunurile acestora sau, pur si
simplu, atunci cand un individ se afla in dificultate. Interventia in asemenea
situatii nu poate fi conditionata de faptul ca lucratorul se afla in concediu,
invoiri, permisii, dar va fi precedata de declinarea calitatii. Se impune
totusi ca, anterior acordarii sprijinului, sa realizeze o evaluare a situatiei
cel putin cu privire la raportul de forte, sansele de reusita, precum si
riscurile asumate. Este posibil ca in asemenea imprejurari sa fie eficace
anuntarea fortelor specializate sau, daca faptele ilegale s-au consumat,
obtinerea de date si informatii cu privire la locatia catre care s-a deplasat
gruparea infractoare, semnalmente, mijloace de transport folosite etc. si care
sa fie aduse la cunostinta personalului investit cu solutionarea
cazului.<o:p></o:p>

New Roman";
color:#333333;background:yellow;mso-highlight:yellow'>In timpul serviciului
disponibilitatea se manifesta si prin ascultarea atenta a problemelor
cetatenilor, incercand sa le rezolve, oferindu-si
serviciile intr-o maniera profesionista. In asemenea situatii, stabilirea
prioritatilor este deosebit de importanta.<o:p></o:p>

font-family:
"Times New Roman";color:#333333;background:yellow;mso-highlight:yellow'>Astfel,
daca din lipsa mijloacelor, a timpului necesar ori datorita altei misiuni
aflata in desfasurare, interventia nu poate fi realizata imediat de catre
lucratorul sesizat initial, este necesar ca solicitantului sa-i fie explicate
motivele pentru care cauza este declinata spre alti colegi in vederea
solutionarii. Uneori sunt sesizate fapte aflate in curs de desfasurare, astfel
incat urgenta analizarii situatiei si alegerea modalitatii de rezolvare sunt
determinante pentru succesul actiunii. Intarzierea poate conduce la agravarea
situatiei si, implicit, va pune intr-o lumina nefavorabila capacitatea
structurilor cu atributii in domeniul ordinii si sigurantei publice de a
interveni si totodata disponibilitatea acestora de a se implica in solutionarea
problemelor cu privire la care au fost sesizati.<o:p></o:p>

text-align:justify;text-indent:35.4pt;line-height:14.5pt;background:white'>Disponibilitatea presupune,
pe langa prezenta regulata a lucratorului la serviciu sau la locul unde trebuie
sa execute o anumita misiune, si capacitatea de ascultare si intelegere a
problemelor aduse la cunostinta de persoanele aflate intr-o situatie
critica.<o:p></o:p>
text-align:justify;text-indent:35.4pt;line-height:14.5pt;background:white'>Datorita caracterului permanent al serviciului si
particularitatilor misiunilor ce revin structurilor cu atributii in domeniul
ordinii si sigurantei publice, acestea solicita lucratorilor sa manifeste disponibilitate totala fata de indeplinirea
atributiilor (rechemarea la serviciu, constrangeri, program prelungit de munca
sau in schimburi, capacitatea de a se adapta diversitatii sarcinilor de
indeplinit etc.), aspecte care
rezulta atat din angajamentul asumat de lucrator la momentul intrarii in
profesie, cat si din juramantul de credinta depus la acordarea primului grad
profesional/militar.<o:p></o:p>

New Roman";
color:#333333;background:yellow;mso-highlight:yellow'>Obligatia la
disponibilitate permanenta a lucratorilor din domeniul ordinii si sigurantei
publice justifica, de asemenea, si de ce le este interzis sa exercite, in afara
exceptiilor prevazute de lege, alte activitati pentru care sa fie remunerati.
Depinde astfel de lucratori sa stabileasca echilibrul in serviciu si
practicarea activitatilor lucrative sau nelucrative care ii sunt permise
(activitate didactica, cercetare stiintifica, creatie literar-artistica),
astfel incat disponibilitatea profesionala sa nu fie
afectata.<o:p></o:p>

mso-highlight:yellow'>f) Prioritatea interesului publicInteresul
public, in sensul utilizat de prezentul Ghid, reprezinta orice aspect care
afecteaza viata comunitatii sau care prezinta interes pentru aceasta.
Functionarea si actiunile guvernului ori ale autoritatilor sau institutiilor
publice centrale si locale sau ale oricarei alte entitati care foloseste bani
publici sau care influenteaza viata comunitatii prezinta interes public.
Respectarea drepturilor omului, asa cum sunt definite in documentele
internationale ratificate de Romania, reprezinta o alta componenta a
interesului public.<o:p></o:p>

New Roman";
color:#333333;background:yellow;mso-highlight:yellow'>Prioritatea interesului
public se manifesta prin aceea ca, in exercitarea atributiilor functionale,
lucratorul din domeniul ordinii si sigurantei publice acorda intaietate
indeplinirii serviciului in folosul comunitatii, chiar daca prin aceasta se
prejudiciaza sau se intarzie realizarea unor obiective
personale.<o:p></o:p>
New Roman";
color:#333333;background:yellow;mso-highlight:yellow'>Prioritatea interesului
public nu poate fi tratata si nici explicata independent de disponibilitate.
Aceasta corelatie este determinata de calitatea conferita de profesie si,
implicit, de statutul profesional. Lucratorii au datoria sa trateze toate
persoanele in mod egal, netinand cont de interesul personal si asigurand
primatul interesului public.<o:p></o:p>

mso-highlight:yellow'>g) ProfesionalismulPresupune
indeplinirea sarcinilor de serviciu prin aplicarea cunostintelor teoretice si
prin folosirea deprinderilor practice dobandite. Lucratorii in domeniul ordinii
si sigurantei publice sunt, de altfel, obligati sa-si perfectioneze permanent
pregatirea de specialitate si sa-si dezvolte capacitatea de intelegere a
problemelor sociale, culturale si educationale specifice colectivitatii in
care-si exercita profesia.<o:p></o:p>

font-family:
"Times New Roman";color:#333333;background:yellow;mso-highlight:yellow'>Pentru
a fi un bun profesionist lucratorul trebuie sa<o:p></o:p>

-.4pt;background:yellow;mso-highlight:yellow'>cunoasca legislatia aplicabila in
domeniul sau de activitate;cunoasca si sa aplice procedurile de lucru
uzualeanalizeze solicitarile ce-i sunt adresate direct de catre
cetateni si sa le rezolve, sa ceara sprijin pentru solutionarea lor sau sa
indrume cetatenii catre structurile/ formatiunile competente atunci cand
constata ca acestea depasesc responsabilitatile functiei pe care o
indeplineste;lucreze in serviciul populatiei, dedicand timpul necesar
activitatii pe care este abilitat sa o desfasoarese comporte corect si demn in relatiile cu ceilalti
lucratori si sa observe atitudinea acestora, fiind obligat sa sesizeze cazurile de abatere de la normele etice
ale profesieise identifice cu profesia si institutiaevite implicarea emotionala excesiva in solutionarea
problemelor de serviciudea dovada de echidistanta si impartialitate in relatia
cu cetateanul si colegii de profesiemanifeste respect fata de cetateni in toate imprejurarile
care presupun contactul direct ori prin intermediul mijloacelor de
comunicare.h) ConfidentialitateaSe imbina de cele mai
multe ori cu profesionalismul si legalitatea. Astfel, protectia informatiilor
si a persoanelor care le-au pus la dispozitia lucratorilor trebuie realizata
concomitent cu celelalte activitati necesare pentru solutionarea cazului.
Confidentialitatea nu presupune numai protectia datelor si a persoanelor, ci si
obligatia lucratorilor de a proteja informatiile obtinute in virtutea
atributiilor de serviciu si de a nu le utiliza in vederea obtinerii unor
avantaje pentru ei sau pentru altii.<o:p></o:p>

mso-highlight:yellow'>i) Respectul1. Respectul
fata de cetateni se manifesta atat prin utilizarea moderata a
regulilor de politete si curtoazie (fara familiarisme), cat si prin evitarea
oricarei manifestari discriminatorii, legata de nationalitate, religie, opinii,
sex, varsta, conditie sociala sau de orice alt considerent.<o:p></o:p>

New Roman";
color:#333333;letter-spacing:-.3pt;background:yellow;mso-highlight:yellow'>Anumite
situatii pot influenta emotional lucratorul, ca pe orice alt individ (prezenta
unor raniti grav, anuntarea familiilor victimelor cu privire la producerea unui
accident etc.), sau in alte cazuri, cand aparitia sa intr-o anumita zona este
in masura sa suscite agresivitatea participantilor (manifestari neautorizate
ori care se desfasoara in afara itinerariului sau in afara intervalului
aprobat).Aplicand
procedurile recomandate pentru asemenea situatii cu calm si fermitate,
lucratorul va indeplini misiunea fara sa-si manifeste tensiunile sau emotiile
pe care inevitabil le are. Cetatenii vor aprecia sangele rece, calmul si
rabdarea de care da dovada lucratorul.<o:p></o:p>

font-family:
"Times New Roman";color:#333333;background:yellow;mso-highlight:yellow'>Aceste
calitati sunt cu atat mai necesare cu cat dificultatile provin din reactiile
ostile, chiar violente, indreptate impotriva lucratorilor, uneori din cauza
simplei lor prezente, in special in cartierele sau zonele cu o rata crescuta a
infractionalitatii.<o:p></o:p>

font-family:
"Times New Roman";color:#333333;background:yellow;mso-highlight:yellow'>Vor fi
evitate cu prilejul interventiilor atitudinile agresive, provocatoare,
dominatoare sau dispretuitoare.<o:p></o:p>

New Roman";
color:#333333;background:yellow;mso-highlight:yellow'>Procedurile specifice
utilizate nu vor avea o intindere in timp mai mare decat este necesar
realizarii scopului pentru care s-a recurs la acestea. Altfel, cetatenii vor
interpreta masurile ca fiind abuzive, nejustificate si ca, in ciuda faptului ca
au drepturi pe care structurile cu atributii in domeniul ordinii si sigurantei
publice trebuie sa le respecte, tocmai reprezentantii acestora le incalca si le
desconsidera.<o:p></o:p>

New Roman";
color:#333333;background:yellow;mso-highlight:yellow'>Pentru situatiile in
care, pe fondul indeplinirii atributiilor, sunt afectate drepturile si
libertatile cetatenilor (cazul verificarii identitatii sau a provenientei
marfurilor transportate, existenta permisului corespunzator categoriei din care
face parte vehiculul etc.), persoana care face obiectul verificarilor nu va fi
impiedicata sa-si continue activitatea decat pentru perioada de timp strict
necesara indeplinirii procedurii specifice. Orice abatere de la aceasta norma
deontologica, mai ales daca este dictata de considerente personale ale
lucratorului este in masura sa produca efecte negative in realizarea
parteneriatului cu populatia, pe care Ministerul Internelor si Reformei
Administrative il doreste. Daca lucratorii vor aborda relatia cu cetatenii de
pe pozitii de superioritate, determinate de puterile ce le sunt conferite prin
lege, nu vor beneficia de concursul, sprijinul si cooperarea
acestora.<o:p></o:p>

New Roman";
color:#333333;background:yellow;mso-highlight:yellow'>2. Respectul fata
de sefii profesionali si colegi consta in respectarea regulilor de
comportament (politete, curtoazie, punctualitate, respectarea angajamentelor
asumate
formal sau informal s.a.) si de demnitate (decenta, grija pentru propria
imagine s.a.), precum si prin respectarea prevederilor regulamentelor militare
de catre personalul cu statut militar.<o:p></o:p>

New Roman";
color:#333333;background:yellow;mso-highlight:yellow'>Indiferent de statutul
profesional, de corpul din care face parte, de grade sau de sarcini, relatiile
dintre lucratorii din domeniul ordinii si sigurantei publice se bazeaza in
principal pe respect mutual, loialitate si solidaritate.<o:p></o:p>

New Roman";
color:#333333;background:yellow;mso-highlight:yellow'>3. Respectul
mutual presupune intelegerea faptului ca orice sarcina repartizata
unui coleg, oricat de modesta ar fi, contribuie la buna functionare a
serviciului public. Manifestarile de superioritate sau de desconsiderare fata
de un corp profesional, pe criterii de grade sau de functii, releva
necunoasterea si nerecunoasterea complementaritatii activitatilor institutiei.
Respectul mutual, inseamna, de asemenea, sa admiti fara prejudecati sau
desconsiderare anumite situatii particulare justificate care pot interveni
accidental in comportamentul sau activitatea oricarui lucrator, inclusiv in cea
proprie (intarzieri ocazionale, invoiri pentru probleme personale care nu pot
fi altfel rezolvate, solicitarea in mod exceptional a concediului in afara
planificarii etc.).<o:p></o:p>

New Roman";
color:#333333;background:yellow;mso-highlight:yellow'>Respectul mutual
presupune, de asemenea, toleranta, respectiv o deschidere suficienta pentru a
lasa colaboratorii sa-si expuna pozitiile contrare, pornind de la dreptul la
libera exprimare. Este totusi de mentionat faptul ca in randul lucratorilor din
structurile cu atributii in domeniul ordinii si sigurantei publice aceasta
libertate se refera la aspecte profesionale, fiind restransa manifestarea, la
locul de munca ori in timpul serviciului, a unor opinii personale, cum ar fi
cele referitoare la politica.<o:p></o:p>

mso-highlight:yellow'>j) Integritatea moralaPrin
pozitia sa, lucratorul se poate afla in situatia de a i se oferi
diferite avantaje (gratuitati, cadouri). Aceste oferte sunt rareori
dezinteresate. Integritatea il va determina sa le refuze politicos, explicand
ca este platit pentru a oferi un serviciu public, potrivit competentelor. In
acest sens, lucratorii din domeniul ordinii si sigurantei publice au obligatia
de a-si pregati familiile astfel incat eventualele „atentii” sa nu le parvina
prin intermediul acestora, indiferent care ar fi
justificarea.<o:p></o:p>

font-family:
"Times New Roman";color:#333333;background:yellow;mso-highlight:yellow'>Pe de
alta parte, publicul nu ar tolera ca lucratorul sa uzeze de calitatea sa pentru
a incerca sa obtina o favoare sau alta pentru el insusi sau pentru altul
(lucrator in uniforma care nu respecta ordinea in fata unui ghiseu la care se
prezinta pentru a-si rezolva o problema personala).<o:p></o:p>

font-family:
"Times New Roman";color:#333333;background:yellow;mso-highlight:yellow'>Lucratorul
nu are dreptul sa se oblige pecuniar fata de nici o persoana, daca o asemenea
situatie este in masura sa afecteze indeplinirea atributiilor de serviciu
(obligatii pecuniare pot fi asumate de catre lucratori numai cu respectarea
prevederilor legale in vigoare – contractare de credite de la banci,
imprumuturi la Casa de ajutor reciproc sau cumpararea unor bunuri in sistem de
rate), nu poate folosi ori incerca sa uziteze de calitatea sa in interes
personal. In considerarea acestor cerinte, lucratorilor le este interzis sa
imprumute bani de la subordonati ori sa colecteze sume de bani de la persoane
fizice sau juridice.<o:p></o:p>

New Roman";
color:#333333;background:yellow;mso-highlight:yellow'>Comportamentul integru
are o deosebita importanta pentru credibilitatea institutiei si implicit a
membrilor
sai. Pentru a castiga respectul populatiei, nu este suficient doar sa se
actioneze in conformitate cu legea, ci trebuie ca aceasta sa fie aplicata in
spiritul respectului fata de cetatean.<o:p></o:p>

New Roman";
color:#333333;background:yellow;mso-highlight:yellow'>Prin urmare, integritatea
si respectul fata de populatie nu trebuie afirmate formal, prin declaratii sau
angajamente, ci demonstrate prin actiuni si misiuni executate cu
profesionalism, impartialitate, onestitate, constiinciozitate, echitate,
neutralitate sub toate aspectele, acordand totodata o atentie deosebita
grupurilor vulnerabile de populatie (gravide, persoane in varsta, copii, minori
care au fugit de acasa, bolnavi, persoane cu handicap etc.).<o:p></o:p>

mso-highlight:yellow'>k) Independenta operationalaConsta in indeplinirea
atributiilor si misiunilor potrivit competentelor stabilite pentru nivelul
ierarhic pe care il ocupa in cadrul structurii, fara imixtiunea altor
lucratori, persoane sau autoritati.<o:p></o:p>

New Roman";
color:#333333;background:yellow;mso-highlight:yellow'>Independenta operationala
nu presupune actiuni executate haotic sau care au fost incluse fara temei in
categoria celor prioritare, ori pe considerente exclusiv personale (ex.
controale economice care vizeaza o anume societate comerciala anume numai
pentru a-i perturba activitatea in scopul favorizarii concurentei sau
executarea unor activitati care nu decurg din obiectivele stabilite la nivelul
structurii respective).<o:p></o:p>
New Roman";
color:#333333;background:yellow;mso-highlight:yellow'>Independenta operationala
trebuie inteleasa si ca libertate a lucratorului de a identifica si utiliza
acele proceduri si mijloace prin a caror folosire se asigura indeplinirea cu
riscuri minime a misiunii, reducandu-se, totodata, si posibilitatea lezarii
drepturilor si libertatilor persoanelor care fac obiectul actiunii. De
asemenea, prin independenta operationala se intelege si capacitatea
politistului de a adapta interventia in functie de reactia persoanelor vizate,
de particularitatile zonei in care intervine sau de momentul realizarii
acesteia.<o:p></o:p>

New Roman";
color:#333333;background:yellow;mso-highlight:yellow'>Pe de alta parte,
independenta operationala implica raspunderea deplina a lucratorului pentru
actiunile, inactiunile si omisiunile sale.<o:p></o:p>

mso-highlight:yellow'>l) LoialitateaConsta
in atasamentul fata de institutie si valorile promovate de aceasta, ceea ce
exprima de fapt adeziunea deplina, constienta si irevocabila, manifestata din
proprie initiativa, la o cauza inalta.<o:p></o:p>

font-family:
highlight:yellow'>Manifestarea
loialitatii insumeaza mai multe trasaturi, cum sunt: cinstea, corectitudinea,
fidelitatea, sinceritatea, respectarea angajamentelor, statornicie
etc.<o:p></o:p>

font-family:
"Times New Roman";color:#333333;background:yellow;mso-highlight:yellow'>Aceasta
presupune demnitate chiar si in afara serviciului, astfel incat, prin intregul
sau comportament, lucratorul sa nu aduca atingere imaginii institutiei si
profesiei sale.<o:p></o:p>

font-family:
"Times New Roman";color:#333333;background:yellow;mso-highlight:yellow'>Loialitatea
nu se confunda cu atitudinea lingusitoare sau de preamarire a colegilor/
sefilor ori a altor persoane, in scopul de a obtine diverse avantaje, pentru
a-si pastra pozitia in cadrul organizatiei ori pentru a accede mai rapid in
functii sau posturi de conducere.<o:p></o:p>

font-family:
"Times New Roman";color:#333333;background:yellow;mso-highlight:yellow'>Aducerea
la cunostinta colectivului sau a sefului a obiectiilor profesionale cu privire
la activitatile programate, precum si fundamentul lor nu reprezinta un act
lipsit de loialitate.<o:p></o:p>

New Roman";
highlight:yellow'>Loialitatea
nu poate fi analizata independent de profesionalism, respect, integritate.
Loialitatea presupune, de asemenea, crearea unui climat de lucru bazat pe
dezvoltarea spiritului de echipa, coeziunii si disciplinei, a increderii si
respectului reciproc, valorizarea traditiilor institutiei si pe constientizarea
faptului ca serviciul se realizeaza in beneficiul cetateanului.III. Aspecte practice privitoare la comportamentul
politistuluiComportamentul lucratorilor din domeniul ordinii si
sigurantei publice in relatia cu publiculRelatia
dintre structurile cu atributii in domeniul ordinii si sigurantei publice si
public se stabileste cotidian, cu ocazia activitatilor realizate in zona de
responsabilitate sau, dupa caz, la sediul unitatii atunci cand cetateanul
solicita rezolvarea unei probleme din competenta institutiei. Cetateanul are
dreptul de a astepta din partea lucratorului o contributie activa la
securitatea sa si un tratament atent. Asadar, este necesar ca lucratorii in
domeniul ordinii si sigurantei publice sa asocieze o disponibilitate totala
unui comportament personal exemplar. Astfel, vor contribui la sporirea
increderii cetateanului in institutie si la formarea convingerii ca, in fapt,
el este beneficiarul serviciilor oferite de aceasta.<o:p></o:p>
1.1. Imaginea functiei
politienesti<o:p></o:p>
mso-highlight:yellow'>Respectarea regulilor elementare de curtoazie, decenta
atitudinilor si grija pe care lucratorul o are fata de persoana sa si fata de
tinuta sa vestimentara contribuie la valorizarea functiei
sale.<o:p></o:p>
<o:p> </o:p>


mso-highlight:yellow'>Pe timpul indeplinirii atributiilor profesionale, precum
si atunci cand intervine in afara orelor de program, lucratorul are obligatia
de a–si face cunoscuta calitatea si unitatea din care face parte sau pe care o
reprezinta.<o:p></o:p>

height:13.0pt;background:white'>Cateva reguli prin a caror respectare se poate pastra si
dezvolta imaginea demna a lucratorilor in societate:adoptand o tinuta si un
aspect fizic ingrijite;manifestand, zilnic, un
comportament ireprosabil;evitand excesul de
limbaj, familiarismele ori gesturile deplasate;dand dovada de moderatie
in atitudine si propuneri.Regulile
mentionate capata mai multa importanta atunci cand lucratorul actioneaza in
uniforma, semn exterior si manifest al calitatii sale. Portul tinutei ii
confera prestigiu si autoritate.<o:p></o:p>

font-family:
"Times New Roman";color:#333333;background:yellow;mso-highlight:yellow'>Gesturile
nepotrivite, concluziile nefondate, bazate pe informatii neverificate, precum
si solutiile arbitrare contribuie la slabirea autoritatii si prestigiului sau
si al institutiei.<o:p></o:p>

font-family:
"Times New Roman";color:#333333;background:yellow;mso-highlight:yellow'>Prezenta
lucratorilor in uniforma in anumite locuri (localuri unde se consuma bauturi
alcoolice, unitati comerciale etc.) in afara cadrului strict profesional, poate
sa conduca la o impresie negativa cu privire la persoanele in cauza si implicit
asupra institutiei din care acestia fac parte. Lucratorii trebuie sa
constientizeze, in toate imprejurarile, faptul ca sunt platiti din bani publici
si se afla in serviciul cetatenilor, situatie ce impune un comportament adecvat
in toate imprejurarile.<o:p></o:p>

font-family:
"Times New Roman";color:#333333;background:yellow;mso-highlight:yellow'>Lucratorul,
in tinuta de serviciu sau civil, reprezinta simbolul legalitatii si ordinii.
Publicul asteapta de la el sa se comporte de o maniera exemplara, respectand el
insusi normele legale (nu trebuie sa stationeze cu vehiculul de serviciu in
locuri care incomodeaza circulatia in afara cazurilor de interventie etc.) si
neuzitand in mod abuziv prerogativele functiei sale (folosirea girofarului fara
motiv legitim etc.).<o:p></o:p>

font-family:
"Times New Roman";color:#333333;background:yellow;mso-highlight:yellow'>El nu
trebuie sa acorde prioritate avantajelor personale si isi va asuma
responsabilitate actiunilor si inactiunilor sale, chiar si atunci cand
greseste.<o:p></o:p>

font-family:
situatii de criza, cum ar fi accidente care atrag in mod deosebit atentia
trecatorilor, nu este admisibil ca lucratorul prezent la fata locului sa nu
intervina inainte de sosirea fortelor de interventie
specializate.<o:p></o:p>

font-family:
"Times New Roman";color:#333333;background:yellow;mso-highlight:yellow'>Publicul
va aprecia faptul ca structurile cu atributii in domeniul ordinii si sigurantei
publice acorda interes actelor simple ale vietii curente (agentul de circulatie
aflat intr-o intersectie ia masurile necesare pentru a crea conditiile necesare
scoaterii din trafic a unui autovehicul imobilizat din cauza unei defectiuni-
acordand sprijin fizic conducatorului auto sau dirijand traficul astfel incat
manevrele necesare sa se realizeze in conditii de siguranta pentru toti
partenerii de trafic etc.).<o:p></o:p>

mso-highlight:yellow'>1.2. Atitudinea lucratorului din domeniul ordinii si
sigurantei publice in exercitarea profesieiMisiunile de serviciu public pe care lucratorul este
insarcinat sa le indeplineasca il plaseaza deseori in contact direct cu
concetatenii sai (zone de cartier, iesirile de la scoala, fluidizarea
circulatiei, informare in scoli, formalitati administrative).<o:p></o:p>

mso-highlight:yellow'>Una dintre cele mai frecvente misiuni ce ii revin,
indiferent de loc (sediul unitatii, loc public sau privat), este furnizarea de
informatii cu privire la competentele structurii, documente necesare
indeplinirii procedurilor legale, persoana / formatiunea care poate solutiona
un anume caz. In acest context, o ascultare atenta si analizarea cu
profesionalism a problemei expuse va permite informarea corecta a
publicului.<o:p></o:p>

font-family:
"Times New Roman";color:#333333;background:yellow;mso-highlight:yellow'>Primul
contact al publicului cu structurile cu atributii in domeniul ordinii si
sigurantei publice are loc deseori la sediul acestora si, de aceea, este absolut
necesara existenta unui spatiu optim de primire a cetatenilor. Acesta
constituie punctul obligatoriu de intrare in unitate, iar rolul sau este
determinant in formarea imaginii care se intentioneaza a fi construita. Pe cale
de consecinta, amenajarea acestuia trebuie sa asigure conditii civilizate si sa
raspunda cerintelor de realizare a confidentialitatii discutiilor si de
redactare/ completare a cererilor olograf/ formularelor tipizate. Nu este
indicata amplasarea unui astfel de loc intr-un spatiu cu trafic intens ori
dotarea excesiva cu mobilier.<o:p></o:p>
mso-highlight:yellow'>Trebuie avut in vedere faptul ca gestionarea nevoilor
cetatenilor nu impune impartasirea vietii interne a unitatii si a lucratorilor
sai (afisaj al activitatii sindicale, decorarea personalizata in exces a
birourilor,
conversatii private sau profesionale intre functionari etc.).<o:p></o:p>

mso-highlight:yellow'>Calitatea contactului stabilit intre lucrator si public
este determinata de modul in care sunt folosite regulile elementare de politete
(este interzisa tutuirea, familiarisme excesive etc.).<o:p></o:p>

mso-highlight:yellow'>Publicul isi va forma o opinie nefavorabila asupra
institutiei daca:<o:p></o:p>

margin-left:.5in;text-align:justify;text-indent:-12.0pt;line-height:12.0pt;
color:#333333;letter-spacing:-.4pt;background:yellow;mso-highlight:yellow'>este
refuzat fara un motiv plauzibil sau este gresit indrumat;orarul
de functionare /de lucru cu publicul nu este respectat;la solicitarea unor
explicatii suplimentare, lucratorul raspunde pe un ton iritat, brutal sau
agresiv ori lasa impresia ca este preocupat de rezolvarea celorlalte solicitari
inainte de clarificarea problemei cetateanului care i s-a adresat;serviciul
este oferit preferential, cu incalcarea ordinii de sosire/ inregistrare la
ghiseu sau ca urmare a interventiei unui coleg;lucratorul de la ghiseu
are alte preocupari in timpul programului (mananca, discuta cu alti
functionari, ori vorbeste la telefon pentru rezolvarea unor probleme
personale).Un
aspect cu o importanta majora in atitudinea lucratorului pe timpul sau in
legatura cu exercitarea profesiei il reprezinta modul in care reactioneaza
la diferite „tentatii” care sunt prevazute de lege ca fapte de
coruptie.<o:p></o:p>

mso-highlight:yellow'>Investiti cu exercitiul autoritatii publice, lucratorii
pot fi tentati sa profite de statutul lor si de relatiile profesionale in
interes personal.<o:p></o:p>

mso-highlight:yellow'>Solicitand sau numai acceptand din partea cetatenilor
bani, bunuri, servicii sau promisiuni, pentru a folosi influenta sa, reala sau
presupusa, pe langa autoritatile competente in scopul de a obtine o decizie
favorabila ori pentru a face sau nu face un act la care ar fi fost obligat
potrivit atributiilor, lucratorul comite infractiuni din sfera
coruptiei.<o:p></o:p>

mso-highlight:yellow'>2. Comportamentul lucratorului in domeniul ordinii si
sigurantei publice fata de victimeDe
regula, victimele sufera un soc psihic, ele asteptand de la lucrator ajutor si
asistenta. Aceasta este ocazia pentru lucratorul in domeniul ordinii si
sigurantei publice de a imbina profesionalismul cu calitatile sale
umane.<o:p></o:p>

mso-highlight:yellow'>2.1. Primul contactPrimul contact cu victima
este determinant, oricare ar fi locul (serviciu, loc public sau privat) si
circumstantele (interventie spontana, solicitarea interventiei prin apel
telefonic etc.).<o:p></o:p>

font-family:
"Times New Roman";color:#333333;background:yellow;mso-highlight:yellow'>Asteptarea
excesiva pentru a fi primita si ascultata, trimiterea fals motivata la alte
structuri sau institutii, favorurile acordate unor persoane, eventual in
defavoarea altora, pe considerente de varsta, conditie sociala, apartenenta
politica sau etnica etc. constituie tot atatea reprezentari negative ale
imaginii politistului si institutiei pe care o reprezinta.<o:p></o:p>

font-family:
"Times New Roman";color:#333333;background:yellow;mso-highlight:yellow'>Prima
grija este de a arata victimei ca se ia in considerare cazul sau, indiferent
daca pare minor sau nu, ori este repetitiv pentru lucrator, si de a da
asigurari victimei, dupa verificarea competentei de solutionare a cazului, ca
situatia sesizata intra sub controlul autoritatilor si i se va da
curs.<o:p></o:p>

font-family:
asemenea, este recomandat sa se incerce a linisti victima, atat prin cuvinte
cat si prin actiuni (se ofera o patura, un loc; se cauta o persoana care sa
vorbeasca limba victimei cand aceasta nu poate sa se exprime in romana sau o
limba de circulatie internationala; se anunta persoanele pe care victima
doreste sa le vada, se informeaza alte autoritati etc.).<o:p></o:p>

font-family:
acest spirit, starea fizica sau emotionala a victimei, vulnerabilitatea sa
particulara (gravide, persoane in varsta, copii, minori care au fugit de acasa,
bolnavi, persoane cu handicap etc.) impun lucratorului sa abordeze cazul
simultan cu realizarea unei apropieri fata de victima si sa adapteze la aceasta
stare modul de indeplinire a atributiilor profesionale (sa se deplaseze in cel
mai scurt timp de la primirea solicitarii, sa ia masurile necesare pentru
acordarea ingrijirilor unui ranit, sa-i lase timpul de a-si reveni inainte de
a-l intreba despre identitatea sa; sa solicite interventia unei colege pentru a
tempera emotiile victimei unei infractiuni cu violenta, comisa impotriva unei
femei etc.).<o:p></o:p>

font-family:
"Times New Roman";color:#333333;background:yellow;mso-highlight:yellow'>Desigur
ca, in asemenea situatii, lucratorul trebuie sa aiba in vedere faptul ca este
dator sa rezolve cazul si ca orice intarziere actioneaza impotriva sa, dar, in
acelasi timp, trebuie sa constientizeze si faptul ca o informatie deformata sau
incompleta obtinuta pe fondul starii emotionale puternice a victimei poate sa-l
arunce pe o pista falsa. Insistenta exagerata in asemenea momente poate induce
interlocutorului impresia ca lucratorul caruia i s-a adresat este lipsit de
sentimente si nu vede in solicitarea sa decat un nou caz pe care trebuie sa-l
rezolve.<o:p></o:p>

mso-highlight:yellow'>Respectul fata de victima se manifesta
prin:tratament fara discriminare ori favoritism pe criterii de
origine, religie, conditie sociala, varsta, sex etc.;eliminarea familiarismelor (tutuitul este o atitudine
total neindicata);luarea in considerare, cand este posibil, a dorintei
victimei majore si lucide de a anunta sau nu starea sa;politete si retinere in propuneri si absenta oricarei
remarci care poate provoca griji, contrarieri sau atitudini de natura sa
accentueze starea de nervozitate/ agresivitate a victimei.Victima
se gaseste intr-o situatie de dependenta fata de lucrator, deoarece acestuia ii
apartine luarea sau propunerea mijloacelor de a proteja pudoarea atat fizica,
cat si morala (de a oferi ceva pentru a masca nuditatea, a o feri de
curiozitatea tertilor, a permite exprimarea unei probleme delicate in conditii
care asigura confidentialitatea etc.).<o:p></o:p>

font-family:
situatia unei victime decedate, atitudinea de respect si decenta trebuie
pastrata si in afara procedurilor specifice, mai ales in cursul manipularii
corpului. Trebuie avut in vedere, printre altele, desi nu aceasta trebuie sa
constituie motivul comportamentului, faptul ca interventia poate fi privita ori
chiar filmata de catre curiosii adunati la locul respectiv.<o:p></o:p>

font-family:
"Times New Roman";color:#333333;background:yellow;mso-highlight:yellow'>Cand o
persoana trebuie informata despre un prejudiciu produs proprietatii sale
(incendiu, furt comis in timpul absentei de la domiciliu ori resedinta etc.)
sau cu privire la producerea unui eveniment in care un apropiat este victima
(cazul unui cuplu implicat intr-un accident auto in urma caruia o persoana a
fost ranita iar cealalta a decedat etc.), constientizarea socului pe care acest
anunt risca sa-l provoace va impune ca informatia sa-i fie comunicata cu
tact.<o:p></o:p>

font-family:
"Times New Roman";color:#333333;background:yellow;mso-highlight:yellow'>Asistarea
persoanei se completeaza cu grija de a-i proteja bunurile incepand cu momentul
in care circumstantele o impiedica sa si le protejeze ea insasi (ex: absenta
proprietarului de la locul unde s-a produs furtul, documente sau bunuri lasate
intr-un vehicul implicat intr-un accident etc.).<o:p></o:p>

mso-highlight:yellow'>2.2. Luarea de declaratii<span

font-family:
aceasta etapa, lucratorul urmareste sa obtina de la victima elementele necesare
stabilirii situatiei de fapt. Evident ca informatiile din declaratia obtinuta
la primul contact se dezvolta, totul imbogatindu-se cu date
suplimentare.<o:p></o:p>

New Roman";
color:#333333;background:yellow;mso-highlight:yellow'>Tinuta vestimentara,
comportamentul si ordinea interioara din spatiile in care isi desfasoara
activitatea lucratorii definesc consideratia acordata
victimei.<o:p></o:p>

New Roman";
color:#333333;background:yellow;mso-highlight:yellow'>Cadrul in care victima
este primita are efect asupra imaginii lucratorului si a institutiei pe care o
reprezinta. Prin urmare, acesta trebuie sa fie atent la aspectul spatiului in
care-si desfasoara activitatea si care trebuie mentinut intr-o stare
convenabila si decenta (curatenie, ordine, stare ingrijita a mobilierului,
absenta fotografiilor ce ar putea soca pudoarea sau sensibilitatea altor
persoane).<o:p></o:p>

font-family:
highlight:yellow'>Declaratiile
victimei au de cele mai multe ori caracter personal sau chiar intim, situatie
ce impune asigurarea unui cadru in masura sa protejeze caracterul
informatiilor. Chiar daca intalnirea are loc in sediul institutiei sau in
locurile publice ori private, asemenea activitati trebuie sa se desfasoare
intr-un spatiu unde alte persoane nu au acces liber (pe strada, o masina de
serviciu poate constitui un loc adecvat, daca nu sunt alte
posibilitati).<o:p></o:p>

font-family:
"Times New Roman";color:#333333;background:yellow;mso-highlight:yellow'>Protectia
confidentialitatii presupune, de asemenea, sa se limiteze curiozitatea
deplasata a colegilor (se pot inchide usile biroului ori pot fi invitati afara
cei a caror prezenta nu este absolut necesara etc.).<o:p></o:p>

font-family:
"Times New Roman";color:#333333;background:yellow;mso-highlight:yellow'>De cele
mai multe ori, victima resimte nevoia de a vorbi pentru a se elibera de
tensiunea generata de traumatismul suferit. Ea cauta un ascultator atent,
discret si care sa ii poata acorda sprijin indreptandu-si atentia catre
lucratorul caruia i s-a incredintat cazul.<o:p></o:p>

font-family:
"Times New Roman";color:#333333;background:yellow;mso-highlight:yellow'>Lucratorul,
potrivit principiilor confidentialitatii si profesionalismului, va sti sa-si
limiteze amestecul in viata privata a victimei la strictul necesar indeplinirii
atributiilor.<o:p></o:p>

mso-highlight:yellow'>Asistenta acordata victimei se manifesta
prin:interventia in cel mai scurt timp la locul faptei sau
primirea cat mai urgenta a victimei;acordarea timpului necesar relatarii si ascultarea cu
atentie a situatiei cu care aceasta s-a confruntat;punerea la dispozitie, daca este posibil, a mijloacelor
necesare pentru a o ajuta sa-si rezolve problemele imediate;tratarea cu constiinciozitate a cazului si informarea
victimei cu privire la progresele inregistrate;asigurarea protectiei individuale si a bunurilor sale,
atat cat situatia si legislatia permit;consiliere pentru a evita repetarea faptelor;orientarea catre serviciile sociale care ii pot asigura
asistenta, la nevoie sesizand aceste servicii cu privire la situatia
produsa.<span style='mso-fareast-
font-family:
poate fi tentat ca, in anumite cazuri, sa nu acorde interes sesizarilor
victimelor, mai ales daca acestea din urma sunt persoane obisnuite sa apeleze
la structurile cu atributii in domeniul ordinii si sigurantei publice pentru
motive lipsite de credibilitate ori chiar imaginare. Experienta arata ca
politistul poate gresi daca nu acorda atentie acestor sesizari deoarece s-ar
putea dovedi reale. Numai in urma interventiei si investigatiilor sale poate
trage o concluzie cu privire la existenta situatiei sesizata.<o:p></o:p>

text-align:justify;text-indent:.5in;background:white'>2.3. Comportamentul lucratorului
dupa realizarea interventiei<span

font-family:
asteapta asistenta de la lucratorii in domeniul ordinii si sigurantei publice
si dupa momentul consemnarii declaratiilor sale. In acest moment, lucratorul va
putea sa-i dea sfaturi pentru a evita producerea in viitor a unei situatii
similare. El ii va indica, daca este cazul, si alte servicii care sunt in
masura sa o ajute. Acesta va pune, daca este nevoie, mijloacele de serviciu la
dispozitia sa (ex: o conduce la domiciliu cu masina de serviciu, ii permite sa
telefoneze cand este deposedata de mijloacele materiale etc.). La nevoie, in
fata unei situatii de criza, lucratorul va lua initiativa de a sesiza
serviciile sociale si serviciile de prim ajutor.<o:p></o:p>

font-family:
asteapta, de asemenea, o rezolvare profesionista si normala a situatiei sale.
Pentru a nu afecta increderea victimei in structurile de ordine si siguranta
publica, trebuie evitat comportamentul care:<o:p></o:p>

mso-highlight:yellow'>permite interpretari sceptice ale rezultatului
anchetei;omite furnizarea informatiilor pe care victima este in
drept sa le astepte cu privire la etapele anchetei si masurile ce urmeaza sa
fie luate;se bazeaza pe relatari inutile rezolvarii cazului ori pe
prezentarea unor documente a caror forma si continut nu sunt corespunzatoare
sau, si mai rau, nu acorda anchetei toate sansele de reusita.<span

font-family:
plus, declaratiile victimei pot sa o expuna unor represalii din partea celor pe
care ii acuza. In asemenea situatii, aprecierea riscului va determina
lucratorul sa ia masuri pentru asigurarea protectiei persoanei (sesizarea
echipajelor auto sau a politiei de proximitate, urmand ca acestea sa se
intereseze de starea victimei), iar daca sesizeaza amenintari la adresa
acesteia, exercitate sau posibile, poate sa o sfatuiasca cu privire la masurile
de siguranta absolut necesare (se poate merge pana la schimbarea temporara a
domiciliului sau dispunerea masurilor legale pentru introducerea in programe de
protectie a martorilor etc.).<o:p></o:p>

font-family:
highlight:yellow'>Indeplinirea
anumitor acte de cercetare penala precum confruntarea, prezentarea suspectilor
pentru recunoastere, reconstituirea s.a. sunt susceptibile de a provoca un soc
emotional victimei. Pentru atenuarea acestuia, lucratorul trebuie sa pregateasca
victima, explicandu-i scopul si modalitatea in care se va desfasura
operatiunea, garantand totodata faptul ca lucrurile vor decurge fara
riscuri.<o:p></o:p>

text-align:justify;mso-outline-level:8;background:white'>“Capcana” cadourilor<o:p></o:p>

New Roman";
color:#333333;background:yellow;mso-highlight:yellow'>Anumite victime insista
sa-si manifeste recunostinta prin cadouri sau diverse servicii. Uneori este
dificil sa refuzi gestul prin care asemenea persoane inteleg sa-si arate
multumirea. Pentru iesirea din astfel de situatii, poate fi de ajutor
explicarea faptului ca lucratorul nu a facut nimic altceva decat sa-si
indeplineasca misiunea incredintata pentru care este platit. De asemenea,
donatorului i se poate sugera posibilitatea orientarii gestului spre o opera
caritabila de interes general (centre pentru primirea si ocrotirea minorilor,
camine pentru batrani, fundatii cu scopuri caritabile s.a.m.d.) ori catre
persoane cu nevoi speciale.<o:p></o:p>

New Roman";
color:#333333;background:yellow;mso-highlight:yellow'>Acceptand cadouri sau
servicii, lucratorul devine subiect al infractiunilor de primire de foloase
necuvenite sau, dupa caz, al infractiunii de luare de mita, functie de momentul
acceptarii ofertei si de actiunile pe care le-a efectuat sau pe care si le-a
asumat in schimbul primirii acestora.<o:p></o:p>

"Times New Roman";color:#333333;background:yellow;mso-highlight:yellow'>3.
Comportamentul lucratorului fata de martori<span style='mso-fareast-
font-family:

font-family:
a ajuta la aflarea adevarului, lucratorul in domeniul ordinii si sigurantei
publice are deseori nevoie de sprijinul martorilor. Aceste persoane sunt, in
general, putin familiarizate cu procedurile judiciare obligatorii. Ele doresc
ca lucratorul sa gaseasca un echilibru intre necesitatile anchetei si diversele
constrangeri pe care le intuiesc.<o:p></o:p>

mso-highlight:yellow'>3.1. Comportamentul fata de martorPersoana
care accepta sa depuna marturie face si dovada moralitatii. Ea merita
consideratie si stabilirea unui relatii interpersonale bazate pe
incredere.<o:p></o:p>

font-family:
"Times New Roman";color:#333333;background:yellow;mso-highlight:yellow'>Oricat
de urgenta ar fi misiunea pe care o are de indeplinit, corectitudinea si politetea
lucratorului au importanta si sunt apreciate, chiar si de catre persoanele care
nu sunt hotarate sa depuna marturie. Cu aceste semne de respect si acordand
grija conditiilor de primire, incepe sa fie apreciata calitatea serviciului
public oferit de institutie.<o:p></o:p>

font-family:
"Times New Roman";color:#333333;background:yellow;mso-highlight:yellow'>Martorul
poate fi mai mult sau mai putin afectat de faptele pe care le-a perceput. Cu
toate ca declaratia sa trebuie intotdeauna consemnata cat mai rapid,
solicitarea de a relata tot ceea ce stie cu privire la caz nu trebuie sa fie
precipitata, deoarece urgenta exagerata ar putea fi resimtita negativ de catre
martor (dispret, dezinteres etc.).<o:p></o:p>

font-family:
"Times New Roman";color:#333333;background:yellow;mso-highlight:yellow'>A
consemna declaratia presupune pentru martor, de cele mai multe ori, renuntarea
la o parte din timpul sau, reorganizarea programului personal sau efectuarea de
cheltuieli suplimentare necesare pentru a da curs invitatiei de a fi audiat la
sediul unitatii. Lucratorul poate atenua aceste inconveniente facand dovada
disponibilitatii (respecta orarul fixat; se intelege cu martorul pentru a
conveni asupra locului si orei de intalnire; nu-l face sa astepte inutil
etc.).<o:p></o:p>

font-family:
"Times New Roman";color:#333333;background:yellow;mso-highlight:yellow'>Martorul
are uneori probleme personale de rezolvat si nu poate fi imediat disponibil, de
aceea el va aprecia daca i se va acorda timpul necesar si mijloacele de a
anunta apropiatii sau pe sefii sai, cu privire la situatia determinata de
depunerea declaratiei. Orice marturie este demna de atentie. Prejudecatile ce
tin de pregatire, nationalitate, origine, conditie sociala, sex, rasa,
convingeri politice, religioase sau filosofice ale martorului, chiar si de
existenta antecedentelor judiciare, constituie o incalcare a respectului
datorat persoanelor si o manifestare expresa a lipsei de
loialitate.<o:p></o:p>

font-family:
"Times New Roman";color:#333333;background:yellow;mso-highlight:yellow'>Nu este
corect si nici profesionist sa elimini o marturie pe motive ce tin de originea
sociala, religie, apartenenta politica, etnie, sex, loc de munca, functia
detinuta etc. (martorul este angajat al unei societati de salubritate iar prin
afirmatiile sale determina includerea in categoria suspectilor a unui lucrator
in domeniul ordinii si sigurantei publice, posibil chiar un coleg al celui care
se ocupa de caz, declaratia sa contrazice una dintre ipotezele stabilite in
faza incipienta a anchetei etc.).<o:p></o:p>

font-family:
considerente odata respectate vor forma convingerea martorului ca lucratorul
actioneaza in mod profesionist, este preocupat de aflarea adevarului fara
influente subiective si acorda atentia cuvenita persoanei sale si, la nevoie,
poate sa-i ofere protectie in conditiile legii, constientizand faptul ca prin
declaratia sa isi asuma riscul de a se pune intr-o situatie
delicata.<o:p></o:p>

font-family:
"Times New Roman";color:#333333;background:yellow;mso-highlight:yellow'>Informatia
data unui lucrator care este in masura sa asigure protectie si o face, chiar si
numai prin manifestarea unei griji permanente pentru discretie, va permite
martorului sa aprecieze pozitiv procesul de aflare a adevarului, in care este
deja implicat, in raport cu potentialul risc pe care si-l
asuma.<o:p></o:p>

mso-highlight:yellow'>Cum sa-ti exprimi consideratia fata de un martor?
fiind politicos, asigurand conditii de primire
decente;tinand cont de starea sa psihica (emotivitate, teama
etc.);facand dovada disponibilitatii;manifestand interes pentru declaratiile sale;respectand strict regulile pastrarii secretului
profesional si ale confidentialitatii.Anumite cazuri necesita
uneori audierea foarte rapida a unui numar mare de martori. Urgenta si numarul
mare de persoane ascultate nu pot constitui scuze care sa permita lucratorului
sa ignore obligatiile fata de acestea.<o:p></o:p>

"Times New Roman";color:#333333;background:yellow;mso-highlight:yellow'>3.2.
Luarea declaratiilorCand o
persoana accepta sa colaboreze cu structurile care au atributii in domeniul
ordinii si sigurantei publice, ea se asteapta in schimb sa fie ascultata cu
atentie.<o:p></o:p>

font-family:
impune lucratorului sa cunoasca anterior acestui moment continutul dosarului,
din cel putin doua considerente:<o:p></o:p>

mso-highlight:yellow'>pentru a oferi declaratiei consistenta necesara, fara
insa a influenta continutul relatarii;pentru ca martorul sa nu aiba impresia dezagreabila de a
fi in fata unui lucrator prea putin interesat de cauza in a carei rezolvare a
fost solicitatAnumite
persoane sunt constranse de secretul profesional si nu pot raspunde la
intrebarile privind faptele si imprejurarile de care a luat cunostinta in
exercitarea profesiei fara incuviintarea persoanei sau a unitatii fata de care
este obligata sa pastreze secretul.<o:p></o:p>

font-family:
"Times New Roman";color:#333333;background:yellow;mso-highlight:yellow'>Obligatia
referitoare la protejarea secretului profesional revine atat lucratorului cat
si martorului.<o:p></o:p>

font-family:
"Times New Roman";color:#333333;background:yellow;mso-highlight:yellow'>Spatiul,
dar si atmosfera in care se desfasoara audierea, sunt deosebit de importante.
Aceste elemente sunt deseori percepute de catre martor ca fiind cartea de
vizita a institutiei si merita sa li se acorde atentia
cuvenita.<o:p></o:p>

font-family:
"Times New Roman";color:#333333;background:yellow;mso-highlight:yellow'>Audierea
are ca obiect inregistrarea oficiala a ceea ce martorul cunoaste si este de
acord sa aduca la cunostinta organelor judiciare. Lucratorul din domeniul
ordinii si sigurantei publice poate ajuta la formularea termenilor declaratiei,
insa respectul fata de profesie si loialitatea il vor determina sa nu dea un
alt inteles relatarii martorului.<o:p></o:p>

mso-highlight:yellow'>Impartialitatea fata de un martor se poate manifesta
prin:Evitarea oricarei judecati arbitrare, in special pe
motivul originii, a conditiei sociale, antecedentelor judiciare sau
relatiilor;Reproducerea fidela a declaratiilor sale;Atentionarea asupra contradictiilor sau neadevarurilor
din afirmatiile sale.3.3. Urmarile declaratiilorDupa ce
a depus marturia, uneori chiar si inaintea acestui moment, martorul doreste sa
stie la ce il angajeaza gestul sau. Informarea cu privire la derularea
ulterioara a procedurii, in ceea ce-l priveste, raspunde asteptarilor sale si
contribuie, in parte, la a-i conferi o stare de liniste
interioara.<o:p></o:p>

font-family:
grija de a-i asigura, dar mai ales de a veghea la securitatea sa, este
realizata prin aplicarea masurilor de protectie speciale prevazute de lege sau
rezultand din initiativa lucratorului (asigura protectie fizica, atrage atentia
echipajelor etc.).<o:p></o:p>
font-family:
altfel, martorul va fi sensibil la faptul ca este protejat in schimbul
disponibilitatii sale de a colabora in scopul stabilirii adevarului. Pentru
aceasta sunt interzise contactele directe cu autorii faptei cercetate, cu
exceptiile admise de procedurile speciale (prezentarea pentru recunoastere se
va realiza in spatiile special destinate si amenajate acestui
scop).<o:p></o:p>

mso-highlight:yellow'>3.4. Folosirea masurilor coercitiveMarturia
nu este intotdeauna un act spontan. Martorul poate ezita sau refuza sa o depuna
din multiple motive, nu neaparat pentru a intarzia mersul anchetei (frica de a
nu deveni tinta razbunarii autorilor faptelor penale, teama de a nu viola
secretul profesional etc.).<o:p></o:p>

font-family:
"Times New Roman";color:#333333;background:yellow;mso-highlight:yellow'>Refuzul
de a marturisi este deseori de inteles si trebuie respectat, in conditiile
legii. Daca legea da posibilitatea lucratorului de a uza de masuri coercitive
fata de persoana care a dobandit calitatea de martor (amenda, aducerea cu
mandat), acest drept trebuie utilizat cu moderatie, pornind de la premisa ca
martorul nu este un delincvent.<o:p></o:p>

font-family:
stare de fapt impune realizarea unui echilibru intre actiunile persuasive
motivate de aplicarea prevederilor procedurale ori care tin de experienta si
profesionalismul lucratorului si respectul care trebuie acordat
martorului.<o:p></o:p>

font-family:
"Times New Roman";color:#333333;background:yellow;mso-highlight:yellow'>Chiar
daca acest fapt nu este precizat expres in textele de lege, martorul ezitant
este indreptatit sa fie informat asupra dispozitiilor coercitive care ar putea
sa-i fie aplicate daca nu doreste sa coopereze cu lucratorul care desfasoara
ancheta. Ar fi inadmisibila utilizarea acestor masuri in scop ofensator,
jignitor ori abuziv sau intr-o maniera inoportuna (ex: a merge sa-l cauti fara
discretie la locul de munca etc.), ceea ce-i va intari convingerea de a nu
depune marturie.<o:p></o:p>
mso-highlight:yellow'>4. Comportamentul politistului fata de persoanele care
au incalcat normele legaleMisiunea
lucratorului are ca finalitate punerea autorilor infractiunilor la dispozitia
justitiei. Pentru a-si duce la bun sfarsit misiunea, lucratorul poate exercita
autoritatea cu care este investit, iar la intampinarea rezistentei poate folosi
masurile coercitive stabilite de lege.<o:p></o:p>

mso-highlight:yellow'>4.1. Comportamentul general<span

font-family:
se confrunta cu fapte de o gravitate diversa, mergand de la contraventii la
cele de natura penala. Totusi, comportamentul sau pe timpul stabilirii faptelor
si in raporturile cu persoanele in cauza trebuie sa reflecte principiile
generale care guverneaza conduita sa profesionala.<o:p></o:p>

font-family:
"Times New Roman";color:#333333;background:yellow;mso-highlight:yellow'>Bunul
mers al unei anchete cere implicarea personala activa a lucratorilor care sunt
insarcinati cu aceasta. Autocontrolul si autocenzura sunt necesare pentru ca
implicarea sa nu devina excesiva si in de natura sa altereze obiectivitatea
anchetatorului, ori chiar sa-l incite la comportamente deviante (amenintarea cu
represalii, razbunari, ura fata de o persoana, incapatanare in solutionarea
unui anumit caz, mergand pana la cautarea obsesiva a unei solutii indiferent de
metodele folosite pentru obtinerea rezultatului s.a.).<o:p></o:p>

font-family:
"Times New Roman";color:#333333;background:yellow;mso-highlight:yellow'>Imputarea
unei fapte care nu a fost comisa (a afirma ca un sofer a incalcat linia
continua atunci cand nu a facut-o), provocarea comiterii unei infractiuni
(comportament
deliberat al politistului pentru a incita o persoana sa-l ultragieze) sau
fabricarea de probe (a plasa o arma in timpul perchezitiei unui individ) pot
constitui fapte de natura penala in masura sa denatureze scopul justitiei si sa
atraga raspunderea penala a unei persoane nevinovate.<o:p></o:p>

mso-highlight:yellow'>“Capcana” coruptieiInvestit
cu exercitiul autoritatii publice, implicit a mijloacelor de constrangere,
lucratorul poate fi tentat sa le utilizeze si in interes personal. Acceptand
sau cerand unei persoane bani, bunuri sau promisiuni pentru a indeplini ori a
se abtine de la a indeplini un act (atributie a functiei sale), lucratorul in
domeniul ordinii si sigurantei publice comite infractiuni de
coruptie.<o:p></o:p>

mso-highlight:yellow'>Dovada integritatii in raporturile cu persoana suspecta
de comiterea unei infractiuni se poate realiza prin:respectarea principiului prezumtiei de
nevinovatie;respectarea riguroasa a normelor procedurale (metode,
mijloace, proceduri etc.);impartialitate (a aduna probe atat in acuzarea, cat si in
apararea persoanei cercetate – scopul anchetei fiind acela de a stabili
adevarata stare de fapt si nu de a incrimina o persoana indiferent daca este
sau nu vinovata);profesionalism si integritate morala;respectarea cu strictete a secretului
profesional.4.2. Comportamentul fata de persoanele ce se afla in
cauzaImpartialitatea
indispensabila exercitiului autoritatii publice reclama o absenta totala a
discriminarii fata de persoanele faptuitoare, in special pe considerente ce tin
de origine, nationalitate, religie, opinii politice si filozofice
etc.<o:p></o:p>

font-family:
suspecta de comiterea unei fapte penale, desi posibil sa fi comis un act
reprobabil, trebuie sa beneficieze de un tratament civilizat din partea
lucratorului. Fermitatea care trebuie sa caracterizeze cercetarea nu exclude
politetea, retinerea in formularea de propuneri si adoptarea unei atitudini
impartiale.<o:p></o:p>

font-family:
"Times New Roman";color:#333333;background:yellow;mso-highlight:yellow'>Conduita
suspectului, oricat de blamabila ar fi, nu justifica in nici un caz o atitudine
jignitoare, ofensatoare sau glume umilitoare din partea lucratorului. In plus,
moderatia contribuie la conturarea unei imagini demne a lucratorului si,
implicit a institutiei.<o:p></o:p>

font-family:
"Times New Roman";color:#333333;background:yellow;mso-highlight:yellow'>In fata
unei atitudini agresive, lucratorul care da dovada de stapanire de sine va
reusi sa identifice mijloacele pentru a dezamorsa un conflict susceptibil sa
degenereze (sa raspunzi la injurii prin injurii nu face decat sa creasca
tensiunea).<o:p></o:p>

font-family:
"Times New Roman";color:#333333;background:yellow;mso-highlight:yellow'>Anumite
situatii pot declansa reactii emotionale puternice din partea lucratorului
(repulsia provocata de o crima odioasa, satisfactia de fi arestat un mare
criminal s.a.). Exteriorizarea lor in public ori in fata persoanelor implicate
nu este indicata, recomandata fiind adoptarea unui comportament
neutru.<o:p></o:p>

font-family:
este insarcinat sa asigure respectarea legii. Comportamentul exemplar asociat
functiei sale presupune ca el nu o incalca. Altfel va da delincventului o
imagine contradictorie (furtul in timpul perchezitiei unui individ arestat,
coruptia etc.).<o:p></o:p>

font-family:
sfarsit, orice persoana beneficiaza de prezumtia de nevinovatie atat timp cat
nu a fost condamnata. Lucratorul nu trebuie sa dezvaluie identitatea persoanei
cercetate in prezenta tertilor si nici acuzatiile formulate impotriva acesteia
deoarece astfel se aduce atingere acestui principiu si se incalca regula
secretului profesional.<o:p></o:p>

mso-highlight:yellow'>4.3. Folosirea constrangerii<span

font-family:
exercitarea
misiunii sale, lucratorul poate fi pus in situatia folosirii unor masuri de
constrangere. Punerea lor in practica trebuie sa tina cont de proportie, in
special cand se uzeaza de forta si de protejarea persoanelor
arestate.<o:p></o:p>

font-family:
"Times New Roman";color:#333333;background:yellow;mso-highlight:yellow'>Legea
si procedurile speciale permit utilizarea de masuri coercitive fata de persoane
(retinerea, imobilizarea si conducerea la sediu), dar nu explica durata si nici
forta cu care sunt aplicate, abordand problematica exclusiv din punct de vedere
tehnic, urmarind realizarea obiectivului propus (pe timpul imobilizarii,
delincventul poate fi agresat, agresiunea insa trebuie sa fie proportionala cu
opozitia intampinata si va inceta imediat dupa realizarea imobilizarii,
deoarece obiectivul care a determinat folosirea fortei este in acest moment
realizat). In anumite cazuri, lucratorul apreciaza oportunitatea de a le pune
in practica (nu va folosi armamentul din dotare impotriva unui infractor cand
exista posibilitatea ca acesta sa fie retinut ulterior pe baza declaratiilor
celorlalti participanti, deja retinuti, daca prin folosirea armei s-ar putea
primejdui viata sau integritatea altor persoane).<o:p></o:p>

font-family:
"Times New Roman";color:#333333;background:yellow;mso-highlight:yellow'>Avand
in vedere ca aplicarea procedurilor elaborate in aplicarea unora dintre
prevederile legale pot aduce atingere drepturilor si libertatilor individuale,
lucratorul care le utilizeaza are obligatia de a se asigura ca actiunile sale
sunt legale iar aplicarea lor s-a facut cu respectarea principiului
proportionalitatii.<o:p></o:p>

New Roman";
highlight:yellow'>Proportionalitatea
se apreciaza pe loc, luand in considerare, pe de o parte, necesitatile
actiunii, iar pe de alta parte, imperativele securitatii lucratorului, a
colegilor sai, precum si a persoanei in cauza. Doar aceste criterii justifica
recurgerea la masuri coercitive si orice alta motivatie ar fi abuziva (razbunare,
presiune psihologica etc.).Interpelarea
unei persoane pentru o fapta minora la locul sau de munca, cu riscul de a
provoca pierderea serviciului sau chiar si numai afectarea imaginii acelei
persoane, retinerea unui individ fara un temei legal, producerea de pagube,
distrugeri de bunuri sub pretextul efectuarii unei perchezitii minutioase sau o
incatusare exagerat de stransa etc. sunt excese care contravin principiilor ce
guverneaza activitatea personalului cu atributii in domeniul ordinii si
sigurantei publice.<o:p></o:p>

font-family:
"Times New Roman";color:#333333;background:yellow;mso-highlight:yellow'>Literatura
de specialitate consacra un loc particular folosirii fortei si cazurilor in
care lucratorii pot recurge la masuri coercitive, utilizarea armei fiind forma
cea mai sensibila de riposta la violenta.<o:p></o:p>

font-family:
"Times New Roman";color:#333333;background:yellow;mso-highlight:yellow'>Practica
arata ca anumiti indivizi reactioneaza violent in timpul operatiunilor care
vizeaza mentinerea sau restabilirea ordinii publice. Vigilenta constanta si
aplicarea procedurilor de interventie sunt precautii indispensabile pentru
lucrator. Este vorba de propria sa securitate, de cea a colegilor sai, de cea a
cetatenilor aflati ocazional in zona respectiva, dar chiar si de cea a
indivizilor care provoaca violenta.<o:p></o:p>

font-family:
"Times New Roman";color:#333333;background:yellow;mso-highlight:yellow'>Daca
uneori este necesar sa exprime autoritatea cu care este investit, fara a o
utiliza, excesul in aceasta demonstratie poate avea un efect provocator
negativ.<o:p></o:p>
font-family:
"Times New Roman";color:#333333;background:yellow;mso-highlight:yellow'>Din
cauza riscurilor deseori imprevizibile pe care le genereaza, folosirea fortei
nu este de conceput decat daca are drept obiect protejarea interesului general.
Este asadar convenabil de a recurge la ea doar in cazurile legale si de a
inceta folosirea acesteia de indata ce nu mai este necesar.<o:p></o:p>

font-family:
"Times New Roman";color:#333333;background:yellow;mso-highlight:yellow'>Legea
autorizeaza folosirea fortei si tot ea o limiteaza, printr-o cerinta de
proportionalitate intre constrangerea aplicata si rezistenta
opusa.<o:p></o:p>

mso-highlight:yellow'>4.4. Protectia persoanei arestate</o:p>

font-family:
"Times New Roman";color:#333333;background:yellow;mso-highlight:yellow'>Dincolo
de drepturile prevazute de cadrul legal in vigoare, lucratorul are obligatia de
a veghea la protectia vietii si sanatatii oricarei persoane retinute, chiar
daca ea nu solicita interventia medicului. Este necesar sa se asigure, de
indata, conditiile necesare acordarii ajutorului persoanei ranite sau care
prezinta simptomele evidente a unei afectiuni.<o:p></o:p>

font-family:
"Times New Roman";color:#333333;background:yellow;mso-highlight:yellow'>Sanatatea
sa este protejata de asemenea prin respectarea regulilor elementare de igiena
pe timpul detentiei. In plus, persoana are dreptul la odihna, alimentatie si,
daca situatia permite, la respectarea principiilor sale de existenta (care tin,
in principal, de religie si sanatate).<o:p></o:p>

font-family:
"Times New Roman";color:#333333;background:yellow;mso-highlight:yellow'>Starea
de dependenta il impiedica pe individul in cauza sa-si asigure el insusi
propria securitate. Este in sarcina lucratorului sa-l protejeze de razbunarea
altor cetateni sau de curiozitatea presei pe timpul indeplinirii procedurilor
legale.<o:p></o:p>
font-family:
"Times New Roman";color:#333333;background:yellow;mso-highlight:yellow'>Respectarea
drepturilor persoanelor interzice lucratorului sa recurga la violente si la
tratamente inumane sau degradante asupra persoanelor retinute. Cand este martor
al unor astfel de actiuni, comise de terti (detinuti, rude ale victimelor) sau
de catre alti lucratori, datoria de a proteja ii impune sa dispuna masurile
necesare pentru a determina incetarea violentelor si, totodata, de a sesiza
sefii sau autoritatea competenta.<o:p></o:p>

height:13.0pt;background:white'>Asigurarea respectului persoanelor pe timpul masurilor
coercitive se poate realiza prin:neautorizarea niciunui act,
propunere sau comportament discriminatoriu, rasist sau injurios;nepermiterea
familiarismelor si nici tutuirea;recurgerea la masuri de
constrangere numai in caz de nevoie si incetarea aplicarii acestora imediat
dupa indeplinirea obiectivului actiunii;utilizarea fortei in
considerarea legii si a principiului proportionalitatii actiunii in raport cu
rezistenta intampinata, incetand folosirea acesteia de indata ce nu mai este
necesar; 
<![if !supportLineBreakNewLine]> 
<![endif]><o:p></o:p>

color:#333333;background:yellow;mso-highlight:yellow'>abtinerea de la violente
nelegitime, tratamente inumane sau degradante, intervenind, dupa caz, pentru a
face sa inceteze astfel de abuzuri, indiferent de persoana
agresorului;crearea conditiilor
pentru acordarea ajutorului imediat in caz de ranire sau boala a persoanei
retinute;asigurarea conditiilor de
detentie, in functie de dotarile existente, avand in vedere protejarea vietii
si a demnitatii umane.5. Comportamentul politistului fata de colegi si
sefiStructurile
cu atributii in domeniul ordinii si sigurantei publice folosesc un numar mare
de lucratori. Statutul lor, pozitia juridica, gradele si misiunile formeaza un
mozaic complex, dar coerent. Diferentele si identitatile pot crea dificultati
relationale cand sunt sursa unor contradictii sau unei concurente anormale.
Interesul public impune lucratorilor sa depaseasca aceste obstacole pentru a
stabili raporturi armonioase, permitand fiecaruia sa-si dezvolte statutul
personal.<o:p></o:p>

mso-highlight:yellow'>5.1. Raporturile dintre angajatiIndependent
de statute, de corpuri, de grade, de sarcini, relatiile dintre lucratorii din
domeniul ordinii si sigurantei publice trebuie sa se bazeze pe respect mutual,
loialitate si solidaritate.<o:p></o:p>

font-family:
valori se impun cu o forta particulara celor care exercita autoritatea
ierarhica.<o:p></o:p>
a)
Respectul mutual<o:p></o:p>

font-family:
exprima mai intai prin adoptarea in orice circumstanta a regulilor elementare
de convietuire, dar si a unei atitudini morale pozitive care consta in
comportament principial manifestat prin politete, decenta, toleranta, onorarea
obligatiilor asumate si punctualitate. Este exclusa orice forma de
discriminare, in special cea legata de originea, sexul, orientarea sexuala a
colegilor.<o:p></o:p>

font-family:
"Times New Roman";color:#333333;background:yellow;mso-highlight:yellow'>Respectul
mutual presupune intelegerea faptului ca orice sarcina, oricat de neinsemnata
ar parea persoanelor neavizate, contribuie la buna functionare a serviciului
public. Manifestarile de superioritate sau de desconsiderare fata de un corp
profesional, de anumite functii, denota necunoasterea complementaritatii
structurilor organizatiei si ale posturilor care o compun.<o:p></o:p>

font-family:
"Times New Roman";color:#333333;background:yellow;mso-highlight:yellow'>Respectul
mutual presupune toleranta, adica o deschidere suficienta a spiritului care sa
permita colegilor expunerea punctelor de vedere, chiar daca acestea sunt
contrare. Intr-adevar, orice lucrator poate si trebuie sa se exprime liber.
Totodata, aceasta libertate este limitata de obligatia care cere moderare in
expresie a opiniilor personale, in special cand ele sunt legate de ideologiile
politice si convingerile religioase. Aceasta restrictie se aplica, de asemenea,
conversatiilor intre lucratori si vizeaza evitarea polemicilor, deseori
extraprofesionale, daunatoare bunei functionari a
serviciului.<o:p></o:p>

mso-highlight:yellow'>b) Loialitatea<span style='mso-fareast-font-
family:

font-family:
traduce mai intai prin franchete. Este vorba, in primul rand, de a aduce sincer
la cunostinta colegilor informatiile profesionale la care au dreptul (proiect
de restructurare a unui serviciu, schimb de informatii operationale intre
servicii etc.).<o:p></o:p>

font-family:
"Times New Roman";color:#333333;background:yellow;mso-highlight:yellow'>A
recurge la actiuni de denigrare ascunse priveaza persoana vizata de orice
posibilitate de a se explica si, in plus, genereaza in cadrul serviciului o
ambianta de ipocrizie.<o:p></o:p>

font-family:
"Times New Roman";color:#333333;background:yellow;mso-highlight:yellow'>Loialitatea
rezida in a admite si a-si asuma erorile fara implicarea celor care nu au nici
o responsabilitate. Totodata, constituie o forma de cinste capacitatea de a
recunoaste echitabil meritele fiecaruia.<o:p></o:p>

font-family:
asemenea, este preferabil sa se pastreze discretia asupra informatiilor
relative la viata privata percepute ocazional in virtutea relatiilor de
amicitie (probleme de familie sau de sanatate etc.).<o:p></o:p>

font-family:
highlight:yellow'>Transmiterea
unor informatii ireale, defaimatoare, precum si reactiile ostile sau agresive
manifestate in colectiv ori in cadrul institutiei dovedesc cel putin lipsa
respectului mutual si a loialitatii celui care adopta un asemenea
comportament.<o:p></o:p>

mso-highlight:yellow'>c) SolidaritateaNecesitatea
exercitarii profesiei se manifesta printr-o disponibilitate constanta fata de
colegi (apel la intariri, ajutor pentru indeplinirea unei proceduri sau a unei
sarcini administrative etc.). Neimplicarea este contrara spiritului de echipa,
mai ales cand ingreuneaza sarcina de munca a celorlalti. Refuzul de a acorda
sprijin invocand constant probleme personale, de sanatate, climatul impropriu
ori existenta altor activitati prioritare are ca urmare afectarea
solidaritatii, incurajand comportamente similare in randul membrilor
colectivului de munca. Pe de alta parte, eschiva continua de la indeplinirea
unor sarcini conduce in mod direct la supraincarcarea colegilor, ceea ce
favorizeaza aparitia tensiunilor in cadrul grupului
respectiv.<o:p></o:p>

font-family:
altfel, solidaritatea poate sa se exprime si in raporturile private. Este cazul
in care lucratorul sesizeaza problemele altui coleg si isi ofera cu tact ajutorul
(a sfatui o persoana sa urmeze un tratament medical, a face de serviciu in
locul altuia pentru ca acesta sa poata fi liber pentru rezolvarea unor probleme
familiale sau de sanatate).<o:p></o:p>

font-family:
"Times New Roman";color:#333333;background:yellow;mso-highlight:yellow'>Desi
este indispensabila, solidaritatea are limite. Este de neconceput sa te ascunzi
in spatele ei pentru a inchide ochii in fata comportamentelor deviante
(coruptie, furt etc.).<o:p></o:p>

font-family:
"Times New Roman";color:#333333;background:yellow;mso-highlight:yellow'>Orice
lucrator martor al unor comportamente delictuale sau periculoase din partea
colegilor sai, al violentelor nelegitime sau al unor tratamente inumane ori
degradante indreptate asupra unui alt lucrator sau unei persoane arestate, are
datoria de a-l face sa inceteze sau de a le aduce la cunostinta autoritatii
competente, oricare ar fi locul acestuia in ierarhie. De altfel, solidaritatea
presupune respectarea unor valori morale cum sunt: respectul, sinceritatea, increderea, cinstea, loialitatea,
care nu admit promovarea prioritara constanta a intereselor personale in
detrimentul celor specifice institutiei, minciuna ori atitudinea
duplicitara.<o:p></o:p>

mso-highlight:yellow'>5.2. Relatiile cu subordonatiiExercitarea
autoritatii ierarhice in structurile cu atributii in domeniul ordinii si
sigurantei publice are ca scop asigurarea bunei functionari a acestora.
Superiorul ierarhic trebuie asadar sa favorizeze stabilirea unui climat
armonios intre el si subordonatii pe care ii coordoneaza, asumandu-si pe deplin
responsabilitatile specifice postului.<o:p></o:p>
font-family:
"Times New Roman";color:#333333;background:yellow;mso-highlight:yellow'>Viata
in colectivitate poate genera tensiuni daunatoare eficacitatii. Unul dintre
rolurile sefului este de a le preveni (a instala in birouri diferite persoanele
care nu se inteleg si care nu pot lucra in aceeasi echipa), de a le identifica
(prin prezenta activa in cadrul colectivului pentru a detecta atmosfera din
serviciu) si de a le dezamorsa (reuniuni de serviciu in cadrul carora sa se
incurajeze exprimarea fara constrangeri a opiniilor referitoare la aspectele
care au generat nemultumiri, si chiar participarea la activitati
extraprofesionale organizate cu membrii colectivului).<o:p></o:p>

font-family:
"Times New Roman";color:#333333;background:yellow;mso-highlight:yellow'>Cu
siguranta, nu este indicat sa fie lasata sa persiste o stare conflictuala si,
cu atat mai putin, sa se creeze sau sa se exploateze asemenea stari in cadrul
colectivului.<o:p></o:p>

New Roman";
color:#333333;background:yellow;mso-highlight:yellow'>Buna functionare a
serviciului impune ca actul de comanda sa fie echitabil. Subordonatii admit
greu ca munca sa fie repartizata si recompensele sa fie atribuite sau
sanctiunile aplicate dupa criterii arbitrare, mai ales daca se incearca
mascarea acestor situatii prin lipsa de transparenta insotita de nemotivarea
deciziilor.<o:p></o:p>

font-family:
highlight:yellow'>Transparenta
este de altfel oportuna in toate circumstantele. Ea constituie o solida aparare
impotriva oricarei manifestari de favoritism sau de autoritarism. Ea necesita
asigurarea de conditii care sa favorizeze comunicarea, dand posibilitatea
subordonatilor sa-si exprime sugestiile si observatiile.<o:p></o:p>

font-family:
"Times New Roman";color:#333333;background:yellow;mso-highlight:yellow'>Conducerea
ministerului asigura unitatilor mijloace care sa le permita indeplinirea
sarcinilor specifice (spatii, materiale, vehicule
etc.), incredintand managerilor atributul de a le repartiza utilizatorilor dupa
nevoile impuse de sarcinile profesionale repartizate.<o:p></o:p>

font-family:
highlight:yellow'>Eficacitatea
este singurul element care poate fi avut in vedere la repartizarea
mijloacelor si resurselor. Nu este de conceput sa privezi un lucrator de
mijloacele materiale care ii sunt necesare pentru a favoriza abuziv un altul
(sa atribui materiale unui subordonat pe motivul relatiilor amicale si nu a
nevoilor reale sau pentru a cauta o satisfactie pur personala – ca de exemplu,
repartizarea unui vehicul de serviciu pentru a fi utilizat in scop personal de
un subordonat dispus sa ofere unele mici avantaje).<o:p></o:p>

font-family:
highlight:yellow'>Subordonatii
asteapta de la superiorii lor o capacitate de a impulsiona si sustine
activitatea. Pentru aceasta ei le cer sa-si indeplineasca rolul si sa emita, cu
operativitate, dispozitii clare si precise, in special atunci cand se ivesc
dificultati de executie. Impulsionarea si sustinerea subordonatilor inseamna si
grija pentru formarea lor profesionala sau facilitarea accesului la mijloacele
de perfectionare.<o:p></o:p>

font-family:
"Times New Roman";color:#333333;background:yellow;mso-highlight:yellow'>Stilul
de conducere, care influenteaza modul de actiune a subordonatilor, presupune si
promovarea unor relatii profesionale bazate pe incredere. Acesta inseamna si
faptul ca managerul isi asuma pe deplin responsabilitatea dispozitiilor pe care
le-a dat.<o:p></o:p>

mso-highlight:yellow'>Cum se manifesta in principal simtul responsabilitatii in
exercitarea functiilor de conducere:impulsionand constant activitatea
subordonatilor;dand dispozitii clare si urmarind executarea
acestora;asumandu-ti responsabilitatea deciziilor
luate;recompensand subalternii si aplicand sanctiuni
disciplinare fara partinire, avand in vedere exclusiv comportamentul,
profesionalismul si implicit rezultatele obtinute in activitate;adoptand un stil de conducere care sa incurajeze
comunicarea in ambele sensuri si sa permita implicarea subordonatilor in actul
decizional;constientizand faptul ca pentru subordonati seful poate
constitui un exemplu.Majoritatea
dispozitiilor sunt verbale. In aceste conditii, in cazul unei evolutii
nefavorabile a situatiei este foarte usor sa pretinzi ca nu le-ai dat. Onoarea
obliga sa ti le asumi fara a cauta sa pui in sarcina altuia responsabilitatea
greselilor tale.<o:p></o:p>

font-family:
"Times New Roman";color:#333333;background:yellow;mso-highlight:yellow'>Increderea
acordata unui superior va depinde de capacitatea acestuia de a-si apara
subordonatii in fata celor care aduc critici injuste muncii lor sau a celor
care determina o supraincarcare cu sarcini daunatoare eficacitatii, iar pentru
misiunile care impun asumarea unor riscuri, prin evaluarea acestora si
stabilirea unor proceduri care sa conduca la diminuarea lor.<o:p></o:p>

font-family:
sfarsit, daca se constata neajunsuri in activitate, rolul superiorului este de
a interveni pentru a le face sa inceteze si, la nevoie, sa le sanctioneze.
Toleranta exagerata adoptata mai ales in situatii deosebit de grave sau
favoritismul vor fi percepute ca nedreptati de catre cei care-si efectueaza
constiincios sarcinile si devin, astfel, temei al neincrederii in capacitatea
si corectitudinea sefului.<o:p></o:p>

text-align:justify;text-indent:.5in;background:white'>5.3. Relatiile cu superiorii ierarhiciOrice
lucrator se regaseste pe o treapta ierarhic - organizatorica. Este important sa
identifici clar superiorii si sa respecti cu rigurozitate lantul ierarhic pentru
a indeplini obligatia de executare. Aceasta impune respectarea dispozitiilor
legale primite, buna executare a misiunilor incredintate si corectitudinea
actelor intocmite.<o:p></o:p>

font-family:
"Times New Roman";color:#333333;background:yellow;mso-highlight:yellow'>Supunerea
simultana unor ierarhii distincte presupune ca lucratorul sa faca dovada
loialitatii in mod egal fata de acestea.<o:p></o:p>

font-family:
"Times New Roman";color:#333333;background:yellow;mso-highlight:yellow'>Astfel,
in materie de politie judiciara, lucratorul trebuie sa prezinte informari
exacte privind rezultatul investigatiilor sale procurorului competent sa le
cunoasca. Totusi, el trebuie sa-si informeze si superiorul direct asupra
derularii operatiunilor.<o:p></o:p>

mso-highlight:yellow'>Cum se manifesta loialitatea fata de un superior
ierarhic:executand cu constiinciozitate instructiunile
primite;intocmind cu sinceritate rapoartele de executare a
misiunilor incredintate;motivand abtinerea de la executarea dispozitiilor vadit
ilegale ori prezentand, prin prisma experientei proprii, consecintele nedorite
produse in actiuni in care s-au folosit proceduri, metode sau mijloace similare
celor precizate in dispozitia / ordinul de executare a misiunii cu privire la
care se formuleaza abtinerea;acordand respectul cuvenit superiorilor.Exercitarea dreptului si a obligatiei lucratorilor de
a-si exprima retinerea privind legalitatea sau oportunitatea unei decizii
dispuse de un superior sunt indreptatite numai daca motivele care determina
refuzul de executare sunt fondate si constructive. In acest context, este de
preferat ca lucratorii sa prezinte si solutii care sa asigure legalitatea
actiunii sau momentul in care aceasta este oportuna.<span

font-family:
primeste dispozitii, de regula, de la seful nemijlocit. Aceasta nu-l absolva de
a manifesta respect fata de functionarii cu grad mai mare ce apartin altui
serviciu sau altei categorii de personal.<o:p></o:p>

font-family:
are datoria de a reactiona fata de o dispozitie vadit ilegala. Pentru aceasta
el informeaza, in baza datoriei si capacitatii
sale de exprimare, autoritatea care a dat dispozitia respectiva despre
obiectiile si argumentele sale. Daca dispozitia este mentinuta si subordonatul
considera ca obiectiile sale sunt fondate, el trebuie sa raporteze superiorului
sefului sau la care are acces.<o:p></o:p>

mso-highlight:yellow'>6. Comportamentul politistului in relatia cu alte
institutii si reprezentantii acestoraLucratorii
din domeniul ordinii si sigurantei publice pot intra in relatie cu numerosi
parteneri
din afara institutiei, publici sau privati care asigura, ca si ei, functii
social-economice. Astfel, ei se gasesc intr-o situatie de
cooperare.<o:p></o:p>

mso-highlight:yellow'>6.1. Elemente de comportament generalDesi
vorbim in majoritatea cazurilor de raporturi interinstitutionale, ele se traduc
obligatoriu prin contacte de la persoana la persoana. Acestea se limiteaza
uneori la conversatii telefonice sau la schimburi de corespondenta (a cere
informatii unui serviciu de stare civila al unei primarii), insa alteori ele
dau loc intalnirilor (misiuni in cooperare, interventie cu pompierii la locul
unui eveniment).<o:p></o:p>

New Roman";
color:#333333;background:yellow;mso-highlight:yellow'>In toate circumstantele,
politetea si curtoazia trebuie sa prevaleze. Corectitudinea insotita de
retinere in afirmatii si atitudini, ca si grija acordata tinutei, confera
lucratorului si institutiei pe care o reprezinta o imagine de interlocutor
respectabil si competent, in special atunci cand este vorba de a exprima o
pozitie divergenta sau de a face fata reticentelor persoanelor implicate in
rezolvarea situatiei. Aceasta imagine va fi pe alocuri umbrita daca apare o
oarecare manifestare de favoritism sau de discriminare ce tine fie de persoana
intalnita, fie de institutia pe care o reprezinta ori de functiile pe care le
exercita. Actiunile in cooperare nu trebuie sa urmareasca obtinerea unor
beneficii personale sau avantaje, scopul acestora fiind oferirea unor servicii
complexe.<o:p></o:p>

font-family:
anumite categorii de persoane (magistrati, membri ai puterii executive, inalti
functionari, reprezentanti oficiali ai statelor straine) se apeleaza la
manifestarea unor forme particulare de respect, fara a cadea in
servilism.<o:p></o:p>

mso-highlight:yellow'>6.2. Relatiile care il plaseaza pe lucrator intr-o
situatie de cooperarePolitia
si Jandarmeria nu sunt singurele institutii insarcinate cu lupta impotriva
delincventei. Principalii lor parteneri din acest domeniu sunt: parchetele de
pe langa instantele judecatoresti, administratia fiscala, inspectia muncii etc.
Exista o anumita concurenta normala pana la un punct, intre institutiile ce
urmaresc obiective identice (Politia, Politia de Frontiera, Jandarmeria si
Autoritatile vamale lupta impreuna impotriva traficului de stupefiante), insa
aceasta nu trebuie sa devina un motiv de rivalitate pentru institutiile
implicate. Nu este atat de important care dintre institutiile mentionate se
inregistreaza, spre exemplu, cu retinerea faptuitorilor sau confiscarea
stupefiantelor ci, in ce masura, prin cooperare, se combate fenomenul si se
asigura realizarea interesului public.<o:p></o:p>

New Roman";
highlight:yellow'>Manifestarile
de rivalitate se traduc in special prin necomunicarea unor informatii care pot
compromite finalizarea actiunii, determinand implicit reactii similare din
partea partenerilor.Satisfactia
personala sau de grup rezultata din aceste comportamente anormale aduce
prejudicii interesului public.<o:p></o:p>

font-family:
indeplinirea
unor misiuni structurile cu atributii in domeniul ordinii si sigurantei publice
intervin in complementaritate cu alte autoritati, asigurand de asemenea un
serviciu public (planuri comune de actiune, strategii, protocoale, protectia
executorilor judecatoresti etc.). O astfel de cooperare nu poate fi bine
realizata decat daca fiecare serviciu participant isi manifesta pe deplin
profesionalismul si are grija de a facilita actiunea celorlalti (actiuni
concertate in zona unitatilor de invatamant, protectia magistratilor si a
familiilor acestora, situatii de urgenta etc.)<o:p></o:p>

font-family:
sfarsit, in alte ocazii, lucratorii se gasesc in pozitia celui care dispune
(recurge) la servicii medicale pentru o persoana retinuta, cere informatii unui
serviciu de permise auto s.a.<o:p></o:p>

font-family:
afara cazurilor de comunicare a informatiilor prevazute expres, cooperarea nu
poate sa fie niciodata o scuza pentru violarea obligatiilor referitoare la
asigurarea confidentialitatii datelor, inclusiv a celor cu caracter
personal.<o:p></o:p>

margin-left:17.3pt;text-align:justify;text-
indent:17.3pt;background:white'>Cum se poate asigura eficacitatea serviciului public in
cadrul relatiilor cu partenerii institutionali:executand constiincios misiunile
incredintate;punandu-si in valoare profesionalismul pentru a oferi cea
mai buna cooperare;cenzurand comentariile proprii ori actiunile de grup care
exced misiunii si prin care sunt pusi in inferioritate ceilalti
participanti;conformandu-se regulilor de comunicare a
informatiilor;actionand astfel incat sa asigure facilitarea actiunii
celorlalti participanti si acordandu-le sprijin la nevoie.7. Comportamentul lucratorilor din domeniul ordinii si
sigurantei publice in familie si societateAtat in familie cat si in
societate lucratorii trebuie sa se comporte civilizat, sa dovedeasca stapanire
de sine, sa fie respectuosi.<o:p></o:p>

font-family:
"Times New Roman";color:#333333;background:yellow;mso-highlight:yellow'>Ei
trebuie sa aiba o conduita corecta, sa nu abuzeze de calitatea lor oficiala si
sa nu compromita prin activitatea publica ori privata prestigiul functiei ori
al institutiei din care fac parte.<o:p></o:p>

font-family:
familie acestia trebuie sa se abtina de la orice forma de violenta domestica,
iar in societate sa incurajeze in mod activ, sa sustina si sa implementeze
masurile care sa contracareze manifestarea acestui gen de infractionalitate si
consecintele nefaste pe care le produce.<o:p></o:p>

font-family:
asemenea, isi vor asuma un rol determinant in promovarea respectului intre
oameni, indiferent de rasa sau religie, precum si a egalitatii intre sexe,
pentru a preveni actele de violenta care ar putea avea loc din cauza acestor
discriminari, ce se pot manifesta sub diverse forme in
societate.<o:p></o:p>

font-family:
"Times New Roman";color:#333333;background:yellow;mso-highlight:yellow'>Prin
intregul lor comportament, lucratorii trebuie sa se arate demni de consideratia
si increderea impuse de profesia exercitata.<o:p></o:p>

New Roman";
color:#333333;background:yellow;mso-highlight:yellow'>Hotarare nr. 991 din
25/08/2005<o:p></o:p>

alt:
auto;text-align:center;background:white'>Publicat
in Monitorul Oficial, Partea I nr. 813 din 07/09/2005pentru
aprobarea Codului de etica si deontologie al politistuluiIn temeiul art. 108 din
Constitutia Romaniei, republicata,<o:p></o:p>

New Roman";
color:#333333;background:yellow;mso-highlight:yellow'>Guvernul Romaniei adopta
prezenta hotarare.<o:p></o:p>

New Roman";
background:yellow;mso-highlight:yellow'> Art. 1. - Se aproba Codul de etica si deontologie al
politistului, prevazut in anexa care face parte integranta din prezenta
hotarare.<o:p></o:p>

New Roman";
style='color:#333333'> - In termen de 30 de zile de la intrarea in vigoare
a prezentei hotarari, prin ordin al ministrului administratiei si internelor,
vor fi nominalizate structurile responsabile cu aplicarea si evaluarea normelor
Codului de etica si deontologie al politistului, precum si atributiile
specifice in acest domeniu.<o:p></o:p>

New Roman";
style='color:#333333'> - Pe data intrarii in vigoare a prezentei hotarari,
Hotararea Guvernului nr. 438/2004 pentru aprobarea Codului de etica si
deontologie al politistului, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea
I, nr. 314 din 9 aprilie 2004, se abroga.<o:p></o:p>

alt:
auto;text-align:center;background:white'>PRIM-
MINISTRU 
CALIN POPESCU-TARICEANU<o:p></o:p>

New Roman";
color:#333333;background:yellow;mso-highlight:yellow'>Contrasemneaza: 
─────────────── 
p. Ministrul administratiei si internelor, 
Anghel Andreescu, 
secretar de stat 
p. Ministrul integrarii europene, 
Adrian Ciocanea, 
secretar de stat 
Presedintele Agentiei 
Nationale a Functionarilor Publici, 
Jozsef Birtalan<o:p></o:p>

New Roman";
color:#333333;background:yellow;mso-highlight:yellow'>Bucuresti, 25 august
2005.<o:p></o:p>

New Roman";
color:#333333;background:yellow;mso-highlight:yellow'>Nr.
991.<o:p></o:p>
ANEXACODUL de
etica si deontologie al politistului CAPITOLUL
I 
 Domeniul de aplicare si principii
generale<o:p></o:p>

alt:
highlight:yellow'> ARTICOLUL
1 
 Responsabilitate si demnitate<o:p></o:p>
New Roman";
color:#333333;background:yellow;mso-highlight:yellow'>Respectarea principiilor
si a regulilor din prezentul cod reprezinta o datorie de onoare a
politistului.<o:p></o:p>

alt:
 Domeniul de aplicare<o:p></o:p>

New Roman";
color:#333333;background:yellow;mso-highlight:yellow'>Prezentul cod stabileste
regulile de conduita a politistului in exercitarea atributiilor profesionale
care decurg din legislatia aplicabila personalului Ministerului Administratiei
si Internelor. Orice persoana poate pretinde politistului respectarea acestor
reguli de conduita in raporturile sale cu acesta.<o:p></o:p>

New Roman";
color:#333333;background:yellow;mso-highlight:yellow'>Scopul prezentului cod il
constituie asigurarea conduitei etice a politistului prin formarea si
promovarea unei culturi profesionale adecvate, formarea si educarea
personalului in spiritul acesteia, prevenirea abaterilor comportamentale,
imbunatatirea calitatii serviciilor, protectia persoanelor si a politistilor si
realizarea, pe aceasta cale, a echilibrului intre drepturile cetatenilor,
interesele autoritatilor publice, drepturile si obligatiile personalului
institutiei.<o:p></o:p>

New Roman";
color:#333333;background:yellow;mso-highlight:yellow'>Prevederile prezentului
cod sunt elaborate in considerarea principiilor enuntate in Recomandarea REC
(2001)10 privind Codul european de etica al politiei.<o:p></o:p>

alt:
 Functiile principale ale politiei<o:p></o:p>

font-family:
societatea romaneasca, guvernata de principiile statului de drept, principalele
atributii ale politiei sunt: apararea drepturilor si libertatilor persoanei, a
proprietatii private si publice, prevenirea, descoperirea si combaterea actelor
si faptelor infractionale, asigurarea ordinii si sigurantei publice. Prin
indeplinirea acestora se promoveaza increderea reciproca, respectul si
dezvoltarea democratica a societatii.<o:p></o:p>

font-family:
"Times New Roman";color:#333333;background:yellow;mso-highlight:yellow'>Activitatea
politiei constituie serviciu public specializat care se realizeaza in interesul
persoanei si comunitatii, precum si in sprijinul institutiilor statului, in
conformitate cu legislatia interna si internationala aplicabila in
domeniu.<o:p></o:p>

alt:
 Despre politie si cooperarea cu alte institutii ale
statului<o:p></o:p>

font-family:
isi indeplineste misiunile sub autoritatea si raspunderea institutiilor
abilitate de lege.<o:p></o:p>

font-family:
coopereaza cu Ministerul Public in limitele competentelor ce ii revin in
conformitate cu procedurile prevazute de lege.<o:p></o:p>

font-family:
indeplinirea atributiilor ce ii revin politia trebuie sa respecte independenta
si impartialitatea judecatorilor.<o:p></o:p>

font-family:
cadrul politiei se asigura dezvoltarea unui mediu organizational bazat pe
constiinta, integritate profesionala, nediscriminare, comunicare, transparenta,
prevenirea si combaterea coruptiei la toate nivelurile
ierarhice.<o:p></o:p>

font-family:
indeplinirea misiunilor ce le revin serviciile politienesti coopereaza si cu
alte structuri insarcinate cu aplicarea legii.<o:p></o:p>
alt:
 Controlul politiei<o:p></o:p>

New Roman";
color:#333333;background:yellow;mso-highlight:yellow'>Actele intocmite de
politie pot face obiectul unui control extern exercitat de catre puterea
judecatoreasca, potrivit prevederilor legale in vigoare.<o:p></o:p>

alt:
 Principii generale<o:p></o:p>

New Roman";
color:#333333;background:yellow;mso-highlight:yellow'>Principiile care
guverneaza conduita profesionala a politistului sunt
urmatoarele:<o:p></o:p>

New Roman";
background:yellow;mso-highlight:yellow'> a) legalitatea - in exercitarea atributiilor sale
politistul este obligat sa respecte legea, precum si drepturile si libertatile
constitutionale ale persoanelor;<o:p></o:p>

New Roman";
background:yellow;mso-highlight:yellow'> b) egalitatea, impartialitatea si nediscriminarea - in
indeplinirea atributiilor profesionale politistul aplica tratamente egale
tuturor persoanelor, luand aceleasi masuri pentru situatii similare de
incalcare a normelor protejate de lege, fara a fi influentat de considerente
etnice, de nationalitate, rasa, religie, opinie politica sau de orice alta
opinie, varsta, sex, orientare sexuala, avere, origine nationala, sociala sau
decurgand din orice alta situatie;<o:p></o:p>

New Roman";
background:yellow;mso-highlight:yellow'> c) transparenta - consta in deschiderea pe care
politistul trebuie sa o manifeste fata de societate in limitele stabilite de
reglementarile politienesti;<o:p></o:p>

New Roman";
background:yellow;mso-highlight:yellow'> d) capacitatea si datoria de exprimare - reprezinta
posibilitatea politistului de a analiza situatiile profesionale pe care le
intalneste si de a-si exprima punctul de vedere, potrivit pregatirii si
experientei sale, pentru a imbunatati calitatea si eficacitatea serviciului
politienesc cu privire la acestea;<o:p></o:p>

New Roman";
background:yellow;mso-highlight:yellow'> e) disponibilitatea - presupune interventia politistului
in orice situatie in care ia cunostinta despre atingerea adusa vreuneia dintre
valorile aparate de lege, indiferent de momentul constatarii acesteia,
capacitatea de a asculta si de a rezolva problemele celor aflati in dificultate
ori de a indruma catre alte autoritati cazurile care se situeaza in afara
competentei ori atributiilor sale;<o:p></o:p>

New Roman";
background:yellow;mso-highlight:yellow'> f) prioritatea interesului public - se manifesta prin
aceea ca pentru indeplinirea atributiilor functionale politistul acorda
prioritate realizarii serviciului in folosul
comunitatii;<o:p></o:p>

New Roman";
background:yellow;mso-highlight:yellow'> g) profesionalismul - presupune aplicarea corecta si
responsabila a cunostintelor teoretice si a deprinderilor practice pentru
exercitarea atributiilor de serviciu;<o:p></o:p>

New Roman";
background:yellow;mso-highlight:yellow'> h) confidentialitatea - determina obligatia
politistului de a garanta securitatea datelor si informatiilor obtinute in
exercitarea autoritatii conferite de lege;<o:p></o:p>

New Roman";
background:yellow;mso-highlight:yellow'> i) respectul - se manifesta prin consideratia pe care
politistul o acorda persoanelor, colegilor, superiorilor, subordonatilor,
drepturilor si libertatilor acestora, institutiilor, legilor, valorilor
sociale, normelor etice si deontologice;<o:p></o:p>

New Roman";
background:yellow;mso-highlight:yellow'> j) integritatea morala - presupune adoptarea unui
comportament conform normelor etice acceptate si practicate in
societate;<o:p></o:p>

New Roman";
background:yellow;mso-highlight:yellow'> k) independenta operationala - consta in indeplinirea
atributiilor si misiunilor potrivit competentelor stabilite pentru nivelul
ierarhic pe care il ocupa in cadrul politiei, fara imixtiunea ilegala a altor
politisti, persoane sau autoritati;<o:p></o:p>

New Roman";
background:yellow;mso-highlight:yellow'> l) loialitatea - se exprima prin atasamentul fata de
institutie si valorile promovate de aceasta, adeziunea constienta manifestata
de catre politist, din proprie initiativa, fata de obiectivele institutiei,
respectul fata de ierarhia institutiei, onestitate in relatiile interpersonale,
respectul fata de adevar si dreptate, constiinciozitate in indeplinirea
atributiilor, respectarea angajamentelor asumate, asigurarea confidentialitatii
informatiilor obtinute in procesul muncii.<o:p></o:p>

alt:
 Exercitarea atributiilor<o:p></o:p>

font-family:
"Times New Roman";color:#333333;background:yellow;mso-highlight:yellow'>Actiunile
politistilor trebuie sa fie conforme cu dreptul intern, conventiile si
acordurile internationale la care Romania este parte.<o:p></o:p>

font-family:
activitatea de aplicare a legii, politistul trebuie sa respecte principiul
prezumtiei de nevinovatie, asigurand fiecarei persoane care face obiectul
cercetarii
exercitarea deplina si efectiva a drepturilor sale, in conditiile prevazute de

font-family:
"Times New Roman";color:#333333;background:yellow;mso-highlight:yellow'>Politistul
trebuie sa indeplineasca atributiile si misiunile ce ii revin intr-o maniera
echitabila si obiectiva, cu respectarea si protejarea drepturilor si libertatilor
fundamentale ale persoanei consacrate prin Constitutie si prin alte legi, in
conformitate cu Declaratia Universala a Drepturilor Omului, Conventia europeana
a drepturilor omului, Codul european de etica al politiei si cu dispozitiile
tratatelor la care Romania este parte.<o:p></o:p>
font-family:
"Times New Roman";color:#333333;background:yellow;mso-highlight:yellow'>Pe
timpul indeplinirii atributiilor profesionale politistul actioneaza in
parteneriat cu populatia si trebuie sa acorde persoanelor protectie, asistenta
de specialitate pe care acestia sunt indreptatiti sa o primeasca si servicii,
conform misiunilor si atributiilor politiei.<o:p></o:p>

alt:
 Protectia politistului in exercitarea
atributiilor<o:p></o:p>

New Roman";
color:#333333;background:yellow;mso-highlight:yellow'>In indeplinirea
atributiilor ce ii revin politistul beneficiaza, conform legii, de protectia
institutiei care ii furnizeaza sprijin adecvat.<o:p></o:p>

New Roman";
color:#333333;background:yellow;mso-highlight:yellow'>In exercitarea
atributiilor sale personalul politiei este sprijinit de autoritatile publice in
conformitate cu normele legale in vigoare.<o:p></o:p>

alt:
 Utilizarea fortei<o:p></o:p>

New Roman";
color:#333333;background:yellow;mso-highlight:yellow'>Politistul executa
actiuni in forta ca masura exceptionala, in stricta conformitate cu prevederile
legale si numai in situatii de absoluta necesitate, pentru indeplinirea unui
obiectiv legitim.<o:p></o:p>

New Roman";
color:#333333;background:yellow;mso-highlight:yellow'>Actiunile in forta
desfasurate de politie trebuie subordonate principiilor necesitatii,
gradualitatii si proportionalitatii.<o:p></o:p>

New Roman";
color:#333333;background:yellow;mso-highlight:yellow'>Mijloacele din dotare ce
pot fi utilizate in timpul actiunilor in forta, inclusiv armele de foc, vor fi
folosite numai in caz de necesitate absoluta, cu respectarea stricta a
prevederilor legale.<o:p></o:p>

New Roman";
color:#333333;background:yellow;mso-highlight:yellow'>In momentul realizarii
obiectivului legitim inceteaza si exercitarea actiunii in
forta.<o:p></o:p>

New Roman";
color:#333333;background:yellow;mso-highlight:yellow'>In executarea actiunilor
in forta politistul va avea in permanenta in vedere respectarea demnitatii
umane.<o:p></o:p>

New Roman";
color:#333333;background:yellow;mso-highlight:yellow'>Cand este confruntat cu
violenta fizica ori cu amenintari reale de folosire a fortei fizice impotriva
sa ori impotriva altor persoane, politistul are obligatia de a interveni cu
fermitate, in limitele legale, pentru restabilirea ordinii.<o:p></o:p>

alt:
 Deontologia masurilor politienesti<o:p></o:p>



New Roman";
color:#333333;letter-spacing:-.3pt;background:yellow;mso-highlight:yellow'>Masurile
care pot fi luate de politie in conditiile legii si care presupun privarea de
libertate a unei persoane se realizeaza numai in cazurile in care sunt cel
putin indicii cu privire la existenta sau iminenta producerii unei infractiuni,
cu respectarea procedurii prevazute de lege, si nu trebuie sa depaseasca
perioada de timp strict necesara indeplinirii scopului acestora.Persoanele care fac
obiectul unor masuri luate in conditiile alin. (1) trebuie sa fie informate cu
privire la motivele privarii de libertate, la procedura aplicabila situatiei
respective si sa li se asigure posibilitatea exercitarii drepturilor
corespunzatoare calitatii pe care o au in functie de situatia
creata.<o:p></o:p>

New Roman";
color:#333333;background:yellow;mso-highlight:yellow'>Pe timpul aplicarii
masurilor luate in conditiile alin. (1), politistii evalueaza si intreprind
masurile necesare pentru siguranta persoanei, monitorizarea starii de sanatate,
realizarea conditiilor de igiena si de alimentatie
corespunzatoare.<o:p></o:p>

New Roman";
color:#333333;background:yellow;mso-highlight:yellow'>In contactele realizate
cu persoanele asupra carora s-au dispus masuri privative de libertate, precum
si pe timpul desfasurarii cercetarilor politistul trebuie sa respecte cu
strictete normele procedurale prevazute de lege.<o:p></o:p>

alt:
 Relatia politistului cu diferite categorii de
persoane<o:p></o:p>

New Roman";
color:#333333;background:yellow;mso-highlight:yellow'>Politistul trebuie sa
acorde sprijin, conform competentelor legale, victimelor infractiunilor atunci
cand intra in contact cu acestea pe timpul si in afara indeplinirii
atributiilor de serviciu. In acest sens, victima este indrumata catre
serviciile specializate ale politiei sau ale altor institutii cu
responsabilitati in domeniu si este informata, dupa caz, cu privire la
modalitatile de solutionare a situatiei sale.<o:p></o:p>

New Roman";
color:#333333;background:yellow;mso-highlight:yellow'>Relatia politistului cu
martorii trebuie sa se desfasoare in limitele competentelor si prevederilor
legale, cu respectarea drepturilor si libertatilor constitutionale ale acestora
si ale membrilor lor de familie, cu precadere a celor care vizeaza viata,
integritatea corporala sau libertatea.<o:p></o:p>

New Roman";
color:#333333;background:yellow;mso-highlight:yellow'>Pe timpul actiunilor
politistul trebuie sa acorde atentie deosebita nevoilor specifice ale unor
categorii speciale sau vulnerabile de populatie, cum ar fi: copiii, femeile,
batranii, persoanele cu handicap.<o:p></o:p>
alt:
II 
 Normele de conduita profesionala a
politistului<o:p></o:p>

alt:
 Conduita generala<o:p></o:p>

New Roman";
color:#333333;background:yellow;mso-highlight:yellow'>Politistul raspunde la
orice solicitare privind exercitarea profesiei, evita comportamentul care ar
putea afecta increderea populatiei, este disciplinat si apara prestigiul
institutiei si profesiei, exercitand toate prerogativele si indatoririle
specifice functiei publice pe care o detine.<o:p></o:p>

alt:
"Times New Roman";background:yellow;mso-highlight:yellow'>ARTICOLUL 13 
 Comportamentul politistului<o:p></o:p>

New Roman";
color:#333333;background:yellow;mso-highlight:yellow'>Politistul trebuie sa se
comporte civilizat si sa dea dovada de amabilitate si solicitudine, adoptand o
atitudine politicoasa si ferma.<o:p></o:p>

New Roman";
dovedeasca stapanire de sine, capacitate de comunicare, abilitati de gestionare
a situatiilor conflictuale, dezvoltandu-si prin sistemul de formare continua
puterea de intelegere a problemelor sociale, culturale si educationale
specifice colectivitatii in care isi exercita profesia, precum si, dupa caz,
capacitatile manageriale.<o:p></o:p>

alt:
 Declinarea calitatii<o:p></o:p>
New Roman";
color:#333333;background:yellow;mso-highlight:yellow'>Politistul in uniforma
trebuie sa poarte insemnele distinctive si echipamentul prevazute de lege,
pentru a fi protejat si recunoscut cu usurinta pe timpul
misiunilor.<o:p></o:p>

New Roman";
color:#333333;background:yellow;mso-highlight:yellow'>Politistul are obligatia
de a-si face cunoscuta identitatea in legatura cu indatoririle profesionale ce
ii revin, contribuind astfel la realizarea interesului public, asigurarea
protectiei proprii si crearea premiselor necesare angajarii raspunderii
personale pentru actiunile sau inactiunile sale.<o:p></o:p>

alt:
 Raporturi in exercitarea profesiei<o:p></o:p>

New Roman";
promoveze si sa dezvolte fara discriminare bunele raporturi intre institutia pe
care o reprezinta si comunitate, asigura cooperarea efectiva cu reprezentantii
autoritatilor publice centrale si locale, ai organizatiilor neguvernamentale si
ai populatiei, ai grupurilor minoritare, inclusiv ai celor
etnice.<o:p></o:p>

alt:
 Parteneriatul cu comunitatea<o:p></o:p>

New Roman";
color:#333333;background:yellow;mso-highlight:yellow'>In temeiul relatiilor de
parteneriat dezvoltate in cadrul comunitatii, politistul furnizeaza membrilor
acesteia informatii privitoare la legislatia in vigoare si la activitatea sa
profesionala, in limita competentelor ce ii revin si fara a dezvalui date si
informatii clasificate, potrivit legii.<o:p></o:p>

alt:
 Protectia datelor si informatiilor<o:p></o:p>
New Roman";
sa pastreze, in conditiile legii, asigurand respectarea drepturilor
persoanelor, secretul de stat si secretul de serviciu, precum si
confidentialitatea deplina a datelor si informatiilor pe care le detine si sa
nu le utilizeze abuziv sau in folos personal.<o:p></o:p>

New Roman";
color:#333333;background:yellow;mso-highlight:yellow'>Culegerea, stocarea si
utilizarea datelor cu caracter personal de catre politist se fac in conditiile
legii si vor fi limitate strict la ceea ce este necesar pentru realizarea
obiectivelor legale legitime si specifice politiei.<o:p></o:p>

alt:
 Respectarea demnitatii umane<o:p></o:p>

New Roman";
color:#333333;background:yellow;mso-highlight:yellow'>Politistului ii este
interzis sa aplice, sa incurajeze si sa tolereze, in nici o imprejurare, acte
de tortura, tratamente si pedepse inumane sau degradante, constrangeri fizice
ori psihice.<o:p></o:p>

New Roman";
color:#333333;background:yellow;mso-highlight:yellow'>In cazul in care
politistul ia cunostinta, prin orice mijloace, despre savarsirea de catre alt
politist a faptelor prevazute la alin. (1), ia masurile care se impun, dupa
caz, pentru determinarea incetarii acestui comportament si pentru informarea
superiorilor cu privire la situatia sesizata.<o:p></o:p>

alt:
 Atitudinea fata de coruptie<o:p></o:p>

New Roman";
interzis sa tolereze actele de coruptie si sa utilizeze abuziv autoritatea
publica pe care i-o confera statutul sau.<o:p></o:p>

New Roman";
interzis sa pretinda sau sa accepte bani, bunuri ori valori in scopul de a
indeplini sau de a nu indeplini atributiile profesionale si sa primeasca
sarcini, misiuni sau lucrari care excedeaza competentelor stabilite prin fisa
postului.<o:p></o:p>

New Roman";
color:#333333;background:yellow;mso-highlight:yellow'>Politistul ia atitudine
fata de actele de coruptie manifestate in cadrul institutiei, avand obligatia
de a informa superiorii si alte organe competente cu privire la cazurile de
coruptie despre care a luat cunostinta.<o:p></o:p>

New Roman";
interzis sa uzeze de calitatea sau de functia indeplinita pentru rezolvarea
unor interese de ordin personal.<o:p></o:p>

alt:
"Times New Roman";background:yellow;mso-highlight:yellow'>ARTICOLUL 20 
Sesizarea<o:p></o:p>

New Roman";
color:#333333;background:yellow;mso-highlight:yellow'>Persoanele care se considera
lezate in drepturile si libertatile lor pot contesta actiunile sau masurile
politiei, in conditiile legii.<o:p></o:p>

alt:
 Statutul si drepturile politistilor<o:p></o:p>

font-family:
"Times New Roman";color:#333333;background:yellow;mso-highlight:yellow'>Politistul
este functionarul public civil cu statut special, care exercita atributiile
stabilite
de lege pentru politia romana si celelalte structuri politienesti din
Ministerul Administratiei si Internelor.<o:p></o:p>

font-family:
conformitate cu statutul lor profesional, politistii au dreptul la protectie
sociala adecvata, masuri specifice de protectie a sanatatii si securitatii
individuale si la retributie corespunzatoare potrivit importantei, riscurilor
si gradului de pericol determinat de activitatea

font-family:
mso-highlight:yellow'>Politistii se pot asocia pe criterii profesionale,
umanitare, tehnico-stiintifice, culturale, religioase si sportiv-recreative,
potrivit prevederilor legale.</o:p>

alt:
 Legalitatea actiunilor<o:p></o:p>

New Roman";
de a verifica sistematic si de a asigura legalitatea actiunilor sale, inaintea
si in timpul desfasurarii acestora, atat din perspectiva respectarii
legislatiei nationale, cat si a documentelor internationale la care Romania
este parte.<o:p></o:p>

alt:
 Raspunderea politistilor<o:p></o:p>

New Roman";
color:#333333;background:yellow;mso-highlight:yellow'>Politistul raspunde
personal pentru actiunile, inactiunile si omisiunile sale, in conditiile legii.
El are datoria sa se abtina de la executarea ordinelor si misiunilor vadit
ilegale, avand obligatia de a-si informa de indata sefii despre aceasta, pe
cale ierarhica, atat verbal, cat si prin raport scris.<o:p></o:p>

New Roman";
color:#333333;background:yellow;mso-highlight:yellow'>Abtinerea de la
executarea ordinelor si misiunilor in conditiile alin. (1) nu atrage
raspunderea disciplinara a politistului.<o:p></o:p>

text-align:justify;mso-line-height-alt:11.0pt;background:white'>Politistul care detine o functie de conducere raspunde pentru
dispozitiile date subordonatilor in temeiul autoritatii pe care o exercita
potrivit prevederilor legale.<o:p></o:p>

mso-highlight:yellow'>Prin modul de organizare a relatiilor ierarhice in cadrul
politiei se asigura posibilitatea identificarii superiorului responsabil de
actiunile sau inactiunile politistului in exercitarea atributiilor

mso-highlight:yellow'>Masurile disciplinare se stabilesc si se aplica numai
dupa efectuarea cercetarii prealabile. In cazurile in care prin aplicarea
sanctiunilor disciplinare se dispune amanarea promovarii in grade profesionale
sau functii superioare ori se aduce atingere raporturilor de serviciu ale
politistului, cercetarea prealabila este urmata in mod obligatoriu de
consultarea consiliilor de disciplina special constituite.<o:p></o:p>

alt:
III 
 Dispozitii finale<o:p></o:p>

alt:
 Cadrul general al raspunderii<o:p></o:p>

New Roman";
highlight:yellow'>Incalcarea
principiilor si regulilor prevazute de prezentul cod atrage raspunderea
disciplinara, civila sau penala a celui vinovat, in conditiile legii. Aplicabilitate<o:p></o:p>

New Roman";
color:#333333;background:yellow;mso-highlight:yellow'>Prezentul cod se aplica
personalului aflat sub incidenta prevederilor Legii nr. 360/2002 privind
Statutul politistului, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si
personalului Jandarmeriei Romane aflat sub incidenta prevederilor Legii nr.
550/2004 privind organizarea si functionarea Jandarmeriei Romane, indiferent de
structura in care este incadrat si de functia pe care o
detine.<o:p></o:p>

New Roman";
color:#333333;background:yellow;mso-highlight:yellow'>Dispozitiile deontologice
ale prezentului cod sunt obligatorii pe toata durata participarii, potrivit
prevederilor legale, la actiunile politiei si pentru celelalte categorii de
personal din Ministerul Administratiei si Internelor care indeplinesc misiuni
in cooperare.<o:p></o:p>

alt:
 Evaluare<o:p></o:p>

New Roman";
color:#333333;background:yellow;mso-highlight:yellow'>Normele prezentului cod
si aplicarea acestuia vor fi supuse unor evaluari periodice efectuate de
structurile competente in domeniu.<o:p></o:p>
Instrumente juridice interne si
internationale<o:p></o:p>

alt:
mso-highlight:yellow'>cu incidenta asupracomportamentului politistului-
Constitutia Romaniei, republicata;<o:p></o:p>

font-family:
"Times New Roman";color:#333333;background:yellow;mso-highlight:yellow'>- Codul
Penal;<o:p></o:p>

font-family:
de Procedura penala;<o:p></o:p>

font-family:
"Times New Roman";color:#333333;background:yellow;mso-highlight:yellow'>- Legea
nr. 80/ 1995, privind statutul cadrelor militare, cu modificarile si
completarile ulterioare;<o:p></o:p>

font-family:
nr. 218/2002 privind organizarea si functionarea Politiei
Romane;<o:p></o:p>

font-family:
Declaratia universala a drepturilor omului (adoptata de Adunarea Generala a
Organizatiei Natiunilor Unite la 10 de septembrie 1948);<o:p></o:p>

font-family:
Conventia Europeana pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor
Fundamentale (adoptata la Roma la 4 noiembrie 1950);<o:p></o:p>

font-family:
Conventia internationala privind eliminarea tuturor formelor de discriminare
rasiala - adoptata de Adunarea generala a O N U la 21 decembrie 1965 prin
Rezolutia 21068 (XX);<o:p></o:p>
font-family:
de comportament pentru persoane oficiale, insarcinate cu aplicarea legii
(adoptat de Adunarea Generala a Natiunilor Unite la 17 decembrie 1979 prin
Rezolutia 34/169;<o:p></o:p>

font-family:
Declaratia despre politie - adoptata de Adunarea Parlamentara a Consiliului
Europei prin Rezolutia 690 din 8 mai 1979;<o:p></o:p>

font-family:
Conventia impotriva torturii si a altor pedepse ori tratamente cu cruzime,
inumane ori degradante (adoptata de Adunarea Generala a Natiunilor Unite prin
Rezolutia 39/46 din 10.12.1984 si intrata in vigoare la 26.061987; ratificata
de Romania la 09.10.1990 prin Legea nr. 19);<o:p></o:p>

font-family:
Conventia Europeana pentru prevenirea torturii si a pedepselor sau
tratamentelor inumane sau degradante, adoptata la Strasbourg la 26 noiembrie
1987;<o:p></o:p>

font-family:
European de Etica al Politiei – Recomandarea Rec(2001) 10
a Comitetului de Ministri al Consiliului Europei, adoptata la 19
septembrie 2001;<o:p></o:p>

font-family:
de Etica si Deontologie al Politistului, aprobat prin Hotararea Guvernului nr.
991 din 25 august 2005;<o:p></o:p>

font-family:
nr. 360/2002 privind Statutul politistului, cu modificarile si completarile
ulterioare;<o:p></o:p>

font-family:
nr. 81/ 2002 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 104/ 2001
privind organizarea si functionarea Politiei de Frontiera
Romane;<o:p></o:p>

font-family:
Ordonanta Guvernului nr. 83/2001 privind infiintarea, organizarea, si
functionarea serviciilor publice comunitare pentru eliberarea si evidenta
pasapoartelor, cu modificarile si completarile ulterioare;<o:p></o:p>

font-family:
Ordonanta Guvernului nr. 84/2001 privind infiintarea, organizarea si
functionarea serviciilor publice comunitare de evidenta a persoanelor, cu
modificarile si completarile ulterioare;<o:p></o:p>

font-family:
nr. 550/ 2004 privind organizarea si functionarea Jandarmeriei
Romane<o:p></o:p>

font-family:
nr. 17/ 1996 privind regimul armelor de foc (art. 46-52);<o:p></o:p>

font-family:
nr. 295/2004 privind regimul armelor si al munitiilor;<o:p></o:p>

font-family:
Ordinul ministrului administratiei si internelor nr. 400/2004 privind regimul
disciplinar al personalului din Ministerul Administratiei si
Internelor.<o:p></o:p>
CUPRINS<o:p></o:p>
<table class=MsoNormalTable border=0 cellspacing=0 cellpadding=0 width=676

style='width:507.0pt;mso-cellspacing:0in;mso-yfti-tbllook:1184;mso-padding-alt:
0in 0in 0in 0in'>
<tr style='mso-yfti-irow:0;mso-yfti-firstrow:yes'>
<td width=597 valign=top style='width:447.75pt;padding:0in 0in 0in 0in'>
Preambul
<td width=80 valign=top style='width:60.0pt;padding:0in 0in 0in 0in'></td>
</tr>
<tr style='mso-yfti-irow:1'>
alt:auto'>I. Necesitatea existentei Codului de etica si
deontologie alpolitistului si a Ghidului practic de aplicare a
acestuia
</tr>
</tr>
alt:auto'>II. Principii ce stau la baza activitatii lucratorului in domeniulordinii si sigurantei publice
</tr>
</tr>
alt:auto'>III. Aspecte practice privitoare la
comportamentulpolitistului
</tr>
alt:auto'>1. Comportamentul lucratorilor in domeniul
ordinii sisigurantei publice in relatia cu
publicul
</tr>
text-align:justify'>1.1. Imaginea functiei
politienesti
</tr>
alt:auto'>1.2. Atitudinea lucratorului in domeniul ordinii
sisigurantei publice in exercitarea
profesiei
</tr>
alt:auto'>2. Comportamentul lucratorului in domeniul
alt:auto'>sigurantei publice fata de victime
</tr>
alt:auto'>2.1. Primul contact
</tr>
alt:auto'>2.2. Luarea de declaratii
</tr>
alt:auto'>2.3. Comportamentul lucratorului dupa
realizareainterventiei
</tr>
alt:auto'>3. Comportamentul lucratorului fata de
martori
</tr>
alt:auto'>3.1. Comportamentul fata de martor
</tr>
alt:auto'>3.2. Luarea declaratiilor
</tr>
alt:auto'>3.3. Urmarile declaratiilor
</tr>
alt:auto'>3.4. Folosirea masurilor coercitive
</tr>
alt:auto'>4. Comportamentul politistului fata de
persoanele care auincalcat normele legale
</tr>
alt:auto'>4.1. Comportamentul general
</tr>
alt:auto'>4.2. Comportamentul fata de persoanele ce se
afla incauza
</tr>
alt:auto'>4.3. Folosirea constrangerii
</tr>
alt:auto'>4.4. Protectia persoanei arestate
</tr>
alt:auto'>5. Comportamentul politistului fata de colegi si
sefi
</tr>
alt:auto'>5.1. Raporturile dintre angajati
</tr>
alt:auto'>5.2. Relatiile cu subordonatii
</tr>
alt:auto'>5.3. Relatiile cu superiorii
ierarhici
</tr>
alt:auto'>6. Comportamentul politistului in relatia cu
alte institutiisi reprezentantii acestora
</tr>
alt:auto'>6.1. Elemente de comportament
general
</tr>
alt:auto'>6.2. Relatiile care il plaseaza pe lucrator
intr-o situatiede cooperare
</tr>
alt:auto'>7. Comportamentul lucratori lor din domeniul
alt:auto'>sigurantei publice in familie si
societate
</tr>
</tr>
0in;margin-left:7.5pt;margin-bottom:.0001pt;mso-outline-level:4'>Hotarare nr. 991 din
25/08/2005<o:p></o:p>
</td>
</tr>
alt:auto'>Codul de etica si deontologie al
politistului
</tr>
alt:auto'>CAPITOLUL I –
Domeniul de aplicare si principiigenerale<o:p></o:p>
</td>
</tr>
alt:auto'>CAPITOLUL II – Normele
de conduita profesionala apolitistului<o:p></o:p>
</td>
</tr>
alt:auto'>CAPITOLUL III – Dispozitii
finale<o:p></o:p>
</td>
</tr>
</tr>
<tr style='mso-yfti-irow:38;mso-yfti-lastrow:yes'>
alt:auto'>Instrumente juridice interne si internationale
cuincidenta asupra comportamentului
politistului<o:p></o:p>
</td>
</tr>
</table>
<o:p> </o:p>
<a name=1289208></a>Guvernul României

class=rvts11>HOTĂRÂRE Nr.
991din 25 august


style='background:yellow;mso-highlight:yellow'>pentru aprobarea Codului de
etică şi deontologie al poliţistuluiGuvernul României adoptă prezenta
hotărâre. Art. 1 - Se aprobă
Codul de etică şi deontologie al poliţistului, prevăzut în anexa care face
parte integrantă din prezenta hotărâre.În termen de
30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri, prin ordin al
ministrului administraţiei şi internelor, vor fi nominalizate structurile
responsabile cu aplicarea şi evaluarea normelor Codului de etică şi deontologie
al poliţistului, precum şi atribuţiile specifice în acest
domeniu.Pe data
intrării în vigoare a prezentei hotărâri, Hot</a><a
href="javascript:OpenDocumentView(52657,%20895328);">ă</a><a
href="javascript:OpenDocumentView(52657,%20895328);">r</a><a
href="javascript:OpenDocumentView(52657,%20895328);">â</a><a
href="javascript:OpenDocumentView(52657,%20895328);">rea Guvernului nr.
438/2004</a> pentru aprobarea Codului de etică şi
deontologie al poliţistului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
I, nr. 314 din 9 aprilie 2004, se abrogă.<o:p></o:p>

class=rvts41>PRIM-
MINISTRUCĂLIN POPESCU-
TĂRICEANUContrasemnează:p. Ministrul administraţiei şi
internelor,Anghel Andreescu,secretar de statp. Ministrul integrării
europene,Adrian Ciocănea,secretar de statPreşedintele Agenţiei Naţionale
a Funcţionarilor Publici,József BirtalanCODULde etică şi deontologie al
poliţistuluiDomeniul de aplicare şi principii generaleResponsabilitate
şi demnitateDomeniul de
aplicare<span style='background:yellow;mso-

(1) Prezentul cod stabileşte regulile de conduită a poliţistului în
exercitarea atribuţiilor profesionale care decurg din legislaţia aplicabilă
personalului Ministerului Administraţiei şi Internelor. Orice persoană poate
pretinde poliţistului respectarea acestor reguli de conduită în raporturile
sale cu acesta.<span style='background:yellow;mso-

(2) Scopul prezentului cod îl constituie asigurarea conduitei etice a
poliţistului prin formarea şi promovarea unei culturi profesionale adecvate,
formarea şi educarea personalului în spiritul acesteia, prevenirea abaterilor
comportamentale, îmbunătăţirea calităţii serviciilor, protecţia persoanelor şi
a poliţiştilor şi realizarea, pe această cale, a echilibrului între drepturile
cetăţenilor, interesele autorităţilor publice, drepturile şi obligaţiile
personalului instituţiei.Funcţiile
principale ale poliţiei<span style='background:yellow;mso-highlight:

(1) În societatea românească, guvernată de principiile statului de
drept, principalele atribuţii ale poliţiei sunt: apărarea drepturilor şi
libertăţilor persoanei, a proprietăţii private şi publice, prevenirea,
descoperirea şi combaterea actelor şi faptelor infracţionale, asigurarea
ordinii şi siguranţei publice. Prin îndeplinirea acestora se promovează
încrederea reciprocă, respectul şi dezvoltarea democratică a
societăţii.<span

(2) Activitatea poliţiei constituie serviciu public specializat care se
realizează în interesul persoanei şi comunităţii, precum şi în sprijinul
instituţiilor statului, în conformitate cu legislaţia internă şi internaţională
aplicabilă în domeniu.Despre
poliţie şi cooperarea cu alte instituţii ale statului<span
(4) În cadrul poliţiei se asigură dezvoltarea unui mediu organizaţional
bazat pe conştiinţă, integritate profesională, nediscriminare, comunicare,
transparenţă, prevenirea şi combaterea corupţiei la toate nivelurile
ierarhice.Controlul
poliţieiPrincipii
generalelegalitatea - în exercitarea atribuţiilor
sale poliţistul este obligat să respecte legea, precum şi drepturile şi libertăţile
constituţionale ale persoanelor;egalitatea, imparţialitatea şi
nediscriminarea - în
îndeplinirea atribuţiilor profesionale poliţistul aplică tratamente egale
tuturor persoanelor, luând aceleaşi măsuri pentru situaţii similare de încălcare
a normelor protejate de lege, fără a fi influenţat de considerente etnice, de
naţionalitate, rasă, religie, opinie politică sau de orice altă opinie, vârstă,
sex, orientare sexuală, avere, origine naţională, socială sau decurgând din
orice altă situaţie;transparenţa - constă în deschiderea pe care
poliţistul trebuie să o manifeste faţă de societate în limitele stabilite de
reglementările poliţieneşti;capacitatea şi datoria de exprimare - reprezintă
posibilitatea poliţistului de a analiza situaţiile profesionale pe care le
întâlneşte şi de a-şi exprima punctul de vedere, potrivit pregătirii şi
experienţei sale, pentru a îmbunătăţi calitatea şi eficacitatea serviciului
poliţienesc cu privire la acestea;disponibilitatea - presupune intervenţia
poliţistului în orice situaţie în care ia cunoştinţă despre atingerea adusă
vreuneia dintre valorile apărate de lege, indiferent de momentul constatării
acesteia, capacitatea de a asculta şi de a rezolva problemele celor aflaţi în
dificultate ori de a îndruma către alte autorităţi cazurile care se situează în
afara competenţei ori atribuţiilor sale;prioritatea interesului public - se
manifestă prin aceea că pentru îndeplinirea atribuţiilor funcţionale poliţistul
acordă prioritate realizării serviciului în folosul comunităţii;profesionalismul - presupune aplicarea corectă şi
responsabilă a cunoştinţelor teoretice şi a deprinderilor practice pentru
exercitarea atribuţiilor de serviciu;confidenţialitatea - determină obligaţia poliţistului
de a garanta securitatea datelor şi informaţiilor obţinute în exercitarea
autorităţii conferite de lege;respectul - se manifestă prin consideraţia
pe care poliţistul o acordă persoanelor, colegilor, superiorilor,
subordonaţilor, drepturilor şi libertăţilor acestora, instituţiilor, legilor,
valorilor sociale, normelor etice şi deontologice;integritatea morală - presupune
adoptarea unui comportament conform normelor etice acceptate şi practicate în
societate;independenţa operaţională - constă în
îndeplinirea atribuţiilor şi misiunilor potrivit competenţelor stabilite pentru
nivelul ierarhic pe care îl ocupă în cadrul poliţiei, fără imixtiunea ilegală a
altor poliţişti, persoane sau autorităţi;loialitatea - se exprimă prin ataşamentul
faţă de instituţie şi valorile promovate de aceasta, adeziunea conştientă
manifestată de către poliţist, din proprie iniţiativă, faţă de obiectivele
instituţiei, respectul faţă de ierarhia instituţiei, onestitate în relaţiile
interpersonale, respectul faţă de adevăr şi dreptate, conştiinciozitate în
îndeplinirea atribuţiilor, respectarea angajamentelor asumate, asigurarea
confidenţialităţii informaţiilor obţinute în procesul muncii.Exercitarea
atribuţiilor<span

(2) În activitatea de aplicare a legii, poliţistul trebuie să respecte
principiul prezumţiei de nevinovăţie, asigurând fiecărei persoane care face
obiectul cercetării exercitarea deplină şi efectivă a drepturilor sale, în
condiţiile prevăzute de lege.<span style='background:yellow;

(3) Poliţistul trebuie să îndeplinească atribuţiile şi misiunile ce îi
revin într-o manieră echitabilă şi obiectivă, cu respectarea şi protejarea
drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei consacrate
prin Constitu</a><a
href="javascript:OpenDocumentView(45273,%20751693);">ţ</a><a
href="javascript:OpenDocumentView(45273,%20751693);">ie</a> şi
prin alte legi, în conformitate cu <a
href="javascript:OpenDocumentView(32112,%20545840);">Declara</a><a
href="javascript:OpenDocumentView(32112,%20545840);">ia Universal</a><a
href="javascript:OpenDocumentView(32112,%20545840);"> a Drepturilor
Omului</a>, Convenţia europeană a drepturilor omului, Codul european de
etică al poliţiei şi cu dispoziţiile tratatelor la care România este
parte.<o:p></o:p>

(4) Pe timpul îndeplinirii atribuţiilor profesionale poliţistul
acţionează în parteneriat cu populaţia şi trebuie să acorde persoanelor
protecţie, asistenţa de specialitate pe care aceştia sunt îndreptăţiţi să o
primească şi servicii, conform misiunilor şi atribuţiilor
poliţiei.Protecţia
poliţistului în exercitarea atribuţiilorUtilizarea
forţei(1) Poliţistul execută acţiuni în forţă ca măsură
excepţională, în strictă conformitate cu prevederile legale şi numai în
situaţii de absolută necesitate, pentru îndeplinirea unui obiectiv
legitim.<span

(3) Mijloacele din dotare ce pot fi utilizate în timpul acţiunilor în
forţă, inclusiv armele de foc, vor fi folosite numai în caz de necesitate
absolută, cu respectarea strictă a prevederilor legale.<span style='background:

(6) Când este confruntat cu violenţa fizică ori cu ameninţări reale de
folosire a forţei fizice împotriva sa ori împotriva altor persoane, poliţistul
are obligaţia de a interveni cu fermitate, în limitele legale, pentru
restabilirea ordinii.Deontologia
măsurilor poliţieneşti<span style='background:yellow;mso-highlight:

(1) Măsurile care pot fi luate de poliţie în condiţiile legii şi care
presupun privarea de libertate a unei persoane se realizează numai în cazurile
în care sunt cel puţin indicii cu privire la existenţa sau iminenţa producerii
unei infracţiuni, cu respectarea procedurii prevăzute de lege, şi nu trebuie să
depăşească perioada de timp strict necesară îndeplinirii scopului
acestora.<span

(2) Persoanele care fac obiectul unor măsuri luate în condiţiile alin.
(1) trebuie să fie informate cu privire la motivele privării de libertate, la
procedura aplicabilă situaţiei respective şi să li se asigure posibilitatea
exercitării drepturilor corespunzătoare calităţii pe care o au în funcţie de
situaţia creată.<span style='background:yellow;mso-highlight:

(3) Pe timpul aplicării măsurilor luate în condiţiile alin. (1),
poliţiştii evaluează şi întreprind măsurile necesare pentru siguranţa
persoanei, monitorizarea stării de sănătate, realizarea condiţiilor de igienă
şi de alimentaţie corespunzătoare.<span style='background:yellow;

(4) În contactele realizate cu persoanele asupra cărora s-au dispus
măsuri privative de libertate, precum şi pe timpul desfăşurării cercetărilor
poliţistul trebuie să respecte cu stricteţe normele procedurale prevăzute de
lege.Relaţia
poliţistului cu diferite categorii de persoane<span

(1) Poliţistul trebuie să acorde sprijin, conform competenţelor legale,
victimelor infracţiunilor atunci când intră în contact cu acestea pe timpul şi
în afara îndeplinirii atribuţiilor de serviciu. În acest sens, victima este
îndrumată către serviciile specializate ale poliţiei sau ale altor instituţii
cu responsabilităţi în domeniu şi este informată, după caz, cu privire la
modalităţile de soluţionare a situaţiei sale.<span

(2) Relaţia poliţistului cu martorii trebuie să se desfăşoare în
limitele competenţelor şi prevederilor legale, cu respectarea drepturilor şi
libertăţilor constituţionale ale acestora şi ale membrilor lor de familie, cu
precădere a celor care vizează viaţa, integritatea corporală sau
libertatea.<span

(3) Pe timpul acţiunilor poliţistul trebuie să acorde atenţie deosebită
nevoilor specifice ale unor categorii speciale sau vulnerabile de populaţie,
cum ar fi: copiii, femeile, bătrânii, persoanele cu handicap.Normele de conduită profesională a
poliţistuluiConduita
generală<span style='background:yellow;mso-

Poliţistul răspunde la orice solicitare privind exercitarea profesiei,
evită comportamentul care ar putea afecta încrederea populaţiei, este
disciplinat şi apără prestigiul instituţiei şi profesiei, exercitând toate
prerogativele şi îndatoririle specifice funcţiei publice pe care o
deţine.Comportamentul
poliţistului<span

(2) Poliţistul trebuie să dovedească stăpânire de sine, capacitate de
comunicare, abilităţi de gestionare a situaţiilor conflictuale, dezvoltându-şi
prin sistemul de formare continuă puterea de înţelegere a problemelor sociale,
culturale şi educaţionale specifice colectivităţii în care îşi exercită
profesia, precum şi, după caz, capacităţile manageriale.Declinarea
calităţii<span style='background:yellow;mso-

(1) Poliţistul în uniformă trebuie să poarte însemnele distinctive şi
echipamentul prevăzute de lege, pentru a fi protejat şi recunoscut cu uşurinţă
pe timpul misiunilor.<span style='background:yellow;mso-highlight:

(2) Poliţistul are obligaţia de a-şi face cunoscută identitatea în
legătură cu îndatoririle profesionale ce îi revin, contribuind astfel la
realizarea interesului public, asigurarea protecţiei proprii şi crearea
premiselor necesare angajării răspunderii personale pentru acţiunile sau
inacţiunile sale.Raporturi în
exercitarea profesiei<span style='background:yellow;mso-highlight:

Poliţistul trebuie să promoveze şi să dezvolte fără discriminare bunele
raporturi între instituţia pe care o reprezintă şi comunitate, asigură
cooperarea efectivă cu reprezentanţii autorităţilor publice centrale şi locale,
ai organizaţiilor neguvernamentale şi ai populaţiei, ai grupurilor minoritare,
inclusiv ai celor etnice.Parteneriatul
cu comunitatea<span style='background:yellow;mso-

În temeiul relaţiilor de parteneriat dezvoltate în cadrul comunităţii,
poliţistul furnizează membrilor acesteia informaţii privitoare la legislaţia în
vigoare şi la activitatea sa profesională, în limita competenţelor ce îi revin
şi fără a dezvălui date şi informaţii clasificate, potrivit
legii.Protecţia
datelor şi informaţiilor<span style='background:yellow;

(1) Poliţistul are obligaţia să păstreze, în condiţiile legii, asigurând
respectarea drepturilor persoanelor, secretul de stat şi secretul de serviciu,
precum şi confidenţialitatea deplină a datelor şi informaţiilor pe care le
deţine şi să nu le utilizeze abuziv sau în folos personal.<span

(2) Culegerea, stocarea şi utilizarea datelor cu caracter personal de
către poliţist se fac în condiţiile legii şi vor fi limitate strict la ceea ce
este necesar pentru realizarea obiectivelor legale legitime şi specifice
poliţiei.Respectarea
demnităţii umane<span style='background:yellow;mso-highlight:

(1) Poliţistului îi este interzis să aplice, să încurajeze şi să tolereze,
în nici o împrejurare, acte de tortură, tratamente şi pedepse inumane sau
degradante, constrângeri fizice ori psihice.<span

(2) În cazul în care poliţistul ia cunoştinţă, prin orice mijloace,
despre săvârşirea de către alt poliţist a faptelor prevăzute la alin. (1), ia
măsurile care se impun, după caz, pentru determinarea încetării acestui
comportament şi pentru informarea superiorilor cu privire la situaţia
sesizată.Atitudinea
faţă de corupţie<span

(2) Poliţistului îi este interzis să pretindă sau să accepte bani,
bunuri ori valori în scopul de a îndeplini sau de a nu îndeplini atribuţiile
profesionale
şi să primească sarcini, misiuni sau lucrări care excedează competenţelor
stabilite prin fişa postului.<span style='background:yellow;

(3) Poliţistul ia atitudine faţă de actele de corupţie manifestate în
cadrul instituţiei, având obligaţia de a informa superiorii şi alte organe
competente cu privire la cazurile de corupţie despre care a luat

(4) Poliţistului îi este interzis să uzeze de calitatea sau de funcţia
îndeplinită pentru rezolvarea unor interese de ordin personal.SesizareaStatutul şi
drepturile poliţiştilor<span style='background:yellow;mso-highlight:

(1) Poliţistul este funcţionarul public civil cu statut special, care
exercită
atribuţiile stabilite de lege pentru poliţia română şi celelalte structuri
poliţieneşti din Ministerul Administraţiei şi Internelor.<span

(2) În conformitate cu statutul lor profesional, poliţiştii au dreptul
la protecţie socială adecvată, măsuri specifice de protecţie a sănătăţii şi
securităţii individuale şi la retribuţie corespunzătoare potrivit importanţei,
riscurilor şi gradului de pericol determinat de activitatea
profesională.Legalitatea
acţiunilor<span style='background:yellow;mso-

Poliţistul are obligaţia de a verifica sistematic şi de a asigura
legalitatea acţiunilor sale, înaintea şi în timpul desfăşurării acestora, atât
din perspectiva respectării legislaţiei naţionale, cât şi a documentelor
internaţionale la care România este parte.Răspunderea
poliţiştilor<span style='background:yellow;mso-

(1) Poliţistul răspunde personal pentru acţiunile, inacţiunile şi
omisiunile sale, în condiţiile legii. El are datoria să se abţină de la
executarea ordinelor şi misiunilor vădit ilegale, având obligaţia de a-şi
informa de îndată şefii despre aceasta, pe cale ierarhică, atât verbal, cât şi
prin raport scris.<span style='background:yellow;

(4) Prin modul de organizare a relaţiilor ierarhice în cadrul poliţiei
se asigură posibilitatea identificării superiorului responsabil de acţiunile
sau inacţiunile poliţistului în exercitarea atribuţiilor
profesionale.<span

(5) Măsurile disciplinare se stabilesc şi se aplică numai după
efectuarea cercetării prealabile. În cazurile în care prin aplicarea
sancţiunilor disciplinare se dispune amânarea promovării în grade profesionale
sau funcţii superioare ori se aduce atingere raporturilor de serviciu ale
poliţistului, cercetarea prealabilă este urmată în mod obligatoriu de
consultarea consiliilor de disciplină special constituite.Dispoziţii finaleCadrul
general al răspunderiiAplicabilitate<a href="javascript:OpenDocumentView(65128,%201162616);">Legii nr.
360/2002</a> privind Statutul poliţistului, cu modificările
şi completările ulterioare, precum şi personalului Jandarmeriei Române aflat
sub incidenţa prevederilor <a
class=rvts41> privind organizarea şi funcţionarea Jandarmeriei Române,
indiferent
de structura în care este încadrat şi de funcţia pe care o
deţine.<o:p></o:p>

(2) Dispoziţiile deontologice ale prezentului cod sunt obligatorii pe
toată durata participării, potrivit prevederilor legale, la acţiunile poliţiei
şi pentru celelalte categorii de personal din Ministerul Administraţiei şi
Internelor care îndeplinesc misiuni în cooperare.Evaluare
_____________
<div>
<h3>Acte a căror acţiune

de modificare este inclusă în forma actualizată<o:p></o:p></h3>
<div id=ActeFaCuprinseInDocumentHeaderDiv>
<table class=MsoNormalTable border=0 cellpadding=0 style='mso-cellspacing:1.5pt;

mso-yfti-tbllook:1184;mso-padding-alt:0in 5.4pt 0in 5.4pt'>
<tr style='mso-yfti-irow:0;mso-yfti-firstrow:yes;mso-yfti-lastrow:yes'>
<td style='padding:.75pt .75pt .75pt .75pt'></td>
<td style='padding:.75pt .75pt .75pt .75pt'>
Tip<o:p></o:p>
</td>
mso-highlight:yellow'>Număr<o:p></o:p>
</td>
mso-highlight:yellow'>Data Emiterii<o:p></o:p>
</td>
mso-highlight:yellow'>Data Aplicării<o:p></o:p>
</td>
mso-highlight:yellow'>Aprobată / Respinsă<o:p></o:p>
</td>
</tr>
</table>
</div>

Lege<o:p></o:p>
</td>
background:yellow;mso-highlight:yellow'>153<o:p></o:p>
</td>
background:yellow;mso-highlight:yellow'>28.06.2017<o:p></o:p>
</td>
</td>
background:yellow;mso-highlight:yellow'> <o:p></o:p>
</td>
</tr>
<tr style='mso-yfti-irow:1'
onclick="OpenDocumentView(184966, 0); return false;">
background:yellow;mso-highlight:yellow'>O.U.G.<o:p></o:p>
</td>
</td>
</td>
</td>
background:yellow;mso-highlight:yellow'>Aprobată de
Lege 132/2013<o:p></o:p>
</td>
</tr>
</td>
</td>
</td>
</td>
</td>
</tr>
<tr style='mso-yfti-irow:3;mso-yfti-lastrow:yes'
background:yellow;mso-highlight:yellow'>DCC<o:p></o:p>
</td>
</td>
</td>
</td>
</td>
</tr>
</table>

mso-highlight:yellow'>Parlamentul RomânieiLEGE Nr. 144
Republicată*)din 21 mai 2007privind înfiinţarea, organizarea
şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate*) Notă:Text realizat la G&G CONSULTING, Departamentul juridic
(G.M.)Cuprinde toate modificările aduse actului oficial publicate în M.Of.,
inclusiv cele prevăzute în:<a

href="javascript:OpenDocumentView(254606,%204816116);">L. Nr.
153/28.06.2017</a> Publicată în M.Of. Nr.
492/28.06.2017<o:p></o:p>

yellow'>Articolele care au suferit modificări sunt marcate cu albastru în
Cuprins.Pentru a le vizualiza, selectaţi articolul şi daţi click pe
butonul Istoric.art. II</a> din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 138/2007 pentru
modificarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea
Agenţiei Naţionale de Integritate, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 843 din 8 decembrie 2007, aprobată prin Legea nr. 105/2008,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 375 din 16 mai 2008,
dându-se textelor o nouă numerotare.<o:p></o:p>

Legea nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea
Agenţiei Naţionale de Integritate a fost publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 359 din 25 mai 2007, a fost rectificată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 368 din 30 mai 2007 şi a mai fost modificată
prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 49/2007 pentru modificarea şi
completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea
Agenţiei Naţionale de Integritate, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 375 din 1 iunie 2007, aprobată cu modificări şi completări prin
Legea nr. 94/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
305 din 18 aprilie 2008. - *** Abrogat prin L. nr.
176/2010 Secţiunea 1 - (1) Se înfiinţează
Agenţia Naţională de Integritate, autoritate administrativă autonomă, cu
personalitate
juridică, ce funcţionează la nivel naţional, ca structură unică, cu sediul în
municipiul Bucureşti.<span style='background:yellow;mso-highlight:

(2) Personalul Agenţiei este format din preşedintele Agenţiei,
vicepreşedintele Agenţiei, inspectori de integritate, funcţionari publici şi
personal contractual. Preşedintele Agenţiei este demnitar cu rang de secretar
de stat, vicepreşedintele Agenţiei este demnitar cu rang de subsecretar de
stat, iar funcţia de inspector de integritate este funcţie publică cu statut
special. - (1) În îndeplinirea
atribuţiilor care îi revin potrivit legii, Agenţia acţionează potrivit
principiului independenţei operaţionale.<span style='background:

(2) Agenţia este condusă de un preşedinte, ajutat de un vicepreşedinte,
numiţi de Senat, pe bază de concurs, organizat de Consiliul Naţional de
Integritate. Mandatul preşedintelui şi al vicepreşedintelui se menţin până la
sfârşitul perioadei de exercitare a acestora.<span

(3) Potrivit principiului independenţei operaţionale, preşedintele,
vicepreşedintele şi inspectorii de integritate nu vor solicita sau primi
dispoziţii referitoare la evaluările privind averea persoanelor, conflictele de
interese şi incompatibilităţile de la nicio autoritate publică, instituţie sau
persoană. - (1) Finanţarea
cheltuielilor curente şi de capital ale Agenţiei se asigură integral de la
bugetul de stat. Proiectul de buget se întocmeşte de preşedintele sau, după
caz, de vicepreşedintele Agenţiei, cu avizul Ministerului Finanţelor Publice,
şi se înaintează Guvernului, pentru a fi inclus distinct în proiectul bugetului
de stat supus aprobării prin lege.<span style='background:yellow;

(2) Preşedintele Agenţiei are calitatea de ordonator principal de
credite. În cazul în care funcţia de preşedinte al Agenţiei este vacantă,
precum şi în orice alte cazuri în care preşedintele se află în imposibilitate
de a-şi exercita funcţia, calitatea de ordonator principal de credite este
exercitată de vicepreşedintele Agenţiei sau de secretarul general al
Agenţiei.<span

(3) Numărul maxim de posturi pentru Agenţie este de 200, putând fi
modificat prin legea bugetului de stat, la propunerea preşedintelui

(4) Structura organizatorică a Agenţiei, atribuţiile, sarcinile şi
răspunderile personalului din aparatul propriu al acesteia se stabilesc prin
Regulamentul de organizare şi funcţionare, aprobat prin ordin al preşedintelui
Agenţiei, şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea
I. Secţiunea a 2-a - (1) Poate fi numită în
funcţia de inspector de integritate persoana care îndeplineşte condiţiile
prevăzute la art. 19 alin. (2).<span style='background:yellow;

(2) Numirea inspectorilor de integritate se face pe baza unui concurs
sau examen, organizat potrivit regulamentului aprobat prin hotărâre*) a
Consiliului Naţional de Integritate, la propunerea preşedintelui Agenţiei, şi
publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, precum şi pe pagina de
internet a Agenţiei. privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare, <a
href="javascript:OpenDocumentView(112643,%202116930);">Ordonan</a><a
href="javascript:OpenDocumentView(112643,%202116930);">ei de urgen</a><a
href="javascript:OpenDocumentView(112643,%202116930);">ţă</a> a Guvernului nr. 24/2000**) privind
sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din
sectorul
bugetar, aprobată prin Legea nr. 383/2001, cu modificările ulterioare,
şi - Codul muncii, cu modificările şi completările

(4) Personalului Agenţiei îi este interzis să îşi exprime public opinia
cu privire la cauzele aflate pe rolul Agenţiei.<span

(5) Personalul Agenţiei are obligaţia de a nu divulga datele sau
informaţiile la care a avut acces altfel decât în condiţiile legii. Această
obligaţie se menţine timp de 5 ani şi după încetarea activităţii, sub
sancţiunea legii penale._____________rea</a> Consiliului Naţional de Integritate nr. 3/2008 privind
aprobarea Regulamentului de desfăşurare a concursului sau examenului pentru
ocuparea funcţiei de inspector de integritate în cadrul Agenţiei Naţionale de
Integritate,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 116 din 14 februarie
2008, cu modificările şi completările ulterioare.<o:p></o:p>

**) O.U.G. nr. 24/2000 a fost abrogată prin L. nr. 330/2009</a>, abrogată prin <a
class=rvts81>.<o:p></o:p>

style='background:yellow;mso-highlight:yellow'> - (1) Preşedintele şi
vicepreşedintele
Agenţiei sunt numiţi în funcţie de către Senat, pentru un mandat de 4 ani, care
nu poate fi reînnoit, în urma concursului organizat potrivit prezentei
legi.<span style='background:

e) nu a fost agent sau colaborator al serviciilor de informaţii înainte
de anul 1990, nu a fost şi nu este lucrător operativ, inclusiv acoperit,
informator sau colaborator al serviciilor de informaţii; - (1) În termen de 5 zile de
la aprobarea Regulamentului de desfăşurare a concursului sau a examenului,
Consiliul va face publică declanşarea procedurii de selecţie a preşedintelui
sau a vicepreşedintelui, prin publicarea unui anunţ pe pagina de internet a
Agenţiei, în cel puţin 3 ziare cu acoperire naţională şi în Monitorul Oficial
al României, Partea a III-a. Finanţarea cheltuielilor ocazionate de organizarea
şi desfăşurarea concursului sau a examenului în vederea numirii preşedintelui
sau a vicepreşedintelui Agenţiei, după caz, se asigură de către
aceasta. - (1) În cel mult 10 zile
de la expirarea termenului de depunere a candidaturilor, Consiliul Naţional de
Integritate va verifica respectarea condiţiilor prevăzute la art. 19 alin. (2)
şi va efectua selecţia dosarelor candidaţilor. - (1) Condiţiile şi
procedura de desfăşurare a concursului se stabilesc prin
regulament.<span

(2) Regulamentul de desfăşurare a concursului sau examenului se aprobă
prin hotărâre*) a Consiliului Naţional de Integritate şi se publică în
Monitorul Oficial al României, Partea I, şi pe pagina de internet a Agenţiei,
în termen de 15 zile de la constituirea Consiliului.<span

(3) Tematica de concurs şi componenţa comisiilor pentru organizarea
concursului, elaborarea subiectelor, corectarea lucrărilor şi soluţionarea
contestaţiilor se stabilesc prin hotărâre a Consiliului Naţional de Integritate
şi se publică pe pagina de internet a Agenţiei.<span style='background:yellow;mso-

(5) Subiectele de concurs la proba scrisă se stabilesc pe baza tematicii
de concurs, astfel încât să reflecte atât cunoştinţele de specialitate ale
candidaţilor, cât şi calităţile de conducere şi organizare. Subiectele se
notează fiecare cu puncte de la 1 la 100.<span style='background:yellow;mso-highlight:

(8) Candidaţii care au obţinut punctajul minim prevăzut la alin. (6) vor
susţine un interviu în faţa Consiliului Naţional de Integritate în termen de 5
zile de la soluţionarea contestaţiilor.<span

(10) În cel mult 10 zile de la depunerea candidaturilor, comisia de
organizare
a concursului solicită Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor
Securităţii să verifice şi să comunice acesteia apartenenţa sau colaborarea
candidaţilor cu serviciile de informaţii înainte de anul 1990. Rezultatele
verificărilor se ataşează la dosarul candidatului.rea</a> Consiliului Naţional de Integritate nr. 2/2007 privind
aprobarea Regulamentului de desfăşurare a concursului sau examenului pentru
ocuparea funcţiilor de preşedinte şi vicepreşedinte ai Agenţiei Naţionale de
Integritate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 479 din
17 iulie 2007, cu modificările şi completările

style='background:yellow;mso-highlight:yellow'> - Numirea în funcţie a
candidaţilor admişi se face de către Senat, în termen de 15 zile de la
validarea rezultatelor concursului, potrivit regulamentului. - (1) În termen de 5 zile
de la validarea concursului sau examenului preşedintele şi vicepreşedintele
Agenţiei depun în faţa Senatului următorul jurământ: "Jur să
respect Constituţia şi legile ţării, să apăr drepturile şi libertăţile
fundamentale ale persoanei, să-mi îndeplinesc atribuţiile cu onoare, conştiinţă
şi fără părtinire. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!" sau, după
caz, rostesc următoarea formulă: "Mă oblig să respect
Constituţia şi legile ţării, să apăr drepturile şi libertăţile fundamentale ale
persoanei, să-mi îndeplinesc atribuţiile cu onoare, conştiinţă şi fără
părtinire." Referirea la divinitate nu este
obligatorie. - Preşedintele şi
vicepreşedintele Agenţiei pot fi eliberaţi din funcţie în următoarele
situaţii:<span

d) când se constată nerespectarea dispoziţiilor legale privind
conflictul de interese, regimul incompatibilităţilor sau când se dispune
confiscarea unei părţi din avere ori a unui bun determinat; - (1) În situaţiile
prevăzute la art. 25, Senatul dispune, prin hotărâre, eliberarea din funcţie,
la propunerea Consiliului Naţional de Integritate.<span

(2) Constatarea situaţiei prevăzute la art. 25 lit. b) se face de o
comisie alcătuită din 5 membri desemnaţi de Consiliu, la propunerea
preşedintelui Consiliului care, pe baza raportului de audit extern independent
prevăzut la alin. (3), asigură evaluarea capacităţii manageriale a funcţiilor
Agenţiei. Concluziile comisiei de evaluare se prezintă Consiliului şi se
înaintează Senatului de către preşedintele Consiliului. - Funcţiile de preşedinte
şi vicepreşedinte ale Agenţiei sunt incompatibile cu orice altă funcţie publică
sau privată, cu excepţia funcţiilor sau activităţilor exclusiv didactice din
învăţământul superior. - (1) Principalele
atribuţii ale preşedintelui Agenţiei sunt următoarele:<span style='background:yellow;

h) asigură întocmirea strategiei privind procedurile de evaluare a
averii, a conflictelor de interese şi a incompatibilităţilor de către Agenţie,
ţinând seama şi de recomandările Consiliului; strategia se întocmeşte anual şi
se prezintă pentru aprobare Consiliului;<span

(2) Vicepreşedintele Agenţiei exercită atribuţiile prevăzute de prezenta
lege ori încredinţate de preşedintele Agenţiei. În cazul în care preşedintele
Agenţiei se află în imposibilitatea de a-şi exercita funcţia sau funcţia este
vacantă, vicepreşedintele exercită toate atribuţiile prevăzute la alin.
(1).<span

(3) Preşedintele, vicepreşedintele şi secretarul general al Agenţiei nu
îndeplinesc atribuţii operative referitoare la evaluările privind averea
persoanelor, conflictele de interese şi incompatibilităţile. - (1) Salarizarea şi
celelalte drepturi ale personalului Agenţiei se stabilesc ţinându-se seama de
importanţa, răspunderea, complexitatea şi specificul activităţii desfăşurate,
de interdicţiile şi incompatibilităţile prevăzute de lege, urmărindu-se
garantarea independenţei şi a autonomiei acestuia, potrivit

(2) Preşedintele şi vicepreşedintele Agenţiei sunt salarizaţi
potrivit <a
href="javascript:OpenDocumentView(137538,%202490835);">anexei nr. XI</a> la Legea-cadru nr. 330/2009*) privind salarizarea unitară a personalului plătit
din fonduri publice şi beneficiază de alte sporuri, premii şi drepturi
salariale prevăzute de lege pentru inspectorii de integritate.<span

(4) Agenţia suportă, pentru membrii Consiliului, cheltuielile de
deplasare de la domiciliu, în cazul în care domiciliul acestora se află în altă
localitate decât municipiul Bucureşti, precum şi celelalte cheltuieli necesare
efectuării deplasărilor în ţară şi în străinătate, în interesul realizării
obiectivelor prezentei legi, în limitele bugetului aprobat.<a href="javascript:OpenDocumentView(136761,%202475590);">Ordonan</a><a
href="javascript:OpenDocumentView(136761,%202475590);">ei</a> de urgenţă a Guvernului nr. 27/2010 privind modificarea art.
II din Legea nr. 203/2009 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului
nr. 79/2008 privind măsuri economico-financiare la nivelul unor operatori
economici, aprobată prin Legea nr. 148/2010, respectiv 1% din venitul salarial
brut al preşedintelui Agenţiei. Aceste drepturi se impozitează în condiţiile
legii.<o:p></o:p>


*) L. nr. 330/2009 a fost abrogată prin .<o:p></o:p>

mso-highlight:yellow'> Art. 291 - *** Introdus prin O.U.G. nr.
5/2013 şi abrogat prin L.
nr. 153/2017</a><o:p></o:p>

style='background:yellow;mso-highlight:yellow'> - (1) Paza sediilor Agenţiei,
a bunurilor şi a valorilor aparţinând acestora, supravegherea accesului şi
menţinerea ordinii interioare necesare desfăşurării normale a activităţii în
aceste sedii se asigură, în mod gratuit, de către Jandarmeria Română, prin
structurile sale specializate.<span style='background:yellow;

(2) Efectivele de jandarmi şi fondurile necesare asigurării pazei şi
protecţiei obiectivelor şi personalului Agenţiei se stabilesc prin hotărâre a
Guvernului, la propunerea preşedintelui Agenţiei. Instituirea pazei cu efective
de jandarmi se va realiza numai în măsura în care se vor suplimenta efectivele
şi fondurile financiare necesare prestării acestui serviciu. Modul de utilizare
a personalului jandarmeriei pentru asigurarea pazei şi protecţiei obiectivelor
şi personalului Agenţiei se stabilesc prin protocol încheiat între Ministerul
Administraţiei şi Internelor şi Agenţie. - (1) Arestarea preventivă
a preşedintelui, a vicepreşedintelui sau a unui inspector de integritate al
Agenţiei atrage suspendarea de drept din funcţia pe care acesta o
deţine.<span

(2) În termen de 24 de ore de la data la care s-au dispus măsurile
prevăzute la alin. (1) procurorul sau, după caz, judecătorul comunică soluţia
dispusă Agenţiei şi, după caz, Consiliului Naţional de
Integritate.<span

(3) Suspendarea din funcţie se constată de Consiliul Naţional de
Integritate pentru preşedintele şi vicepreşedintele Agenţiei şi, respectiv, de
preşedintele Agenţiei pentru personalul din subordine. Aceasta se comunică
persoanei în cauză.<span style='background:yellow;mso-highlight:

(4) Dacă preşedintele şi vicepreşedintele Agenţiei sunt suspendaţi din
funcţie, Consiliul Naţional de Integritate deleagă atribuţiile de conducere
unui inspector de integritate. Interimatul încetează la data revenirii în
funcţie a titularilor sau la data numirii altor persoane.<span

(5) Dacă se dispune revocarea măsurii arestării preventive, suspendarea
încetează, iar persoana respectivă va fi reintegrată în funcţia deţinută
anterior şi îi vor fi achitate drepturile salariale aferente perioadei de
suspendare. - (1) Evaluarea calităţii
managementului Agenţiei se face anual, printr-un audit extern
independent. - (1) Raportul de audit se
întocmeşte în primele 3 luni ale anului şi cuprinde, în mod obligatoriu,
recomandări privind modul de îndeplinire a atribuţiilor manageriale,
organizarea eficientă, comportamentul şi comunicarea, asumarea
responsabilităţilor de către conducerea Agenţiei, precum şi recomandări privind
necesitatea de reducere sau, după caz, de suplimentare a posturilor

(2) În termen de maximum 5 zile de la primirea raportului de audit
preşedintele Agenţiei procedează la comunicarea acestuia Consiliului Naţional
de Integritate. - Consiliul Naţional de
Integritate, denumit în continuare Consiliul, este
organismul reprezentativ, aflat sub control parlamentar exercitat de Senat, cu
activitate nepermanentă, care îndeplineşte atribuţiile prevăzute de prezenta
lege. - (1) Consiliul este numit
de Senat şi este format dintr-un număr de membri desemnaţi după cum
urmează:<span style='background:

e) un reprezentant al Asociaţiei Oraşelor din România, desemnat de

f) un reprezentant al Asociaţiei Comunelor din România, desemnat de

g) un reprezentant al înalţilor funcţionari publici şi un reprezentant al
funcţionarilor publici, desemnaţi de Agenţia Naţională a Funcţionarilor
Publici;<span style='background:yellow;mso-highlight:

i) un reprezentant desemnat de organizaţiile societăţii civile legal
constituite,
cu activitate în domeniul drepturilor omului, juridic sau economico-
financiar.<span

(2) Entităţile prevăzute la alin. (1) îşi vor desemna reprezentanţii în
Consiliu în termen de 20 de zile de la data intrării în vigoare a legii.
Consiliul este valabil constituit dacă sunt desemnaţi cel puţin jumătate plus
unu dintre membri de către entităţile prevăzute la alin. (1).<span style='background:yellow;mso-highlight:
(4) În termen de 5 zile de la desemnarea de către entităţile prevăzute
la alin. (1) a membrilor Consiliului, Senatul convoacă şedinţa de constituire a
Consiliului. Şedinţa este legal constituită dacă participă cel puţin jumătate
plus unu dintre membrii Consiliului.1*) - (1) Poate fi numită în
funcţia de membru al Consiliului Naţional de Integritate persoana care
îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:<span

d) nu a fost agent sau colaborator al serviciilor de informaţii înainte
de anul 1990, nu a fost şi nu este lucrător operativ, inclusiv acoperit,
informator sau colaborator al serviciilor de informaţii;1 a fost introdus prin L.
nr. 176/2010 - (1) Preşedintele
Consiliului este ales dintre membrii acestuia, prin votul secret a cel puţin
jumătate plus unu dintre membri, în termen de 5 zile de la data şedinţei de
constituire a Consiliului.<span style='background:yellow;

(2) Preşedintele Consiliului poate fi revocat prin votul secret a cel
puţin două treimi din numărul total al membrilor Consiliului, în cazul în care
a încălcat Constituţia şi legile ţării sau a executat cu rea-credinţă
atribuţiile ce îi revin prin funcţia deţinută. - (1) Mandatul membrilor
Consiliului este de 4 ani.<span

(3) Mandatul de membru încetează, înainte de termen, prin revocare de
către Senat, pentru neîndeplinirea atribuţiilor legale, prin demisie ori în caz
de deces. Reprezintă neîndeplinirea atribuţiilor legale şi cazul în care un
membru al Consiliului absentează nemotivat la 3 şedinţe consecutive sau la
oricare 6 şedinţe ale Consiliului în cursul unui an. - (1) Şedinţele
Consiliului sunt publice.<span

d) aprobă regulamentul de desfăşurare a concursului sau examenului
pentru numirea în funcţie a preşedintelui şi vicepreşedintelui Agenţiei, precum
şi tematica de concurs şi componenţa comisiilor pentru organizarea concursului
sau examenului, elaborarea subiectelor, corectarea lucrărilor şi soluţionarea
contestaţiilor, adoptând hotărâri în acest sens;<span

e) analizează informările şi rapoartele pe care le prezintă preşedintele
Agenţiei referitoare la activitatea acesteia, trimestrial sau ori de câte ori
sunt cerute de Consiliu, prin preşedintele acestuia; - Activitatea de evaluare
a averii, a intereselor şi a incompatibilităţilor pentru preşedintele şi
vicepreşedintele Agenţiei, precum şi pentru personalul acesteia se face, în
condiţiile prezentei legi, de către o comisie de evaluare din cadrul
Consiliului Naţional de Integritate, alcătuită din 5 membri desemnaţi de
Consiliu, la propunerea preşedintelui Consiliului. - Membrii Consiliului au
obligaţia ca, în exercitarea atribuţiilor ce le revin, să se abţină de la
exprimarea sau manifestarea publică a convingerilor lor politice privind
activitatea Consiliului sau a Agenţiei şi să nu favorizeze vreun partid politic
sau vreo organizaţie căreia îi este aplicabil acelaşi regim juridic ca şi
partidelor politice. - (1) Consiliul se
întruneşte lunar sau ori de câte ori este necesar. Cap. VI Cap. VII Cap. VIII - În cel mult 30 de zile
de la data intrării în vigoare a prezentei legi, potrivit art. 62 alin. (1)
lit. b), documentele din arhiva aflată la comisiile prevăzute de Legea nr.
115/1996, cu modificările şi completările ulterioare, se predau, pe bază de
proces-verbal, Agenţiei. Cauzele în care verificările sunt în curs vor fi
soluţionate în continuare de către comisiile de cercetare a averilor, potrivit
Legii nr. 115/1996, cu modificările şi completările ulterioare. - Pentru ocuparea
funcţiilor de preşedinte şi vicepreşedinte ai Agenţiei, documentele se depun la
Consiliu. - În termen de 30 de zile
de la data intrării în vigoare a prezentei legi, persoanele desemnate potrivit
art. 10 vor asigura implementarea prevederilor prezentei legi şi vor introduce
în regulamentele de ordine interioară prevederi detaliate privitoare la
declararea averii, declararea intereselor şi a incompatibilităţilor, adaptate
specificului respectivei instituţii, care vor fi aduse la cunoştinţă tuturor
angajaţilor împreună cu prevederile prezentei legi. - Amenzile aplicate în
temeiul prezentei legi se constituie venit la bugetul de stat. - (1) Prezenta lege intră
în vigoare:<span style='background:yellow;mso-

a) la 3 zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea
I*), în ceea ce priveşte cap. III şi IV, referitoare la Agenţia Naţională de
Integritate şi la Consiliul Naţional de Integritate;<span style='background:yellow;

(4) Agenţia va funcţiona cu un număr de 28 de posturi până la data când
devine operaţională, cu încadrarea în termenul prevăzut la alin. (1). Până la
data de 15 decembrie 2007, Ministerul Economiei şi Finanţelor, Ministerul
Justiţiei, Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, Ministerul Muncii,
Familiei şi Egalităţii de Şanse**), Agenţia Naţională de Administrare Fiscală
şi Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici vor detaşa persoane care vor
desfăşura operaţiuni legate de înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea
Agenţiei. La data la care Agenţia devine operaţională, aceste persoane pot
opta, cu acordul preşedintelui Agenţiei, pentru desfăşurarea activităţii în
cadrul Agenţiei, prin transfer, potrivit legii.<span

(6) În vederea respectării dispoziţiilor alin. (2) - (5), Guvernul alocă
resursele financiare, materiale şi logistice în vederea funcţionării Agenţiei,
în termen de cel mult 20 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi,
potrivit alin. (1) lit. a). În acelaşi termen, Guvernul şi autorităţile
administraţiei publice locale vor lua măsuri pentru asigurarea sediului
Agenţiei.<a
class=rvts81> privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei
Naţionale de Integritate a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
I, nr. 359 din 25 mai 2007.<o:p></o:p>

mso-highlight:yellow'>**) Potrivit a Guvernului nr. 221/2008 pentru stabilirea unor măsuri de
reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 882 din 24 decembrie 2008, în cuprinsul
actelor normative în vigoare denumirile Ministerul
Economiei şi Finanţelor, Ministerul Justiţiei, Ministerul Internelor şi
Reformei Administrative şi Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse
s-au înlocuit cu denumirile Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Justiţiei
şi Libertăţilor Cetăţeneşti, Ministerul Administraţiei şi Internelor şi
Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale.<o:p></o:p>

style='background:yellow;mso-highlight:yellow'> - (1) La data intrării în
vigoare a prezentei legi, potrivit art. 62 alin. (1) lit. b), se
abrogă:, 2, art. 3 alin. (2) şi (3), art. 4 - 9, art. 11 - 13, art. 14
alin. (1), art. 15 lit. b), art. 16 alin. (2), art. 19, art. 21 - 23, art. 32,
35, 36, 38 şi 39 din Legea nr. 115/1996, cu modificările şi completările

b) cap. I</a> "Dispoziţii generale", alin. (3) - (7) ale art.
73, art. 74, alin. (3) şi (4) ale art. 76 din cap. II "Conflictul de
interese" şi art. 112 şi 113 din cap. VI "Dispoziţii comune" din
titlul IV "Conflictul de interese şi regimul incompatibilităţilor în
exercitarea demnităţilor publice şi funcţiilor publice" al cărţii I
"Reglementări
generale pentru prevenirea şi combaterea corupţiei" din Legea nr.
161/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 21
aprilie 2003, cu modificările şi completările

c) alin. (1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor
locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 912 din 7
octombrie 2004, cu modificările şi completările

(2) Dispoziţiile privind incompatibilităţile prevăzute la art. 80 - 110
din cap. III, titlul IV, cartea I, precum şi cele prevăzute la art. 115 - 117
din cap. VII, titlul IV, cartea I din Legea nr. 161/2003, cu modificările şi
completările ulterioare, sunt şi rămân în vigoare.<span

(3) Dispoziţiile prezentei legi referitoare la verificarea conflictelor
de interese şi de constatare a incompatibilităţilor nu se aplică magistraţilor
în activitatea de soluţionare a cauzelor aflate pe rolul instanţelor de
judecată şi al parchetelor de pe lângă acestea, cu privire la care s-a invocat
conflictul de interese sau constatarea incompatibilităţilor.Legea nr. 115/1996</a> pentru declararea
şi controlul averii demnitarilor, magistraţilor, a unor persoane cu funcţii de
conducere şi de control şi a funcţionarilor publici, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 263 din 28 octombrie 1996, cu modificările
şi completările ulterioare, se modifică după cum
urmează:<o:p></o:p>

mso-highlight:yellow'> 1. La articolul 14, alineatul (2) va avea
următorul cuprins:"(2) Ordonanţa de clasare se comunică părţilor şi
parchetului competent, precum şi direcţiei generale judeţene a finanţelor
publice în a cărei rază domiciliază persoana a cărei avere este supusă
verificării."2. La articolul
16, alineatul (1) va avea următorul cuprins:"Art. 16 - (1) Preşedintele curţii de apel sau
preşedintele secţiei de contencios administrativ şi fiscal, primind dosarul,
fixează termen de judecată, potrivit legii, şi dispune citarea tuturor părţilor
care au fost chemate la Agenţie. Statul, prin Ministerul Finanţelor Publice, va
fi întotdeauna citat în instanţă. Participarea procurorului şi a Agenţiei
Naţionale de Integritate este obligatorie."Articolul 20 va
avea următorul cuprins:"Art. 20 - Sentinţele curţii de apel - secţia de
contencios administrativ şi fiscal pot fi atacate cu recurs de părţile
interesate, de Agenţie şi procuror, în termen de 15 zile de la comunicare, la
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi
fiscal."În tot
cuprinsul Legii nr. 115/1996, sintagma "comisia de cercetare" se
înlocuieşte cu denumirea "Agenţia Naţională de
Integritate"._____________
</div>
<div>
<h3>Acte a căror acţiune de modificare este inclusă în forma actualizată<o:p></o:p></h3>

style='mso-fareast-font-family:"Times New Roman"'>Tip<o:p></o:p>
</td>
style='mso-fareast-font-family:"Times New Roman"'>Număr<o:p></o:p>
</td>
style='mso-fareast-font-family:"Times New Roman"'>Data
Emiterii<o:p></o:p>
</td>
Aplicării<o:p></o:p>
</td>
style='mso-fareast-font-family:"Times New Roman"'>Aprobată /
Respinsă<o:p></o:p>
</td>
</tr>
</table>
</div>

O.U.G.<o:p></o:p>
</td>
Roman"'>36<o:p></o:p>
</td>
Roman"'>26.03.2020<o:p></o:p>
</td>
Roman"'>31.03.2020<o:p></o:p>
</td>
Roman"'>Aprobată
de Lege 30/2021<o:p></o:p>
</td>
</tr>
</td>
</td>
Roman"'>04.02.2020<o:p></o:p>
</td>
Roman"'>06.02.2020<o:p></o:p>
</td>
În
curs de aprobare / respingere<o:p></o:p>
</td>
</tr>
</table>
<a name=5879006></a>Parlamentul României

class=rvts16>LEGE Nr. 145*)
din

22 iulie 2019
privind

statutul poliţiştilor de penitenciare
<o:p> </o:p>
Publicată în: Baza de date "EUROLEX"
<o:p> </o:p>
*) Notă:
Text realizat la G&G CONSULTING,

Departamentul juridic (A.Z.)
Cuprinde toate modificările aduse actului oficial

publicate în M.Of., inclusiv cele prevăzute în:
<a href="javascript:OpenDocumentView(311088,%205872152);">O.U.G. Nr. 36/26.03.2020</a> Publicată în M.Of. Nr.
268/31.03.2020
Articolele care au suferit modificări sunt

marcate cu albastru în Cuprins.
Pentru a le vizualiza, selectaţi articolul şi

daţi click pe butonul Istoric.
<o:p> </o:p>
 **) Poliţiştilor de penitenciare în

activitate încadraţi în condiţiile <a
href="javascript:OpenDocumentView(310046,%205848293);">art. 6</a> din Decretul nr. 195/2020, la data expirării termenului
pentru care au fost încadraţi, le încetează raporturile de serviciu de drept (a
se vedea <a
href="javascript:OpenDocumentView(311088,%205872187);">art.
VII</a> din O.U.G. nr. 36/2020).
<o:p> </o:p>
 ***) Notă importantă:
 Pentru aplicarea legii, a se vedea

prevederile art. 195.
<o:p> </o:p>
 Promulgată prin <a

href="javascript:OpenDocumentView(296937,%205599381);">Decretul</a> nr. 619 din 22 iulie 2019.
<o:p> </o:p>
 Parlamentul României adoptă prezenta

lege.
<o:p> </o:p>
<a name=5879008></a> Cap. I
 Dispoziţii generale
<o:p> </o:p>
<a name=5879009></a> Art. 1 - Prezenta lege reglementează statutul funcţionarilor publici cu
statut special din cadrul poliţiei penitenciare, denumiţi în
continuare poliţişti de penitenciare.

class=rvts91>(1) Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi unităţile subordonate
fac parte din instituţiile publice de apărare, ordine publică şi securitate
naţională ale statului şi constituie sistemul administraţiei penitenciare,
denumit în continuare poliţia
penitenciară.

Penitenciarelor este instituţie publică de interes naţional, cu personalitate
juridică şi sediul în municipiul Bucureşti.
 (3) Organizarea, funcţionarea şi

atribuţiile Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor se stabilesc prin
hotărâre a Guvernului.

class=rvts91>(1) Statutul special al poliţistului de penitenciare este conferit
de natura atribuţiilor de serviciu care implică îndatoriri şi riscuri
deosebite.
 (2) În exercitarea atribuţiilor sale de

serviciu, poliţistul de penitenciare este învestit cu exerciţiul autorităţii
publice, în limitele competenţelor stabilite prin lege. În executarea
misiunilor de pază, escortare, supraveghere şi intervenţie, precum şi în alte
situaţii temeinic justificate, poliţistul de penitenciare poate folosi, în
condiţiile legii, tehnica, mijloacele şi armamentul din dotare.
 (3) Autoritatea funcţiei nu poate fi

exercitată în interes personal.

class=rvts91>(1) Activitatea profesională a personalului din sistemul
administraţiei penitenciare se desfăşoară în interesul comunităţii, prin
punerea în aplicare a legislaţiei privind executarea pedepselor şi a măsurilor
dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, în limitele
competenţelor stabilite prin lege.

penitenciare este obligat să respecte drepturile şi libertăţile fundamentale
ale omului, Constituţia şi legile ţării, prevederile reglementărilor interne şi
să îndeplinească ordinele şi dispoziţiile legale ale şefilor ierarhici privind
activitatea sa profesională.
 (3) Poliţistul de penitenciare are dreptul

să refuze, în scris şi motivat, îndeplinirea dispoziţiilor primite de la
superiorul ierarhic, dacă le consideră ilegale. Dacă cel care a emis dispoziţia
o formulează în scris şi motivat, poliţistul de penitenciare este obligat să o
execute, cu excepţia cazului în care aceasta este vădit ilegală. Poliţistul de
penitenciare este obligat să aducă la cunoştinţă superiorului ierarhic al
persoanei care a emis dispoziţia aceste situaţii.

class=rvts91>Exercitarea funcţiei publice din sistemul administraţiei
penitenciare se conduce după următoarele principii:
 a) supunerea deplină faţă de lege;
 b) respectarea drepturilor persoanelor

private de libertate, în condiţiile prevăzute de lege;
 c) egalitatea şanselor, pe baza meritelor

şi capacităţii profesionale;
 d) responsabilitate şi
imparţialitate;
 e) eficacitatea şi îndeplinirea

atribuţiilor în interes public;
 f) eficienţă în utilizarea

resurselor;
 g) ierarhia organizatorică şi

funcţională.

class=rvts91>(1) Valorile etice în sistemul administraţiei penitenciare sunt:
integritatea, obiectivitatea, transparenţa, receptivitatea şi responsabilitatea
profesională.

penitenciare va promova şi va respecta principiile şi valorile etice ale
serviciului public în activitatea profesională şi în relaţiile cu cetăţenii,
precum şi măsurile legale referitoare la transparenţa decizională, conflictul
de interese şi incompatibilităţi.
<o:p> </o:p>
<a name=5879015></a> Cap. II
 Clasificarea funcţiilor poliţiştilor de

penitenciare. Categorii de funcţii şi grade profesionale
<o:p> </o:p>

class=rvts91>Poliţiştii de penitenciare sunt debutanţi sau definitivi.

class=rvts91>Poliţiştii de penitenciare debutanţi sunt persoanele care ocupă,
în urma concursului sau examenului, o funcţie publică în sistemul
administraţiei penitenciare, până la definitivare.

class=rvts91>(1) Poliţiştii de penitenciare se împart în două categorii, în
raport cu nivelul minim al studiilor necesare, după cum urmează:
 a) categoria ofiţerilor - cuprinde

poliţiştii de penitenciare cu studii superioare, absolvite cu diplomă de
licenţă emisă de instituţii acreditate, potrivit legii;
 b) categoria agenţilor - cuprinde

poliţiştii de penitenciare cu studii liceale absolvite cu diplomă de
bacalaureat.
 (2) Categoriile de poliţişti de

penitenciare se împart pe grade profesionale, după cum urmează:
 A. Categoria ofiţerilor de poliţie

penitenciară:
 a) chestor şef de poliţie
penitenciară;
 b) chestor şef adjunct de poliţie

 c) chestor principal de poliţie

 d) chestor de poliţie penitenciară;
 e) comisar şef de poliţie

 f) comisar de poliţie penitenciară;
 g) subcomisar de poliţie

 h) inspector principal de poliţie

 i) inspector de poliţie

 j) subinspector de poliţie

penitenciară.
 B. Categoria agenţilor de poliţie

 a) agent şef principal de poliţie

 b) agent şef de poliţie

 c) agent şef adjunct de poliţie

 d) agent principal de poliţie

 e) agent de poliţie penitenciară.

class=rvts91>(1) Funcţiile poliţiştilor de penitenciare sunt de conducere şi de
execuţie.
 (2) Funcţiile poliţiştilor de penitenciare

se stabilesc prin hotărâre a Guvernului şi se diferenţiază în cadrul aceleiaşi
categorii prin grad profesional şi coeficient de ierarhizare.
<o:p> </o:p>
<a name=5879020></a> Cap. III
 Cariera poliţiştilor de penitenciare

<o:p> </o:p>
<a name=5879021></a> Secţiunea 1
 Selecţia poliţiştilor de

penitenciare
<o:p> </o:p>

class=rvts91>Pot dobândi calitatea de poliţist de penitenciare persoanele care
îndeplinesc următoarele condiţii:
 a) au cetăţenia română şi domiciliul în

România;
 b) cunosc limba română;
 c) îndeplinesc condiţiile de studii şi

vechime prevăzute de lege;
 d) au 18 ani împliniţi, capacitate deplină

de exerciţiu şi sunt apte din punct de vedere medical şi psihologic pentru
îndeplinirea funcţiei;
 e) nu au antecedente penale sau nu sunt în

curs de urmărire penală ori de judecată pentru săvârşirea de
infracţiuni;
 f) îndeplinesc condiţiile specifice

postului;
 g) nu le-au încetat raporturile de serviciu

dintr-o funcţie publică, din motive disciplinare, în ultimii 5 ani;
 h) au un comportament corespunzător

principiilor care guvernează profesia de poliţist de penitenciare. Procedura de
desfăşurare a verificărilor specifice şi criteriile de apreciere a
comportamentului se aprobă prin ordin al ministrului justiţiei;
 i) nu au fost agenţi sau colaboratori ai

organelor de securitate şi nici ai vreunui serviciu de informaţii;
 j) obţin autorizaţie, pentru funcţiile care

implică lucrul cu informaţii clasificate, după promovarea concursului.

class=rvts91>Administraţia Naţională a Penitenciarelor, în procesul de selecţie
a poliţiştilor de penitenciare, garantează aplicarea principiilor de egalitate,
merit, capacitate profesională şi de transparenţă.

class=rvts91>(1) Încadrarea reprezintă numirea ca poliţist de penitenciare şi
se poate face prin următoarele modalităţi:
 a) repartizarea cu prioritate pe locurile

anume rezervate în acest scop a absolvenţilor instituţiilor de învăţământ care
pregătesc personal pentru poliţia penitenciară - ofiţeri şi agenţi;
 b) concurs, din sursă externă;
 c) transferul cadrelor militare şi

poliţiştilor din cadrul altor instituţii publice de apărare, ordine publică şi
securitate naţională ale statului.
 (2) Absolvenţii instituţiilor de învăţământ

superior pentru pregătirea poliţiştilor de penitenciare - curs de zi, cu
diplomă de licenţă, sunt încadraţi ca poliţişti de penitenciare definitivi,
fără concurs, în funcţii publice de execuţie şi li se acordă gradul de
subinspector de poliţie penitenciară.

superior pentru pregătirea poliţiştilor de penitenciare - curs de zi, cu durata
studiilor mai mare de 4 ani, care au primit pe perioada studiilor un grad
profesional sau militar de ofiţer, sunt încadraţi la absolvire poliţişti de
penitenciare definitivi, fără concurs, în funcţii publice de execuţie, li se
acordă gradul de subinspector de poliţie penitenciară şi li se ia în calcul, la
stabilirea stagiului minim în grad, perioada scursă de la ultima
avansare.
 (4) Candidaţii declaraţi "Admis"

în cadrul instituţiilor de învăţământ superior pentru pregătirea poliţiştilor
de penitenciare semnează un angajament prin care se obligă să lucreze cel puţin
9 ani în poliţia penitenciară, după absolvirea studiilor.

pentru pregătirea agenţilor de poliţie penitenciară, cu durata de cel puţin un
an şcolar, sunt încadraţi ca poliţişti de penitenciare definitivi, fără concurs
şi li se acordă gradul de agent de poliţie penitenciară.
 (6) Candidaţii declaraţi "Admis"

la instituţiile de învăţământ pentru pregătirea agenţilor de poliţie
penitenciară semnează un angajament scris prin care se obligă să lucreze cel
puţin 5 ani în poliţia penitenciară, după absolvirea studiilor.
 (7) Persoanele prevăzute la alin. (4) şi

(6) care nu respectă angajamentul sunt obligate să restituie cheltuielile de
şcolarizare, proporţional cu perioada rămasă până la împlinirea termenului, cu
excepţia cazului în care nerespectarea angajamentului se datorează unor motive
neimputabile ori în cazul transferului sau încadrării la alte instituţii
publice de apărare, ordine publică şi securitate naţională ale statului.
Obligaţia recuperării cheltuielilor de şcolarizare revine unităţii la care cel
în cauză era încadrat la data încetării raporturilor de serviciu.
 (8) Persoanele care deţin grade militare

sau profesionale, în activitate sau în rezervă, superioare celor acordate la
absolvire nu pot candida pentru admiterea în instituţiile de învăţământ pentru
pregătirea poliţiştilor de penitenciare.

class=rvts91>(1) Încadrarea ca poliţist de penitenciare prin modalitatea
prevăzută la art. 13 alin. (1) lit. c) se aprobă la cerere, potrivit
competenţelor de gestiune a resurselor umane prevăzute la art. 20, în raport cu
funcţia pe care se solicită transferul, cu respectarea condiţiilor obligatorii
cumulative pentru numirea în acea funcţie, precum şi a următoarelor
condiţii:
 a) atribuţiile de serviciu ale funcţiei pe

care se solicită transferul să fie similare cu cele ale funcţiei anterioare
sau, după caz, să corespundă specialităţii studiilor;
 b) transferul să se facă pe funcţii din

aceeaşi categorie şi de acelaşi fel, respectiv funcţii de execuţie sau, după
caz, funcţii de conducere; în cazul persoanelor care ocupă funcţii de
conducere, transferul se poate face pe funcţii de conducere de nivel minim,
conform domeniului de activitate, sau pe funcţii de execuţie;
 c) persoana care solicită transferul să

susţină şi să promoveze o evaluare a cunoştinţelor profesionale;
 d) să existe acordul instituţiei de unde se

transferă şi al celei unde se transferă.
 (2) În situaţia în care mai multe persoane

îndeplinesc condiţiile pentru transferul pe aceeaşi funcţie, efectuarea
transferului se face în funcţie de rezultatul evaluării cunoştinţelor profesionale
prevăzute la alin. (1) lit. c).
 (3) Procedura efectuării transferului,

documentele necesare, modul de desfăşurare a evaluării şi de încadrare a
personalului se stabilesc prin ordin al ministrului justiţiei.

class=rvts91>Organizarea şi desfăşurarea concursului prevăzut la art. 13 alin.
(1) lit. b) se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al ministrului
justiţiei; la concurs poate participa, în calitate de observator, câte un
reprezentant al organizaţiilor sindicale ale poliţiştilor de penitenciare,
reprezentative la nivelul sistemului penitenciar. Perioada în care poliţistul
de penitenciare participă la concurs, în calitate de observator desemnat de
organizaţia sindicală, este asimilată timpului efectiv lucrat şi se pontează în
mod corespunzător, în limita duratei normale a timpului de muncă. Pe această
perioadă nu se acordă drepturi de cazare, diurnă sau transport.
<o:p> </o:p>
<a name=5879027></a> Secţiunea a 2-a
 Numirea poliţiştilor de penitenciare
<o:p> </o:p>

class=rvts91>(1) Numirea în funcţii publice de execuţie a candidaţilor admişi
la concursul din sursă externă se face ca poliţişti de penitenciare debutanţi,
cu o perioadă de stagiu, cu excepţia situaţiilor prevăzute la alin. (5) şi (6).
În situaţia ofiţerilor şi agenţilor admişi la concurs în funcţii publice de
execuţie
din sectorul siguranţa deţinerii şi aplicarea regimurilor, aceştia vor fi
încadraţi ca debutanţi, cu excepţia persoanelor prevăzute la alin. (6).
 (2) Perioada de stagiu este de 12 luni

pentru ofiţeri, din care minimum 3 luni sunt destinate cursurilor de
iniţiere.
 (3) Perioada de stagiu este de 6 luni

pentru agenţi, din care minimum 3 luni sunt destinate cursurilor de
iniţiere.
 (4) Perioada de stagiu constituie vechime
în muncă, în serviciu şi în specialitate.
 (5) Candidaţii admişi la concurs, care au

cel puţin 3 ani vechime efectivă într-un post cu acelaşi nivel de studii şi
aceeaşi specialitate cu a postului scos la concurs, sunt încadraţi ca poliţişti
de penitenciare definitivi, în condiţiile prevăzute de prezenta lege.
 (6) Candidaţii admişi la concurs, care au

cel puţin 3 ani vechime efectivă ca militar activ şi/sau funcţionar public cu
statut special în instituţii de apărare, ordine publică şi securitate
naţională, sunt încadraţi ca poliţişti de penitenciare definitivi, în condiţiile
prevăzute de prezenta lege.
 (7) Candidaţilor admişi la concurs şi

încadraţi ca poliţişti de penitenciare li se acordă grade profesionale,
potrivit metodologiei stabilite prin ordin al ministrului justiţiei.
 (8) Ofiţerii în activitate sau în rezervă

nu pot fi încadraţi în poliţia penitenciară în funcţii vacante prevăzute cu
grade profesionale de agent de poliţie penitenciară - agent şef principal de
poliţie penitenciară.

class=rvts91>(1) Poliţiştii de penitenciare debutanţi au obligaţia să urmeze,
în perioada de stagiu, un curs de pregătire şi specializare organizat de
Administraţia Naţională a Penitenciarelor, denumit curs de iniţiere.
 (2) Poliţiştii de penitenciare definitivi

au obligaţia să urmeze un curs de perfecţionare corespunzător postului în care
au fost numiţi, cu excepţia celor încadraţi potrivit prevederilor art. 13 alin.
(2), (3) şi (5).

class=rvts91>(1) După efectuarea perioadei de stagiu, activitatea poliţistului
de penitenciare debutant este evaluată de şeful ierarhic, care propune sau nu
definitivarea în funcţie.
 (2) Pe baza propunerilor de definitivare în

funcţie formulate de şefii ierarhici, numirea poliţistului de penitenciare
debutant ca poliţist de penitenciare definitiv din poliţia penitenciară se face
potrivit competenţelor de gestiune a resurselor umane.
 (3) Poliţistul de penitenciare debutant

nemulţumit de evaluarea prevăzută la alin. (1) poate solicita reevaluarea de
către o comisie formată din 3 poliţişti de penitenciare din cadrul unităţii,
care au o vechime în serviciu de cel puţin 10 ani. Comisia este numită de
directorul general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.

care nu absolvă cursul de pregătire şi specializare prevăzut la art. 17 alin.
(1) sau, în urma evaluării prevăzute la alin. (1) sau (3), primeşte
calificativul "nesatisfăcător" este declarat necorespunzător din
punct de vedere profesional, iar raportul de serviciu încetează.

class=rvts91>(1) Personalul din sistemul administraţiei penitenciare, numit
poliţist de penitenciare definitiv, depune jurământul de credinţă în faţa
directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor sau, după
caz, a directorilor unităţilor din subordinea acesteia, în prezenţa a 2
martori, dintre care unul este conducătorul compartimentului în care a fost
numit poliţistul de penitenciare definitiv, iar celălalt, un alt poliţist de
penitenciare definitiv.
 (2) Jurământul de credinţă are următorul

conţinut: "Jur să respect Constituţia, drepturile şi libertăţile
fundamentale ale omului, să aplic în mod corect şi fără părtinire legile ţării,
să îndeplinesc conştiincios îndatoririle ce îmi revin în funcţia publică în
care am fost numit, să păstrez secretul profesional şi să respect normele de
conduită profesională şi civică." Refuzul depunerii jurământului se
consemnează în scris şi atrage revocarea actului de numire în funcţie.
 (3) Jurământul, semnat de poliţistul de

penitenciare definitiv, de directorul general al Administraţiei Naţionale a
Penitenciarelor sau, după caz, de directorul unităţii din subordinea acesteia,
se depune la dosarul profesional al poliţistului de penitenciare.
 (4) Poliţistul de penitenciare definitiv

din cadrul Ministerului Justiţiei depune jurământul de credinţă în faţa
ministrului justiţiei sau a unui reprezentant al Ministerului Justiţiei
împuternicit prin ordin al ministrului justiţiei.

class=rvts91>Numirea în funcţie şi încetarea raporturilor de serviciu, precum
şi celelalte modificări ale raporturilor de serviciu pentru funcţiile din
sistemul administraţiei penitenciare, denumite competenţe
de gestiune a resurselor umane, se dispun după cum
urmează:
 a) pentru funcţiile de director general,

director general adjunct, director în sistemul administraţiei penitenciare şi
director de direcţie din Administraţia Naţională a Penitenciarelor, prin ordin
al ministrului justiţiei;
 b) pentru directorii adjuncţi din unităţile

subordonate Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, precum şi pentru
celelalte funcţii de conducere şi de execuţie din aparatul central al
Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, prin decizie a directorului
general;
 c) pentru funcţiile de conducere din

unităţile subordonate Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, altele decât
cele prevăzute la lit. a) şi b), precum şi pentru funcţiile de execuţie din
aceste unităţi, prin decizie a directorului unităţii.

class=rvts91>(1) Ofiţerii de poliţie penitenciară se numesc în funcţiile prevăzute
în statele de organizare cu grade profesionale egale sau mai mari cu cel mult
două grade faţă de cele pe care le au.
 (2) Prin excepţie, în situaţii temeinic

justificate, numirea ofiţerilor de poliţie penitenciară în funcţii prevăzute în
statele de organizare cu mai mult de două grade profesionale faţă de cele pe
care aceştia le au se poate face cu aprobarea ministrului justiţiei, pentru
personalul aflat în competenţa sa, respectiv a directorului general al
Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, pentru ceilalţi ofiţeri.
<o:p> </o:p>
 Organizarea şi desfăşurarea perioadei de

stagiu, a cursurilor de pregătire şi specializare şi evaluarea
debutanţilor
<o:p> </o:p>
<a name=5879035></a> § 1. Dispoziţii

generale

class=rvts91>(1) Perioada de stagiu are ca obiectiv însuşirea specificului
activităţii sistemului penitenciar, formarea şi evaluarea abilităţilor
profesionale ale poliţiştilor de penitenciare debutanţi în scopul îndeplinirii
atribuţiilor şi responsabilităţilor funcţiei.
 (2) Parcurgerea perioadei de stagiu pentru

poliţiştii de penitenciare debutanţi este obligatorie.

class=rvts91>Stagiul poliţiştilor de penitenciare debutanţi se desfăşoară în 3
etape, astfel:
 a) debutul în carieră;
 b) cursul de iniţiere;
 c) formarea deprinderilor practice.

class=rvts91>(1) Perioada de stagiu se desfăşoară pe baza unui program aprobat
de directorul unităţii în care este încadrat poliţistul de penitenciare
debutant, la propunerea şefului ierarhic al acestuia, a îndrumătorului şi a
ofiţerului responsabil cu formarea profesională din unitate.
 (2) Prin programul de desfăşurare a

perioadei de stagiu se stabilesc următoarele:
 a) planificarea activităţilor ce urmează să

fie desfăşurate, în funcţie de nivelul cunoştinţelor teoretice şi al
deprinderilor practice dobândite anterior;
 b) cursul de iniţiere la care trebuie să

participe poliţistul de penitenciare debutant;
 c) alocarea a minimum 30 de ore lunar, din

timpul normal de lucru, studiului individual.
 (3) Poliţistul de penitenciare debutant îşi

desfăşoară activitatea conform programului de lucru al compartimentului din
care face parte.
 (4) Poliţistului de penitenciare debutant i

se asigură dreptul de a asista la îndeplinirea atribuţiilor de serviciu de
către poliţiştii de penitenciare definitivi din cadrul altor
compartimente.
 (5) Activitatea prevăzută la alin. (4) se

desfăşoară sub coordonarea unui poliţist de penitenciare definitiv desemnat de
conducătorul compartimentului respectiv.

class=rvts91>(1) Poliţistul de penitenciare debutant are următoarele drepturi
specifice:
 a) să fie îndrumat în îndeplinirea

atribuţiilor de serviciu pe parcursul perioadei de stagiu;
 b) să îndeplinească atribuţii de serviciu

al căror nivel de dificultate şi complexitate să corespundă nivelului de pregătire
dobândit pe parcursul perioadei de stagiu;
 c) să i se asigure timpul necesar

pregătirii individuale, în scopul dobândirii cunoştinţelor teoretice şi a
deprinderilor practice necesare exercitării funcţiei;
 d) să participe la activităţi profesionale,

în vederea desăvârşirii formării profesionale iniţiale;
 e) să i se asigure accesul la sursele de

informare necesare specializării sale.
 (2) Poliţistul de penitenciare debutant are

următoarele obligaţii specifice:
 a) să îşi perfecţioneze pregătirea

profesională teoretică şi să îşi formeze deprinderile practice necesare
exercitării funcţiei încredinţate;
 b) să consulte îndrumătorul pentru

realizarea lucrărilor repartizate de conducătorul compartimentului;
 c) să participe la formele de pregătire

profesională organizate pentru poliţiştii de penitenciare debutanţi;
 d) să îşi ţină evidenţa activităţilor

desfăşurate în cadrul programelor de formare stabilite, într-un caiet de
stagiu.

class=rvts91>(1) Pe parcursul perioadei de stagiu activitatea poliţistului de
penitenciare debutant se desfăşoară sub îndrumarea unui poliţist de
penitenciare definitiv, de regulă din cadrul aceluiaşi compartiment, denumit în
continuare îndrumător (2) Îndrumătorul este numit de directorul

unităţii, la propunerea conducătorului compartimentului în care îşi desfăşoară
activitatea poliţistul de penitenciare debutant.
 (3) În situaţia în care, în unitatea în

care a fost încadrat poliţistul de penitenciare debutant, nu există niciun
poliţist de penitenciare definitiv care să îşi desfăşoare activitatea în
domeniul de activitate al poliţistului de penitenciare debutant, la solicitarea
directorului unităţii, Administraţia Naţională a Penitenciarelor va proceda la
desemnarea unui îndrumător dintr-o altă unitate.
 (4) Îndeplinirea atribuţiilor de îndrumător

este o îndatorire de serviciu şi se trece în fişa postului.
 (5) Un îndrumător poate coordona

activitatea mai multor poliţişti de penitenciare debutanţi, fără ca numărul
acestora
să fie mai mare de 5.

class=rvts91>(1) Îndrumătorul este desemnat de către directorul unităţii dintre
poliţiştii de penitenciare definitivi care îndeplinesc următoarele
 a) au grad profesional mai mare decât

poliţistul de penitenciare debutant;
 b) au fost apreciaţi cu calificativul de

cel puţin "foarte bun" în ultimii 2 ani.
 (2) Nu poate avea calitatea de îndrumător

poliţistul de penitenciare care:
 a) se află sub efectul unei sancţiuni

 b) este soţ, soţie ori rudă sau afin până
la gradul al IV-lea inclusiv cu poliţistul de penitenciare debutant;
 c) este director sau director adjunct al

unităţii.
 (3) Dacă îndrumătorul devine incompatibil

cu această calitate în timpul coordonării stagiului de practică al poliţistului
de penitenciare debutant, directorul unităţii va stabili, la propunerea
conducătorului compartimentului în care îşi desfăşoară activitatea acesta, un
alt poliţist de penitenciare care să preia aceste atribuţii.

class=rvts91>Ofiţerul responsabil cu formarea profesională din unitate
instruieşte îndrumătorul desemnat privind atribuţiile, metodele şi mijloacele
utilizate în transmiterea informaţiilor.

class=rvts91>Îndrumătorul are următoarele atribuţii:
 a) îndrumă, monitorizează şi verifică

poliţistul
de penitenciare debutant în îndeplinirea atribuţiilor şi misiunilor
primite;
 b) instruieşte poliţistul de penitenciare

debutant cu privire la modul de desfăşurare a activităţilor de serviciu şi
desfăşoară activităţi de serviciu cu rol demonstrativ;
 c) monitorizează activitatea profesională

şi conduita poliţistului de penitenciare debutant îndrumat şi ia măsuri de
îmbunătăţire a pregătirii acestuia;
 d) întocmeşte, împreună cu şeful

compartimentului în care îşi desfăşoară activitatea poliţistul de penitenciare
debutant, planul lunar al pregătirii profesionale pe care o efectuează
acesta;
 e) urmăreşte respectarea planului de

pregătire lunar de către poliţistul de penitenciare debutant;
 f) întocmeşte referatul cu privire la

activitatea de integrare socioprofesională a poliţistului de penitenciare
debutant, conform modelului prevăzut în anexa nr. 1.
<o:p> </o:p>
<a name=5879044></a> § 2. Debutul în

carieră

class=rvts91>(1) Debutul în carieră are durata de două săptămâni şi este
destinat familiarizării poliţistului de penitenciare debutant cu aspectele
profesionale ale funcţiei pe care a ocupat-o prin concurs sau examen.
 (2) Pe perioada debutului în carieră,

poliţistului de penitenciare debutant nu i se va încredinţa nicio
responsabilitate, iar activitatea sa este coordonată de către
îndrumător.
 (3) Pentru fiecare categorie de poliţişti

de penitenciare debutanţi se întocmeşte de către ofiţerul responsabil cu
formarea profesională din unitate un program de pregătire pentru debutul în
carieră, care cuprinde teme specifice tuturor domeniilor de activitate din
penitenciar.
 (4) După finalizarea perioadei prevăzute la

alin. (1) şi până la începerea cursului de iniţiere, poliţistul de penitenciare
debutant îşi va desfăşura activitatea în cadrul compartimentului în care este
încadrat, cu îndeplinirea îndatoririlor prevăzute în fişa postului. Documentele
întocmite de către debutant vor fi avizate de către îndrumător.
<o:p> </o:p>
<a name=5879046></a> § 3. Cursul de

iniţiere

class=rvts91>(1) Cursul de iniţiere a poliţiştilor de penitenciare debutanţi se
organizează în centrele de formare profesională din subordinea Administraţiei
Naţionale a Penitenciarelor, sub coordonarea Şcolii Naţionale de Pregătire a
Agenţilor de Penitenciare Târgu Ocna.
 (2) În situaţia în care într-una sau mai

multe unităţi se încadrează mai mult de 15 poliţişti de penitenciare debutanţi
din acelaşi domeniu de activitate sau în raport cu numărul locurilor de cazare
disponibile în centrul de formare profesională unde se organizează cursul,
cursul de iniţiere se poate organiza şi în alte unităţi decât cele prevăzute la
alin. (1).
 (3) Perioada de desfăşurare a cursului şi
locul de organizare, precum şi planul de învăţământ care cuprinde graficul
desfăşurării cursului, baza de calcul al timpului de învăţământ, repartiţia
timpului pe categorii de pregătire şi module de învăţământ, precum şi date
privind desfăşurarea examenului de absolvire se stabilesc prin decizie a
directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.
 (4) Cursul de iniţiere se finalizează cu

susţinerea de către poliţiştii de penitenciare debutanţi a unui examen de
absolvire, în perioada stabilită în planul de învăţământ al cursului.
 (5) Examenul de absolvire se desfăşoară în

unităţi nominalizate prin decizie a directorului general al Administraţiei
Naţionale a Penitenciarelor.

class=rvts91>(1) Cursurile de iniţiere a poliţiştilor de penitenciare debutanţi
constau în cursuri de pregătire teoretică şi practică a căror durată este
stabilită prin decizie a directorului general al Administraţiei Naţionale a
Penitenciarelor.
 (2) Planul de învăţământ al cursului de

iniţiere este întocmit pentru fiecare serie de poliţişti de penitenciare
debutanţi de către Şcoala Naţională de Pregătire a Agenţilor de Penitenciare
Târgu Ocna şi este aprobat de directorul general al Administraţiei Naţionale a
Penitenciarelor.

class=rvts91>(1) Examenul de absolvire a cursului de iniţiere se susţine din
următoarele domenii:
 a) pregătire de specialitate, potrivit

specificului domeniului de activitate al poliţistului de penitenciare
debutant;
 b) pregătire juridică;
 c) management penitenciar, numai pentru

ofiţerii debutanţi.
 (2) La absolvirea cursului de iniţiere,

Şcoala Naţională de Pregătire a Agenţilor de Penitenciare Târgu Ocna eliberează
un certificat de absolvire.
 (3) Definitivarea în funcţie a poliţistului

de penitenciare debutant este condiţionată de promovarea examenului de
absolvire a cursului de iniţiere.

care nu a promovat examenul de absolvire a cursului de iniţiere se poate
prezenta încă o dată pentru susţinerea acestuia. În cazul în care poliţistul de
penitenciare debutant nu se prezintă, în mod nejustificat, la examen sau nu
promovează examenul în sesiunea de reexaminare, el este declarat
necorespunzător din punct de vedere profesional, iar raportul de serviciu al
acestuia încetează.
<o:p> </o:p>
<a name=5879050></a> § 4. Examenul de
absolvire a cursului de iniţiere

class=rvts91>(1) Examenul de absolvire a cursurilor de iniţiere constă
în:
 a) susţinerea unei probe scrise sau

on-line, după caz;
 b) susţinerea unei probe orale sau

practice, după caz.
 (2) Pentru ofiţerii debutanţi, în cadrul

probelor prevăzute la alin. (1) sunt incluse şi subiecte din domeniul
managementului penitenciar.
 (3) Proba on-line prevăzută la alin. (1)

lit. a) constă în rezolvarea de către cursanţi a unui test pe platforme
on-line.
 (4) Disciplinele din care se întocmesc

subiecte pentru susţinerea probelor prevăzute la alin. (1) se stabilesc prin
planul de învăţământ prevăzut la art. 32 alin. (2).
 (5) Tipurile de probe care sunt susţinute

de către cursanţi în cadrul fiecărui examen de absolvire, precum şi graficul de
desfăşurare a examenului se stabilesc prin decizie emisă de către directorul
general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.
 (6) Pentru organizarea şi desfăşurarea

examenului de absolvire, prin decizie a directorului general al Administraţiei
Naţionale a Penitenciarelor, emisă cu cel puţin 15 zile înainte de începerea
examenului de absolvire, se numesc următoarele comisii:
 a) comisia centrală de absolvire;
 b) comisia de examinare pentru verificarea

competenţelor profesionale, denumită comisia de
examinare, pentru fiecare centru de examen şi, după
caz, pentru fiecare domeniu de activitate al cursanţilor;
 c) comisia pentru soluţionarea

contestaţiilor, pentru fiecare centru de examen şi, după caz, pentru fiecare
domeniu de activitate al cursanţilor.
 (7) Comisia centrală de absolvire este

compusă dintr-un număr de 5 membri, iar celelalte comisii sunt compuse dintr-un
număr de 3 membri, unul dintre membrii acestor comisii fiind desemnat
preşedinte al comisiei. În cazul comisiilor prevăzute la alin. (6) lit. b) şi
c), membrii acesteia trebuie să fie specialişti din domeniul de activitate al
cursanţilor. Membrii comisiilor trebuie să aibă calitatea de poliţist de
penitenciare.
 (8) Procedura de organizare şi desfăşurare

a sesiunii de reexaminare este aceeaşi cu cea prevăzută pentru examenul de
absolvire.
 (9) Fraudarea sau tentativa de fraudare a

examenului de absolvire atrage excluderea celui în cauză din examen, fără
posibilitatea de reexaminare. Se consideră fraudă sau tentativă de fraudă
încercarea de a folosi sau folosirea surselor de informare sau comunicare,
copierea şi comunicarea între cursanţi.

class=rvts91>(1) În comisiile de examen nu se numesc persoane care au soţul sau
soţia, rude ori afini până la gradul IV inclusiv în rândul cursanţilor.
 (2) Fiecare persoană desemnată în comisii

semnează o declaraţie pe propria răspundere, în care precizează că nu se află
în vreuna dintre situaţiile de incompatibilitate prevăzute la alin. (1) şi că
va respecta confidenţialitatea tuturor activităţilor desfăşurate în cadrul
comisiilor.
 (3) O persoană poate deţine calitatea de

membru într-o singură comisie.

class=rvts91>(1) Comisia centrală de absolvire coordonează desfăşurarea
examenului de absolvire, asigurând aplicarea dispoziţiilor legale privind
organizarea şi desfăşurarea acestuia. Preşedintele comisiei centrale de
absolvire propune directorului general al Administraţiei Naţionale a
Penitenciarelor, în cazuri justificate, operarea unor schimbări în componenţa
comisiilor.
 (2) Comisiile de examinare asigură:
 a) elaborarea subiectelor şi baremelor de

corectare şi notare pentru proba scrisă;
 b) elaborarea subiectelor pentru proba

orală sau practică, după caz;
 c) corectarea şi notarea lucrărilor scrise,

conform baremelor;
 d) notarea răspunsurilor date de cursanţi

la proba orală, precum şi a prestaţiilor acestora la proba practică, după caz,
în baza unui punctaj de evaluare elaborat de comisie.
 (3) Comisiile de soluţionare a

contestaţiilor asigură soluţionarea contestaţiilor formulate de cursanţi cu
privire la rezultatele obţinute la probele examenului de absolvire a cursului
de iniţiere.

class=rvts91>(1) Subiectele pentru proba scrisă sau proba online, indiferent de
structura subiectelor şi modalitatea de desfăşurare a probei, sunt întocmite în
concordanţă cu tematica pentru examenul de absolvire, fiind astfel formulate
încât să permită verificarea cunoştinţelor şi competenţelor cursanţilor.
 (2) Timpul destinat susţinerii de către

cursanţi a probei scrise sau a probei on-line este de cel mult 3 ore şi
jumătate şi este stabilit de către preşedintele comisiei centrale de absolvire
în funcţie de complexitatea subiectelor, precum şi de modalitatea de organizare
şi desfăşurare a probei.
 (3) Din momentul primirii subiectelor,

cursanţii
mai pot părăsi sala doar în cazuri excepţionale, însoţiţi de unul dintre
supraveghetori, până la înapoierea în sală.
 (4) Cursanţii care nu se află în sală în

momentul primirii subiectelor din motive imputabile lor pierd dreptul de a
susţine proba aflată în desfăşurare.

class=rvts91>(1) Pentru susţinerea probei scrise, membrii comisiei de examinare
stabilesc două variante de subiecte. Fiecare variantă, semnată de membrii
comisiei, se introduce într-un plic care se sigilează. Baremul de corectare şi
notare final se afişează la sediul centrului de examen, după expirarea timpului
stabilit pentru desfăşurarea probei.
 (2) Cursanţii ocupă locurile în sală în

ordinea înscrisă în tabel numai după ce le-a fost stabilită identitatea şi au
lăsat, în afara sălilor de examen, toate materialele sau obiectele pe care le
au asupra lor: cărţi, caiete, notiţe, serviete, telefoane mobile şi orice
aparatură electronică. La susţinerea probei scrise este interzisă utilizarea de
către cursanţi a oricăror materiale care pot constitui surse de
informare.
 (3) Pentru redactarea lucrărilor de către

cursanţi se utilizează foi tipizate şi ştampilate, cu colţ negru pentru
secretizare. La redactarea lucrărilor cursanţii folosesc numai cerneală sau
pastă de culoare albastră. Se interzice înscrierea oricărui semn distinctiv
care ar permite identificarea lucrării, sub sancţiunea anulării
acesteia.
 (4) Responsabilul de sală distribuie

cursanţilor ciorne ştampilate, precum şi, suplimentar, foi ştampilate.
 (5) În cazul în care unii cursanţi doresc

să îşi transcrie lucrarea, vor primi alte foi tipizate. Transcrierea nu trebuie
să depăşească ora-limită stabilită. Foile tipizate de pe care s-a făcut
transcrierea se anulează, sub semnătura responsabilului de sală, imediat ce a
fost distribuită şi secretizată o nouă foaie tipizată.
 (6) Corectarea şi notarea lucrărilor scrise

se realizează de către comisia de examinare, în perioada stabilită în graficul
de desfăşurare a examenului de absolvire.
 (7) Lucrările scrise se corectează şi se

notează de fiecare membru al comisiei de examinare, individual, inclusiv de
către preşedintele comisiei, cu note de la 1 la 10, respectându-se baremele de
corectare şi notare. Preşedintele comisiei calculează nota finală, reprezentând
media aritmetică a notelor acordate de fiecare corector, cu două zecimale, fără
rotunjire.
 (8) În cazul în care preşedintele comisiei

constată la una dintre lucrări o diferenţă egală sau mai mare de un punct între
notele acordate de membrii comisiei, acesta recorectează lucrarea în prezenţa
acestora şi stabileşte nota finală a lucrării.

class=rvts91>(1) Pentru desfăşurarea probei on-line, spaţiul destinat
desfăşurării acesteia va fi amenajat astfel încât fiecare cursant să susţină
proba individual şi în condiţii de confidenţialitate. Specialistul
informatician din unitatea organizatoare, împreună cu preşedintele comisiei de
examinare, are obligaţia de a verifica spaţiul amenajat şi staţiile de lucru cu
privire la starea de funcţionare şi asigurarea corectitudinii probei.
 (2) Subiectele şi baremele de corectare şi

notare pentru proba on-line sunt elaborate de specialiştii din sistemul
penitenciar şi gestionate de compartimentul de resurse umane din Administraţia
Naţională a Penitenciarelor.
 (3) Numărul minim de întrebări care se

regăseşte în baza de date este de 300, câte 100 pentru fiecare dintre domeniile
prevăzute la art. 33 alin. (1). Fiecare întrebare va avea 3 răspunsuri, dintre
care numai unul corect.
 (4) Chestionarele vor fi selectate automat

de platforma on-line şi vor conţine câte 30 de întrebări pentru fiecare dintre
domeniile prevăzute la art. 33 alin. (1) lit. a) şi b) şi 10 întrebări pentru
domeniul prevăzut la art. 33 alin. (1) lit. c).
 (5) Înaintea începerii probei on-line,

cursanţii vor fi instruiţi cu privire la procedurile de urmat în vederea
completării şi înregistrării rezultatelor, nerealizarea acestei proceduri
atrăgând după sine nevalidarea probei on-line.
 (6) La ora stabilită în graficul de

desfăşurare a examenului de absolvire, subiectele devin vizibile cursanţilor pe
platforma online, numărul de întrebări fiind cel stabilit de comisia centrală
de absolvire.
 (7) În timpul alocat cursanţii rezolvă

testele-grilă on-line, conform instrucţiunilor primite.
 (8) Notarea se realizează automat de către

platforma on-line.
 (9) Fiecare cursant va imprima testul-grilă

rezolvat în sala de examen, care include numele şi prenumele cursantului şi
nota obţinută. Acestea sunt primite de către responsabilul de sală, pe bază de
proces-verbal, şi predate, ulterior, preşedintelui comisiei de
examinare.
 (10) Rapoartele notelor obţinute la proba

on-line vor fi transmise de către specialistul informatician, în prezenţa
tuturor membrilor comisiei de examinare, preşedintelui comisiei
centrale.

class=rvts91>(1) În cazul în care, din motive tehnice, proba online nu poate fi
susţinută sau este întreruptă, aceasta se va susţine sau, după caz, va fi reluată
imediat după remedierea problemelor care au determinat întreruperea ei.
 (2) În cazul în care, din motive tehnice,

proba on-line nu se poate desfăşura în maximum 2 ore de la ora stabilită în
graficul de desfăşurare a examenului de absolvire, respectiv nu se poate relua
în maximum 2 ore, aceasta se amână de către preşedintele comisiei centrale de
absolvire pentru ziua următoare.

class=rvts91>(1) Procesele-verbale cu rezultatele probei scrise sau ale probei
on-line se afişează la sediul centrului de examen şi al unităţilor în care sunt
încadraţi cursanţii, la data şi potrivit celor stabilite în graficul de
desfăşurare a examenului de absolvire a cursului.
 (2) Cursanţii nemulţumiţi de nota obţinută

la proba scrisă sau la proba on-line pot formula contestaţie, solicitând
recorectarea lucrărilor.
 (3) Contestaţiile sunt depuse personal sau

transmise prin fax de către cursanţi la biroul resurse umane al unităţii unde
s-a susţinut examenul, în termen de cel mult 48 de ore de la afişarea
rezultatelor probelor.
 (4) Birourile resurse umane transmit

contestaţiile înregistrate, cu rezoluţia directorului unităţii, către
preşedintele comisiei de soluţionare a contestaţiilor.
 (5) Contestaţiile depuse în afara

termenului prevăzut la alin. (3) se resping.

class=rvts91>(1) În cazul înregistrării unei contestaţii, lucrarea respectivă
se recorectează de către comisia pentru soluţionarea contestaţiilor.
 (2) În vederea recorectării, preşedintele

comisiei de examinare resigilează lucrările prin lipirea colţului drept,
acoperă cu etichete notele acordate iniţial şi numerele de ordine şi
renumerotează lucrările în prezenţa membrilor comisiei de examinare.
 (3) Preşedintele comisiei de examinare

predă lucrările sigilate, pe bază de proces-verbal, preşedintelui comisiei
pentru soluţionarea contestaţiilor.
 (4) Lucrările se corectează şi se notează

de membrii comisiei pentru soluţionarea contestaţiilor, cu respectarea
procedurii şi a baremului de corectare şi notare folosit la proba
contestată.
 (5) În cazul în care preşedintele comisiei

pentru soluţionarea contestaţiilor constată diferenţe de un punct sau mai mari
între notele acordate de membrii comisiei, recorectează lucrarea în prezenţa
acestora, stabileşte nota finală a lucrării şi o înscrie distinct în borderoul
centralizator.

class=rvts91>(1) Proba orală sau practică se desfăşoară în perioada stabilită
în graficul de desfăşurare a examenului de absolvire.
 (2) Subiectele pentru proba orală sau

practică se stabilesc de către comisia de examinare în baza temelor incluse în
planul de învăţământ, precum şi a recomandărilor primite de la direcţiile de
specialitate din Administraţia Naţională a Penitenciarelor, după caz.
 (3) În cazul poliţiştilor de penitenciare

debutanţi care vor desfăşura activităţi de aplicare a regimului penitenciar şi
siguranţei deţinerii, proba practică va consta în parcurgerea unui circuit
practic de verificare a cunoştinţelor. Circuitul practic de verificare a
cunoştinţelor reprezintă un itinerar în cadrul căruia se regăsesc mai multe
sarcini de aplicare a regimului penitenciar şi siguranţei deţinerii care
trebuie executate de către fiecare cursant, acestea fiind corelate cu
atribuţiile incluse în fişa postului şi în concordanţă cu planul tematic.
Parcurgerea unui circuit practic de verificare a cunoştinţelor se va realiza în
minimum 10 minute.
 (4) Verificarea cunoştinţelor la proba

orală sau practică se desfăşoară cu bilete de examen, elaborate de comisiile de
examinare. Fiecare bilet are acelaşi număr de subiecte, cu grad de dificultate
apropiat şi care permite tratarea lor integrală în maximum 30 de minute.
Numărul de bilete de examen este cu cel puţin 20% mai mare decât numărul
cursanţilor care susţin proba orală sau practică în aceeaşi zi, la o comisie de
 (5) După ce i s-a verificat identitatea,

preşedintele comisiei de examinare solicită cursantului să aleagă unul dintre
bilete. În situaţia în care cursantul constată că nu poate să rezolve
subiectele de pe biletul ales, poate să solicite al doilea bilet, caz în care
membrii comisiei de examinare scad un punct din nota acordată pentru răspunsul
prezentat. Fiecărui cursant i se acordă 5 minute pentru pregătirea
răspunsurilor la subiectele de pe biletele de examen.
 (6) Cursanţii prezintă răspunsurile la

subiectele de pe biletele de examen, în ordinea intrării lor în sala de
examinare. Proba orală sau practică a examenului de absolvire se înregistrează
audiovideo.
 (7) Membrii comisiei de examinare pot

interveni cu întrebări suplimentare pentru clarificarea unor aspecte din
răspunsurile prezentate de cursanţi.
 (8) Răspunsurile date de cursanţi la

subiectele de pe biletele de examen se notează de preşedintele şi ceilalţi
membri ai comisiei de examinare cu note de la 1 la 10. Notarea se face în baza
punctajului de evaluare elaborat de comisia de examinare.
 (9) Notele acordate de fiecare membru al

comisiei se înscriu într-un proces-verbal de către preşedintele comisiei
respective. Acesta calculează nota finală, reprezentând media aritmetică a notelor
acordate, cu două zecimale, fără rotunjire.
 (10) La sfârşitul fiecărei zile în care se

desfăşoară proba orală sau practică se afişează rezultatele obţinute la sediul
centrului de examen şi al unităţilor în care sunt încadraţi cursanţii.

class=rvts91>Împotriva notei obţinute la proba orală sau practică cursanţii pot
formula contestaţie, prevederile art. 41 şi 42 fiind aplicabile în mod
corespunzător. Soluţionarea contestaţiei se realizează pe baza înregistrării
audiovideo a probei şi a punctajului de evaluare elaborat de comisia de

class=rvts91>(1) Nota finală la examenul de absolvire o reprezintă media
aritmetică a rezultatelor probei scrise sau on-line şi rezultatelor probei
orale sau practice, cu două zecimale, fără rotunjire. Pentru a fi declaraţi
"Promovat" la examenul de absolvire, cursanţii trebuie să obţină cel
puţin nota 5,00 la fiecare probă.
 (2) Procesul-verbal final privind

desfăşurarea examenului de absolvire se afişează la data şi locul stabilite în
graficul de desfăşurare a examenului de absolvire.
 (3) Procesul-verbal final cuprinde: numele

şi prenumele cursanţilor, mediile obţinute la fiecare probă de examen, nota
finală a examenului de absolvire şi una dintre menţiunile:
"promovat", "nepromovat", "neprezentat",
"eliminat din examen".
 (4) Borderourile de notare şi

procesul-verbal final sunt transmise preşedintelui comisiei centrale de
absolvire.

class=rvts91>(1) Sesiunea de reexaminare se organizează şi se desfăşoară în
baza deciziei directorului general al Administraţiei Naţionale a
Penitenciarelor, în termen de cel mult 30 de zile de la data finalizării
examenului de absolvire.
 (2) În cazul în care, în perioada prevăzută

la alin. (1), intervine suspendarea raporturilor de serviciu ale cursantului,
sesiunea unică de reexaminare se va organiza în termen de cel mult 30 de zile
de la data revenirii acestuia în activitate.
 (3) La sesiunea de reexaminare pot

participa cursanţii care se află în una dintre următoarele situaţii:
 a) au fost declaraţi "Nepromovat"

în condiţiile art. 45 alin. (1);
 b) le-au fost anulate lucrările în

condiţiile art. 38 alin. (3).
 (4) În cazul cursanţilor care au lipsit

motivat de la probele examenului de absolvire, precum şi în cazul celor care au
întrerupt examenul de absolvire din motive obiective şi neimputabile lor, se va
relua examenul de absolvire cu proba sau probele respective.
<o:p> </o:p>
<a name=5879064></a> § 5. Formarea

deprinderilor practice

class=rvts91>(1) După absolvirea cursului de iniţiere, poliţistul de
penitenciare debutant este repartizat în activitate sub directa îndrumare a
îndrumătorului, principalul scop fiind formarea deprinderilor practice.
 (2) În etapa formării deprinderilor

practice, şeful compartimentului în care este încadrat poliţistul de
penitenciare debutant, împreună cu îndrumătorul şi ofiţerul cu formarea
profesională, va întocmi, lunar, un program de pregătire pentru formarea
deprinderilor practice.
<o:p> </o:p>
<a name=5879066></a> § 6. Evaluarea

activităţii poliţiştilor de penitenciare debutanţi
class=rvts91>(1) La sfârşitul perioadei de stagiu, şeful ierarhic din cadrul
compartimentului în care îşi desfăşoară activitatea poliţistul de penitenciare
debutant, denumit în continuare evaluator, va întocmi raportul de evaluare a activităţii acestuia, prin
care face propuneri cu privire la definitivarea sau nedefinitivarea în funcţie
a poliţistului de penitenciare debutant. În cazul în care compartimentul în
care îşi desfăşoară activitatea poliţistul de penitenciare debutant nu este
organizat sub forma unei direcţii, serviciu sau birou, calitatea de evaluator o
are directorul adjunct al unităţii.
 (2) Nu poate avea calitatea de evaluator

persoana care a avut calitatea de îndrumător al persoanei evaluate.

class=rvts91>(1) Evaluarea activităţii poliţistului de penitenciare debutant
constă în aprecierea modului de dobândire a cunoştinţelor teoretice şi a
deprinderilor practice necesare îndeplinirii atribuţiilor aferente funcţiei
încredinţate şi a cunoaşterii specificului activităţii penitenciare.
 (2) Evaluarea activităţii poliţistului de

penitenciare debutant se face în termen de 5 zile lucrătoare de la terminarea
perioadei de stagiu.

class=rvts91>Evaluarea activităţii poliţiştilor de penitenciare debutanţi se
face pe baza:
 a) referatului cu privire la activitatea de

integrare socioprofesională întocmit de îndrumător;
 b) raportului de stagiu întocmit de

 c) certificatului de absolvire a cursului

de iniţiere;
 d) raportului de evaluare întocmit de

evaluator.

class=rvts91>(1) Referatul cu privire la activitatea de integrare
socioprofesională se întocmeşte de către îndrumător, conform modelului prevăzut
în anexa nr. 1, cu 5 zile lucrătoare înainte de terminarea perioadei de stagiu,
şi cuprinde următoarele elemente:
 a) descrierea activităţii desfăşurate de

 b) nivelul de însuşire de către poliţistul

de penitenciare debutant a legislaţiei specifice activităţii
desfăşurate;
 c) aptitudinile pe care le-a dovedit poliţistul

de penitenciare debutant în modul de îndeplinire a atribuţiilor de
serviciu;
 d) conduita poliţistului de penitenciare

debutant în timpul serviciului;
 e) concluzii privind desfăşurarea perioadei

de stagiu şi recomandări privind definitivarea sau nedefinitivarea în funcţie a
poliţistului de penitenciare debutant.
 (2) Referatul va fi înaintat persoanei care

are calitatea de evaluator.

class=rvts91>(1) În cazul modificării, suspendării sau încetării raportului de
serviciu al îndrumătorului sau când îi este retras dreptul de a desfăşura
activităţi ca îndrumător, acesta întocmeşte referatul parţial pentru perioada
de stagiu parcursă de poliţistul de penitenciare debutant până în acel
moment.
 (2) În situaţia prevăzută la alin. (1)

directorul unităţii numeşte un alt îndrumător pentru perioada de stagiu
rămasă.
 (3) Referatul parţial se înaintează noului

îndrumător şi este avut în vedere la evaluarea activităţii poliţistului de
penitenciare debutant, la terminarea perioadei de stagiu.

class=rvts91>(1) Poliţistul de penitenciare debutant întocmeşte raportul de
stagiu, cu 5 zile lucrătoare înainte de terminarea perioadei de stagiu, conform
modelului prevăzut în anexa nr. 2.
 (2) Raportul de stagiu cuprinde descrierea

activităţii desfăşurate de poliţistul de penitenciare debutant pe parcursul
perioadei de stagiu, prin prezentarea atribuţiilor de serviciu, a modalităţilor
de îndeplinire a acestora, precum şi a eventualelor dificultăţi
întâmpinate.
 (3) Raportul de stagiu se înaintează

evaluatorului
de către poliţistul de penitenciare debutant.

class=rvts91>(1) La finalul perioadei de stagiu, evaluatorul întocmeşte
raportul de evaluare a perioadei de stagiu, prevăzut în anexa nr. 3.
 (2) La întocmirea raportului de evaluare a

perioadei de stagiu, evaluatorul:
 a) analizează referatul îndrumătorului şi

raportul de stagiu al poliţistului de penitenciare debutant;
 b) verifică existenţa certificatului de

absolvire a cursului de iniţiere;
 c) notează criteriile de evaluare prevăzute

în anexa nr. 3 în funcţie de gradul de îndeplinire a atribuţiilor de
 d) stabileşte calificativul de

evaluare;
 e) face propuneri cu privire la
definitivarea sau nedefinitivarea în funcţie a poliţistului de penitenciare
debutant.

class=rvts91>(1) Notarea criteriilor de evaluare şi stabilirea calificativului
de evaluare se fac astfel:
 a) criteriile de evaluare se notează de la

1 la 5, nota 1 fiind cea mai mică, iar nota 5 fiind cea mai mare;
 b) se calculează media aritmetică a notelor

acordate pentru fiecare criteriu de evaluare;
 c) calificativul de evaluare se obţine

încadrând media finală după cum urmează: între 1,00 - 3,00 - calificativ
"nesatisfăcător"; între 3,01 - 5,00 - calificativ
"satisfăcător".
 (2) Semnificaţia calificativelor de

evaluare este următoarea:
 a) "nesatisfăcător" - poliţistul

de penitenciare debutant nu a făcut dovada cunoştinţelor teoretice şi a
deprinderilor practice necesare exercitării funcţiei;
 b) "satisfăcător" - poliţistul de

penitenciare debutant a făcut dovada că deţine cunoştinţele teoretice şi
deprinderile practice necesare exercitării funcţiei.

class=rvts91>(1) Raportul de evaluare a perioadei de stagiu se aduce la
cunoştinţă, pe bază de semnătură, poliţistului de penitenciare debutant.

nemulţumit de rezultatul evaluării perioadei de stagiu poate solicita
reevaluarea, în condiţiile prezentei legi.

class=rvts91>Alte atribuţii ale comisiilor de examen, precum şi reguli
suplimentare de natură a asigura buna organizare şi desfăşurare a examenului de
absolvire se stabilesc prin regulament aprobat prin decizie a directorului
general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.
<o:p> </o:p>
 Evidenţa poliţiştilor de

<o:p> </o:p>

class=rvts91>(1) Pentru fiecare poliţist de penitenciare se va întocmi şi
gestiona un dosar profesional confidenţial, în condiţiile dispoziţiilor legale
privind evidenţa funcţiilor şi a poliţiştilor de penitenciare.
 (2) Modul de gestionare şi evidenţă a datelor

privind poliţiştii de penitenciare se stabileşte prin ordin al ministrului
justiţiei.
 (3) Se interzice introducerea în dosarul

profesional a oricăror menţiuni sau documente referitoare la opiniile politice
sau sindicale, la religie ori credinţă, la orientarea sexuală, origine socială
sau referitoare la orice alte elemente discriminatorii, precum şi a oricăror
altor documente care nu sunt prevăzute la alin. (2).
 (4) Poliţistul de penitenciare are acces la

propriul dosar profesional, fără nicio îngrădire, iar la cerere i se pot
elibera copii de pe actele din dosar.
 (5) Emiterea, folosirea, evidenţa şi

gestionarea legitimaţiilor de serviciu pentru personalul din sistemul
administraţiei penitenciare se stabilesc prin ordin al ministrului
<o:p> </o:p>
 Evaluarea activităţii profesionale a

poliţiştilor de penitenciare
<o:p> </o:p>

generale

class=rvts91>(1) Evaluarea profesională a poliţiştilor de penitenciare este
desfăşurată în scopul aprecierii conduitei profesionale manifestate, a
competenţei profesionale, a rezultatelor activităţii desfăşurate, a preocupării
pentru perfecţionarea pregătirii, precum şi a potenţialului de dezvoltare a
carierei.
 (2) Evaluarea activităţii profesionale se

realizează cu imparţialitate şi obiectivitate, analizându-se nivelul/gradul de
îndeplinire a obiectivelor şi responsabilităţilor profesionale în strânsă
legătură cu potenţialul profesional şi conduita interpersonală manifestate de
persoanele evaluate şi avându-se în vedere specificul muncii, postul ocupat şi
aportul concret al acestora la îndeplinirea atribuţiilor specifice.
 (3) Activitatea de evaluare este un proces

permanent care începe prin stabilirea de către evaluator a obiectivelor
individuale,
este urmat de monitorizarea gradului de îndeplinire a obiectivelor stabilite,
se continuă cu evaluarea performanţelor profesionale anuale şi stabilirea
obiectivelor pentru următorul an.
 (4) Evaluarea activităţii profesionale a

poliţiştilor de penitenciare se face anual, pe baza criteriilor şi a procedurii
prevăzute în prezenta lege.
 (5) Calificativele care pot fi acordate în

urma evaluării activităţii sunt "excepţional", "foarte
bun", "bun", "satisfăcător" şi
"nesatisfăcător".
class=rvts91>(1) Poliţistul de penitenciare notat cu "nesatisfăcător"
sau "satisfăcător" nu poate fi avansat în funcţie sau grad
profesional în anul următor.
 (2) Ofiţerul sau agentul de poliţie

penitenciară notat cu calificativul "nesatisfăcător" este trecut într-o
funcţie inferioară, potrivit competenţelor de gestiune a resurselor umane. În
cazul în care poliţistul de penitenciare nu acceptă trecerea în funcţia
inferioară se dispune încetarea raportului de serviciu al acestuia, conform
competenţelor de gestiune a resurselor umane.
 (3) Ofiţerilor sau agenţilor de poliţie

penitenciară notaţi cu calificativul "nesatisfăcător", în anul
următor trecerii într-o funcţie inferioară, potrivit prevederilor alin. (2), le
încetează raporturile de serviciu, conform competenţelor de gestiune a
resurselor umane.

class=rvts91>În înţelesul prezentei secţiuni, termenii şi expresiile de mai jos
au următoarele semnificaţii:
 a) evaluat - poliţistul de penitenciare definitiv ori preotul asimilat
ofiţerului de penitenciare, supus evaluării;
 b) evaluator - persoana care are atribuţii de conducere sau coordonare directă
a activităţii evaluatului;
 c) contrasemnatarul - persoana care este şeful ierarhic al evaluatorului;
 d) perioada

evaluată - perioada în care poliţistul de
penitenciare a desfăşurat activitate profesională şi care se supune
evaluării;
 e) indicator

de evaluare - element caracteristic al
capacităţilor sau abilităţilor personale, profesionale şi/sau manageriale ale
evaluatului;
 f) obiectiv

individual - expresia scrisă a rezultatelor care
trebuie atinse de evaluat în timpul perioadei evaluate în cadrul unor
activităţi declarate ca importante. Obiectivele trebuie să fie specifice,
măsurabile/cuantificabile, realizabile, relevante şi prevăzute cu termene de
realizare; obiectivele individuale nu reprezintă activităţi propriu-
zise;
 g) evaluare

intermediară - analiza efectuată de către
evaluator şi evaluat asupra gradului de îndeplinire a obiectivelor stabilite,
cauzelor care au generat eventuala întârziere în îndeplinirea acestora şi
modalităţilor de îmbunătăţire a performanţelor profesionale;
 h) interviu - etapă a procesului de evaluare ce reprezintă un schimb de opinii
între evaluat şi evaluator în ceea ce priveşte modul de îndeplinire a indicatorilor
de evaluare şi obiectivelor individuale.

class=rvts91>În situaţia în care un poliţist de penitenciare îndeplineşte
temporar atribuţiile altei funcţii, acesta este evaluat, evaluează sau, după caz,
contrasemnează fişe de evaluare, conform competenţelor specifice acestei
funcţii, cu respectarea prevederilor prezentei legi.
<o:p> </o:p>
<a name=5879085></a> § 2. Evaluarea anuală a

activităţii profesionale a poliţiştilor de penitenciare

class=rvts91>(1) Perioada supusă evaluării anuale a performanţelor profesionale
este cuprinsă între 1 ianuarie şi 31 decembrie a anului anterior.
 (2) Evaluarea anuală a performanţelor

profesionale se realizează pentru poliţiştii de penitenciare care au desfăşurat
activitate profesională minimum 6 luni în perioada prevăzută la alin.
(1).
 (3) Pentru poliţiştii de penitenciare ale

căror raporturi de serviciu se nasc în timpul anului şi şi-au desfăşurat
activitatea efectiv minimum 6 luni, perioada supusă evaluării curge de la
această dată până la 31 decembrie.

class=rvts91>(1) Evaluarea anuală a performanţelor profesionale ale
poliţiştilor de penitenciare mutaţi, detaşaţi sau delegaţi în cadrul sistemului
administraţiei penitenciare se face în unităţile unde îşi desfăşoară
activitatea la data de 31 decembrie.
 (2) Evaluarea anuală a performanţelor

profesionale ale poliţiştilor de penitenciare detaşaţi sau delegaţi în afara
sistemului administraţiei penitenciare se face de către instituţiile în care
îşi desfăşoară activitatea la data de 31 decembrie, cu respectarea prevederilor
prezentelor criterii.
<o:p> </o:p>
<a name=5879088></a> § 3. Evaluarea parţială

a performanţelor activităţii profesionale a poliţiştilor de penitenciare

class=rvts91>Poliţiştilor de penitenciare li se întocmesc evaluări parţiale în
cursul anului, la modificarea sau încetarea raporturilor de serviciu, punerea
la dispoziţie sau suspendarea din funcţie/a raporturilor de serviciu a/ale
persoanei evaluate, cu excepţia cazului de arestare preventivă sau arest la
domiciliu. În cazul arestării preventive şi arestului la domiciliu, evaluarea
se realizează la încetarea stării de arest.

class=rvts91>(1) Evaluarea parţială nu face obiectul contestaţiei. Poliţistul
de penitenciare nemulţumit de rezultatul evaluării parţiale poate formula
obiecţii scrise, în termen de 5 zile lucrătoare de la luarea la cunoştinţă a
calificativului acordat.
 (2) Fişa de evaluare parţială şi

obiecţiile, în cazul în care sunt formulate, fac parte integrantă din fişa de
evaluare anuală a poliţiştilor de penitenciare şi se anexează la
aceasta.
 (3) După finalizare, evaluarea parţială se

depune la structura de resurse umane din unitatea în care îşi desfăşoară
activitatea evaluatul. Evaluarea parţială se transmite noului evaluator.
<o:p> </o:p>
<a name=5879091></a> § 4. Evaluarea

intermediară a activităţii profesionale individuale a poliţiştilor de

class=rvts91>(1) Evaluarea intermediară se realizează în cazul în care
evaluatorul identifică la persoana evaluată potenţiale riscuri de neîndeplinire
a obiectivelor stabilite sau când evaluatorul ori persoana evaluată consideră
necesară analiza gradului de îndeplinire a obiectivelor.
 (2) În urma evaluării intermediare

obiectivele individuale pot fi modificate sau completate.

class=rvts91>(1) Evaluarea intermediară se face prin analiza de către evaluator
şi a gradului de îndeplinire a obiectivelor individuale stabilite, a cauzelor
care au generat eventuala neîndeplinire a acestora şi a modalităţilor de
îmbunătăţire a performanţelor profesionale.
 (2) Evaluarea intermediară şi observaţiile

formulate se consemnează în spaţiul destinat în fişa de obiective individuale,
care face parte din fişa de evaluare.
 (3) Evaluarea intermediară nu se

finalizează prin acordarea unui calificativ şi nu face obiectul
contestaţiei.

class=rvts91>(1) Evaluarea intermediară se realizează în cursul anului
trimestrial sau semestrial, observaţiile şi concluziile fiind consemnate în
spaţiul special destinat.
 (2) După fiecare evaluare intermediară se

înscrie data şi se semnează de către evaluator şi evaluat.
<o:p> </o:p>
<a name=5879095></a> § 5. Criteriile de

evaluare a activităţii profesionale

class=rvts91>(1) Criteriile de evaluare a activităţii profesionale a
poliţiştilor de penitenciare sunt prevăzute în fişa de evaluare, care reprezintă
formularul tipizat prin care se realizează evaluarea anuală/parţială a
activităţii profesionale a poliţiştilor de penitenciare. Fişa de evaluare este
cuprinsă în anexa nr. 4.
 (2) Criteriile de evaluare sunt bazate

pe:
 a) obiective individuale;
 b) indicatori de realizare a obiectivelor

individuale (sau de performanţă).
 (3) Obiectivele individuale sunt stabilite

de către evaluator pentru anul următor în cadrul unui formular tipizat,
denumit fişa de obiective individuale, care face parte din fişa de evaluare. În situaţii temeinic
justificate, obiectivele pot fi schimbate în cursul perioadei evaluate de către
evaluator cu aducerea lor la cunoştinţa evaluatului. Modelul fişei de obiective
individuale pentru anul următor este prevăzut în anexa nr. 5.
 (4) După stabilirea obiectivelor

individuale, evaluatorul trebuie să se asigure de faptul că acestea au fost
corect transmise şi înţelese de către cel evaluat.
 (5) Indicatorii de evaluare trebuie să fie

corelaţi direct cu obiectivele individuale şi să indice gradul de îndeplinire a
acestora.
<o:p> </o:p>
<a name=5879097></a> § 6. Competenţa

efectuării evaluării activităţii profesionale

class=rvts91>(1) Pentru directorul general al Administraţiei Naţionale a
Penitenciarelor, evaluator este ministrul justiţiei sau, după caz, persoana din
conducerea Ministerului Justiţiei căreia i s-a delegat prin ordin coordonarea
activităţii Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor. Evaluarea activităţii
profesionale a directorului general al Administraţiei Naţionale a
Penitenciarelor nu este supusă contrasemnării.
 (2) Directorul general al Administraţiei

Naţionale a Penitenciarelor este evaluator, iar ministrul justiţiei sau, după
caz, persoana din conducerea Ministerului Justiţiei căreia i s-a delegat prin
ordin coordonarea activităţii Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor este
contrasemnatar pentru:
 a) directorii generali adjuncţi din

Administraţia Naţională a Penitenciarelor;
 b) directorii unităţilor subordonate

Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor;
 c) şefii structurilor din Administraţia

Naţională a Penitenciarelor din subordinea directă a directorului
general;
 d) ofiţerii coordonatori ai

compartimentelor din Administraţia Naţională a Penitenciarelor din subordinea
directă a directorului general.
 (3) Directorul general adjunct care le

coordonează activitatea este evaluator şi directorul general al Administraţiei
Naţionale a Penitenciarelor este contrasemnatar pentru:
 a) şefii structurilor din Administraţia

Naţională a Penitenciarelor din subordinea directă a acestui director general
adjunct;
 b) ofiţerii coordonatori ai

compartimentelor din Administraţia Naţională a Penitenciarelor din subordinea
directă a acestui director general adjunct.
 (4) Pentru poliţiştii de penitenciare din

Administraţia Naţională a Penitenciarelor, din subordinea şefilor de structuri
şi a coordonatorilor compartimentelor prevăzuţi la alin. (2) şi (3), evaluator
este persoana care conduce structura în care îşi desfăşoară activitatea
evaluatul sau care coordonează activitatea acesteia şi contrasemnatar este
şeful ierarhic al evaluatorului.
 (5) Directorul unităţii este evaluator şi

şeful structurii sau coordonatorul compartimentului de profil din Administraţia
Naţională a Penitenciarelor este contrasemnatar pentru:
 a) directorii adjuncţi ai unităţilor

subordonate Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor;
 b) şefii structurilor din subordinea

directă a directorilor unităţilor subordonate Administraţiei Naţionale a
Penitenciarelor;
 c) ofiţerii coordonatori ai

compartimentelor din subordinea directă a directorilor unităţilor subordonate
Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.
 (6) Pentru ofiţerii şi agenţii din

unităţile subordonate Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, cu excepţia
celor prevăzuţi la alin. (5), evaluator este persoana care conduce/este
desemnată să coordoneze structura în care îşi desfăşoară activitatea evaluatul
şi contrasemnatar este şeful ierarhic al evaluatorului.
 (7) Pentru şefii structurilor/coordonatorii

compartimentelor de prevenirea criminalităţii şi terorismului în mediul
penitenciar din unităţile subordonate Administraţiei Naţionale a
Penitenciarelor, evaluatorul este şeful ierarhic, stabilit cu atribuţii prin
fişa postului, iar contrasemnatar este directorul Direcţiei prevenirea
criminalităţii şi terorismului.
 (8) Pentru poliţiştii de penitenciare din

cadrul structurilor de prevenire a criminalităţii în mediul penitenciar din
unităţile subordonate Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, evaluator
este persoana care conduce/este desemnată să coordoneze structura în care îşi
desfăşoară activitatea evaluatul şi contrasemnatar este unul dintre şefii
serviciilor din cadrul direcţiei de specialitate, potrivit competenţelor
stabilite prin fişa postului.

class=rvts91>(1) În situaţia în care, din motive temeinic justificate,
evaluatorul nu poate realiza evaluarea anuală sau atribuţiile funcţiei
evaluatorului nu sunt exercitate, contrasemnatarul devine evaluator.
 (2) În situaţia în care raporturile de

serviciu ale evaluatului au fost modificate pe parcursul perioadei evaluate, la
întocmirea fişei de evaluare anuală se iau în considerare evaluările parţiale,
proporţional cu perioadele evaluate.
<o:p> </o:p>
<a name=5879100></a> § 7. Organizarea şi

desfăşurarea activităţii de evaluare a personalului

class=rvts91>Conducerea unităţii ia măsuri ca în perioada 1 - 31 decembrie să
se desfăşoare următoarele activităţi pregătitoare:
 a) emiterea deciziei privind organizarea şi

desfăşurarea activităţii de evaluare anuală a personalului pe anul în curs,
care cuprinde: baza legală, etapele activităţii, stabilirea nominală a
evaluatorilor şi a personalului care urmează a fi evaluat, precum şi
nominalizarea evaluatorilor pentru anul următor şi a personalului pentru care
urmează să fie stabilite obiectivele individuale;
 b) completarea de către structurile de

resurse umane şi formare profesională a lit. A din formularul tipizat Fişă de
evaluare, prevăzut în anexa nr. 4, şi distribuirea acestora în vederea
realizării activităţii de evaluare;
 c) completarea de către structurile de

resurse umane şi formare profesională a lit. A din formularul tipizat Fişă de
obiective individuale, prevăzut în anexa nr. 5, şi distribuirea acestora către
evaluatori
în vederea stabilirii obiectivelor individuale pentru anul următor;
 d) instruirea evaluatorilor pe bază de

semnătură.

class=rvts91>(1) Activitatea de evaluare a personalului se desfăşoară în
perioada 1 ianuarie - 15 martie, după cum urmează:
 a) până la data de 31 ianuarie:
 - completarea fişei de evaluare de către

evaluator;
 - desfăşurarea interviului;
 - stabilirea obiectivelor individuale

pentru anul următor;
 - înaintarea fişelor de evaluare

contrasemnatarului;
 b) până la data de 10 februarie -

contrasemnarea fişelor de evaluare;
 c) până la data de 20 februarie - aducerea

la cunoştinţă a fişei de evaluare;
 d) până la data de 15 martie - soluţionarea

contestaţiilor.
 (2) După finalizarea activităţii de evaluare,

până la data de 25 martie, structura de resurse umane din unitate întocmeşte şi
înaintează Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor - Direcţia management
resurse umane: raportul privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de
evaluare, situaţia statistică privind evaluarea personalului, întocmită conform
anexei nr. 6, tabelul nominal cu întregul personal evaluat şi calificativele
acordate, tabelul nominal cu personalul evaluat cu calificativul
"nesatisfăcător" şi măsurile luate conform legii în legătură cu
acesta din urmă.
 (3) Până la data de 5 aprilie, Direcţia

management resurse umane întocmeşte: raportul privind organizarea şi
desfăşurarea activităţii de evaluare la nivelul sistemului penitenciar,
situaţia statistică privind evaluarea personalului, întocmită conform anexei
nr. 6, precum şi tabelul nominal cu personalul evaluat cu calificativul
"nesatisfăcător" şi măsurile luate conform legii în legătură cu
acesta din urmă.
<o:p> </o:p>
<a name=5879103></a> § 8. Procedura de

evaluare

class=rvts91>Evaluatorul realizează evaluarea şi acordă punctaje rezultatelor
obţinute de evaluat, raportat la obiectivele individuale/indicatorii de
evaluare prevăzuţi în fişa de evaluare.

class=rvts91>(1) Evaluatorul are datoria de a nu se lăsa influenţat de aprecierile
altor persoane şi de a evalua nepărtinitor, fără prejudecăţi, severitate sau
indulgenţă inutile fiecare obiectiv/indicator cuprins în fişa de
evaluare.
 (2) În cadrul interviului, pentru o

evaluare cât mai corectă a gradului de îndeplinire a obiectivelor individuale,
evaluatorul, împreună cu evaluatul, poate să analizeze documentele relevante
întocmite la nivelul unităţii penitenciare sau în afara ei, dar în legătură cu
aceste obiective.
 (3) Evaluatorul şi evaluatul pot solicita

şi folosi documente care conţin informaţii cu privire la activitatea supusă
evaluării, cu respectarea cadrului legal privind accesul la informaţii
clasificate. În etapa interviului, evaluatorul, dar şi evaluatul se pot folosi
de propriile constatări scrise întocmite cu privire la activitatea evaluată sau
constatările scrise ale altor persoane sau structuri. Evaluaţii pot să
întocmească o analiză a propriei activităţi în scopul prezentării ei în timpul
discuţiilor purtate cu evaluatorul.

class=rvts91>(1) Prin evaluarea anuală, parţială sau intermediară, evaluatorul
va urmări:
 a) transmiterea către evaluat a unui

feedback atât pozitiv, cât şi negativ acolo unde este cazul;
 b) ascultarea punctelor de vedere ale

evaluatului;
 c) motivarea evaluatului;
 d) aprecierea corectă şi realistă a

performanţelor.
 (2) După finalizarea etapei interviului,

fişele de evaluare se transmit prin structura de resurse umane către
contrasemnatar.

class=rvts91>(1) În procesul de evaluare, contrasemnatarul este responsabil de
corectitudinea şi realismul calificativelor acordate evaluaţilor. El
monitorizează întregul proces, are un rol proactiv şi ia măsuri astfel
încât:
 a) obiectivele individuale stabilite de

evaluator să respecte cerinţa de a fi specifice, măsurabile/cuantificabile,
realizabile, relevante şi prevăzute cu termene de realizare;
 b) evaluatorii să îşi înţeleagă rolul şi să

fie familiarizaţi cu legislaţia aferentă procesului de evaluare.
 (2) Dacă este cazul, contrasemnatarul se

poate consulta cu evaluatorii anterior demarării evaluării finale, evaluării
parţiale, respectiv evaluării intermediare, pentru realizarea unui schimb de
opinii cu privire la procesul de evaluare şi cunoaşterea nivelului de
performanţă atins de personalul din subordine.
 (3) Dacă, din motive temeinic justificate,

contrasemnatarul nu poate contrasemna fişa de evaluare sau atribuţiile funcţiei
contrasemnatarului nu sunt exercitate, conducătorul unităţii în al cărei stat
de organizare se regăseşte funcţia contrasemnatarului desemnează o persoană
care realizează această activitate.

class=rvts91>În activitatea de evaluare calificativele trebuie să reflecte cu
acurateţe nivelul real al performanţelor profesionale individuale.
Calificativele "excepţional" şi "nesatisfăcător" se acordă
doar în situaţii temeinic justificate.

class=rvts91>(1) Fişa de evaluare se aduce la cunoştinţa evaluatului după
contrasemnare, de regulă de către evaluator.
 (2) În cazul în care persoana evaluată

refuză să semneze de luare la cunoştinţă, dovada comunicării rezultatului
evaluării activităţii profesionale se face prin proces-verbal constatator
semnat de evaluator şi doi ofiţeri sau agenţi, dintre care unul va fi
obligatoriu din structura de resurse umane şi formare profesională.
 (3) Pentru persoanele care nu sunt prezente

în instituţie, aducerea la cunoştinţă a calificativului se realizează printr-un
curier al unităţii, telefonic, prin scrisoare recomandată cu aviz de primire
sau prin e-mail, păstrându-se confirmarea de trimitere ori primire. În situaţia
în care evaluatul refuză primirea documentului se întocmeşte un proces-verbal
conform prevederilor alin. (2).
<o:p> </o:p>
<a name=5879110></a> § 9. Interviul de

evaluare

class=rvts91>Obiectivele interviului de evaluare sunt următoarele:
 a) realizarea unui cadru organizat pentru

discutarea de către evaluator şi evaluat a problematicii supuse
evaluării;
 b) fundamentarea mai exactă a datelor

privind performanţa profesională a personalului, în scopul sporirii acurateţei
procesului de evaluare;
 c) recunoaşterea rezultatelor activităţii

 d) clarificarea aşteptărilor pe care le au

atât şeful direct, cât şi subordonatul faţă de modul de îndeplinire a
atribuţiilor profesionale;
 e) facilitarea autoevaluării personalului

şi dezvoltarea unei imagini de sine realiste;
 f) îmbunătăţirea procesului de comunicare

între evaluat şi evaluator;
 g) obţinerea suportului emoţional şi a

sprijinului direct din partea şefului ierarhic;
 h) identificarea factorilor care au

influenţat performanţa personalului;
 i) creşterea motivării şi a satisfacţiei în

muncă;
 j) identificarea celor mai potrivite căi

pentru dezvoltarea personalului şi a carierei profesionale a acestuia;
 k) lămurirea unor aspecte de natură

profesională insuficient cunoscute/clarificate;
 l) eliminarea potenţialelor surse de eroare

în apreciere şi limitarea, pe cât posibil, a contestării rezultatelor
aprecierii.

class=rvts91>Pregătirea interviului de evaluare va cuprinde:
 a) studierea sarcinilor, îndatoririlor şi

responsabilităţilor personalului evaluat, a nivelului de îndeplinire a
obiectivelor individuale, a indicatorilor de evaluare, precum şi a cerinţelor
cuprinse în fişa postului;
 b) evidenţierea aspectelor cuprinse în fişa
de evaluare care pot genera confuzii şi interpretări;
 c) planificarea personalului pentru

interviu şi comunicarea acesteia.

class=rvts91>Desfăşurarea interviului se bazează pe următoarele cerinţe:
 a) pe durata desfăşurării interviului se

recomandă imprimarea unui caracter de discuţie informală şi încurajarea
exprimărilor deschise. Dialogul dintre evaluat şi evaluator se va desfăşura
într-un interval rezonabil de timp;
 b) se vor avea în vedere următoarele

aspecte:
 (i) enumerarea celor mai

importante rezultate ale activităţii în perioada evaluată;
 (ii) prezentarea principalelor

deficienţe ale activităţii în perioada evaluată;
 (iii) prezentarea factorilor

care au influenţat pozitiv sau negativ performanţa profesională în perioada
evaluată;
 (iv) argumentarea eventualelor

opinii
ale personalului evaluat, referitor la obiectivele anului următor;
 (v) alte aspecte considerate

relevante de către evaluat sau evaluator;
 c) evaluatorul va oferi evaluatului

posibilitatea de a-şi susţine argumentat obiecţiile privind modul de apreciere
şi de a prezenta aspectele pe care le consideră relevante pentru activitatea
sa;
 d) în cadrul discuţiei purtate este

obligatorie respectarea principiului legalităţii, responsabilităţii,
imparţialităţii
şi a ierarhiei organizatorice şi funcţionale, prin urmărirea nivelului de
îndeplinire a obiectivelor individuale, a indicatorilor de evaluare şi a
cerinţelor cuprinse în fişa postului.

class=rvts91>Pentru parcurgerea acestei etape, în situaţii justificate, pot fi
utilizate şi mijloace de comunicare la distanţă, evaluatul semnând ulterior
fişa de evaluare. În acest caz, interviul se înregistrează, aspect care se
consemnează la acest capitol.

class=rvts91>(1) În funcţie de rezultatele concrete ale activităţii
profesionale, pregătirea şi conduita profesională a personalului, evaluatorul
care desfăşoară interviul de evaluare poate prelua sau adapta dintre
întrebările prevăzute în anexa nr. 7.
 (2) În cazul în care evaluatul nu poate

participa la interviu direct, atunci se poate folosi o formă electronică de
susţinere a acestuia prin videoconferinţă.
<o:p> </o:p>
<a name=5879116></a> § 10. Contestaţia la

evaluarea performanţelor profesionale

class=rvts91>(1) În situaţia în care persoana evaluată este nemulţumită de
calificativul acordat, are dreptul de a contesta rezultatul evaluării
performanţelor profesionale anuale, menţionând explicit şi motivat obiectivele
individuale/indicatorii de evaluare ale căror punctaje acordate le consideră
necorespunzătoare realităţii.
 (2) Termenul de depunere a contestaţiei

este de 3 zile lucrătoare de la data aducerii la cunoştinţă a fişei de
evaluare.
 (3) Opţiunea de a face contestaţie se

consemnează în fişa de evaluare, iar contestaţia scrisă se depune personal sau
online pe adresa oficială de e-mail a unităţii şi se înregistrează la
secretariatul unităţii unde îşi desfăşoară activitatea evaluatul, în termenul
prevăzut la alin. (2). Contestaţia depusă după expirarea acestui termen nu se
ia în considerare şi se clasează, aspect care se comunică evaluatului în
scris.

class=rvts91>Suspendarea termenului prevăzut la art. 86 alin. (2) intervine
când evaluatul se află în una dintre următoarele situaţii:
 a) se află în străinătate;
 b) se află în concediu pentru incapacitate

temporară de muncă;
 c) este arestat preventiv;
 d) forţă majoră;
 e) carantină.

class=rvts91>Soluţionarea contestaţiei se efectuează de către o comisie formată
din 3 membri, din care unul este preşedinte, numită după cum urmează:
 a) prin ordin al ministrului justiţiei,

pentru poliţiştii de penitenciare prevăzuţi la art. 71 alin. (1) şi (2);
 b) prin decizie a directorului general al

Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, pentru poliţiştii de penitenciare
prevăzuţi la art. 71 alin. (3), (4), (6) şi (7);
 c) prin decizie a directorului unităţii,

pentru poliţiştii de penitenciare prevăzuţi la art. 71 alin. (5).

class=rvts91>(1) Termenul de soluţionare a contestaţiilor este de 10 zile
lucrătoare de la data numirii comisiei, concluziile consemnându-se într-un
proces-verbal semnat de comisie.
 (2) Comisia de soluţionare a contestaţiilor

poate solicita evaluatorului şi/sau contrasemnatarului, precum şi altor
persoane, după caz, informaţii scrise privind activitatea evaluatului.
 (3) În urma analizării documentaţiei,

comisia de soluţionare a contestaţiilor ia una dintre următoarele
hotărâri:
 a) menţine punctajele şi calificativul

acordat;
 b) modifică punctajele la unii indicatori

de evaluare/unele obiective individuale, cu menţinerea calificativului
acordat;
 c) modifică unele punctaje şi se stabileşte

un alt calificativ.
 (4) În situaţiile prevăzute la alin. (3)

lit. b) şi c), modificările punctajelor se motivează explicit în procesul-verbal.
Modificarea punctajului se face prin încercuirea marcajului "x"
acordat de evaluator/contrasemnatar şi marcarea cu "x" de culoare
roşie în căsuţa corespunzătoare indicatorului de evaluare/obiectivului
individual în dreptul nivelului considerat corespunzător persoanei
evaluate.
 (5) Hotărârea comisiei, consemnată în

procesul-verbal şi în fişa de evaluare, se aduce la cunoştinţa persoanei care a
numit comisia de soluţionare a contestaţiilor şi a evaluatului, în termen de 10
zile lucrătoare de la soluţionare, şi este definitivă.
 (6) În cazul în care contestatarul refuză

să semneze de luare la cunoştinţă a hotărârii comisiei sau lipseşte din
unitate, se procedează conform prevederilor art. 80 alin. (2) şi (3).

class=rvts91>Poliţistul de penitenciare nemulţumit de modul de soluţionare a
contestaţiei la evaluarea performanţelor profesionale anuale se poate adresa
instanţei de contencios administrativ, în condiţiile legii.
<o:p> </o:p>

finale

class=rvts91>Fişele de evaluare a activităţii profesionale anuale, împreună cu
anexele acestora, însoţite, după caz, de evaluările parţiale, respectiv,
obiecţiile scrise şi/sau procesele-verbale privind soluţionarea contestaţiilor,
sunt introduse în dosarele profesionale ale celor evaluaţi, în termen de 20 de
zile lucrătoare de la data finalizării activităţii de evaluare. În acelaşi
termen, calificativele acordate vor fi consemnate în documentele de evidenţă
nominală şi aplicaţia informatică.

class=rvts91>Imprimatele-tip necesare realizării evaluării activităţii
profesionale se asigură de către Direcţia economico-administrativă din
Administraţia Naţională a Penitenciarelor, prin grija Direcţiei management
resurse umane.
<o:p> </o:p>
 Avansarea poliţiştilor de

<o:p> </o:p>

class=rvts91>(1) În cariera profesională, în urma rezultatelor obţinute la
evaluarea activităţii profesionale, poliţiştii de penitenciare au dreptul de a
avansa în funcţie şi în grad profesional conform prevederilor prezentei
legi.
 (2) Avansarea în funcţii publice de

execuţie vacante a poliţiştilor de penitenciare, care îndeplinesc condiţiile
prevăzute de prezenta lege, se face pe bază de concurs, în limita posturilor
prevăzute în statele de organizare.
 (3) Avansarea poliţiştilor de penitenciare

într-o funcţie imediat superioară la aceeaşi poziţie din stat se face fără
examen, pe baza criteriilor stabilite prin ordin al ministrului
 (4) Avansarea în gradele profesionale se

face de către:
 a) Preşedintele României, pentru gradele de

chestor de poliţie penitenciară, chestor principal de poliţie penitenciară,
chestor şef adjunct de poliţie penitenciară şi chestor şef de poliţie
penitenciară, la propunerea ministrului justiţiei;
 b) ministrul justiţiei, pentru ofiţerii din

sistemul administraţiei penitenciare;
 c) directorul general al Administraţiei

Naţionale a Penitenciarelor, pentru agenţii din sistemul administraţiei
 (5) Poliţiştii de penitenciare se avansează

în gradul profesional următor dacă au împlinit stagiul minim în gradul
profesional deţinut şi la ultimele două evaluări ale activităţii profesionale
anuale din cadrul stagiului minim în gradul deţinut au obţinut calificativul de
cel puţin "bun".
 (6) Poliţiştii de penitenciare pot fi

avansaţi în gradul profesional următor înaintea împlinirii stagiului minim,
dacă au fost apreciaţi în ultimul an cu calificativul "excepţional"
şi dacă au efectuat jumătate din stagiul minim în grad. Persoanele prevăzute la
art. 108, la împlinirea stagiului minim în gradul profesional, pot fi avansate
în gradul profesional următor fără a fi necesară îndeplinirea condiţiei privind
existenţa evaluării activităţii profesionale anuale.
 (7) Pentru obţinerea gradului profesional

de chestor de poliţie penitenciară este necesară promovarea examenului
organizat în acest scop.
 (8) Comisarii şefi de poliţie penitenciară

în activitate, care au o vechime în gradul profesional de minimum 5 ani şi au
fost încadraţi, în această perioadă, cel puţin 3 ani în funcţii prevăzute în
statele de organizare cu grad profesional de chestor de poliţie penitenciară şi
care au fost apreciaţi în ultimii 3 ani cu calificativul de cel puţin
"foarte bun", la încetarea raporturilor de serviciu prin pensionare,
în condiţiile legii, pot fi avansaţi în gradul profesional de chestor de
poliţie penitenciară şi le vor înceta raporturile de serviciu cu noul grad
profesional, potrivit competenţelor şi criteriilor stabilite prin ordin al
ministrului justiţiei.
 (9) Personalul care a avut calitatea de

funcţionar public cu statut special, poliţist de penitenciare sau cadru militar
în activitate, în sistemul administraţiei penitenciare, căruia i-au încetat
raporturile de serviciu sau a fost trecut în rezervă/retragere, poate fi
avansat în gradul militar imediat următor, în cadrul aceleiaşi categorii, în
condiţiile stabilite prin ordin al ministrului justiţiei. Competenţa avansării
în gradele de general în rezervă revine Preşedintelui României, respectiv
ministrului justiţiei pentru celelalte grade în rezervă.

class=rvts91>Stagiul minim în gradele profesionale este:
 A. Categoria ofiţerilor de poliţie

 a) chestor şef adjunct de poliţie

penitenciară 2 ani;
 b) chestor principal de poliţie

 c) chestor de poliţie penitenciară 2

ani;
 d) comisar şef de poliţie penitenciară 3

ani;
 e) comisar de poliţie penitenciară 3

ani;
 f) subcomisar de poliţie penitenciară 4

ani;
 g) inspector principal de poliţie

 h) inspector de poliţie penitenciară 3

ani;
 i) subinspector de poliţie penitenciară 4

ani.
 B. Categoria agenţilor de poliţie

 a) agent şef de poliţie penitenciară 4

ani;
 b) agent şef adjunct de poliţie

 c) agent principal de poliţie penitenciară

4 ani;
 d) agent de poliţie penitenciară 4

ani.

class=rvts91>(1) Acordarea gradelor profesionale următoare, în cadrul aceleiaşi
categorii, se face în ordinea ierarhică a gradelor şi în limita gradului maxim
prevăzut pentru funcţia pe care o deţine poliţistul de penitenciare sau pentru
funcţia rezervată în condiţiile art. 108.
 (2) Poliţistul de penitenciare cu gradul de

comisar şef de poliţie penitenciară, care a dobândit titlul ştiinţific de
doctor în specialitatea funcţiei pe care o deţine sau într-o specialitate
înrudită, este exceptat de la aplicarea prevederilor art. 93 alin. (7).
 (3) Acordarea gradelor profesionale se face

începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care s-au îndeplinit
condiţiile legale privind avansarea în gradul profesional.

class=rvts91>(1) Trecerea agenţilor în categoria ofiţerilor de poliţie
penitenciară se realizează prin concurs organizat anual, în limita posturilor
prevăzute în statele de organizare ale unităţilor de penitenciare, dacă sunt
îndeplinite condiţiile prevăzute în prezenta lege.
 (2) Condiţiile obligatorii cumulative

pentru participarea la concursul pentru trecerea în categoria ofiţerilor de
poliţie penitenciară, funcţii de execuţie, sunt:
 a) să fie declaraţi "apt medical"

şi "apt" la testarea psihologică organizată în acest scop;
 b) să aibă vechime efectivă în poliţia

penitenciară de minimum 2 ani;
 c) să nu fie sub efectul unei sancţiuni

disciplinare şi să nu fie puşi la dispoziţie, cu excepţia celor rămaşi
neîncadraţi în funcţii din cauze neimputabile;
 d) să fi obţinut calificativul de cel puţin

"foarte bun" la ultima evaluare anuală a performanţelor activităţii
profesionale;
 e) îndeplinesc condiţiile specifice

postului.
 (3) Agenţilor prevăzuţi la alin. (1) li se

acordă gradul profesional în funcţie de vechimea efectivă în poliţia
penitenciară, astfel:
 a) sub 5 ani - subinspector de poliţie

 b) între 5 şi 10 ani - inspector de poliţie
 c) peste 10 ani - inspector principal de

poliţie penitenciară.

class=rvts91>(1) Funcţiile de conducere vacante din poliţia penitenciară se pot
ocupa prin concurs/examen, dintre ofiţerii şi agenţii de poliţie penitenciară
în activitate. Agenţii de poliţie penitenciară pot ocupa prin concurs funcţii
de conducere vacante până la nivelul de şef serviciu sau echivalent.

pentru participarea la examenul/concursul organizat în vederea ocupării
funcţiilor vacante de director general, director general adjunct, director de
direcţie în cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi de director de
unitate sunt următoarele:
 a) să aibă studii superioare, absolvite cu

diplomă de licenţă sau echivalentă, emisă de instituţii acreditate potrivit
legii, în domeniul specific funcţiei sau în domeniul managementului;
 b) să îndeplinească condiţiile specifice

 c) să aibă minimum 10 ani vechime efectivă

în poliţia penitenciară - pentru funcţiile de director general, director general
adjunct şi director de unitate, respectiv să aibă minimum 10 ani vechime
efectivă în specialitatea studiilor necesare exercitării funcţiei - pentru
directorii de direcţie;
 d) să nu fie sub efectul unei sancţiuni

 e) să fi obţinut în ultimii 3 ani

calificativul de cel puţin "foarte bun" la evaluarea anuală a
performanţelor activităţii profesionale;
 f) să aibă minimum 4 ani vechime efectivă

în funcţii de conducere din poliţia penitenciară;
 g) să fie declaraţi "apt medical"

şi "apt" la testarea psihologică organizată în acest scop.

funcţiilor de director adjunct din poliţia penitenciară sunt
următoarele:



în specialitatea studiilor necesare exercitării funcţiei;


 f) să aibă minimum 3 ani vechime efectivă

în funcţii de conducere din poliţia penitenciară;
 g) să fie declaraţi "apt medical"


funcţiilor de şef serviciu şi şef secţie exterioară în poliţia penitenciară
sunt următoarele:



în sistemul penitenciar;


 f) să fie declaraţi "apt medical"


pentru participarea la examenul/concursul organizat în vederea ocupării altor
funcţii de conducere din poliţia penitenciară sunt următoarele:
 a) să îndeplinească condiţiile specifice

 b) să aibă minimum 3 ani vechime efectivă

în sistemul penitenciar;
 c) să nu fie sub efectul unei sancţiuni

 d) să fi obţinut în ultimii 2 ani

 e) să fie declaraţi "apt medical"
 (6) Funcţiile de conducere până la nivelul

maxim de şef serviciu sau echivalent, rămase vacante ca urmare a neocupării, în
condiţiile stabilite la alin. (4) şi (5), se pot ocupa prin concurs din sursă
externă
sau prin transferul cadrelor militare şi al poliţiştilor din cadrul altor
instituţii de apărare, ordine publică şi securitate naţională ale
statului.
 (7) La concursul prevăzut la alin. (6) pot

participa persoanele care îndeplinesc condiţiile stabilite la art. 11 şi alin.
(4) lit. a), b) şi f), respectiv alin. (5) lit. a) şi e). Numirea în funcţii de
conducere a candidaţilor admişi la concurs se face ca poliţişti de penitenciare
definitivi.
 (8) Directorul general, directorii generali

adjuncţi şi directorii de unitate din poliţia penitenciară se numesc pentru un
mandat de 4 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată, în condiţiile
legii, pentru încă un mandat de 4 ani.
 (9) În cazul persoanelor prevăzute la alin.

(8), pe durata exercitării mandatului postul ocupat anterior devine temporar
vacant şi se păstrează. După încheierea mandatului, ofiţerul revine pe postul
ocupat anterior.
 (10) În cazul în care, în timpul

mandatului, ofiţerul dobândeşte un grad profesional superior celui prevăzut
pentru funcţia rezervată, la încheierea mandatului i se asigură în limita
funcţiilor existente numirea într-o funcţie corespunzătoare gradului
profesional dobândit, care nu este prevăzută cu mandat, potrivit metodologiei
stabilite prin ordin al ministrului justiţiei.

class=rvts91>(1) Funcţiile de execuţie vacante din poliţia penitenciară se pot
ocupa prin concurs, dintre agenţii şi ofiţerii în activitate, din cadrul
aceleiaşi categorii.

pentru participarea la concursul prevăzut la alin. (1) în vederea ocupării unor
funcţii de execuţie sunt:
 a) să aibă vechime efectivă în poliţia

penitenciară de minimum 2 ani;
 b) să nu fie sub efectul unei sancţiuni

 c) să fi obţinut în ultimii 2 ani

 d) îndeplinesc condiţiile specifice

 e) să fie declaraţi "apt medical"

 (3) Funcţiile de execuţie vacante din

poliţia penitenciară se pot ocupa prin concursul din sursă externă prevăzut la
art. 13 alin. (1) lit. b).

Penitenciarelor decide cu privire la modul de ocupare a funcţiilor de execuţie
vacante, în funcţie de modalităţile de ocupare a acestora prevăzute la alin.
(1) şi (3).
 (5) Funcţiile de execuţie neocupate în urma

concursurilor prevăzute la alin. (1) şi (3) se pot ocupa prin transferul
cadrelor militare şi al poliţiştilor din cadrul altor instituţii de apărare,
ordine publică şi securitate naţională ale statului, prevăzut la art. 13 alin.
(1) lit. c).
<a name=5879132></a> Art. 981*) - (1) În vederea ocupării prin concurs sau examen a
posturilor vacante de poliţist de penitenciare, aferente funcţiilor de
conducere şi de execuţie, se constituie comisii de concurs şi comisii de
soluţionare a contestaţiilor.
 (2) Componenţa nominală a comisiilor

prevăzute la alin. (1), inclusiv desemnarea preşedinţilor acestora, se
stabileşte prin ordin al ministrului justiţiei, în cazul
concursurilor/examenelor pentru ocuparea funcţiilor de conducere vacante
prevăzute la art. 97 alin. (2) şi pentru ocuparea posturilor vacante de
poliţist de penitenciare, aferente funcţiilor de conducere şi de execuţie, din
Ministerul Justiţiei, respectiv prin decizie a directorului general al
Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, în cazul celorlalte concursuri/examene
de ocupare a posturilor vacante de poliţist de penitenciare.
 (3) Poliţiştii de penitenciare care sunt

desemnaţi membri în comisiile de concurs ori de soluţionare a contestaţiilor
trebuie să aibă o vechime de minimum 3 ani în poliţia penitenciară.
 (4) La concursurile sau examenele prevăzute

la alin. (1) poate participa, în calitate de observator, câte un reprezentant
al organizaţiilor sindicale ale poliţiştilor de penitenciare, reprezentative la
nivelul sistemului penitenciar.
_____________
 *) Art. 981 a fost introdus prin O.U.G. nr. 8/2020 de la data de 6
februarie 2020.
<o:p> </o:p>

class=rvts91> - (1) Candidaţii înscrişi la concursul sau examenul de
ocupare a posturilor vacante de poliţist de penitenciare, aferente funcţiilor
de conducere sau de execuţie, trebuie să îndeplinească condiţiile generale de
dobândire a calităţii de poliţist de penitenciare, precum şi condiţiile
obligatorii cumulative de participare la concurs, potrivit prezentei
legi.
 (2) Îndeplinirea de către candidaţi a

condiţiei de a fi apt din punct de vedere psihologic şi medical pentru
exercitarea funcţiei se constată de structurile de specialitate ale poliţiei
penitenciare, potrivit reglementărilor specifice în domeniu.
 (3) Pentru participarea la concurs/examen,

candidaţii din sursă externă care au fost declaraţi apt medical şi psihologic
plătesc o taxă al cărei cuantum se stabileşte prin ordin al ministrului
justiţiei sau, după caz, prin decizie a directorului general al Administraţiei
Naţionale a Penitenciarelor, în funcţie de cheltuielile necesare pentru
organizarea concursului.

<o:p> </o:p>

class=rvts91> - (1) Concursurile/Examenele pentru ocuparea funcţiilor de
conducere vacante prevăzute la art. 97 alin. (2) se organizează de Ministerul
Justiţiei cu sprijinul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, asigurat
prin structurile de resurse umane şi psihologia personalului.
Concursurile/Examenele pentru ocuparea funcţiilor vacante de poliţist de
penitenciare, de conducere şi de execuţie, din Ministerul Justiţiei, se
organizează de Ministerul Justiţiei prin structura proprie de resurse umane.
Din comisiile de concurs şi din comisiile de soluţionare a contestaţiilor pot
face parte demnitari şi personal din Ministerul Justiţiei, poliţişti de
penitenciare, specialişti în domeniul managementului şi psihologi.
 (2) În cazul funcţiilor vacante de poliţist

de penitenciare, de conducere şi de execuţie, altele decât cele prevăzute la
alin. (1), scoaterea la concurs a acestora, precum şi desemnarea unităţii
penitenciare sau, după caz, a unităţilor penitenciare organizatoare ale
concursului se realizează prin decizie a directorului general al Administraţiei
 (3) Data şi locul susţinerii

concursului/examenului, tematica şi bibliografia, prezentarea generală a
posturilor şi condiţiile generale, precum şi condiţiile obligatorii cumulative
pentru ocuparea acestora, probele de concurs, normele şi baremele specifice
privind organizarea, desfăşurarea şi evaluarea probelor cu caracter
eliminatoriu, datele de contact, perioada pentru depunerea actelor de înscriere
la concurs/examen şi cuantumul taxei de înscriere se afişează la sediul
Ministerului Justiţiei, în cazul concursurilor/examenelor prevăzute la alin.
(1), sau al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, în cazul celorlalte
concursuri/examene, precum şi al unităţii organizatoare a
concursului/examenului şi se publică pe pagina de internet a Ministerului Justiţiei
sau, după caz, a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor cu cel puţin 45 de
zile calendaristice înainte de data fixată pentru susţinerea primei probe a
concursului/examenului.

<o:p> </o:p>

class=rvts91> - (1) Concursul/Examenul pentru ocuparea funcţiilor de
conducere vacante prevăzute la art. 97 alin. (2) constă în susţinerea
următoarelor probe:
 a) un interviu în cadrul căruia se prezintă

şi un proiect managerial referitor la exercitarea atribuţiilor specifice
funcţiei de conducere, întocmit şi depus anterior de către candidat, conform
anunţului de concurs;
 b) o probă practică pentru evaluarea

aptitudinilor manageriale, care constă în rezolvarea unei activităţi, a unei
situaţii sau a unei succesiuni de activităţi ori situaţii întâlnite în mod
curent sau care pot apărea în exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de
conducere.
 (2) Comisia de concurs întocmeşte, pe baza

tematicii şi a bibliografiei de concurs stabilite prin ordin al ministrului
justiţiei, la propunerea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, planul
probelor de concurs, care cuprinde modalitatea de desfăşurare a acestora şi
duratele de timp alocate pentru fiecare probă, precum şi subiectele aferente
probei practice şi baremele de evaluare şi notare şi realizează evaluarea şi
notarea acestora.
 (3) În cadrul probelor de concurs

candidaţii sunt verificaţi şi evaluaţi cu privire la cunoştinţele şi aptitudinile
manageriale necesare ocupării funcţiei pentru care candidează, fiind urmărite
abilităţi legate de folosirea adecvată şi eficientă a resurselor umane,
materiale şi financiare, capacitatea de organizare, strategie, analiză,
sinteză, previziune, rezistenţa la stres, capacitatea rapidă de decizie,
iniţiativă şi capacitate de adaptare rapidă la situaţii noi, comunicare.
 (4) Pe baza baremelor de evaluare şi

notare, fiecare membru al comisiei de concurs evaluează şi notează candidaţii
cu note de la 1 la 10. Pentru fiecare probă, nota acordată candidatului este
media aritmetică a notelor acordate de fiecare membru al comisiei de concurs.
În cazul în care între notele acordate unui candidat există o diferenţă mai
mare de 1 punct, membrii comisiei de concurs procedează la reanalizarea probei
susţinute de candidat şi la renotarea acesteia; procedura renotării se
efectuează o singură dată, iar în cazul menţinerii acestei diferenţe şi după
renotare, membrii comisiei de concurs îşi motivează, în scris, punctajul
acordat.
 (5) Probele de concurs se înregistrează

audiovideo.
 (6) Este declarat "admis"
candidatul care obţine punctajul final cel mai mare pentru acelaşi post, cu
condiţia ca la fiecare probă să obţină cel puţin nota 7 (şapte); punctajul
final este calculat ca medie aritmetică a notelor obţinute la fiecare probă de
concurs; la punctaje finale egale are prioritate candidatul a cărui vechime în
poliţia penitenciară este mai mare, iar dacă egalitatea se menţine, are
prioritate candidatul cu vechime mai mare în funcţii de conducere din poliţia
 (7) Baremele de evaluare şi notare se

afişează la centrul de concurs, imediat după finalizarea susţinerii de către
ultimul candidat a ultimei probe de concurs.
 (8) Împotriva baremelor de evaluare şi

notare, candidaţii pot face contestaţie în termen de 24 de ore de la afişarea
acestora. Erorile cu privire la modalitatea de întocmire a baremelor de
evaluare şi notare pot fi constatate şi remediate şi din oficiu de comisia de
concurs/examen. Soluţionarea contestaţiilor se realizează în termen de cel mult
3 zile lucrătoare de la data expirării termenului de depunere a
 (9) Candidaţii nemulţumiţi de rezultatele

probelor de concurs pot contesta nota la una sau la ambele probe, în termen de 2
zile lucrătoare de la data afişării rezultatelor. Contestaţiile se soluţionează
de comisia de contestaţii prin analizarea înregistrării audiovideo a probelor
susţinute de candidat, conform baremelor de evaluare şi notare definitive, în
termen de cel mult 3 zile lucrătoare de la data expirării termenului de
depunere a acestora. Membrii comisiei de soluţionare a contestaţiilor
soluţionează contestaţiile formulate cu aplicarea în mod corespunzător a
dispoziţiilor alin. (4). Dacă în urma soluţionării contestaţiei formulate nota
la una dintre probele de concurs se modifică, în plus sau în minus, contestaţia
se admite.

<o:p> </o:p>

class=rvts91> - (1) Concursul/Examenul pentru ocuparea funcţiilor vacante,
de conducere sau de execuţie, prevăzute la art. 96, art. 97 alin. (3) - (6) şi
art. 98 alin. (1) şi (3), constă în susţinerea următoarelor probe:
 a) una sau mai multe probe cu caracter

eliminatoriu, cu relevanţă directă în ceea ce priveşte specificul atribuţiilor
postului scos la concurs;
 b) probă scrisă pentru examinarea

cunoştinţelor specifice postului scos la concurs.
 (2) Probele cu caracter eliminatoriu, cu

relevanţă directă în ceea ce priveşte specificul atribuţiilor postului scos la
concurs, sunt:
 a) proba sportivă pentru evaluarea
performanţei fizice;
 b) proba practică;
 c) proba orală de verificare a

cunoştinţelor de limbă străină;
 d) interviul, prin care se evaluează

potenţialul candidatului de a corespunde specificului postului şi mediului de
lucru vizat, stabilit prin raportare la profilul psihoprofesional al
 (3) Organizarea, desfăşurarea şi evaluarea

probelor prevăzute la alin. (2) se realizează potrivit normelor şi baremelor
specifice aprobate prin decizie a directorului general al Administraţiei
 (4) Proba orală de verificare a

cunoştinţelor de limbă străină, precum şi proba interviului se înregistrează în
mod obligatoriu, în funcţie de dotarea tehnică existentă, cu mijloace tehnice
audio sau audio-video.
 (5) În situaţia în care funcţiile scoase la

concurs/examen sunt din mai multe domenii de activitate, iar tematica stabilită
este diferită, se constituie comisii de concurs şi de soluţionare a
contestaţiilor distincte pentru fiecare domeniu. Pentru probele eliminatorii
prevăzute la alin. (2) lit. a) - c), în cadrul comisiilor de concurs pot
funcţiona subcomisii de concurs, alcătuite din membri specialişti în domeniul
probei.
 (6) Prin membrii specialişti în domeniul

postului scos la concurs, în cazul probei scrise, sau, după caz, prin
subcomisiile de concurs, în cazul probelor eliminatorii prevăzute la alin. (2)
lit. a) - c), comisia de concurs întocmeşte, pe baza tematicii şi a bibliografiei
de concurs stabilite prin decizie a directorului general al Administraţiei
Naţionale a Penitenciarelor sau, în cazul concursurilor/examenelor prevăzute la
art. 983 alin. (1),
prin ordin al ministrului justiţiei, subiectele, baremele de evaluare şi notare,
modalitatea de susţinere a probelor de concurs şi realizează evaluarea,
corectarea şi notarea acestora.
 (7) Proba sportivă pentru evaluarea

performanţei fizice se evaluează cu calificativul
"admis"/"respins"; proba se evaluează potrivit baremelor
stabilite
prin decizie a directorului general al Administraţiei Naţionale a
Penitenciarelor şi împotriva ei nu poate fi formulată contestaţie.
 (8) Fiecare din probele eliminatorii

prevăzute la alin. (2) lit. b) - d) se evaluează de comisia/subcomisia de
concurs cu calificativul "admis"/"respins", potrivit
baremelor prevăzute la alin. (3), iar împotriva calificativului acordat nu
poate fi formulată contestaţie.
 (9) În cazul probei scrise pentru

examinarea cunoştinţelor specifice postului scos la concurs, pe baza baremelor
de evaluare şi notare definitive, fiecare membru specialist în domeniul
postului scos la concurs notează lucrările candidaţilor cu note de la 1 la 10;
nota acordată candidatului este media aritmetică a notelor acordate de fiecare
corector. În cazul în care între notele acordate unui candidat există o
diferenţă mai mare de 1 punct, fiecare corector procedează la reanalizarea
lucrării candidatului şi la renotarea acesteia. Procedura renotării se
efectuează o singură dată, iar în cazul menţinerii acestei diferenţe şi după
renotare, fiecare corector îşi motivează, în scris, punctajul acordat.
 (10) Sunt declaraţi "admis" la

concurs candidaţii care au fost declaraţi "admis" la proba sau, după
caz, la probele eliminatorii, au obţinut cel puţin nota 7 la proba scrisă
pentru examinarea cunoştinţelor specifice postului scos la concurs şi care se
clasează în limita numărului şi categoriei de posturi scoase la concurs de
unitatea pentru care au candidat; la note egale are prioritate candidatul a
cărui vechime în specialitatea postului este mai mare. În cazul în care
egalitatea se menţine este declarat "admis" candidatul a cărui
vechime în poliţia penitenciară este mai mare.
 (11) Baremele de evaluare şi notare la

proba scrisă se afişează la centrele de concurs şi pe pagina de internet a
Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, imediat după finalizarea probei
scrise.
 (12) Împotriva baremelor de evaluare şi

notare la proba scrisă, candidaţii pot face contestaţie în termen de 24 de ore
de la afişarea acestora. Erorile cu privire la modalitatea de întocmire a
subiectelor sau a baremelor de evaluare şi notare pot fi constatate şi
remediate şi din oficiu de comisia de concurs/examen. Soluţionarea
contestaţiilor se realizează în termen de cel mult 3 zile lucrătoare de la data
expirării termenului de depunere a acestora.
 (13) Candidaţii nemulţumiţi de rezultatele

obţinute la proba scrisă pot face contestaţie în termen de 2 zile lucrătoare de
la data afişării rezultatelor; contestaţiile se soluţionează de comisia de
contestaţii, conform baremelor de corectare şi notare definitive, în termen de
cel mult 3 zile lucrătoare de la data expirării termenului de depunere a
acestora, cu aplicarea în mod corespunzător a dispoziţiilor alin. (9).
 Dacă în urma soluţionării contestaţiei

formulate nota se modifică, în plus sau în minus, contestaţia se admite.

class=rvts91> a fost introdus prin O.U.G. nr. 8/2020 de la data de 6 februarie
2020.
<o:p> </o:p>

class=rvts91> - (1) În cazul în care ocuparea postului vacant pentru care
s-a organizat concurs nu este posibilă din motive care ţin exclusiv de persoana
candidatului declarat "admis" sau care rezultă din verificările
efectuate cu privire la îndeplinirea condiţiilor de dobândire a calităţii de
poliţist de penitenciare, oferta de ocupare a postului se face candidatului
clasat pe următorul loc, în ordinea descrescătoare a punctajelor finale/notelor
obţinute, cu condiţia ca acesta să fi obţinut cel puţin nota 7 (şapte) sau, în
cazul concursurilor prevăzute la art. 984, acesta să fi obţinut la fiecare probă cel puţin nota 7
(şapte).
 (2) Prevederile alin. (1) se aplică în mod

corespunzător în cazul în care candidatul declarat "admis" comunică
refuzul
prezentării la post sau, ulterior emiterii actului de numire în funcţie, nu se
prezintă la post în cel mult 30 de zile calendaristice de la data comunicării

<o:p> </o:p>

class=rvts91> - (1) Concursurile de ocupare a posturilor vacante de
personal cu studii superioare din sectorul medical al poliţiei penitenciare se
organizează şi se desfăşoară conform legislaţiei din domeniul sănătăţii şi
metodologiei specifice aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii, cu
îndeplinirea condiţiilor necesare dobândirii calităţii de poliţist de
penitenciare. Pentru posturile specifice sistemului poliţiei penitenciare care
nu se regăsesc în metodologia specifică aprobată prin ordin al ministrului
sănătăţii se aplică legislaţia specifică poliţiştilor de penitenciare.
 (2) Concursurile de ocupare a posturilor

vacante pentru clerul din poliţia penitenciară se organizează cu respectarea
dispoziţiilor legale privind constituirea şi organizarea clerului
militar.

<o:p> </o:p>

class=rvts91>(1) Evoluţia în carieră a poliţiştilor de penitenciare este
reglementată prin prezenta lege şi este detaliată în Ghidul carierei, aprobat
prin ordin al ministrului justiţiei.
 (2) Modul de organizare şi desfăşurare a

concursurilor se stabileşte prin regulament aprobat prin ordin al ministrului
<o:p> </o:p>

 Pregătirea şi perfecţionarea profesională a
poliţiştilor de penitenciare
<o:p> </o:p>
<a name=5879141></a> Art. 100

- Pregătirea şi perfecţionarea poliţiştilor de penitenciare se fac
pe baza cerinţelor generale ale practicii administraţiei penitenciare şi a
cerinţelor specifice necesare îndeplinirii atribuţiilor de serviciu
corespunzătoare funcţiilor din sistemul administraţiei penitenciare.

- (1) Metodologia de organizare şi desfăşurare a pregătirii
profesionale a poliţiştilor de penitenciare şi criteriile de evaluare a
rezultatelor acesteia se stabilesc prin ordin al ministrului justiţiei.
 (2) În cazurile în care pregătirea şi

perfecţionarea profesională se desfăşoară în altă localitate decât cea de
domiciliu, poliţiştii de penitenciare beneficiază de drepturile de delegare
 (3) Pentru trimiterea la cursuri de formare

sau specializări în străinătate, organizate sau finanţate de Administraţia
Naţională a Penitenciarelor, poliţiştii de penitenciare susţin un concurs,
organizat
potrivit ordinului ministrului justiţiei.

- Poliţiştii de penitenciare care urmează o formă de pregătire sau
perfecţionare profesională cu o durată ce depăşeşte 3 luni şi care primesc, în
această perioadă, drepturile salariale vor semna un angajament scris prin care
se obligă să lucreze cel puţin 5 ani în sistemul administraţiei penitenciare,
după terminarea formelor de pregătire sau perfecţionare profesională.

- (1) Poliţistul de penitenciare care nu respectă angajamentul
prevăzut la art. 102 este obligat să restituie cheltuielile de şcolarizare,
proporţional cu perioada rămasă până la împlinirea termenului de 5 ani.
 (2) Prevederile alin. (1) nu se aplică în

cazul în care nerespectarea angajamentului se datorează unor motive
neimputabile poliţistului de penitenciare sau în cazul transferului.
<o:p> </o:p>
<a name=5879145></a> Cap. IV
 Drepturile, condiţiile de muncă şi

îndatoririle poliţiştilor de penitenciare
<o:p> </o:p>

 Drepturile poliţiştilor de
<o:p> </o:p>

- Poliţistul de penitenciare are dreptul la:
 a) salariu lunar, potrivit legii;
 b) ajutoare şi alte drepturi băneşti, ale

căror cuantumuri se stabilesc prin lege;
 c) uniformă şi echipament specific şi

drepturi de hrană, în condiţiile legii şi ale hotărârii Guvernului;
 d) asistenţă medicală şi psihologică,

medicamente, proteze şi dispozitive medicale destinate recuperării unor
deficienţe organice sau funcţionale, în mod gratuit, în condiţiile stabilite
prin hotărâre a Guvernului şi cu respectarea dispoziţiilor legale privind plata
contribuţiei pentru asigurările sociale de sănătate;
 e) locuinţe de serviciu şi de intervenţie,

în condiţiile legii;
 f) concedii de odihnă, concedii de studii,

învoiri plătite şi concedii fără plată, în condiţiile stabilite prin hotărâre a
Guvernului;
 g) concedii medicale, concedii de

maternitate, pentru creşterea copilului până la vârsta de 2 ani sau a copilului
cu handicap până la vârsta de 3 ani, concediu paternal, precum şi pentru alte
situaţii, în condiţiile stabilite de lege;
 h) bilete de odihnă, bilete de tratament

balnear şi bilete de recuperare fizică şi psihică, în condiţiile stabilite prin
hotărâre a Guvernului;
 i) pensii, în condiţiile legii;
 j) indemnizaţii de instalare, de mutare, de

delegare sau detaşare, precum şi decontarea cheltuielilor de cazare, în
condiţiile stabilite de lege;
 k) încadrarea activităţii în condiţii

deosebite, speciale sau alte condiţii de muncă, potrivit legii;
 l) portul permanent al armamentului din

dotare sau achiziţionat personal, în condiţiile legii;
 m) despăgubiri acordate din fondurile

bugetare ale instituţiei, în cazul în care viaţa, sănătatea ori bunurile sale,
ale soţului/soţiei şi ale copiilor aflaţi în întreţinerea sa sunt afectate în
exercitarea atribuţiilor de serviciu sau în legătură cu acestea. Despăgubirile
menţionate se acordă în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului;
 n) tratament medical în străinătate pentru

afecţiuni medicale dobândite în timpul exercitării profesiei, dacă nu pot fi
tratate în ţară, în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului;
 o) asistenţa juridică asigurată în mod

gratuit de unitate, la cerere, prin avocat, în cazul cercetării penale,
urmăririi penale sau judecării sale pentru fapte săvârşite în exercitarea
atribuţiilor de serviciu, în cazurile şi condiţiile stabilite prin ordin al
ministrului justiţiei. În situaţia în care se constată vinovăţia poliţistului
de penitenciare, acesta este obligat să restituie toate cheltuielile efectuate
de unitate.

- (1) Poliţistul de penitenciare are dreptul la decontarea
cheltuielilor de transport, în cazul deplasării în interes de serviciu, în
cazul mutării în alte localităţi, în cazul deplasării de la domiciliu la locul
de muncă, când domiciliază în altă localitate decât cea în care îşi desfăşoară
activitatea, în limita a 70 km dus şi 70 km întors, şi, o dată pe an, pentru
efectuarea concediului de odihnă, precum şi în alte situaţii, în condiţiile
stabilite prin hotărâre a Guvernului.
 (2) Poliţistul de penitenciare nu

beneficiază de decontarea cheltuielilor de transport în cazul deplasării de la
domiciliu la locul de muncă, când domiciliază în altă localitate decât cea în
care îşi desfăşoară activitatea, dacă în localitatea în care se află locul de
muncă:
 a) acesta, soţul/soţia sau copiii aflaţi în

întreţinere au o locuinţă proprietate personală ori, după caz, le-a fost
atribuită o locuinţă de către autorităţile administraţiei publice
locale;
 b) acesta sau soţul/soţia beneficiază de

locuinţă
de serviciu;
 c) beneficiază de compensarea chiriei în

condiţiile art. 111.
 (3) Poliţistul de penitenciare nu

beneficiază de decontarea cheltuielilor de transport în cazul deplasării de la
domiciliu la locul de muncă, când domiciliază în altă localitate decât cea în
care îşi desfăşoară activitatea, dacă acesta, soţul/soţia acestuia sau copiii
aflaţi în întreţinere au înstrăinat o locuinţă proprietate personală, în
localitatea în care îşi desfăşoară activitatea, după data încadrării în sistemul
administraţiei penitenciare.
 (4) În cazul deplasării cu autoturismul,

poliţiştilor de penitenciare li se decontează contravaloarea a 7,5 litri
carburant la 100 km parcurşi pe distanţa cea mai scurtă dintre
localităţi.

- Pentru apărarea intereselor profesionale, economice, sociale şi
culturale, personalul din sistemul administraţiei penitenciare are dreptul la
asociere sindicală sau în alte organizaţii profesionale, dreptul la grevă,
precum şi la libertatea întrunirilor, cu condiţia asigurării a cel puţin unei
treimi din activitate şi a garantării drepturilor deţinuţilor şi a siguranţei
locurilor de detenţie.
- (1) Ministerul Justiţiei şi Administraţia Naţională a
Penitenciarelor, pe de o parte, şi organizaţiile sindicale reprezentative cel
puţin la nivel de grup de unităţi ale poliţiştilor de penitenciare sau
reprezentanţii poliţiştilor de penitenciare, pe de altă parte, pot încheia
acorduri colective care să cuprindă numai măsuri referitoare la:
 a) constituirea şi folosirea fondurilor

destinate îmbunătăţirii condiţiilor la locul de muncă;
 b) sănătatea şi securitatea în

muncă;
 c) programul zilnic de lucru;
 d) perfecţionarea profesională;
 e) alte măsuri decât cele prevăzute de

lege, referitoare la protecţia celor aleşi în organele de conducere ale
organizaţiilor sindicale.
 (2) Acordul colectiv se încheie cu

reprezentanţii poliţiştilor de penitenciare, desemnaţi în condiţiile legii, în
cazul în care organizaţia sindicală nu este reprezentativă la nivel de grup de
unităţi sau poliţiştii de penitenciare nu sunt organizaţi în sindicate.
 (3) Acordul colectiv se încheie pe o

perioadă de cel puţin un an şi poate fi modificat, completat ori prelungit prin
acte adiţionale, cu acordul părţilor.
 (4) Încheierea, modificarea, completarea

ori prelungirea acordului colectiv se face la iniţiativa scrisă a oricărei
părţi, în urma unor negocieri între părţile acordului.
 (5) Negocierile cu privire la încheierea,

modificarea, completarea sau prelungirea acordului nu vor putea începe mai
târziu de 10 zile şi nici mai devreme de 3 zile de la înregistrarea
solicitării.
 (6) Dispoziţiile legale privind părţile,

negocierea, conflictul colectiv de muncă, încheierea, efectele contractelor
colective de muncă, cu excepţia celor referitoare la înregistrarea şi
publicarea contractelor colective de muncă, se aplică în mod corespunzător şi
acordurilor colective încheiate în condiţiile prezentului articol.
 (7) Ministerul Justiţiei şi Administraţia

Naţională a Penitenciarelor furnizează organizaţiilor sindicale reprezentative
sau reprezentanţilor poliţiştilor de penitenciare informaţiile necesare pentru
încheierea acordului colectiv.

- (1) Perioada suspendării raportului de serviciu pentru
îndeplinirea unei funcţii de conducere salarizate în cadrul unei organizaţii
sindicale constituie vechime în muncă, în serviciu şi în specialitate, în
condiţiile legii. Persoana beneficiază de toate drepturile care rezultă din
calitatea de poliţist de penitenciare, cu excepţia drepturilor
salariale.
 (2) Persoanei care îndeplineşte o funcţie

de conducere salarizată în cadrul unei organizaţii sindicale i se menţin postul
şi funcţia în cadrul poliţiei penitenciare, deţinute la momentul suspendării
din funcţie, are dreptul de a avansa în gradul profesional, de a beneficia de
gradaţie la împlinirea stagiilor prevăzute de lege şi de a participa la
concursuri pentru avansarea în carieră.
 (3) Pentru perioada în care raportul de

serviciu al poliţistului de penitenciare este suspendat potrivit prevederilor
art. 130 alin. (3), funcţiile de conducere din organizaţia sindicală se
echivalează cu funcţiile prevăzute în legislaţia privind salarizarea
poliţiştilor de penitenciare, în vederea deschiderii drepturilor de pensie ca
poliţist de penitenciare.
 (4) Echivalarea funcţiilor, potrivit alin.

(3), se face prin ordin al ministrului justiţiei, la propunerea organizaţiei
sindicale şi cu avizul Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale.
 (5) Drepturile reglementate de prezenta

lege, cu excepţia celor prevăzute la art. 104 lit. a), e) - g), j), l) - n),
art. 105 şi art. 111 alin. (2), se acordă, potrivit condiţiilor legale în
vigoare, poliţistului de penitenciare aflat în situaţia prevăzută la art. 130

- (1) Poliţiştii de penitenciare vor fi sprijiniţi în construirea
sau cumpărarea, o singură dată în timpul carierei profesionale, a unei locuinţe
proprietate personală, în localitatea în care îşi are sediul unitatea la care
sunt încadraţi, din fondurile Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor sau
alte fonduri guvernamentale, în condiţiile legii.
 (2) Poliţiştii de penitenciare, titulari ai

contractului de închiriere a locuinţei de serviciu, care au lucrat în poliţia
penitenciară sau în sistemul administraţiei penitenciare peste 15 ani şi care
s-au pensionat potrivit legii, precum şi cei care şi-au pierdut total sau
parţial capacitatea de muncă şi s-au pensionat pentru invaliditate, în
condiţiile legii, îşi păstrează dreptul de folosinţă asupra locuinţei de serviciu
şi după încetarea raporturilor de serviciu prin pensionare. În cazul decesului
titularului, soţul/soţia îşi păstrează drepturile locative pe tot parcursul
vieţii.
 (3) Criteriile şi condiţiile de sprijin

prevăzute la alin. (1) se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
 (4) În condiţiile legii, prin hotărâre a

Guvernului se poate înfiinţa Casa de credit a personalului din sistemul

- (1) Poliţiştii de penitenciare îşi păstrează, pe perioada
delegării, detaşării ori trecerii temporare în altă funcţie, funcţia, gradul şi
drepturile salariale avute anterior, acordate conform prevederilor actelor
normative privind salarizarea acestora.
 (2) În situaţia în care drepturile

salariale corespunzătoare funcţiei pe care este detaşat sau, după caz, trecut
temporar în altă funcţie sunt mai mari, personalul prevăzut la alin. (1)
beneficiază de aceste drepturi salariale.

- (1) Poliţiştii de penitenciare au dreptul la atribuirea unei locuinţe
de serviciu dacă, în localitatea unde îşi desfăşoară activitatea, ei,
soţul/soţia sau copiii aflaţi în întreţinere nu deţin o locuinţă în proprietate
ori nu li s-a atribuit locuinţă de către autorităţile administraţiei publice
locale.
 (2) Poliţiştii de penitenciare cărora nu li

s-a acordat locuinţă potrivit prevederilor alin. (1) şi care nici ei şi nici
soţul/soţia sau copiii aflaţi în întreţinere nu au în proprietate o locuinţă în
localitatea unde îşi desfăşoară activitatea au dreptul la compensarea lunară a
chiriei în cuantum de până la 50% din salariul lunar net, dar nu mai mult decât
chiria prevăzută în contractul de închiriere încheiat în condiţiile legii,
inclusiv pentru locuinţele atribuite de către autorităţile administraţiei
publice locale sau pentru locuinţele de serviciu. În situaţia inexistenţei unui
fond locativ corespunzător în localitatea unde îşi desfăşoară activitatea,
contractul de închiriere poate avea ca obiect o locuinţă situată într-o
localitate aflată la o distanţă de maximum 70 km, în cazul în care nici
poliţistul de penitenciare şi nici soţul/soţia sau copiii aflaţi în întreţinere
nu au în proprietate personală o locuinţă în acea localitate sau în altă
localitate situată mai aproape de locul de muncă.
 (3) Dacă poliţiştii de penitenciare,

inclusiv soţul/soţia acestora sau copiii aflaţi în întreţinerea acestora au
înstrăinat o locuinţă, în localitatea în care îşi desfăşoară activitatea, după
data încadrării în sistemul administraţiei penitenciare, aceştia nu beneficiază
de prevederile alin. (1) şi (2).
 (4) Nu se acordă compensaţia lunară pentru

chirie în situaţia în care contractul de închiriere a fost încheiat cu rudele
de până la gradul II inclusiv ale poliţistului de penitenciare ori ale
soţiei/soţului acestuia/acesteia.
 (5) Poliţiştii de penitenciare cărora li

s-a atribuit o locuinţă de serviciu pot solicita schimbarea acesteia şi
atribuirea unei alte locuinţe disponibile în fondul locativ al Administraţiei
Naţionale a Penitenciarelor sau al unităţii penitenciare în cauză, care să
corespundă nevoilor locative ale poliţistului de penitenciare, soţului/soţiei
acestuia şi copiilor aflaţi în întreţinere. Prevederile alin. (8) teza a 2-a
rămân aplicabile. Cererile de schimb de locuinţe se soluţionează cu
prioritate.
 (6) Prin excepţie de la prevederile alin.

(2), medicii rezidenţi angajaţi în poliţia penitenciară pot solicita chirie în
localitatea unde efectuează studiile de rezidenţiat.
 (7) De prevederile alin. (2) beneficiază şi

poliţiştii de penitenciare cărora li s-a atribuit o locuinţă de serviciu din
fondul locativ al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor sau, după caz, al
unităţii penitenciare în cauză, care nu mai corespunde nevoilor locative ale
poliţistului de penitenciare, soţului/soţiei acestuia şi copiilor aflaţi în
întreţinere şi la care cel în cauză renunţă. Prevederile alin. (8) teza a 2-a
rămân aplicabile.
 (8) Beneficiază de prevederile alin. (2) şi
poliţistul de penitenciare care a avut în proprietate o locuinţă, în
localitatea în care îşi desfăşoară activitatea, şi care, după data încadrării
în sistemul administraţiei penitenciare, pentru motive neimputabile, a pierdut
dreptul de proprietate asupra acesteia. Dreptul prevăzut de prezentul alineat
se acordă în urma efectuării unei anchete sociale, efectuată de către o comisie
constituită prin act al conducătorului unităţii în care este încadrat
poliţistul de penitenciare.
 (9) Poliţiştii de penitenciare care

îndeplinesc condiţiile de acordare a compensaţiei lunare pentru chirie potrivit
alin. (2) şi care contractează un credit ipotecar/imobiliar destinat
achiziţionării unei locuinţe sau încheie un contract de vânzare-cumpărare cu
plata în rate a unei locuinţe beneficiază de compensaţia lunară pentru chirie,
pe o perioadă ce nu poate depăşi durata de derulare a creditului sau
contractului de vânzare-cumpărare cu plata în rate, respectiv pentru plata
ratei sau a unei fracţiuni din rata aferentă creditului sau contractului de
vânzare-cumpărare cu plata în rate. În această situaţie, compensaţia lunară
pentru chirie se acordă în cuantumul prevăzut la alin. (2), dar nu poate depăşi
rata lunară plătită pentru creditul ipotecar/imobiliar sau pentru contractul de
vânzare-cumpărare cu plata în rate.
 (10) Dreptul prevăzut la alin. (9) se

menţine în cazul transferului sau încadrării funcţionarilor publici cu statut
special într-o altă instituţie din sistemul de apărare, ordine publică şi
securitate naţională.
 (11) În situaţia prevăzută la alin. (9)

compensaţia lunară pentru chirie se acordă pentru o singură locuinţă
achiziţionată pe timpul carierei. Compensaţia lunară pentru chirie nu se poate
acorda concomitent pentru situaţia prevăzută la alin. (2) şi pentru situaţia
prevăzută la alin. (9), caz în care poliţistul de penitenciare optează pentru una
dintre aceste situaţii.
 (12) Drepturile prevăzute de prezentul

articol nu au caracter salarial şi nu se impozitează.
 (13) Condiţiile de acordare a drepturilor

prevăzute de prezentul articol se stabilesc prin ordin al ministrului

- (1) La sesizarea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor sau,
după caz, a unităţilor din subordinea acesteia, instituţiile şi organele
specializate ale statului au obligaţia de a acorda protecţie poliţiştilor de
penitenciare şi membrilor de familie ai acestora împotriva ameninţărilor,
violenţelor, faptelor de ultraj ori altor fapte de natură penală cărora le-ar
putea fi victimă, precum şi în cazul în care viaţa, integritatea corporală,
demnitatea sau bunurile le sunt puse în pericol în exercitarea atribuţiilor de
serviciu sau în legătură cu acestea.
 (2) Sesizarea prevăzută la alin. (1) se

face la cererea poliţiştilor de penitenciare şi, în cazuri temeinic
justificate, a membrilor de familie ai acestora.
 (3) În cazurile prevăzute la alin. (1),

poliţistul de penitenciare şi membrii de familie ai acestuia pot beneficia, la
cerere, de asistenţa juridică asigurată în mod gratuit de unitate, prin avocat,
în condiţiile ordinului ministrului justiţiei prevăzut la art. 104 lit.
o).
 (4) Condiţiile şi modalităţile de acordare

a protecţiei se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

- (1) Poliţistul de penitenciare în activitate ori pensionat, soţul
sau soţia acestuia, precum şi copiii aflaţi în întreţinerea acestuia beneficiază,
în mod gratuit, de servicii de asistenţă medicală, medicamente şi proteze, în
cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, în condiţiile stabilite
prin hotărâre a Guvernului şi cu respectarea dispoziţiilor legale privind plata
contribuţiei la asigurările sociale de sănătate.
 (2) Pentru acordarea, potrivit legii, a

asistenţei medicale specifice personalului din sistemul administraţiei
penitenciare, în statele de organizare ale Administraţiei Naţionale a
Penitenciarelor şi ale fiecărei unităţi penitenciare se prevăd şi se încadrează
posturi de personal medico-sanitar superior şi mediu.
 (3) Drepturile prevăzute la alin. (1) nu au

caracter salarial şi nu se impozitează.

- (1) Poliţiştii de penitenciare au dreptul la despăgubiri în
situaţia în care au suferit, din culpa instituţiei, un prejudiciu material în
timpul îndeplinirii atribuţiilor de serviciu, în condiţiile şi cuantumul
stabilit prin hotărâre a Guvernului.
 (2) Poliţistului de penitenciare care a

decedat în timpul îndeplinirii îndatoririlor de serviciu i se acordă,
post-mortem, gradul de subinspector de poliţie penitenciară, în cazul în care
face parte din categoria agenţilor, sau gradul profesional următor, în cazul
ofiţerilor.
 (3) Copiii aflaţi în întreţinerea

poliţistului de penitenciare decedat sau încadrat într-un grad de invaliditate
ca urmare a rănirii acestuia în timpul ori în legătură cu exercitarea
atribuţiilor de serviciu pot fi înmatriculaţi la cerere, fără examen ori
concurs, în instituţiile de învăţământ ale poliţiei penitenciare, dacă
îndeplinesc condiţiile legale.

poliţistului de penitenciare decedat sau încadrat într-un grad de invaliditate
ca urmare a rănirii acestuia în timpul ori în legătură cu exercitarea
atribuţiilor de serviciu, precum şi soţul sau soţia acestuia pot fi încadraţi
ca poliţişti de penitenciare sau angajaţi ca personal contractual în sistemul
administraţiei penitenciare, fără examen ori concurs, dacă îndeplinesc
celelalte condiţii legale prevăzute pentru funcţia respectivă.
 (5) Prin ordin al ministrului justiţiei se

stabileşte procedura de aplicare a prevederilor alin. (3) şi (4).

- (1) Pentru îndeplinirea exemplară a atribuţiilor de serviciu,
poliţiştilor de penitenciare li se pot acorda recompense morale sau materiale,
în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului justiţiei.
 (2) Absolvenţilor instituţiilor de

învăţământ prevăzute la art. 13 alin. (2) şi (5) declaraţi "şef de
promoţie" li se acordă recompense materiale cu ocazia absolvirii,
stabilite prin ordin al ministrului justiţiei.
 (3) Pentru activitatea desfăşurată,

poliţiştilor de penitenciare li se conferă decoraţii potrivit legii.
 (4) Poliţiştii de penitenciare, decoraţi cu

Ordinul Meritul Militar sau cu Semnul onorific În
Serviciul Armatei, îşi păstrează toate
drepturile conferite de aceste ordine, dobândite anterior.
 (5) Pentru merite deosebite în activitatea

desfăşurată, poliţiştilor de penitenciare li se conferă Medalia de Excelenţă în
Serviciul Penitenciar. Criteriile şi procedura pentru conferirea medaliei se
stabilesc prin ordin al ministrului justiţiei.
<o:p> </o:p>
 Condiţiile de muncă ale poliţiştilor de

<o:p> </o:p>

- (1) Durata normală a timpului de muncă este de 8 ore pe zi şi de
40 de ore pe săptămână.
 (2) Programul de lucru al personalului din

compartimentele a căror activitate impune prezenţa în serviciu mai mult de 8
ore se stabileşte de către directorii unităţilor, în raport cu necesităţile
operative, asigurându-se respectarea timpului de lucru legal.
 (3) În cazul în care pentru anumite

categorii profesionale durata normală a timpului de muncă este stabilită prin
dispoziţii legale specifice, se vor aplica aceste dispoziţii legale.
 (4) În funcţie de specificul muncii

prestate se poate opta şi pentru un alt fel de repartizare a timpului de muncă,
cu respectarea timpului de lucru legal.
 (5) Modul de compensare şi plată a orelor

prestate de poliţiştii de penitenciare peste durata normală a timpului de
muncă, precum şi a orelor lucrate în zilele de repaus săptămânal, de sărbători
legale sau în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în
vigoare, nu se lucrează se stabileşte potrivit dispoziţiilor legale privind
salarizarea personalului bugetar.

- (1) Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi unităţile din
subordinea acesteia elaborează regulamente de ordine interioară, cu consultarea
organizaţiilor sindicale, prin care se stabilesc normele de ordine interioară,
principiile şi regulile privind desfăşurarea activităţilor structurilor
organizatorice ale acestora, precum şi modul de organizare a timpului de lucru,
a pauzelor, evidenţa prezenţei şi a muncii suplimentare.
 (2) Prin ordin al ministrului justiţiei se

stabilesc standardele privind condiţiile de muncă asigurate poliţiştilor de

- Poliţiştii de penitenciare au dreptul, potrivit legii, la măsuri
de securitate şi igienă a muncii şi la echipament de protecţie gratuit.
<o:p> </o:p>
 Îndatoririle poliţiştilor de

<o:p> </o:p>
<a name=5879164></a> Art. 119 - Poliţistul de penitenciare are
următoarele obligaţii:Constitu</a><a
href="javascript:OpenDocumentView(45273,%20751693);">ie</a> şi
de celelalte legi, precum şi să apere valorile
democraţiei;<o:p></o:p>

b) să respecte şi să protejeze viaţa, sănătatea şi demnitatea
persoanelor private de libertate, drepturile şi libertăţile
acestora;<span

c) să împiedice orice acţiune care presupune discriminare pe criterii de
rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, gen, orientare sexuală,
opinie, apartenenţă politică, avere, origine socială, vârstă, dizabilitate,
boală cronică necontagioasă sau infecţie HIV/SIDA ori pentru alte împrejurări
de acelaşi fel;<span style='background:yellow;mso-

d) să execute, cu profesionalism şi în termenul stabilit, toate
atribuţiile de serviciu stabilite prin fişa postului, precum şi dispoziţiile
date de conducătorii ierarhici;<span style='background:yellow;mso-

f) să informeze în scris conducătorii ierarhici şi celelalte autorităţi
abilitate cu privire la infracţiunile de care a luat cunoştinţă în exercitarea
atribuţiilor de serviciu sau în legătură cu serviciul;<span style='background:yellow;mso-highlight:

h) să păstreze secretul de stat şi de serviciu, în condiţiile legii,
precum şi confidenţialitatea informaţiilor sau documentelor care au acest
caracter, în condiţiile legii;<span

m) să informeze şeful ierarhic despre existenţa unui conflict de
interese privind exercitarea atribuţiilor de serviciu, în condiţiile

n) să se prezinte la unitatea din care face parte, în situaţii de
catastrofe, calamităţi, alarmare ca urmare a revoltelor în penitenciar,
evadărilor, părăsirii locurilor de deţinere sau alte tulburări de amploare ale
activităţilor în unităţile penitenciare;<span

p) să depună declaraţiile de avere şi de interese, potrivit

q) să informeze şeful ierarhic despre existenţa în unitatea în care îşi
desfăşoară activitatea a unor persoane private de libertate care au calitatea
de soţ/soţie sau rude până la gradul II inclusiv cu acesta ori cu soţul/soţia,
în situaţia în care ia cunoştinţă de aceste situaţii;<span

r) să aducă la cunoştinţa compartimentului resurse umane modificările
privind domiciliul, după caz, reşedinţa, precum şi schimbările intervenite în
starea civilă sau date relevante din punct de vedere profesional, în termen de
15 zile de la producerea acestora.Ofiţerilor şi
agenţilor din sistemul administraţiei penitenciare le este
interzis:<span style='background:yellow;

b) să primească, să solicite ori să accepte, direct sau indirect, pentru
ei ori pentru alte persoane, în considerarea calităţii lor oficiale, cadouri,
bani, împrumuturi sau orice alte valori ori servicii;<span

c) să intervină pentru soluţionarea unor cereri sau lucrări care nu sunt
de competenţa lor ori nu le-au fost repartizate de conducătorii ierarhici sau
care nu sunt activităţi specifice funcţiei pe care au fost
numiţi;(1) Poliţiştii
de penitenciare sunt în conflict de interese dacă se află în una dintre
următoarele situaţii:<span style='background:yellow;mso-highlight:

a) sunt chemaţi să rezolve cereri, să ia decizii sau să participe la
luarea deciziilor cu privire la persoane fizice şi juridice cu care sunt
soţ/soţie, rude de gradul I sau, după caz, au relaţii cu caracter
patrimonial;<span

(3) În cazul existenţei unui conflict de interese, poliţistul de
penitenciare este obligat să se abţină de la rezolvarea cererii, luarea
deciziei sau participarea la luarea unei decizii şi să îl informeze de îndată
pe şeful ierarhic căruia îi este subordonat direct. Acesta este obligat să ia
măsurile care se impun pentru exercitarea cu imparţialitate a funcţiei, în
termen de cel mult 3 zile de la data luării la cunoştinţă.<span

(4) În cazurile prevăzute la alin. (1), conducătorul unităţii, la
propunerea şefului ierarhic căruia îi este subordonat direct poliţistul de
penitenciare în cauză, va desemna un alt poliţist, care are aceeaşi pregătire
şi acelaşi nivel de experienţă.Legii
nr. 161/2003</a> privind unele măsuri pentru asigurarea
transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în
mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi
completările ulterioare, referitoare la conflictul de interese se aplică în mod
corespunzător.<o:p></o:p>

class=rvts91>Poliţiştii de
penitenciare pot exercita funcţii sau activităţi în domeniul didactic, al
cercetării ştiinţifice, al creaţiei literar-artistice, precum şi să desfăşoare
activităţi sau să deţină funcţii în sectorul privat, cu condiţia ca activitatea
sau funcţia respectivă să nu aibă legătură cu sistemul poliţiei penitenciare şi
cu condiţia respectării dispoziţiilor legale privind conflictul de interese,
incompatibilităţile, dar şi a legislaţiei aplicabile profesiei sau activităţii
pe care o exercită.
<o:p> </o:p>
<a name=5879168></a> Cap. V
 Modificarea raporturilor de serviciu,

punerea la dispoziţie, suspendarea din funcţie şi încetarea raporturilor de
serviciu
<o:p> </o:p>
 Dispoziţii comune
<o:p> </o:p>

- (1) Poliţiştii de penitenciare au dreptul la stabilitatea
raporturilor de serviciu.
 (2) Raporturile de serviciu ale personalului

prevăzut la alin. (1) se nasc şi se exercită în baza actului de numire şi se
pot modifica, suspenda sau pot înceta numai în cazurile şi în condiţiile
prezentei legi.
 (3) Raporturile de serviciu ale

poliţiştilor de penitenciare sunt de subordonare ierarhică.
 (4) Raporturile de serviciu ale

poliţiştilor de penitenciare nu pot înceta prin demisie la instituirea stării
de urgenţă sau a stării de asediu ori în caz de mobilizare şi de război.
 (5) Ocuparea unei funcţii care necesită

acces la informaţii clasificate este condiţionată de existenţa dreptului de
acces la astfel de informaţii, în condiţiile legii.

- (1) Poliţiştii de penitenciare pot fi delegaţi de către directorul
general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor sau, după caz, de
directorii unităţilor din subordinea acesteia să îndeplinească anumite
activităţi în interesul unităţii unde sunt încadraţi, în aceeaşi localitate sau
în altă localitate, pe o perioadă de cel mult 60 de zile într-un an.

delegaţi mai mult de 60 de zile într-un an, cu acordul scris al

- (1) Detaşarea poliţiştilor de penitenciare se poate dispune,
potrivit competenţelor de gestiune a resurselor umane, pe o perioadă de cel
mult 6 luni. Detaşarea pe o perioadă mai mare de 6 luni se poate dispune numai
cu acordul scris al celui în cauză.
 (2) Trecerea temporară în altă funcţie se

poate dispune fără acordul poliţistului de penitenciare în caz de forţă majoră
sau ca măsură de protecţie a poliţistului de penitenciare, potrivit
competenţelor de gestiune a resurselor umane.
 (3) Ofiţerii pot fi împuterniciţi în

funcţii de conducere vacante în unitatea în care sunt încadraţi sau în care au
fost detaşaţi, dacă îndeplinesc condiţiile specifice postului, potrivit
competenţelor de gestiune a resurselor umane. Împuternicirea se poate face
numai cu acordul persoanei respective, pentru o perioadă de maximum un an. Prin
excepţie, termenul de un an poate fi depăşit în situaţia funcţiilor temporar
vacante sau în legătură cu care există un litigiu.
 (4) În perioada de maximum un an prevăzută

la alin. (3), unitatea din cadrul poliţiei penitenciare este obligată să
iniţieze demersuri pentru ocuparea postului de conducere vacant; în cazul în
care postul de conducere vacant nu se ocupă, se poate dispune o nouă
împuternicire.
 (5) Pe perioada împuternicirii, poliţistul

de penitenciare beneficiază de drepturile salariale corespunzătoare funcţiei pe
care este împuternicit. Poliţistul de penitenciare poate opta pentru menţinerea
drepturilor salariale avute anterior, dacă acestea sunt mai mari decât cele ale
funcţiei pe care este împuternicit.

- (1) Poliţiştii de penitenciare definitivi pot fi schimbaţi din
funcţiile deţinute, în cadrul aceleiaşi unităţi, şi pot fi numiţi în alte
funcţii prevăzute cu acelaşi coeficient de ierarhizare sau inferior, conform
metodologiei aprobate prin ordin al ministrului justiţiei, în următoarele
cazuri:
 a) la cererea poliţistului de

 b) în situaţia în care nu mai îndeplinesc

condiţiile prevăzute în fişa postului pentru exercitarea funcţiei.
 (2) Poliţiştii de penitenciare definitivi

pot fi mutaţi în alte unităţi ale poliţiei penitenciare, la cerere sau în
interesul serviciului, cu acordul lor, în aceeaşi ori în altă funcţie prevăzută
cu un coeficient de ierarhizare identic sau inferior, conform metodologiei
aprobate prin ordin al ministrului justiţiei.
 (3) În situaţiile prevăzute la alin. (1) şi

(2), prin funcţie prevăzută cu coeficient de
ierarhizare identic se înţelege funcţia în care
se face numirea al cărei coeficient de ierarhizare luat în calcul la stabilirea
salariului este egal cu cel al funcţiei anterioare.

- (1) Revocarea din funcţia de conducere şi numirea într-o altă
funcţie se dispun în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor
manageriale privind organizarea eficientă, comportamentul şi comunicarea,
asumarea responsabilităţilor şi aptitudinile manageriale ori ca sancţiune
disciplinară.
 (2) La verificarea organizării eficiente a

activităţii vor fi avute în vedere, în principal, următoarele criterii:
folosirea adecvată şi eficientă a resurselor umane, materiale şi financiare,
evitarea pierderilor, evaluarea necesităţilor, gestionarea situaţiilor de
criză, raportul resurse investite - rezultate obţinute, gestionarea
informaţiilor, organizarea pregătirii şi perfecţionării profesionale şi
repartizarea sarcinilor.
 (3) La verificarea comportamentului şi

comunicării vor fi avute în vedere, în principal, comportamentul şi comunicarea
cu subalternii, cu persoanele aflate în stare de detenţie, cu alte persoane sau
instituţii cu care intră în contact, precum şi cu mass-media, asigurarea
accesului la informaţiile de interes public şi transparenţa actului de
 (4) La verificarea asumării

responsabilităţii vor fi avute în vedere, în principal, modul de îndeplinire a
atribuţiilor prevăzute de lege şi regulamente, implementarea strategiilor
naţionale şi secvenţiale în domeniu şi modul în care sunt respectate drepturile
persoanelor private de libertate, precum şi celelalte dispoziţii legale privind
executarea pedepselor.
 (5) La verificarea aptitudinilor

manageriale vor fi avute în vedere, în principal, capacitatea de organizare,
capacitatea rapidă de decizie, rezistenţa la stres, autoperfecţionarea,
capacitatea de analiză, sinteză, previziune, strategie şi planificare pe termen
scurt, mediu şi lung, iniţiativa şi capacitatea de adaptare rapidă.
 (6) Împotriva ordinului sau deciziei de

revocare din funcţia de conducere se poate face plângere la instanţa de
contencios administrativ competentă potrivit legii, fără parcurgerea procedurii
plângerii prealabile.
 (7) Modul de verificare a îndeplinirii

criteriilor prevăzute la alin. (2) - (5) se stabileşte prin metodologie
aprobată prin ordin al ministrului justiţiei.
<o:p> </o:p>
 Punerea la dispoziţie, suspendarea din

funcţie şi suspendarea raporturilor de serviciu
<o:p> </o:p>

- (1) În cazul în care împotriva poliţistului de penitenciare s-a
dispus punerea în mişcare a acţiunii penale, menţinerea sa în activitate se
hotărăşte după soluţionarea definitivă a cauzei, cu excepţia situaţiei în care
a comis şi alte abateri disciplinare, când operează procedura disciplinară
obişnuită.
 (2) După punerea în mişcare a acţiunii

penale, poliţistul de penitenciare se pune la dispoziţie şi nu mai îndeplineşte
atribuţiile funcţiei deţinute. Poliţistul de penitenciare pus la dispoziţie
îndeplineşte numai acele sarcini şi atribuţii de serviciu stabilite, în scris,
de conducătorul unităţii şi beneficiază de drepturile băneşti corespunzătoare
gradului profesional pe care îl are, la nivelul de bază, şi de celelalte
drepturi prevăzute de prezenta lege. Punerea la dispoziţie se menţine în cazul
în care împotriva poliţistului de penitenciare s-a luat, în condiţiile Codului
de procedură penală, măsura preventivă a controlului judiciar ori a controlului
judiciar pe cauţiune.
 (3) Pe perioada arestării preventive şi a

arestului la domiciliu, poliţistul de penitenciare este suspendat din funcţie.
Aceeaşi măsură se va dispune în cazul în care împotriva poliţistului de
penitenciare s-a luat, în condiţiile <a
href="javascript:OpenDocumentView(294765,%205554123);">Codului de procedur</a><a
href="javascript:OpenDocumentView(294765,%205554123);"> penal</a><a
href="javascript:OpenDocumentView(294765,%205554123);">ă</a>,
măsura preventivă a controlului judiciar ori a controlului judiciar pe
cauţiune, dacă în sarcina acestuia a fost stabilită obligaţia să nu exercite
profesia ori meseria sau alte măsuri de siguranţă/obligaţii/măsuri de
supraveghere care împiedică exercitarea atribuţiilor profesionale.
 (4) Pe timpul suspendării din funcţie în

condiţiile alin. (3), poliţistul de penitenciare nu beneficiază de niciun drept
dintre cele prevăzute de prezenta lege. Poliţistul de penitenciare aflat în
această situaţie poate beneficia de dreptul la pensie, în condiţiile stabilite
prin lege specială.
 (5) În cazul în care s-a dispus clasarea,

renunţarea la urmărirea penală, achitarea, amânarea aplicării pedepsei sau
renunţarea la aplicarea pedepsei, precum şi în cazul încetării procesului
penal, poliţistul de penitenciare este repus în toate drepturile anterioare,
inclusiv în funcţia deţinută anterior, şi beneficiază de compensarea celor de
care a fost privat pe perioada punerii la dispoziţie, respectiv a suspendării
din funcţie, potrivit competenţelor de gestiune a resurselor umane. În cazul în
care s-a dispus condamnarea definitivă a poliţistului de penitenciare la
pedeapsa amenzii penale, acesta este repus în funcţia deţinută anterior,
potrivit competenţelor de gestiune a resurselor umane, fără a beneficia de
drepturile de care a fost privat pe perioada punerii la dispoziţie, respectiv a
suspendării din funcţie.
 (6) Organul de urmărire penală sau instanţa

de judecată care a dispus faţă de poliţistul de penitenciare una dintre
măsurile sau soluţiile prevăzute la alin. (2), (3) şi (5) are obligaţia să
comunice de îndată unităţii al cărei angajat este poliţistul de penitenciare
sau, după caz, Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor ori Ministerului
Justiţiei măsura sau soluţia dispusă.

- Poliţiştii de penitenciare rămaşi neîncadraţi în funcţii din
diferite cauze neimputabile sau ale căror avize, autorizaţii sau atestări
necesare pentru exercitarea atribuţiilor profesionale sunt suspendate, retrase
ori îşi încetează valabilitatea sunt puşi la dispoziţie, potrivit
competenţelor. Pe această perioadă beneficiază de salariul de funcţie avut,
salariul gradului profesional deţinut, gradaţii, precum şi de celelalte
drepturi salariale avute, cu excepţia salariului de comandă, pentru poliţiştii
de penitenciare cu funcţii de conducere. Situaţia acestora se soluţionează în
termen de 6 luni.

- (1) Suspendarea raportului de serviciu poate interveni de drept
sau prin acordul părţilor, în condiţiile legii.
 (2) În cazul în care poliţistul de

penitenciare este desemnat să desfăşoare activităţi în cadrul unor misiuni
diplomatice ale României sau în cadrul unor organisme sau instituţii
internaţionale, intervine suspendarea de drept a raportului de serviciu, pentru
perioada respectivă.
 (3) Raportul de serviciu al poliţistului de

penitenciare se suspendă de drept, dacă acesta desfăşoară activitate sindicală
de conducere salarizată, în condiţiile legii.

penitenciare se suspendă de drept cât timp acesta efectuează tratament medical
în străinătate, dacă solicitantul nu se află în concediu medical pentru
incapacitate temporară de muncă, precum şi pentru însoţirea în străinătate a
soţului sau a soţiei ori a unei rude de gradul I, în vederea efectuării de
tratament medical, pe perioada tratamentului.

penitenciare se poate suspenda prin acordul părţilor, în situaţia în care
poliţistul de penitenciare desfăşoară din iniţiativa sa activităţi în cadrul
unor organisme sau instituţii internaţionale, pe perioada aferentă contractului
sau convenţiei de muncă încheiate în acest scop.
 (6) Raportul de serviciu poate fi suspendat

prin acordul părţilor pentru cel mult 4 ani în cazul solicitării poliţistului
de penitenciare de a-şi urma soţia sau soţul trimis în străinătate de către
Ministerul Afacerilor Externe, de alte ministere, autorităţi administrative
autonome, organe ori alte instituţii de specialitate ale administraţiei publice
centrale, pentru îndeplinirea unei misiuni permanente în străinătate la
misiunile diplomatice, la oficiile consulare sau la alte reprezentanţe
naţionale, structuri şi comandamente din cadrul organizaţiilor internaţionale
din care România face parte, doar dacă acestea au o durată de minimum 6
luni.

penitenciare poate fi suspendat prin acordul părţilor pe perioada cât acesta
participă din proprie iniţiativă la cursuri de pregătire şi perfecţionare în
străinătate, altele decât cele organizate sau finanţate de Administraţia
Naţională a Penitenciarelor, dacă are aprobarea directorului de unitate pentru
a urma asemenea studii, iar acestea asigură specializarea sau pregătirea
potrivit nevoilor poliţiei penitenciare.

penitenciare se poate suspenda şi în alte situaţii prevăzute de lege, de drept,
prin acordul părţilor sau prin actul unilateral al uneia dintre părţi, cu
respectarea prevederilor cuprinse în legislaţia muncii.

- (1) În cazul în care poliţistul de penitenciare suferă de o boală
psihică, confirmată prin diagnostic de un medic de specialitate, la nivelul
unităţii se dispun măsurile necesare pentru prezentarea poliţistului de
penitenciare la expertiza de specialitate în cadrul comisiei de expertiză
medico-militară.
 (2) În cazul în care poliţistul de

penitenciare, în urma recomandării medicului de medicina muncii de a efectua un
consult psihiatric, refuză nejustificat să se prezinte la diagnosticarea de
către un medic de specialitate, la comisia de expertiză medico-militară, la
revizuire sau în alte cazuri, la solicitarea comisiei de expertiză
medico-militară, acesta este suspendat din funcţie până la îndeplinirea
obligaţiilor care rezultă din prezentul alineat, dar nu mai mult de 6
luni.
 (3) Pe perioada suspendării din funcţie în

condiţiile alin. (2) poliţistului de penitenciare i se pot plăti drepturile de
asigurări sociale de sănătate care se acordă pe perioada concediului pentru
incapacitate temporară de muncă, în condiţiile legii.
 (4) Refuzul de a se prezenta la

diagnosticarea de către un medic de specialitate sau la comisia de expertiză
medico-militară în termenul prevăzut la alin. (2) atrage încetarea raporturilor
de serviciu din motive imputabile celui în cauză.

- (1) Poliţistul de penitenciare clasat "apt limitat" de
către comisia de expertiză medico-militară, pentru care atribuţiile postului
ocupat nu permit respectarea recomandărilor comisiei, se pune la dispoziţie pe
perioada clasării.
 (2) Pe perioada punerii la dispoziţie în

condiţiile alin. (1), poliţistul de penitenciare beneficiază de drepturile
băneşti corespunzătoare gradului profesional pe care îl are, la nivelul de
bază, şi de celelalte drepturi prevăzute de prezenta lege, după caz,
atribuţiile de serviciu fiindu-i stabilite de directorul unităţii, cu
respectarea recomandărilor comisiei de expertiză medico-militară.

- (1) Raportul
de serviciu al poliţistului de penitenciare încetează în următoarele
cazuri:
 a) deces;
 b) demisie;
 c) nu mai îndeplineşte una dintre

condiţiile prevăzute la art. 11 lit. a), d), i);
 d) nu mai îndeplineşte condiţia prevăzută

la art. 11 lit. j), în măsura în care nu există nicio altă funcţie în poliţia
penitenciară pe care să se poată realiza numirea;
 e) transfer;
 f) eliberarea din funcţie, ca sancţiune

 g) pensionare, în condiţiile legii;
 h) desfiinţarea unităţii ori mutarea acesteia

în altă localitate, în cazul în care ofiţerul sau agentul nu acceptă să o
urmeze;
 i) reorganizarea unităţii, prin

desfiinţarea unor posturi de natura celui ocupat de ofiţerul sau agentul în
cauză, în cazul în care persoana refuză oferta de trecere în altă
funcţie;
 j) nu mai îndeplineşte condiţiile specifice

postului, în cazul în care refuză oferta conducerii unităţii de trecere în altă
funcţie;
 k) ca urmare a constatării nulităţii

actului de numire în funcţie, de la data rămânerii definitive a hotărârii
judecătoreşti prin care nulitatea a fost constatată;
 l) ca urmare a declarării necorespunzător

din punct de vedere profesional a poliţistului debutant, conform art. 18 alin.
(4);
 m) la data rămânerii definitive a hotărârii

judecătoreşti de declarare a morţii poliţistului de penitenciare;
 n) ca urmare a interzicerii exercitării

dreptului de a ocupa o funcţie publică sau de a exercita profesia ori
activitatea în executarea căreia a săvârşit fapta, ca pedepse complementare,
sau ca urmare a interzicerii ocupării unei funcţii sau a exercitării unei
profesii, ca măsură de siguranţă, de la data rămânerii definitive a hotărârii
judecătoreşti prin care s-a dispus interdicţia;
 o) neprezentarea, în mod nejustificat, în

termenul prevăzut de lege, la diagnosticarea de către un medic de specialitate
sau la comisia de expertiză medico-militară, în condiţiile art. 131;
 p) condamnarea la o pedeapsă privativă de

libertate, cu executare sau suspendarea executării pedepsei, dispusă prin hotărâre
judecătorească definitivă;
 q) nesoluţionarea situaţiilor prevăzute la

art. 129 în termenul stabilit prin acest articol, dacă nu există nicio altă
funcţie în cadrul poliţiei penitenciare pe care să se poată realiza
numirea;
 r) alte cazuri prevăzute expres de

lege.
 (2) Pe timpul stării de urgenţă, de asediu,
de mobilizare şi pe timp de război, raporturile de serviciu ale poliţistului nu
pot înceta în condiţiile prevăzute de alin. (1) lit. b), g) şi q).

- (1) La cerere, poliţistul de penitenciare încadrat într-un grad de
invaliditate ca urmare a rănirii acestuia în timpul sau în legătură cu
exercitarea atribuţiilor de serviciu poate fi menţinut în activitate pe funcţii
de poliţist de penitenciare.
 (2) La cerere, persoana al cărei raport de

serviciu a încetat, fiind încadrată într-un grad de invaliditate ca urmare a
rănirii acesteia în timpul sau în legătură cu exercitarea atribuţiilor de
serviciu, poate fi numită, fără examen ori concurs, în funcţii de poliţist de
 (3) Menţinerea sau numirea în funcţii de

poliţist potrivit alin. (1) şi (2) se face prin ordin al ministrului justiţiei,
pe baza propunerii şefului unităţii din care acesta face parte, respectiv a
făcut parte, şi a avizului comisiei de expertiză medico-militară.
 (4) Comisia de expertiză medico-militară

constată dacă atribuţiile funcţiei pe care urmează să fie menţinut, respectiv
numit, sunt compatibile cu incapacitatea dată de afecţiunea fizică/psihică şi
pot fi îndeplinite fără riscul de a o agrava.

- (1) Poliţiştii de penitenciare pot solicita, în scris, încetarea
raporturilor de serviciu prin demisie.
 (2) Demisia produce efecte după 15 zile

lucrătoare de la data înregistrării acesteia. În cazul funcţiilor de conducere,
demisia produce efecte după 30 de zile lucrătoare de la data
înregistrării.
 (3) Termenele prevăzute la alin. (2) pot fi

reduse dacă între persoana în cauză şi cel abilitat să emită actul
administrativ potrivit competenţelor de gestiune a resurselor umane se convine
asupra unui termen mai scurt.
 (4) Poliţistul de penitenciare demisionar

este obligat să îşi continue activitatea până la împlinirea termenelor
prevăzute la alin. (2) sau (3), după caz.
 (5) Poliţistul de penitenciare poate reveni

asupra cererii de demisie până la împlinirea termenului de la care demisia
produce efecte.

- Poliţiştii de penitenciare se pot transfera în alte instituţii
publice din afara poliţiei penitenciare, cu respectarea reglementărilor legale
specifice instituţiei la care solicită transferul.

- (1) Poliţiştii de penitenciare nu pot fi menţinuţi în activitate
şi în funcţie după împlinirea vârstei standard de pensionare pentru limită de
vârstă prevăzută de lege.

(1), în raport cu nevoile de încadrare, poliţiştii de penitenciare pot fi
menţinuţi în serviciu după împlinirea vârstei standard de pensionare pentru
limită de vârstă, până la vârsta de 62 de ani, dacă starea sănătăţii le
permite, cu aprobarea anuală a persoanelor abilitate conform competenţelor de
gestiune a resurselor umane.

- Evaluarea aptitudinii medicale şi psihologice pentru îndeplinirea
funcţiei, prevăzute la art. 11 lit. d), art. 96 alin. (2) lit. a) şi art. 132
alin. (1), se face potrivit reglementărilor în vigoare aplicabile în sistemul
de apărare, ordine publică şi securitate naţională.
<o:p> </o:p>
<a name=5879187></a> Cap. VI*)
 Răspunderea poliţiştilor de

<o:p> </o:p>
 *) Pentru cercetarea şi sancţionarea abaterilor

disciplinare săvârşite de poliţişti pe durata stării de urgenţă instituite
prin <a
href="javascript:OpenDocumentView(310046,%205848275);">Decretul</a> nr. 195/2020, anterior datei de 31 martie 2020, se aplică
prevederile legale în vigoare la data săvârşirii acestora (a se
vedea <a
href="javascript:OpenDocumentView(311088,%205872185);">art. V</a> din O.U.G. nr. 36/2020).
<o:p> </o:p>

- (1) Poliţiştii de penitenciare răspund disciplinar pentru
săvârşirea cu vinovăţie a abaterilor disciplinare prevăzute de lege.
 (2) Răspunderea penală, contravenţională,

civilă sau, după caz, patrimonială nu exclude răspunderea disciplinară pentru
fapta săvârşită, dacă fapta respectivă constituie şi abatere
disciplinară.

- Sunt abateri disciplinare următoarele fapte:
 a) manifestările care aduc atingere

prestigiului autorităţii sau instituţiei publice în care îşi desfăşoară
activitatea;
 b) neglijenţă şi superficialitate

manifestate în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, a dispoziţiilor legale
sau a celor primite de la şefii ierarhici ori de la autorităţile anume
abilitate de lege;
 c) întârzierea repetată şi nejustificată în

îndeplinirea sarcinilor de serviciu;
 d) refuzul nejustificat de a îndeplini o

atribuţie de serviciu cuprinsă în fişa postului;
 e) manifestarea unui comportament

necorespunzător faţă de persoanele private de libertate, care contravine legii
privind executarea pedepselor, sau faţă de alte persoane cu care intră în
contact în timpul serviciului;
 f) absenţa nemotivată ori întârzierea

repetată la serviciu;
 g) părăsirea nejustificată a locului de

muncă în timpul programului de lucru;
 h) producerea de pagube materiale unităţii

din care face parte sau patrimoniului Administraţiei Naţionale a
Penitenciarelor;
 i) încălcarea normelor privind

confidenţialitatea activităţii sau a lucrărilor;
 j) depăşirea atribuţiilor de serviciu ori

imixtiunea ilegală în activitatea altui poliţist de penitenciare;
 k) intervenţia pentru influenţarea

soluţionării unei cereri privind satisfacerea intereselor oricărei
persoane;
 l) nerespectarea obligaţiilor prevăzute de

dispoziţiile legale în sarcina acestora, inclusiv a celor cuprinse în Codul
deontologic al poliţistului de penitenciare şi a prevederilor referitoare la
incompatibilităţi, conflicte de interese şi interdicţii;
 m) interzicerea sau împiedicarea

exercitării libertăţilor publice şi a drepturilor sindicale ale poliţiştilor de
 n) atitudinea tolerantă a conducătorilor

ierarhici faţă de comiterea unor abateri disciplinare de către
subordonaţi;
 o) efectuarea în timpul programului de

lucru a unor activităţi ce nu au legătură cu îndatoririle de serviciu, de
natură a afecta exercitarea în bune condiţii a atribuţiilor de serviciu;
 p) nerespectarea obligaţiilor prevăzute la

art. 119.

- Sancţiunile disciplinare care pot fi aplicate poliţiştilor de
penitenciare sunt:
 a) mustrarea scrisă;
 b) diminuarea drepturilor salariale pentru

funcţia îndeplinită cu 5 - 10% pe o perioadă de 1 - 3 luni;
 c) amânarea avansării în grade profesionale

sau funcţii superioare, pe o perioadă de la 1 la 2 ani;
 d) trecerea într-o funcţie inferioară până

la cel mult nivelul de bază al gradului profesional deţinut;
 e) revocarea din funcţia de

conducere;
 f) eliberarea din funcţie.

- (1) La individualizarea sancţiunii disciplinare ce urmează a fi
aplicată se va ţine seama de cauzele şi gravitatea abaterii disciplinare,
împrejurările
în care aceasta a fost săvârşită, gradul de vinovăţie şi consecinţele abaterii,
comportarea generală în serviciu a autorului abaterii, precum şi de existenţa
altor sancţiuni disciplinare.
 (2) Comisia de cercetare a abaterii

disciplinare propune prin referatul de cercetare cuantumul de diminuare a
drepturilor salariale, în cazul sancţiunii prevăzute la art. 141 lit. b),
perioada maximă de amânare, în cazul sancţiunii prevăzute la art. 141 lit. c),
sau funcţia pe care să se realizeze numirea, în cazul sancţiunilor prevăzute la
art. 141 lit. d) şi e).
 (3) Sancţiunea disciplinară poate fi

aplicată numai după cercetarea prealabilă de către comisiile prevăzute la art.
145 a faptei ce constituie abatere disciplinară săvârşită de poliţistul de
penitenciare
în cauză, în condiţiile prezentei legi.
 (4) Audierea poliţistului de penitenciare

se consemnează în scris, sub sancţiunea nulităţii. Refuzul poliţistului de
penitenciare de a se prezenta la audiere sau de a semna o declaraţie privitoare
la abaterile disciplinare imputate se consemnează într-un proces-verbal. În
astfel de cazuri, sancţiunea disciplinară poate fi aplicată.
 (5) Sancţiunile disciplinare se aplică în

termen de cel mult 90 de zile de la data sesizării comisiei de disciplină cu
privire la săvârşirea abaterii disciplinare, dar nu mai târziu de un an de la
data săvârşirii abaterii disciplinare.
 (6) Cursul termenelor prevăzute la alin.

(5) se suspendă în toate cazurile de suspendare a raporturilor de serviciu,
potrivit prevederilor legale în vigoare.

- Sancţiunile disciplinare prevăzute la art. 141 se dispun de
ministrul justiţiei, de directorul general al Administraţiei Naţionale a
Penitenciarelor sau, după caz, de conducătorul unităţii subordonate
Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, la propunerea comisiei de
disciplină, potrivit competenţelor de gestiune a resurselor umane, prin
raportare la funcţia în care este numit sau împuternicit poliţistul de

- (1) Sancţiunea disciplinară se aplică prin decizie scrisă, emisă
potrivit competenţelor prevăzute la art. 143, care se comunică poliţistului de
penitenciare sancţionat, în termen de 5 zile lucrătoare de la data emiterii
deciziei.
 (2) Poliţistul de penitenciare nemulţumit

de sancţiunea aplicată se poate adresa instanţei de contencios administrativ
competente potrivit legii, fără parcurgerea procedurii prealabile.

- (1) Comisiile de disciplină se constituie în Ministerul Justiţiei,
în Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi în fiecare unitate care are
încadraţi poliţişti de penitenciare şi au competenţa de a efectua cercetarea
faptei ce constituie abatere disciplinară şi de a propune, dacă se constată
vinovăţia, una dintre sancţiunile disciplinare ce urmează să fie aplicată
persoanei în cauză.
 (2) Comisia de disciplină din cadrul

Ministerului Justiţiei are competenţa de a cerceta faptele comise de poliţiştii
de penitenciare numiţi sau împuterniciţi în funcţiile de director general, director
general adjunct, director de direcţie din Administraţia Naţională a
Penitenciarelor şi director în sistemul administraţiei penitenciarelor, precum
şi pe cele comise de poliţişti de penitenciare din cadrul Ministerului
Justiţiei.
 (3) Comisia de disciplină din cadrul

Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor are competenţa de a cerceta faptele
comise de poliţiştii de penitenciare numiţi sau împuterniciţi în funcţie în
cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, cu excepţia celor aflaţi în
competenţa comisiei de disciplină prevăzute la alin. (2), şi pe cele comise de
directorii adjuncţi din unităţile sistemului administraţiei
 (4) Comisiile de disciplină constituite la

nivelul unităţilor subordonate Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor au
competenţa de a cerceta faptele comise de poliţiştii de penitenciare din cadrul
unităţilor respective, cu excepţia celor aflaţi în competenţa celorlalte
comisii de disciplină.
 (5) În cazul în care, după data săvârşirii

faptei, în situaţia poliţistului de penitenciare a intervenit o modificare a
raporturilor de serviciu, competenţa cercetării aparţine comisiei de disciplină
din unitatea în care era numit sau împuternicit la momentul săvârşirii
faptei.
 (6) Din comisia de disciplină prevăzută la

alin. (2) pot face parte şi poliţişti de penitenciare din cadrul Administraţiei

- (1) Sancţiunile disciplinare prevăzute la art. 141 lit. a), d) şi
e) se radiază de drept în termen de 6 luni de la aplicare, dacă ofiţerul sau
agentul sancţionat nu a mai fost sancţionat disciplinar în această
perioadă.
 (2) Sancţiunile disciplinare prevăzute la

art. 141 lit. b) şi c) se radiază de drept în termen de 6 luni de la expirarea
perioadei pentru care au fost aplicate, dacă ofiţerul sau agentul sancţionat nu
a mai fost sancţionat disciplinar în această perioadă şi dacă sancţiunile şi-au
produs efectele.
 (3) Radierea sancţiunilor disciplinare nu

duce la anularea efectelor patrimoniale ale acestora.

- (1) Răspunderea patrimonială a poliţiştilor de penitenciare se
angajează în următoarele situaţii:
 a) pentru pagubele produse cu vinovăţie în

patrimoniul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor sau, după caz, al
unităţilor din subordinea acesteia;
 b) pentru nerestituirea în termenul legal a

sumelor ce li s-au acordat necuvenit;
 c) pentru nerestituirea în termenul legal a

contravalorii unor bunuri primite ce nu li se datorau şi care nu mai pot fi
restituite în natură, precum şi a unor servicii ce le-au fost prestate în mod
necuvenit.
 (2) Repararea pagubelor aduse

Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi unităţilor penitenciare în
situaţiile prevăzute la alin. (1) se dispune prin emiterea de către directorul
general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor ori de către directorii
unităţilor din sistemul administraţiei penitenciare a unei dispoziţii de
imputare sau, după caz, prin semnarea unui angajament de plată. Termenul de
emitere a dispoziţiei de imputare este de cel mult 30 de zile de la data
constatării pagubei. Dreptul de a emite dispoziţia de imputare se prescrie în
termen de 3 ani de la data producerii pagubei.
 (3) Poliţiştii de penitenciare nu răspund

patrimonial:
 a) pentru pierderile inerente, generate de

riscul normal al serviciului, produse în executarea atribuţiilor de serviciu,
instruirii sau pregătirii de specialitate, care se încadrează în limitele
prevăzute de dispoziţiile legale în vigoare;
 b) pentru pagubele produse din cauze de

forţă majoră, caz fortuit ori în stare de necesitate;
 c) pentru pagubele produse ca urmare a

executării dispoziţiilor superiorilor ierarhici;
 d) pentru pagubele produse în situaţii de

legitimă apărare.
 (4) Se exceptează de la prevederile alin.

(3) lit. c) poliţiştii de penitenciare care au executat dispoziţii vădit
ilegale şi care, având posibilitatea de a înlătura parţial sau total urmările
păgubitoare ale dispoziţiei primite, nu au informat în scris şi nu au luat, din
neglijenţă sau rea-credinţă, măsuri pentru evitarea pagubei, cazuri în care
răspund împreună cu cel care a dat dispoziţia.

- (1) Existenţa faptei ilicite săvârşite de către un poliţist de
penitenciare constând în încălcarea ori neîndeplinirea obligaţiilor de serviciu
ce îi reveneau prin actele normative în vigoare, regulamente sau fişa postului,
a pagubei produse, a vinovăţiei persoanei, precum şi a legăturii de cauzalitate
între faptă şi paguba produsă se stabileşte în urma cercetării administrative.
În situaţia în care poliţiştii de penitenciare au primit sume ori bunuri în mod
necuvenit sau le-au fost prestate servicii nedatorate, pentru angajarea
răspunderii patrimoniale este necesară dovedirea existenţei pagubei.
 (2) Sumele acordate necuvenit,

contravaloarea bunurilor distribuite peste drepturile legale ori a serviciilor
prestate în mod necuvenit salariaţilor, cursanţilor din instituţiile de
învăţământ ale sistemului administraţiei penitenciare, minorilor din centrele
de reeducare şi persoanelor private de libertate se recuperează de la cei din
vina cărora s-a produs paguba, numai dacă sumele, bunurile, respectiv
contravaloarea acestora nu pot fi recuperate de la cei care au beneficiat de
acestea.
 (3) Data constatării pagubei este data la

care comisia de cercetare administrativă înregistrează procesul-verbal de
constatare a existenţei pagubei prevăzut la art. 150 alin. (3).

- (1) Cercetarea administrativă se efectuează de o comisie formată
din cel puţin 3 membri, numită prin dispoziţie scrisă a conducătorului
instituţiei păgubite; în situaţia în care conducătorul instituţiei păgubite are
legătură cu paguba produsă, numirea comisiei se face de conducătorul ierarhic
superior al acestuia.
 (2) În cazul în care conducătorul

instituţiei păgubite sau, după caz, conducătorul ierarhic superior al acestuia
are cunoştinţă sau este sesizat cu privire la faptul că vreuna dintre
persoanele numite în comisia de cercetare administrativă are legătură cu paguba
produsă, este obligat să o înlocuiască.
 (3) Termenul pentru efectuarea cercetării

administrative şi înregistrarea actului de cercetare este de 45 de zile
lucrătoare de la data numirii comisiei de cercetare administrativă. Termenul
poate fi prelungit, cu cel mult 45 de zile lucrătoare, pentru efectuarea unor
cercetări complexe; prelungirea termenului se dispune prin dispoziţie a
persoanei care a numit comisia de cercetare administrativă, la solicitarea
membrilor acesteia.
 (4) Comisia de cercetare administrativă are

obligaţia să stabilească următoarele elemente:
 a) existenţa/inexistenţa pagubei;
 b) valoarea pagubei, în cuantum

determinat;
 c) cauzele şi împrejurările producerii
pagubei;
 d) persoana sau persoanele vinovate de

producerea pagubei;
 e) îndeplinirea condiţiilor obligatorii pentru

stabilirea răspunderii patrimoniale şi a cauzelor exoneratoare de
răspundere;
 f) vinovăţia fiecărui coautor şi

contribuţia fiecăruia la producerea pagubei;
 g) probele pe care se bazează concluziile

comisiei de cercetare administrativă;
 h) concluziile şi propunerile comisiei de

cercetare administrativă.

- (1) Cercetarea împrejurărilor în care s-a produs paguba se face cu
chemarea şi ascultarea celor în cauză, care pot da explicaţii scrise.
Neprezentarea în faţa comisiei a persoanei cercetate în legătură cu producerea
pagubei ori refuzul de a da explicaţii scrise nu împiedică finalizarea
cercetării. Neprezentarea sau refuzul de a da explicaţii scrise se consemnează
într-un proces-verbal semnat de membrii comisiei de cercetare
administrativă.
 (2) Chemarea persoanelor cercetate în

legătură cu producerea pagubei se face prin procedură de comunicare sub luare
de dovadă. În caz de refuz de semnare, dovada de chemare se comunică prin
scrisoare recomandată cu conţinut declarat şi confirmare de primire. În
situaţia în care comunicarea prin scrisoare recomandată cu confirmare de
primire nu s-a putut realiza, instituţia păgubită va proceda la afişarea
dovezii de chemare la domiciliul persoanei cercetate în legătură cu producerea
pagubei. Operaţiunea de afişare se consemnează într-un proces-verbal, care va
fi semnat şi de un martor ce nu poate avea calitatea de angajat în sistemul
administraţiei penitenciare. La solicitarea instituţiei păgubite, procedura de
afişare se poate realiza şi prin intermediul unei instituţii din sistemul
administraţiei penitenciare mai apropiate din punct de vedere teritorial de
domiciliul persoanei cercetate în legătură cu producerea pagubei decât unitatea
păgubită.
 (3) Rezultatul cercetării administrative se

consemnează într-un proces-verbal de cercetare administrativă, care va cuprinde
elementele prevăzute la art. 149 alin. (4). Procesul-verbal de cercetare
administrativă va fi însoţit de anexe care să susţină constatările, precum:
note scrise ale persoanelor vinovate de producerea pagubei, declaraţii, tabele,
situaţii şi documente justificative, în copie sau original dacă sunt
îndoielnice, orice alte documente doveditoare. Documentele în copie vor fi
certificate, pentru conformitate cu originalul, de comisia de cercetare
administrativă.
 (4) Procesul-verbal de cercetare

administrativă se înregistrează la instituţia în care s-a efectuat cercetarea
şi se prezintă conducătorului instituţiei sau, după caz, conducătorului
ierarhic superior al acestuia, pentru a lua măsurile care se impun.
- (1) Pe baza dosarului cercetării administrative, conducătorul
instituţiei sau, după caz, conducătorul ierarhic superior al acestuia poate
hotărî:
 a) obligarea la acoperirea pagubei;
 b) sesizarea organelor de urmărire penală

când paguba s-a produs prin fapte ce pot constitui infracţiuni;
 c) înaintarea dosarului cercetării

administrative la compartimentul juridic, când pagubele s-au produs de către
terţe persoane, în vederea promovării acţiunii civile la instanţa de judecată
competentă;
 d) scăderea din evidenţa

financiar-contabilă, în baza calităţii de ordonator de credite, a valorii
pagubei produse prin fapte sau împrejurări pentru care nu se stabileşte
răspunderea patrimonială, cu avizul ordonatorului de credite ierarhic
superior.
 (2) În cazul în care imputarea se face în

sarcina conducătorului instituţiei, singur sau împreună cu alte persoane,
dispoziţia de imputare se emite de conducătorul ierarhic superior al
 (3) Dispoziţia de imputare se comunică

celui obligat la plată în termen de 15 zile lucrătoare de la emitere.
 (4) Împotriva dispoziţiei de imputare

personalul în cauză se poate adresa instanţei de contencios administrativ, fără
îndeplinirea procedurii prealabile, în termen de cel mult 30 de zile de la data
comunicării dispoziţiei de imputare.
 (5) Dispoziţia de imputare rămasă

definitivă ca urmare a neintroducerii ori respingerii acţiunii la instanţa de
contencios administrativ, precum şi angajamentul de plată constituie titluri
executorii.

- (1) Recuperarea pagubelor, precum şi restituirea sumelor sau plata
contravalorii bunurilor ce nu mai pot fi restituite în natură ori a serviciilor
nedatorate, recunoscute, se pot face prin angajament de plată, în scris, al
celui în cauză.
 (2) Angajamentul de plată scris este actul

juridic prin care o persoană recunoaşte că datorează suma prevăzută în cuprinsul
acestuia şi îşi asumă obligaţia de a o plăti. Angajamentul de plată constituie
titlu executoriu şi pe baza lui se fac reţinerile din salariul celui în cauză.
Angajamentul de plată care nu cuprinde în mod clar şi cert toate elementele nu
are efect legal, urmând ca în termenele şi în condiţiile legii să se emită
dispoziţia de imputare.
 (3) Existenţa angajamentului de plată scris

nu exclude efectuarea cercetării administrative.
<o:p> </o:p>
 Constituirea, organizarea şi desfăşurarea

activităţii comisiilor de disciplină din Administraţia Naţională a
Penitenciarelor şi unităţile subordonate
<o:p> </o:p>
 Constituirea şi componenţa comisiilor de

disciplină
<o:p> </o:p>

- (1) Comisia de disciplină de la nivelul Ministerului Justiţiei se
constituie prin ordin al ministrului justiţiei.
 (2) Comisia de disciplină de la nivelul

Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor se constituie prin decizie a
 (3) Comisia de disciplină de la nivelul

fiecărei unităţi subordonate Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor se
constituie prin decizie a conducătorului unităţii.

- (1) Comisia de disciplină este formată din preşedinte şi 4 membri
titulari.
 (2) Pentru fiecare comisie de disciplină se

vor desemna un preşedinte supleant şi cel puţin 4 membri supleanţi.

- (1) Membrii titulari ai comisiei de disciplină sunt desemnaţi
astfel:
 a) 2 membri, de către conducătorul

unităţii, conform competenţelor de gestiune a resurselor umane prevăzute de
lege;
 b) 2 membri, de către organizaţia sindicală

reprezentativă la nivelul unităţii. În situaţia în care organizaţiile sindicale
nu sunt reprezentative, cei 2 membri vor fi desemnaţi de acestea, cu condiţia
ca numărul membrilor acestora în cadrul unităţii, cumulat, să reprezinte
majoritatea simplă din numărul poliţiştilor de penitenciare din respectiva
unitate.
 (2) În cazul în care poliţiştii de

penitenciare nu sunt organizaţi în sindicat sau nu sunt îndeplinite condiţiile
de la alin. (1) lit. b) teza a doua, membrii titulari ai comisiei de disciplină
vor fi desemnaţi prin votul majorităţii poliţiştilor de penitenciare din
respectiva unitate. Alegerea reprezentanţilor se face prin vot secret.
 (3) Desemnarea membrilor supleanţi se face
cu respectarea prevederilor alin. (1) şi (2).

- Desemnarea preşedintelui comisiei de disciplină şi a supleantului
acestuia se face de către conducătorul unităţii, conform competenţelor de
gestiune a resurselor umane prevăzute de lege, în urma consultării organizaţiei
sindicale reprezentative ori a poliţiştilor de penitenciare din unitate, dacă
aceştia nu sunt organizaţi în sindicat. Preşedintele supleant al comisiei de
disciplină nu se desemnează din rândul membrilor titulari sau al membrilor
supleanţi.

- (1) Preşedintele, preşedintele supleant, membrii titulari şi
membrii supleanţi ai comisiei de disciplină se numesc pe o perioadă de 3 ani,
cu posibilitatea numirii pentru un nou mandat cu aceeaşi durată.
 (2) Preşedintele, preşedintele supleant,

membrii titulari şi membrii supleanţi ai comisiei de disciplină îşi exercită
mandatul de la data emiterii actului administrativ de constituire a comisiei de
disciplină până la data expirării acestuia sau înainte de termen, în condiţiile
prevăzute de lege. În cazul încetării mandatului înainte de termen, noul
preşedinte al comisiei de disciplină ori, după caz, noul membru titular ori
supleant continuă mandatul persoanei pe care a înlocuit-o.
 (3) Cu 35 de zile lucrătoare înainte de

data expirării mandatului membrilor comisiei de disciplină se va proceda la
constituirea unei noi comisii de disciplină, în condiţiile prezentului capitol.
În acest scop, conducătorul unităţii va comunica organizaţiei sindicale
reprezentative
a poliţiştilor de penitenciare din cadrul unităţii ori, după caz, poliţiştilor
de penitenciare din unitatea respectivă, cu cel puţin 30 de zile înainte de
data expirării mandatului membrilor comisiei de disciplină, solicitarea privind
desemnarea membrilor titulari şi supleanţi ai comisiei de disciplină, potrivit
 (4) În situaţia în care, cu 7 zile

lucrătoare înainte de data expirării mandatului membrilor comisiei de
disciplină, organizaţia sindicală reprezentativă a poliţiştilor de penitenciare
din cadrul unităţii ori, după caz, majoritatea poliţiştilor de penitenciare din
unitatea respectivă nu a desemnat cei 2 membri titulari ai comisiei prevăzuţi
la art. 155 alin. (1) lit. b), precum şi membrii supleanţi corespunzători,
desemnarea acestora se face de conducătorul unităţii.

- Nu poate fi membru în comisia de disciplină poliţistul de
penitenciare care se află în una dintre următoarele situaţii de
incompatibilitate:
 a) este soţ, rudă sau afin până la gradul
al IV-lea inclusiv cu persoanele care au competenţa legală de a numi membri în
comisia de disciplină, cu persoanele care au competenţa legală de a aplica
sancţiunea disciplinară sau cu ceilalţi poliţişti de penitenciare desemnaţi
membri în comisie;
 b) a fost sancţionat disciplinar, iar
sancţiunea disciplinară nu a fost radiată, în condiţiile legii;
 c) este condamnat sau faţă de acesta s-a

dispus renunţarea la aplicarea pedepsei sau amânarea aplicării pedepsei prin
hotărâre judecătorească definitivă.

- Preşedintele şi membrii titulari ai comisiei de disciplină, pentru
activitatea desfăşurată în cadrul acesteia, au dreptul la o indemnizaţie lunară
de 5% din salariul de funcţie al fiecăruia, care se acordă în lunile în care
comisia de disciplină îşi desfăşoară activitatea. De indemnizaţia de 5%
beneficiază şi preşedintele supleant, şi membrii supleanţi pentru lunile când
au activat în comisiile de disciplină. Indemnizaţia se acordă de către unitatea
în cadrul căreia este organizată comisia de disciplină.

- (1) Poate fi desemnat preşedinte al comisiei de disciplină un
poliţist de penitenciare definitiv care îndeplineşte următoarele
 a) are gradul profesional de cel puţin

subcomisar de poliţie penitenciară;
 b) are, de regulă, studii superioare

juridice;
 c) are o bună reputaţie

profesională;
 d) nu se află în una dintre situaţiile de

incompatibilitate prevăzute la art. 158.

(1) lit. a), în situaţia în care nu pot fi desemnaţi ofiţeri cu gradul
profesional de cel puţin subcomisar de poliţie penitenciară, preşedinte al
comisiei de disciplină poate fi desemnat un ofiţer cu grad profesional mai
mic.

- (1) Mandatul de membru al comisiei de disciplină se suspendă în
următoarele situaţii:
 a) s-a suspendat raportul de serviciu al

acestuia sau a fost detaşat în cadrul altei unităţi sau instituţii
publice;
 b) a săvârşit o faptă care face obiectul

cercetării comisiei de disciplină, de la data la care comisia a stabilit
vinovăţia;
 c) s-a pronunţat în orice mod cu privire la

fapta sesizată, anterior soluţionării cauzei;
 d) a sesizat comisia de disciplină cu o

sesizare îndreptată împotriva unui poliţist de penitenciare, în ceea ce
priveşte soluţionarea cauzei respective;
 e) este soţ, rudă sau afin până la gradul
al IV-lea inclusiv cu poliţistul de penitenciare a cărui faptă a fost sesizată
şi se află pe rolul comisiei de disciplină.
 (2) Cererea de suspendare se formulează, în

scris, de orice persoană care poate dovedi existenţa situaţiilor prevăzute la
alin. (1) şi se înaintează preşedintelui comisiei de disciplină.
 (3) În termen de 3 zile de la înregistrarea

cererii de suspendare, comisia de disciplină se pronunţă cu privire la existenţa
situaţiilor prevăzute la alin. (1), precum şi cu privire la suspendarea
mandatului.
 (4) Membrii comisiei de disciplină care

ştiu că există un motiv de suspendare a mandatului lor au obligaţia să
formuleze cerere de suspendare, în scris, care se înaintează preşedintelui
comisiei.
 (5) Cererea de suspendare produce efecte de

la data constatării existenţei uneia dintre situaţiile prevăzute la alin. (1)
prin raportul comisiei de disciplină. Cu privire la participarea celui în cauză
la şedinţa comisiei de disciplină care are ca obiect constatarea uneia dintre
situaţiile prevăzute la alin. (1) în privinţa mandatului său, cererea de
suspendare produce efecte de la data depunerii.
 (6) Raportul comisiei de disciplină se

aduce de îndată la cunoştinţă persoanei prin al cărei act administrativ a fost
constituită comisia de disciplină, persoanei care a formulat cererea de
suspendare, precum şi persoanei vizate prin cererea de suspendare.
 (7) Preşedintele comisiei de disciplină va lua

măsuri de înlocuire a membrului titular suspendat cu unul dintre membrii
supleanţi corespunzători.
 (8) Suspendarea mandatului unui membru al

comisiei de disciplină durează până la încetarea cauzei care a determinat-
o.

- (1) Mandatul de membru al comisiei de disciplină încetează înainte
de termen în următoarele situaţii:
 a) renunţarea la calitatea de

membru;
 b) mutarea în cadrul altei unităţi ori

transferul la altă instituţie publică;
 c) încetarea raporturilor de serviciu ori

punerea în mişcare a acţiunii penale împotriva sa;
 d) aplicarea unei sancţiuni

 e) detaşarea în cadrul altei unităţi sau

instituţii publice ori suspendarea raportului de serviciu al acestuia pe o
perioadă mai mare de 3 luni consecutive;
 f) intervenţia unei situaţii de

incompatibilitate dintre cele prevăzute la art. 158;
 g) desfiinţarea comisiei de

disciplină.
 (2) Cererea de renunţare la calitatea de

membru se înaintează preşedintelui comisiei de disciplină şi produce efecte
după 5 zile de la înregistrare, dacă preşedintele acesteia, de comun acord cu
solicitantul, nu a stabilit un termen mai scurt.
 (3) Încetarea mandatului de membru al

comisiei de disciplină se constată printr-un referat al preşedintelui, care se
aduce de îndată la cunoştinţa persoanei prin al cărei act administrativ a fost
constituită comisia de disciplină.

- (1) Prevederile art. 161 şi art. 162 alin. (1) şi (2) se aplică în
mod corespunzător şi preşedintelui comisiei de disciplină.
 (2) Cererea de suspendare a mandatului

preşedintelui comisiei de disciplină se formulează, în scris, de orice persoană
care poate dovedi existenţa situaţiilor prevăzute la art. 161 alin. (1).
Preşedintele comisiei de disciplină are obligaţia să formuleze cerere de
suspendare dacă ştie că există un motiv de suspendare a mandatului său.
 (3) Cererea de suspendare se adresează

persoanei prin al cărei act administrativ a fost constituită comisia de
disciplină, care verifică dacă în cuprinsul cererii se regăseşte vreuna dintre
situaţiile prevăzute la art. 161 alin. (1) şi emite actul prin care se suspendă
mandatul preşedintelui comisiei de disciplină. Actul prin care se suspendă
mandatul preşedintelui comisiei de disciplină se aduce de îndată la cunoştinţa
persoanei care a formulat cererea de suspendare, precum şi preşedintelui
comisiei de disciplină.
 (4) Încetarea mandatului preşedintelui

comisiei de disciplină se constată de către persoana prin al cărei act
administrativ a fost constituită comisia de disciplină, care verifică existenţa
situaţiilor prevăzute la art. 162 alin. (1) şi emite actul prin care constată
încetarea mandatului preşedintelui comisiei de disciplină.
 (5) Dispoziţiile prezentului articol sunt

aplicabile în mod corespunzător şi supleantului preşedintelui comisiei de

- (1) În cazul suspendării sau încetării mandatului unui membru
titular al comisiei de disciplină, atribuţiile acestuia se vor exercita de unul
dintre membrii supleanţi corespunzători.
 (2) În cazul suspendării sau încetării

mandatului preşedintelui comisiei de disciplină, atribuţiile acestuia vor fi
exercitate de supleantul prevăzut la art. 156.
 (3) În cazul în care comisia de disciplină

nu poate fi constituită prin utilizarea membrilor supleanţi sau, după caz, a
supleantului preşedintelui, se va proceda la desemnarea altor membri sau membri
supleanţi ori a preşedintelui sau a supleantului acestuia, după caz, în
condiţiile prezentului capitol, care vor exercita atribuţiile de membru al
comisiei de disciplină cu caracter temporar sau permanent, după caz.
 (4) Membrii titulari sunt înlocuiţi de

membrii supleanţi corespunzători şi în următoarele situaţii:
 a) absentează de la serviciu;
 b) se află în misiune sau primesc o

dispoziţie scrisă din partea conducătorului unităţii de a exercita o altă
activitate ce nu suferă amânare.
 (5) Absenţa nejustificată de la şedinţele

comisiei de disciplină constituie abatere disciplinară.

- (1) Comisia de disciplină are un secretar titular şi un secretar
supleant, numiţi prin actul administrativ de constituire a comisiei de
disciplină, care au, de regulă, studii superioare juridice. Secretarul titular
şi supleantul acestuia nu sunt membri ai comisiei de disciplină.
 (2) Prevederile art. 157 - 159, art. 161,
162 şi 164 sunt aplicabile în mod corespunzător şi secretarului titular şi
supleantului acestuia. Suspendarea şi încetarea mandatului secretarului titular
şi al supleantului acestuia se constată de către persoana care are competenţa de
numire a comisiei de disciplină.
<o:p> </o:p>
 Atribuţiile şi activitatea comisiei de

disciplină
<o:p> </o:p>

- (1) Comisiile de disciplină sunt structuri deliberative, fără
personalitate juridică, independente în exercitarea atribuţiilor ce le revin,
care au competenţa de a efectua cercetarea faptelor ce pot constitui abateri
disciplinare şi de a propune, dacă se constată vinovăţia, una dintre
sancţiunile disciplinare prevăzute de lege.
 (2) Activitatea comisiilor de disciplină

are la bază următoarele principii:
 a) prezumţia că poliţistul de penitenciare

este nevinovat atât timp cât vinovăţia sa nu a fost dovedită;
 b) garantarea dreptului la apărare, conform

căruia se recunoaşte dreptul poliţistului de penitenciare de a fi audiat, de a
prezenta dovezi în apărarea sa şi de a fi asistat de către un avocat şi/sau de
un reprezentant al unei organizaţii sindicale; se consideră dovezi, în
înţelesul prezentei dispoziţii, înscrisurile şi martorii;
 c) celeritatea procedurii, care presupune
obligaţia comisiei de disciplină de a proceda fără întârziere la soluţionarea
cauzei, cu respectarea drepturilor persoanelor implicate şi a regulilor
prevăzute de lege;
 d) contradictorialitatea, care presupune

asigurarea posibilităţii persoanelor aflate pe poziţii divergente de a se
exprima cu privire la orice act sau fapt care are legătură cu abaterea
disciplinară pentru care a fost sesizată comisia de disciplină;
 e) proporţionalitatea, conform căreia

trebuie respectat un raport corect între gravitatea abaterii disciplinare,
circumstanţele săvârşirii acesteia şi sancţiunea disciplinară propusă a fi
aplicată;
 f) legalitatea sancţiunii, conform căreia

comisia de disciplină nu poate propune decât sancţiunile disciplinare prevăzute
de lege;
 g) unicitatea sancţiunii, conform căreia

pentru o abatere disciplinară nu se poate aplica decât o singură sancţiune
 h) obligativitatea opiniei, conform căreia

membrii comisiei de disciplină au obligaţia de a se pronunţa motivat pentru
fiecare sesizare aflată pe rolul comisiei de disciplină.

- (1) În desfăşurarea activităţii şi îndeplinirea atribuţiilor,
preşedintele şi membrii comisiei de disciplină au următoarele obligaţii:
 a) să asigure prin activitatea desfăşurată

respectarea
legislaţiei în vigoare;
 b) să participe la şedinţele de lucru,

stabilite potrivit procedurii de cercetare a faptelor ce pot constitui abateri
 c) să respecte confidenţialitatea

deliberărilor şi a datelor cu caracter personal, în condiţiile legii;
 d) să nu îşi exprime public opinia cu

privire la procedurile aflate în derulare.
 (2) Prevederile alin. (1) se aplică în mod

corespunzător şi secretarului comisiei de disciplină, în desfăşurarea
activităţii şi îndeplinirea atribuţiilor.
 (3) Comisia de disciplină are obligaţia de

a primi, prin secretarul acesteia, orice document care îi este destinat.
Acestea se înscriu în registrul de evidenţă al comisiei de disciplină.

- (1) Comisia de disciplină are următoarele atribuţii
principale:
 a) cercetează faptele pentru care a fost
sesizată, ce pot constitui abateri disciplinare potrivit legii;
 b) propune aplicarea uneia dintre

sancţiunile disciplinare prevăzute de lege sau, după caz, propune clasarea
sesizării
în condiţiile prezentului capitol, cu votul majorităţii membrilor
comisiei;
 c) întocmeşte procese-verbale, în

condiţiile prezentului capitol;
 d) întocmeşte referate cu privire la

fiecare cauză pentru care a fost sesizată, pe care le înaintează conducătorului
unităţii.
 (2) Comisia de disciplină îşi desfăşoară

activitatea în limitele şi raportat la obiectul sesizării.

- Preşedintele comisiei de disciplină are următoarele atribuţii
 a) stabileşte locul, data şi ora când au

loc şedinţele comisiei de disciplină;
 b) conduce şedinţele comisiei de

disciplină;
 c) coordonează activitatea comisiei de

disciplină şi a secretarului acesteia;
 d) reprezintă comisia de disciplină în faţa

conducătorului unităţii, a altor autorităţi sau instituţii publice,
Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, precum şi în faţa oricărei alte
persoane fizice sau juridice.

- Secretarul comisiei de disciplină are următoarele atribuţii
 a) îi convoacă, la cererea preşedintelui

comisiei de disciplină, pe membrii comisiei de disciplină, poliţistul de
penitenciare a cărui faptă formează obiectul dosarului şi persoanele care
urmează să fie audiate;
 b) redactează şi semnează, alături de

membrii comisiei de disciplină şi de preşedintele acesteia, procesul-verbal al
şedinţelor comisiei de disciplină;
 c) redactează şi semnează, alături de

membrii comisiei de disciplină şi de preşedintele acesteia, actele emise de
comisia de disciplină şi le înaintează conducătorului unităţii;
 d) ţine evidenţele documentelor comisiei şi

efectuează alte lucrări necesare în vederea desfăşurării activităţii comisiei
de disciplină;
 e) redactează răspunsurile către

petenţi.
<o:p> </o:p>
 Modul de sesizare şi procedura de lucru a

comisiilor de disciplină
<o:p> </o:p>

- (1) Sesizarea îndreptată împotriva unui poliţist de penitenciare
se adresează comisiei de disciplină competente, conform prevederilor art.
145.

sesizată constată că nu este competentă să efectueze cercetarea, va transmite
de îndată sesizarea către comisia de disciplină căreia îi revine această
competenţă.
 (3) În cazul în care sesizarea este adresată

altei structuri decât comisia de disciplină, conducătorul acesteia are
obligaţia să o transmită de îndată comisiei de disciplină competente.
 (4) În situaţiile prevăzute la alin. (2) şi

(3), persoana care a făcut sesizarea va fi înştiinţată cu privire la
demersurile efectuate în termen de 10 zile de la realizarea acestora.

- (1) Comisia de disciplină poate fi sesizată de:
 a) ministrul justiţiei;
 b) directorul general şi directorii

generali adjuncţi ai Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor;
 c) conducătorul unităţii în care este numit

poliţistul de penitenciare;
 d) conducătorul structurii în care este

numit poliţistul de penitenciare;
 e) orice persoană care se consideră

vătămată prin fapta unui poliţist de penitenciare.
 (2) Sesizarea se formulează în scris şi

trebuie să cuprindă:
 a) numele, prenumele, domiciliul sau, după

caz, locul de muncă şi funcţia deţinută de persoana care a formulat sesizarea
ori denumirea şi sediul persoanei juridice, precum şi numele şi funcţia
reprezentantului legal;
 b) numele, prenumele şi, dacă este posibil,
compartimentul în care îşi desfăşoară activitatea poliţistul de penitenciare a
cărui faptă este sesizată;
 c) descrierea faptei care constituie

obiectul sesizării, inclusiv indicarea, cel puţin cu aproximaţie, a datei la
care fapta a fost săvârşită;
 d) dovezile pe care se sprijină

sesizarea;
 e) data şi semnătura.

- (1) La primirea sesizării, comisia de disciplină verifică dacă
aceasta îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 172 alin. (2), dacă se referă
la abaterile disciplinare prevăzute la art. 140 şi dacă este competentă să
cerceteze fapta care constituie obiectul sesizării.

constată că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la art. 172 alin. (2) ori
sesizarea nu se referă la abaterile disciplinare prevăzute la art. 140 sau
priveşte acelaşi poliţist de penitenciare şi aceeaşi faptă săvârşită în
aceleaşi circumstanţe pentru care s-a desfăşurat procedura de cercetare şi s-a
propus aplicarea unei sancţiuni disciplinare sau clasarea sesizării, sesizarea
se clasează.
 (3) În cazul în care sesizarea priveşte un

membru al comisiei de disciplină, aspectele semnalate sunt supuse unei
verificări prealabile, în cadrul căreia se stabileşte dacă există indiciile
săvârşirii unei abateri disciplinare. Verificările se efectuează în termen de
cel mult 30 de zile de la data înregistrării sesizării. Comisia de disciplină
poate desemna unul ori doi membri să efectueze verificările prealabile şi să
prezinte comisiei un raport care să cuprindă rezultatele acestor verificări. Cu
ocazia verificărilor prealabile, comisia ori, după caz, membrii desemnaţi pot
să solicite conducerii unităţii în cadrul căreia membrul comisiei de disciplină
îşi desfăşura activitatea la data săvârşirii faptei informaţii considerate
necesare pentru soluţionarea sesizării şi, după caz, să procedeze la audierea
unor persoane ale căror declaraţii pot clarifica dacă faptele reclamate pot
întruni elementele vreuneia dintre abaterile disciplinare prevăzute de lege,
precum şi a poliţistului de penitenciare vizat prin sesizare.

- (1) În situaţia în care se constată îndeplinirea condiţiilor
prevăzute la art. 173 alin. (1), iar în cazul prevăzut la art. 173 alin. (3),
din verificările prealabile efectuate, rezultă indicii suficiente privind
săvârşirea unei abateri disciplinare, comisia de disciplină începe cercetarea
faptei care constituie obiectul sesizării.
 (2) În vederea cercetării faptei care face

obiectul sesizării, preşedintele comisiei de disciplină va stabili de îndată
termenul de prezentare şi va dispune citarea poliţistului de penitenciare a
cărui faptă a fost sesizată, a persoanei care a formulat sesizarea şi, după
caz, a altor persoane indicate în sesizare.
 (3) Citarea se face cu cel puţin 3 zile

lucrătoare înainte de termenul de prezentare. Comunicarea citaţiei se face
personal, cu semnătură de primire, sau prin scrisoare recomandată cu confirmare
de primire. Dovezile de comunicare se depun la dosar.
 (4) Comunicarea citaţiei prin scrisoare

recomandată se face la domiciliul celui citat. Schimbarea domiciliului în
timpul cercetării trebuie, sub sancţiunea neluării ei în seamă, să fie adusă la
cunoştinţa comisiei de disciplină.
 (5) În cuprinsul citaţiei se indică locul,

data şi ora şedinţei comisiei de disciplină.
 (6) Pentru primul termen de prezentare în

faţa comisiei de disciplină, în cuprinsul citaţiei se indică, pe lângă
elementele prevăzute la alin. (5), şi obiectul sesizării.
 (7) Pentru primul termen de prezentare în

faţa comisiei de disciplină, odată cu citaţia, poliţistului de penitenciare a
cărui faptă constituie obiectul sesizării i se comunică, sub sancţiunea
nulităţii, o copie de pe sesizarea îndreptată împotriva sa şi de pe
înscrisurile pe care se sprijină aceasta.
 (8) Dacă persoana citată refuză să

primească citaţia sau să semneze dovada de primire, se încheie un
proces-verbal.
 (9) Citaţia se consideră comunicată în

cazul în care destinatarul a refuzat primirea sau nu s-a prezentat la oficiul
poştal pentru a o ridica, deşi există dovada avizării sale.
 (10) Prezenţa persoanei citate în faţa

comisiei de disciplină acoperă orice vicii de procedură.

- (1) Poliţistul de penitenciare a cărui faptă este cercetată are
obligaţia de a se prezenta personal în faţa comisiei de disciplină pe parcursul
cercetării.
 (2) Comisia de disciplină are obligaţia de

a asigura, în condiţiile legii, accesul neîngrădit al poliţistului de
penitenciare a cărui faptă a fost sesizată la documentele utilizate în sau
rezultate din activitatea comisiei de disciplină privind fapta sesizată ca
abatere disciplinară.

- (1) Cercetarea faptei ce poate constitui abatere disciplinară se
face cu celeritate.
 (2) În cadrul cercetării se stabilesc

faptele şi urmările acestora, împrejurările în care au fost săvârşite, precum
şi orice alte date concludente din care să se poată aprecia asupra existenţei
sau inexistenţei vinovăţiei. Ascultarea celui cercetat în cauză şi verificarea
apărărilor sale sunt obligatorii.
 (3) Activitatea de cercetare a faptei

constă în:
 a) audierea persoanei care a formulat

sesizarea, dacă comisia o apreciază ca necesară pentru clarificarea unor
elemente de fapt cuprinse în sesizare. Pe parcursul cercetării disciplinare, la
solicitarea poliţistului de penitenciare a cărui faptă constituie obiectul
sesizării, persoana care a formulat sesizarea poate fi citată în vederea
audierii;
 b) audierea poliţistului de penitenciare a

cărui faptă constituie obiectul sesizării;
 c) audierea altor persoane ale căror

declaraţii pot conduce la soluţionarea cazului;
 d) obţinerea informaţiilor considerate necesare

pentru soluţionarea cazului, prin mijloacele prevăzute de lege;
 e) verificarea documentelor şi a

declaraţiilor prezentate.
 (4) Cel mai târziu la primul termen de

prezentare în faţa comisiei de disciplină, poliţistul de penitenciare a cărui
faptă constituie obiectul sesizării poate propune mijloacele de probă pe care
le consideră necesare, iar persoana care a formulat sesizarea poate propune
completarea mijloacelor de probă indicate în sesizare. Probele se propun
motivat pentru fiecare din perspectiva concludenţei, pertinenţei şi utilităţii
probei, comisia având obligaţia de a se pronunţa motivat în sensul admiterii
sau respingerii acestora. Persoanele citate pot propune mijloace de probă şi
printr-o cerere scrisă adresată comisiei de disciplină.
 (5) Mijloacele de probă care nu au fost

solicitate în condiţiile alin. (4) nu vor mai putea fi invocate în faţa
 (6) Dacă nevoia administrării probei a

reieşit din dezbaterile în faţa comisiei de disciplină, aceasta poate
încuviinţa proba solicitată.
 (7) Comisia de disciplină dispune din

oficiu administrarea probelor pe care le consideră necesare pentru soluţionarea
cazului.

- (1) Audierea persoanelor prevăzute la art. 176 alin. (3) lit. a) -
c) trebuie consemnată în scris într-un proces-verbal, sub sancţiunea nulităţii.
Procesul-verbal se semnează, pe fiecare pagină, de preşedinte, de membrii
comisiei de disciplină, de secretarul acesteia, precum şi de persoana audiată.
Adăugările, ştersăturile sau schimbările aduse se semnează în acelaşi mod, sub
sancţiunea de a nu fi luate în seamă.
 (2) Dacă persoanele audiate nu vor sau nu

pot să semneze, se va menţiona acest lucru în procesul-verbal.
 (3) Refuzul persoanelor legal citate de a

se prezenta la audieri se menţionează în procesul-verbal şi nu împiedică
desfăşurarea cercetării faptei.

- (1) Şedinţele comisiei de disciplină sunt publice numai la
solicitarea sau cu acordul scris al poliţistului de penitenciare a cărui faptă
a fost sesizată ca abatere disciplinară.
 (2) Şedinţele comisiei de disciplină nu

sunt publice în situaţiile în care sesizarea sau înscrisurile care stau la baza
sesizării au caracter clasificat.
 (3) Lucrările fiecărei şedinţe a comisiei

de disciplină se consemnează într-un proces-verbal semnat de preşedinte, de
membri şi de secretarul acesteia.

- (1) În exercitarea atribuţiilor sale, comisia de disciplină
întocmeşte procese-verbale, pe baza concluziilor majorităţii membrilor
săi.
 (2) Refuzul unui membru al comisiei de

disciplină de a-şi exprima opinia sau abţinerea de la vot pe parcursul
cercetării constituie abatere disciplinară şi se sancţionează conform
legii.

- (1) La finalizarea procedurii de cercetare a faptei, comisia de
disciplină va întocmi un referat în care va consemna rezultatele activităţii de
cercetare desfăşurate.
 (2) Referatul comisiei de disciplină care

consemnează rezultatele activităţii de cercetare cu privire la cauza cu care a
fost sesizată trebuie să conţină următoarele elemente:
 a) numărul şi data de înregistrare a

sesizării;
 b) numele şi prenumele poliţistului de

penitenciare a cărui faptă a fost cercetată, precum şi compartimentul în care
acesta îşi desfăşoară activitatea;
 c) numele şi prenumele persoanei care a

sesizat fapta, precum şi ale persoanelor audiate;
 d) prezentarea faptei sesizate şi a

circumstanţelor în care aceasta a fost săvârşită;
 e) probele administrate;
 f) propunerea privind sancţiunea

disciplinară aplicabilă sau, după caz, de clasare a cauzei;
 g) motivarea propunerii. În cazul în care

se propune aplicarea unei sancţiuni disciplinare se vor prezenta motivele
pentru care au fost înlăturate apărările formulate de poliţistul de
penitenciare în timpul cercetării;
 h) numele, prenumele şi semnătura

preşedintelui, ale membrilor comisiei de disciplină, precum şi ale secretarului
acesteia;
 i) data întocmirii referatului.
 (3) Opiniile separate, formulate în scris

şi motivate, se vor anexa la referatul comisiei de disciplină.

- (1) Comisia de disciplină formulează propunerea cu privire la
sancţiunea aplicabilă în cuprinsul referatului prevăzut la art. 180.
 (2) Prin referat, comisia de disciplină

poate să propună:
 a) sancţiunea disciplinară aplicabilă, în

cazul în care s-a dovedit săvârşirea abaterii disciplinare de către poliţistul
de penitenciare;
 b) clasarea sesizării, dacă nu se confirmă

săvârşirea unei abateri disciplinare.

propune aplicarea uneia dintre sancţiunile disciplinare prevăzute de lege,
aceasta procedează şi la individualizarea ei; în acest sens, prin referatul
prevăzut la art. 180 alin. (1), comisia de disciplină propune cuantumul de
diminuare a drepturilor salariale, în cazul sancţiunii prevăzute la art. 141
lit. b), perioada maximă de amânare, în cazul sancţiunii prevăzute la art. 141
lit. c), sau funcţia pe care să se realizeze numirea, în cazul sancţiunilor
prevăzute la art. 141 lit. d) şi e).
 (4) La individualizarea sancţiunii

disciplinare aplicabile poliţistului de penitenciare, comisia de disciplină
ţine seama de:
 a) cauzele care au determinat săvârşirea

abaterii disciplinare;
 b) împrejurările în care aceasta a fost

săvârşită;
 c) gradul de vinovăţie;
 d) gravitatea şi consecinţele abaterii

 e) conduita poliţistului de penitenciare şi

preocuparea acestuia pentru înlăturarea urmărilor faptei comise;
 f) existenţa unor antecedente disciplinare

ale poliţistului de penitenciare, care nu au fost radiate în condiţiile
legii.
 (5) Pentru individualizarea concretă a

cuantumului şi perioadei de diminuare a drepturilor salariale, a perioadei de
amânare a avansării în gradul profesional sau funcţie, a funcţiei inferioare pe
care se realizează trecerea, respectiv revocarea, comisia de disciplină
solicită structurii de specialitate, anterior întocmirii referatului,
informaţii cu privire la cuantumul eventualelor reţineri salariale, situaţia
avansărilor în gradele profesionale şi a funcţiilor superioare, a funcţiilor
inferioare pe care se poate realiza numirea, respectiv a funcţiilor vacante pe
care se poate face numirea ca urmare a revocării din funcţia de

- Referatul comisiei de disciplină prevăzut la art. 180 se
înaintează persoanei competente să aplice sancţiunea, în termen de 15 zile
lucrătoare de la data ultimei şedinţe.

- (1) În cazul în care comisia de disciplină are indicii că fapta
săvârşită de poliţistul de penitenciare poate fi considerată infracţiune,
solicită conducătorului unităţii în cadrul căreia funcţionează comisia
sesizarea procurorului sau organelor de cercetare penală. Conducătorul unităţii
va sesiza de îndată procurorul sau organele de cercetare penală. Cu privire la
solicitarea adresată ministrului justiţiei sau, după caz, directorului general
al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, comisia de disciplină informează
şi conducătorul unităţii unde îşi desfăşoară activitatea poliţistul de
 (2) În cazul în care fapta poliţistului de

penitenciare a fost sesizată ca abatere disciplinară şi ca infracţiune,
procedura angajării răspunderii disciplinare se suspendă până la data la care
soluţia pronunţată în cauza care a motivat suspendarea a devenit
definitivă.

- (1) Actul administrativ de sancţionare a poliţistului de
penitenciare este emis de persoana care are competenţa aplicării sancţiunii
disciplinare, pe baza propunerii cuprinse în referatul comisiei de
 (2) Persoana care are competenţa aplicării

sancţiunii disciplinare poate aplica, motivat, o sancţiune disciplinară mai
uşoară decât cea propusă de comisia de disciplină.
 (3) Sub sancţiunea nulităţii absolute, în

actul administrativ prevăzut la alin. (1) se cuprind în mod obligatoriu:
 a) temeiul legal în baza căruia se aplică

sancţiunea disciplinară;
 b) numele, prenumele, gradul, funcţia şi

unitatea în care este încadrat cel sancţionat;
 c) descrierea faptei care constituie

abatere disciplinară, precum şi dispoziţiile legale încălcate;
 d) termenul în care sancţiunea disciplinară

poate fi contestată;
 e) instanţa competentă la care actul

administrativ prin care s-a dispus sancţiunea disciplinară poate fi
contestat.
 (4) Referatul comisiei de disciplină care

consemnează
rezultatele activităţii de cercetare, precum şi motivarea aplicării unei alte
sancţiuni, unde este cazul, se anexează la actul administrativ prevăzut la
alin. (1) şi face parte integrantă din acesta.
 (5) Actul administrativ de sancţionare se

emite în termen de cel mult 15 zile lucrătoare de la data primirii referatului
comisiei de disciplină şi se comunică poliţistului de penitenciare sancţionat,
în termen de 5 zile lucrătoare de la data emiterii.
 (6) În vederea respectării termenului de

aplicare
a sancţiunii, comisia de disciplină are obligaţia de a întreprinde demersurile
necesare pentru transmiterea referatului, în timp util, către persoana care are
competenţa de a emite actul administrativ de sancţionare.

- Activitatea desfăşurată de preşedinţii, membrii şi secretarii
comisiilor de disciplină nu constituie situaţie de incompatibilitate.

- Documentele rezultate din activitatea de cercetare desfăşurată de
comisia de disciplină au caracter confidenţial şi se trimit spre păstrare
structurii de resurse umane din unitatea în cadrul căreia funcţionează comisia
de disciplină, în termen de 3 zile de la data comunicării actului administrativ
de sancţionare poliţistului de penitenciare sancţionat.

- (1) Preşedintele comisiei de disciplină întocmeşte rapoarte de
activitate trimestriale cu privire la:
 a) numărul faptelor sesizate ca abateri

 b) categoriile de poliţişti de penitenciare

care au comis abateri disciplinare;
 c) cauzele şi consecinţele săvârşirii

abaterilor disciplinare;
 d) sancţiunile disciplinare propuse;
 e) numărul de sesizări clasate.
 (2) Rapoartele de activitate prevăzute la

alin. (1) se înaintează conducătorului unităţii în cadrul căreia este
constituită comisia de disciplină.

- (1) Numărul şi complexitatea activităţilor corespunzătoare
funcţiei publice pe care o deţin poliţiştii de penitenciare care au calitatea
de preşedinte, membru şi secretar al comisiei de disciplină se stabilesc
proporţional cu complexitatea activităţii desfăşurate în cadrul comisiei de
 (2) Stabilirea atribuţiilor de serviciu ale

poliţiştilor de penitenciare care au calitatea de preşedinte, membru şi
secretar al comisiei de disciplină se face avându-se în vedere prevederile
 (3) În cadrul procesului de evaluare a

performanţelor profesionale individuale ale poliţiştilor de penitenciare care
au calitatea de preşedinte, membru sau secretar al comisiei de disciplină nu
este evaluată activitatea desfăşurată în cadrul comisiei de disciplină.

- În cazul în care comisia de disciplină nu respectă, în mod
repetat, termenele de soluţionare a sesizărilor primite, conducătorul unităţii
desfiinţează, prin act administrativ, comisia de disciplină şi începe procedura
de constituire a unei noi comisii de disciplină.

- (1) Conducătorii unităţilor, precum şi conducătorii
compartimentelor în care îşi desfăşoară activitatea poliţistul de penitenciare
a cărui faptă a fost sesizată au obligaţia de a sprijini activitatea comisiei
de disciplină pentru soluţionarea cazului.
 (2) Compartimentele de resurse umane din

cadrul unităţilor sunt obligate să transmită preşedintelui comisiei de
disciplină documentele solicitate.

- În cazul în care, pe parcursul activităţii de cercetare
desfăşurate de comisia de disciplină, raporturile de serviciu ale poliţistului
de penitenciare a cărui faptă a fost sesizată se modifică prin mutarea în
cadrul altei unităţi, în condiţiile legii, comisia de disciplină va transmite
referatul cuprinzând propunerea referitoare la sancţiunea disciplinară
aplicabilă persoanei care are competenţa de a dispune aplicarea sancţiunii
disciplinare, potrivit competenţelor de gestiune a resurselor umane, prin
raportare la funcţia în care este numit sau împuternicit poliţistul de
penitenciare la momentul întocmirii referatului.

- În scopul realizării rolului şi atribuţiilor care îi revin,
Administraţia Naţională a Penitenciarelor coordonează metodologic,
monitorizează, verifică şi controlează aplicarea şi respectarea prevederilor
prezentului capitol de către unităţi.
<o:p> </o:p>
<a name=5879246></a> Cap. VIII
 Dispoziţii tranzitorii şi finale
<o:p> </o:p>

- (1) Numărul maxim de posturi necesare sistemului administraţiei
penitenciare se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, la propunerea
ministrului justiţiei.
 (2) Statele de organizare şi structura
personalului din sistemul administraţiei penitenciare se aprobă de către
ministrul justiţiei, la propunerea directorului general al Administraţiei
Naţionale a Penitenciarelor. Această competenţă nu poate fi delegată
 (3) Atribuţiile şi competenţele

personalului din sistemul administraţiei penitenciare se stabilesc prin fişele
posturilor, întocmite în conformitate cu prevederile legale.

- La elaborarea actelor normative prevăzute de prezenta lege sau a
altor acte normative în domeniu este obligatorie consultarea organizaţiilor
sindicale reprezentative din sistemul administraţiei penitenciare.

- (1) Prevederile prezentei legi, precum şi alte dispoziţii din legi
speciale referitoare la poliţiştii de penitenciare se aplică şi poliţiştilor de
penitenciare din Ministerul Justiţiei. În acest caz, competenţele de gestiune a
resurselor umane se exercită de ministrul justiţiei.

mutaţi sau detaşaţi în cadrul Ministerului Justiţiei. Detaşarea se realizează
pe posturi de poliţişti de penitenciare ori pe posturi de altă natură, după
caz, dacă pregătirea profesională corespunde atribuţiilor şi
responsabilităţilor funcţiei pe care sunt detaşaţi, cu păstrarea drepturilor
salariale avute la data detaşării. În situaţia în care drepturile salariale
corespunzătoare funcţiei pe care este detaşat sunt mai mari, personalul
beneficiază de aceste drepturi salariale.
 (3) Poliţiştii de penitenciare din

Ministerul Justiţiei pot fi mutaţi sau detaşaţi în cadrul poliţiei
penitenciare. Detaşarea se realizează pe posturi de poliţişti de penitenciare
ori pe posturi de altă natură, după caz, dacă pregătirea profesională
corespunde atribuţiilor şi responsabilităţilor funcţiei pe care sunt detaşaţi,
cu păstrarea drepturilor salariale avute la data detaşării. În situaţia în care
drepturile salariale corespunzătoare funcţiei pe care este detaşat sunt mai
mari, personalul beneficiază de aceste drepturi salariale.

- (1) Poliţistul de penitenciare este obligat ca, în termen de 15 zile
de la data încetării raportului de serviciu, să se prezinte la centrul militar
pe raza căruia domiciliază, pentru a fi luat în evidenţă ca rezervist, cu
gradul militar echivalent gradului profesional avut la încetarea raporturilor
de serviciu.
 (2) Poliţiştii de penitenciare luaţi în

evidenţă ca rezervişti pot fi concentraţi sau mobilizaţi pentru completarea
efectivelor unităţilor poliţiei penitenciare, în condiţiile prevăzute de
lege.
 (3) La încadrarea în poliţia penitenciară a

cadrelor militare în activitate/rezervă, precum şi la încetarea raporturilor de
serviciu ale poliţiştilor de penitenciare, gradele profesionale ale
poliţiştilor de penitenciare se echivalează cu gradele militare, după cum
 A. Ofiţeri:
 a) subinspector de poliţie penitenciară -

sublocotenent;
 b) inspector de poliţie penitenciară -

locotenent;
 c) inspector principal de poliţie

penitenciară - căpitan;
 d) subcomisar de poliţie penitenciară -

maior;
 e) comisar de poliţie penitenciară -

locotenent colonel;
 f) comisar şef de poliţie penitenciară -

colonel;
 g) chestor de poliţie penitenciară -

general de brigadă;
 h) chestor principal de poliţie

penitenciară - general maior;
 i) chestor şef adjunct de poliţie

penitenciară - general locotenent;
 j) chestor şef de poliţie penitenciară -

general cu patru stele.
 B. Agenţi:
 a) agent de poliţie penitenciară - maistru

militar cls. a IV-a sau sergent major;
 b) agent principal de poliţie penitenciară

- maistru militar cls. a III-a sau plutonier;
 c) agent şef adjunct de poliţie

penitenciară - maistru militar cls. a II-a sau plutonier major;
 d) agent şef de poliţie penitenciară -

maistru militar cls. I sau plutonier adjutant;
 e) agent şef principal de poliţie

penitenciară - maistru militar principal sau plutonier adjutant şef.
 (4) Pentru cadrele militare în activitate

sau în rezervă care se încadrează în poliţia penitenciară, precum şi pentru
poliţiştii de penitenciare cărora le încetează raporturile de serviciu, perioada
scursă de la ultima avansare în grad până la data încetării calităţii de cadru
militar în activitate/poliţist constituie stagiu minim în grad.

- Se proclamă ziua de 29 iunie Ziua personalului din sistemul

- Poliţiştii de penitenciare beneficiază în continuare de drepturile
dobândite anterior, precum şi de cele care vor fi stabilite pentru personalul
din sistemul naţional de apărare, ordine publică şi securitate
naţională.

- (1) Clerului din sistemul administraţiei penitenciare îi sunt
aplicabile, în mod corespunzător, dispoziţiile Legii nr. 195/2000 privind
constituirea şi organizarea clerului militar.
 (2) Clerul din cadrul poliţiei penitenciare

beneficiază de gradele profesionale ale ofiţerilor corespunzătoare gradelor
militare prevăzute de <a
class=rvts91>, drepturile salariale şi pensionarea fiind similare cu cele ale
poliţiştilor de penitenciare.

- Dispoziţiile prezentei legi se completează, după caz, cu
prevederile cuprinse în legislaţia muncii.

- (1) În cuprinsul actelor normative în vigoare, denumirile
"funcţionar public cu statut special din sistemul administraţiei
penitenciare" şi "funcţionar public cu statut special din
Administraţia Naţională a Penitenciarelor" se înlocuiesc cu cea de
"poliţist de penitenciare", iar sintagmele "sistemul
penitenciar" şi "sistemul Administraţiei Naţionale a
Penitenciarelor"
ori altele similare se înlocuiesc cu sintagma "sistemul administraţiei
penitenciare", denumit poliţie
 (2) Schimbarea denumirilor potrivit

prezentei legi nu produce niciun efect asupra statutului profesional, vechimii
sau drepturilor personalului.

- (1) Personalul în funcţie la data intrării în vigoare a prezentei
legi se consideră că îndeplineşte condiţiile legale pentru funcţia pe care este
încadrat.
 (2) Persoanele care, la data intrării în

vigoare
a prezentei legi, sunt numite în funcţii de director general, director general
adjunct, precum şi director de unitate din sistemul administraţiei penitenciare
pe durată nedeterminată se consideră învestite în funcţie pe un mandat de 4 ani
începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi şi le sunt aplicabile
prevederile art. 97 alin. (8).
 (3) La încetarea mandatului funcţiei de
conducere, persoanele prevăzute la alin. (2) care nu sunt reînvestite în
funcţie vor fi numite într-o funcţie vacantă de conducere care nu este de tipul
celor exercitate pe mandat sau, după caz, într-o funcţie vacantă de execuţie,
pentru care îndeplinesc condiţiile obligatorii cumulative de ocupare prevăzute
de prezenta lege, conform opţiunii exprimate.

- Prin excepţie de la prevederile art. 111 alin. (2) referitoare la
localitatea în care se află locuinţa, personalul care, la data intrării în
vigoare a prezentei legi, este titular al unui contract de închiriere având ca
obiect o locuinţă situată în altă localitate decât cea în care se află locul de
muncă are posibilitatea să menţină contractul de închiriere.

class=rvts91> - Îndeplinirea condiţiilor specifice postului, potrivit
dispoziţiilor prezentei legi, se stabileşte prin raportare la fişa

<o:p> </o:p>

- În termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentei
legi, Ministerul Justiţiei, Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi unităţile
subordonate au obligaţia de a constitui comisiile de disciplină, în condiţiile

- Procedurile disciplinare şi cele care privesc angajarea
răspunderii patrimoniale a poliţiştilor de penitenciare, iniţiate şi/sau aflate
în curs de desfăşurare la data intrării în vigoare a prezentei legi, rămân
supuse dispoziţiilor legale în vigoare la data la care au început.

- (1) În termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi
se aprobă, se adoptă sau, după caz, se modifică ori se completează actele
normative subsecvente care nu sunt în acord cu prezenta lege.
 (2) Actele normative subsecvente prevăzute

de prezenta lege rămân în vigoare în măsura în care nu contravin prezentei
legi.

- Codul deontologic al poliţistului de penitenciare se aprobă prin
ordin al ministrului justiţiei.
- În situaţia în care, prin acte normative, calificativele obţinute
la evaluările anuale reprezintă o condiţie, iar perioada luată în calcul
include anii 2018 şi 2019, această condiţie se consideră îndeplinită.

- Anexele nr. 1 - 7 fac parte integrantă din prezenta lege.

- La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă <a
class=rvts91> privind Statutul funcţionarilor publici cu statut special
din Administraţia Naţională a Penitenciarelor, republicată în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr. 264 din 10 aprilie 2014, cu modificările şi
completările ulterioare.
<o:p> </o:p>
<a name=5879266></a> Această lege a fost

adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale
art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.
<o:p> </o:p>

class=rvts91>PREŞEDINTELE
CAMEREI DEPUTAŢILOR
ION-

MARCEL
CIOLACU

SENATULUI
CĂLIN-

CONSTANTIN-ANTON
POPESCU-TĂRICEANU
<a name=5879267></a> Anexa Nr. 1
<o:p> </o:p>
Unitatea

...................
<o:p> </o:p>

class=rvts41>REFERAT
<o:p> </o:p>
 Numele şi prenumele poliţistului de

penitenciare debutant ..................................................
 Funcţia publică

...................................................................................
...................................
 Compartimentul

...................................................................................
..................................
 Perioada de stagiu: de la

.......................................................... la
.........................................
 Data completării

...................................................................................
.................................
 Descrierea activităţii desfăşurate de

poliţistul de penitenciare debutant ...............................
 Aptitudinile pe care le-a dovedit

poliţistul de penitenciare debutant în modul de îndeplinire a atribuţiilor de
serviciu ..................................................
 Conduita poliţistului de penitenciare

debutant în timpul serviciului .....................................
 Concluzii

...................................................................................
.............................................
 Recomandări

...................................................................................
.......................................
 Numele şi prenumele îndrumătorului

...................................................................................
..

...................................................................................
.....................................
 Data

întocmirii ........................................................................
................................................
 Semnătura

...................................................................................
............................................
<o:p> </o:p>

<o:p> </o:p>
Unitatea

...................
<o:p> </o:p>
RAPORT

DE STAGIU
<o:p> </o:p>

penitenciare debutant
.....................................................
 Funcţia publică (debutant)

...................................................................................
.....................

.................................................... la
..................................................
 Atribuţiile de

serviciu*) ........................................................................
....................................
 Alte atribuţii**)

...................................................................................
......................................
 Cursuri de specializare/alte forme de

pregătire profesională***) .............................................
 Activităţi din afara instituţiei în care

s-a implicat
......................................................................
 Alte activităţi****)

...................................................................................
..................................
 Descrierea activităţii desfăşurate pe

parcursul perioadei de stagiu


...................................................................................
.................................................................. 
 Dificultăţi întâmpinate pe parcursul

perioadei de stagiu
............................................................................
.........................................................................
 Data întocmirii
...................................................................................
.........................................

...................................................................................
................................................
 *) Se vor preciza atribuţiile prevăzute în

fişa postului.
 **) Se vor preciza atribuţiile stabilite de

şeful ierarhic sau alte persoane cu funcţii de conducere.
 ***) Se vor indica doar cele urmate pe

parcursul perioadei de stagiu.
 ****) Se vor indica, dacă este cazul,

articolele sau lucrările publicate, comunicări ştiinţifice etc.
<o:p> </o:p>
<o:p> </o:p>
<div>

style='width:538.5pt;border-collapse:collapse;mso-yfti-tbllook:1184;
mso-padding-alt:0in 0in 0in 0in'>
class=rvts91>Unitatea
...................
</td>
</tr>
</tr>
class=rvts41>RAPORT
</td>
</tr>
de
evaluare a perioadei de stagiu
</td>
</tr>
</tr>
penitenciare debutant
.....................................................
</td>
</tr>
.................................................................................
.......................................
</td>
</tr>
 Compartimentul
.................................................................................
......................................
</td>
</tr>
..................... la
.................................................................................

</td>
</tr>
</table>
</div>
<o:p> </o:p>
<div>

style='width:537.75pt;border-collapse:collapse;border:none;mso-border-alt:
outset windowtext .25pt;mso-yfti-tbllook:1184;mso-padding-alt:0in 0in 0in 0in'>
<td width=21 valign=top style='width:15.75pt;border-top:solid black 1.0pt;
border-left:none;border-bottom:solid black 1.0pt;border-right:none;
mso-border-top-alt:solid black .75pt;mso-border-bottom-alt:solid black .75pt;
padding:0in 0in 0in 0in'>
Nr.
crt.
</td>
class=rvts91>Criterii
de evaluare
</td>
class=rvts91>Nota
</td>
</tr>
<td width=21 valign=top style='width:15.75pt;border:none;mso-border-top-alt:
solid black .75pt;padding:0in 0in 0in 0in'>
class=rvts91>1.
</td>
Cunoaşterea reglementărilor specifice domeniului de
activitate
</td>
solid black .75pt;padding:0in 0in 0in 0in'></td>
</tr>
<td width=21 valign=top style='width:15.75pt;border:none;padding:0in 0in 0in
0in'>
</td>
0in'>
Cunoaşterea specificului administraţiei publice
</td>
0in'></td>
</tr>
0in'>
</td>
0in'>
Capacitatea de îndeplinire a atribuţiilor de
serviciu
</td>
0in'></td>
</tr>
0in'>
</td>
0in'>
Abilităţi pentru desfăşurarea activităţilor sub
stres
</td>
0in'></td>
</tr>
0in'>
</td>
0in'>
Rezistenţa la efort prelungit
</td>
0in'></td>
</tr>
0in'>
</td>
0in'>
Capacitatea de analiză, sinteză
</td>
0in'></td>
</tr>
0in'>
</td>
0in'>
Capacitatea de înţelegere a sarcinilor de
serviciu
</td>
0in'></td>
</tr>
0in'>
</td>
0in'>
Capacitatea de concentrare
</td>
0in'></td>
</tr>
0in'>
</td>
0in'>
Capacitatea de înţelegere şi învăţare rapidă
</td>
0in'></td>
</tr>
0in'>
</td>
0in'>
Capacitatea de rezolvare şi aplanare a
conflictelor
</td>
0in'></td>
</tr>
0in'>
</td>
0in'>
Capacitatea de integrare rapidă în colectiv
</td>
0in'></td>
</tr>
0in'>
</td>
0in'>
Capacitatea de a lucra în echipă
</td>
0in'></td>
</tr>
0in'>
</td>
0in'>
Comunicare
</td>
0in'></td>
</tr>
0in'>
</td>
0in'>
Operativitate şi corectitudinea realizării
sarcinilor
</td>
0in'></td>
</tr>
<td width=21 valign=top style='width:15.75pt;border:none;border-bottom:solid
black 1.0pt;
mso-border-bottom-alt:solid black .75pt;padding:0in 0in 0in 0in'>
</td>
black 1.0pt;
Conduita în timpul serviciului
</td>
black 1.0pt;
mso-border-bottom-alt:solid black .75pt;padding:0in 0in 0in 0in'></td>
</tr>
</table>
</div>
<o:p> </o:p>
<div>

 Calificativ de evaluare
..................................
</td>
</tr>
</tr>
Propuneri .........................................................................
.........
</td>
</tr>
 Recomandări
............................................................................

</td>
</tr>
 Numele şi prenumele evaluatorului
..........................................
</td>
</tr>
.........................................................................
</td>
</tr>
 Data întocmirii
..........................................................................
</td>
</tr>
................................................................................</s
pan>
</td>
</tr>
</table>
</div>
<o:p> </o:p>
<o:p> </o:p>
<div>

style='width:538.5pt;border-collapse:collapse;border:none;mso-border-alt:outset
windowtext .25pt;
mso-yfti-tbllook:1184;mso-padding-alt:0in 0in 0in 0in'>
0in'>
 ROMÂNIA
</td>
</tr>
0in'>
 MINISTERUL JUSTIŢIEI
</td>
</tr>
0in'>
 Administraţia Naţională a
Penitenciarelor
</td>
</tr>
0in'>
................................................................
</td>
</tr>
0in'></td>
</tr>
0in'>
FIŞĂ
DE EVALUARE
</td>
</tr>
0in'>
pentru
perioada de la ..................... la
.....................................
</td>
</tr>
0in'></td>
</tr>
0in'>
 A. Date
personale şi profesionale
</td>
</tr>
black 1.0pt;
mso-border-bottom-alt:solid black .75pt;padding:0in 0in 0in 0in'></td>
</tr>
<td width=704 valign=top style='width:528.0pt;border-top:none;border-left:
solid black 1.0pt;border-bottom:none;border-right:solid black 1.0pt;
mso-border-top-alt:solid black .75pt;mso-border-top-alt:solid black .75pt;
mso-border-left-alt:solid black .75pt;mso-border-right-alt:solid black .75pt;
 Gradul profesional, numele şi prenumele
.................................................................................
................
</td>
</tr>
 Funcţia
.................................................................................
....................................................................
</td>
</tr>
 Data numirii
.................................................................................
.............................................................
</td>
</tr>
 Structura în care îşi desfăşoară
activitatea
.................................................................................
..............
</td>
</tr>
 Programe de instruire urmate în perioada
evaluată
.................................................................................
.
</td>
</tr>
 Calificativul la verificarea pregătirii
profesionale de sfârşit de an
.............................................................
</td>
</tr>
 Sancţiuni disciplinare aplicate
.................................................................................
..................................
</td>
</tr>
<td width=704 valign=top style='width:528.0pt;border:solid black 1.0pt;
border-top:none;mso-border-left-alt:solid black .75pt;mso-border-bottom-alt:
solid black .75pt;mso-border-right-alt:solid black .75pt;padding:0in 0in 0in
0in'>
 Recompense acordate
.................................................................................
..............................................
</td>
</tr>
</tr>
0in'>
 B.
Obiective individuale
</td>
</tr>
</table>
</div>
<o:p> </o:p>
<div>

<td width=21 rowspan=2 valign=top style='width:15.75pt;border:solid black 1.0pt;
mso-border-alt:solid black .75pt;padding:0in 0in 0in 0in'>
crt.
</td>
border-left:none;mso-border-left-alt:solid black .75pt;mso-border-alt:solid black
.75pt;
class=rvts91>Obiective
</td>
<td width=499 colspan=5 valign=top style='width:374.25pt;border:solid black
1.0pt;
.75pt;
class=rvts91>Evaluare
nivel de îndeplinire
</td>
</tr>
none;border-bottom:solid black 1.0pt;border-right:solid black 1.0pt;
mso-border-top-alt:solid black .75pt;mso-border-left-alt:solid black .75pt;
class=rvts91>5
</td>
</td>
</td>
</td>
</td>
</tr>
border-top:none;mso-border-top-alt:solid black .75pt;mso-border-alt:solid black .
75pt;
</td>
mso-border-alt:solid black .75pt;padding:0in 0in 0in 0in'></td>
</tr>
75pt;
</td>
</tr>
75pt;
</td>
</tr>
75pt;
</td>
</tr>
75pt;
</td>
</tr>
solid black 1.0pt;border-bottom:solid black 1.0pt;border-right:none;
mso-border-left-alt:solid black .75pt;mso-border-bottom-alt:solid black .75pt;
padding:0in 0in 0in 0in'></td>
mso-border-bottom-alt:solid black .75pt;mso-border-right-alt:solid black .75pt;
class=rvts91>Punctaj
1
</td>
solid black .75pt;mso-border-left-alt:solid black .75pt;padding:0in 0in 0in
0in'></td>
</tr>
<td width=704 colspan=7 valign=top style='width:528.0pt;border:none;
 *) Punctaj 1 reprezintă media aritmetică
a punctajelor acordate pentru obiectivele evaluate.
</td>
</tr>
</table>
</div>
<o:p> </o:p>
<div>

class=rvts91>Data
</td>
class=rvts91>Semnătura
evaluatului
</td>
</tr>
class=rvts91>........................
</td>
class=rvts91>....................................
</td>
</tr>
</table>
</div>
<o:p> </o:p>
<div>

 C.
Indicatori de evaluare
</td>
</tr>
</table>
</div>
<o:p> </o:p>
<div>

crt.
</td>
border-left:none;border-bottom:none;border-right:solid black 1.0pt;
mso-border-left-alt:solid black .75pt;mso-border-top-alt:solid black .75pt;
class=rvts91>Indicatori
</td>
1.0pt;
.75pt;
Nivel
de evaluare
</td>
</tr>
mso-border-left-alt:solid black .75pt;mso-border-left-alt:solid black .75pt;
</td>
.75pt;
</td>
.75pt;
</td>
.75pt;
</td>
.75pt;
</td>
</tr>
75pt;
</td>
</tr>
75pt;
</td>
</tr>
75pt;
</td>
</tr>
75pt;
</td>
</tr>
75pt;
</td>
</tr>
solid black 1.0pt;border-bottom:solid black 1.0pt;border-right:none;
mso-border-left-alt:solid black .75pt;mso-border-bottom-alt:solid black .75pt;
class=rvts91>Punctaj
2
</td>
solid black .75pt;mso-border-left-alt:solid black .75pt;padding:0in 0in 0in
0in'></td>
</tr>
<td width=704 colspan=7 valign=top style='width:528.0pt;border:none;
mso-border-top-alt:solid black .75pt;padding:0in 0in 0in 0in'>
 *) Se completează numai pentru funcţiile
prevăzute cu indemnizaţie de conducere.
 **) Punctaj 2 reprezintă media aritmetică
a punctajelor acordate indicatorilor evaluaţi.
</td>
</tr>
</table>
</div>
<o:p> </o:p>
 D. Punctajul

total*)/Calificativul acordat de evaluator

................................./.................................
 Concluzii, motivaţii şi/sau

recomandări
............................................................................
......................................................................
............................................................................
......................................................................

...................................................................................
...............................................................
 *) Punctajul total reprezintă media

aritmetică dintre "Punctaj 1" şi "Punctaj 2".
<o:p> </o:p>
 E.

Perspective pentru dezvoltarea carierei
<o:p> </o:p>
 1. Necesităţi în pregătire (studii

superioare, postuniversitare, cursuri de specializare, cursuri de dezvoltare a
carierei):

...................................................................................
...............................................................
............................................................................
......................................................................

...................................................................................
...............................................................
 2. Funcţii pe care le-ar putea îndeplini în

viitor:

...................................................................................
...............................................................
............................................................................
......................................................................

...................................................................................
...............................................................
 Numele şi prenumele evaluatorului

....................................................................

...............................................................
 Data ....................... Semnătura

..............................................
<o:p> </o:p>
 F.
Rezultatul interviului
 1. Consemnări ale evaluatului

...................................................................................
...............................................................
............................................................................
......................................................................

...................................................................................
...............................................................
 2. Consemnări ale evaluatorului

...................................................................................
...............................................................
............................................................................
......................................................................

...................................................................................
...............................................................
 Data ................. Semnătura

evaluatului ............................. Semnătura evaluatorului
......................
<o:p> </o:p>
 G. Hotărârea

contrasemnatarului
 Se menţin punctajul şi calificativul

acordat.
 Se modifică punctajul şi se menţine

calificativul
acordat.
 Se modifică punctajul şi se acordă

calificativul ................................................
 Motivaţii privind modificarea

punctajului/calificativului şi/sau recomandări

...................................................................................
...............................................................

...................................................................................
...............................................................
............................................................................
......................................................................
 Numele şi prenumele

...................................................................................
.....

...............................................................

..............................................
<o:p> </o:p>
 H. Luarea la

cunoştinţă a evaluării
 Dacă doreşte să facă contestaţie*):

DA NU

..................................................................

..............................................
 *) Se va face în scris, în termen de 3 zile

lucrătoare de la data luării la cunoştinţă.
<o:p> </o:p>
 I. Hotărârea

definitivă privind rezolvarea contestaţiei
 a) Se menţin punctajul şi calificativul

acordat.
 b) Se modifică punctajul şi se menţine

calificativul acordat.
 c) Se modifică punctajul şi se acordă

calificativul..........................
<o:p> </o:p>
<div align=center>

Numele
şi prenumele preşedintelui comisiei
</td>
Luarea
la cunoştinţă despre rezultatul contestaţiei
</td>
</tr>
class=rvts91>.....................................................................
</td>
Data
........................................................
</td>
</tr>
Data
...........................................................
</td>
...................................................
</td>
</tr>
..........................................
</td>
NOTE:
</td>
</tr>
</table>
</div>
<o:p> </o:p>
 1. Lit. A "Date personale şi

profesionale" este completată de lucrătorii de resurse umane şi formare
profesională din unitatea în care îşi desfăşoară activitatea poliţistul de
penitenciare evaluat. În fişa de evaluare se consemnează funcţia în care este
numită/împuternicită/detaşată persoana evaluată, la data evaluării.
 2. La lit. B "Obiective

individuale" sunt prevăzute rubrici pentru definirea obiectivelor, iar
evaluatorul stabileşte între 3 şi 5 obiective la începutul perioadei evaluate.
Acestea pot fi revizuite după evaluarea intermediară, de către evaluator, în
funcţie de diversitatea şi nivelul de complexitate ale atribuţiilor funcţiei,
conform consemnărilor din "Fişa de obiective individuale".
 3. Fiecare obiectiv individual prevăzut la
pct. 2 este notat de la 1 la 5. Acordarea punctajului corespunzător
obiectivelor individuale se realizează prin marcarea cu "x" în una
dintre cele 5 căsuţe aferente fiecărui obiectiv individual, în funcţie de
nivelul care corespunde gradului de îndeplinire a obiectivului.
 4. Punctajul (Punctaj 1) pentru lit. B

rezultă din media aritmetică a punctajelor acordate fiecărui obiectiv
individual evaluat.
 5. La lit. C "Indicatori de

evaluare", pentru poliţiştii de penitenciare cu funcţii de execuţie sunt
prevăzuţi 10 indicatori de evaluare, respectiv: cunoştinţe profesionale şi
abilităţi practice, aplicarea cunoştinţelor profesionale în activitate,
calitatea şi operativitatea activităţilor desfăşurate, preocupare pentru
perfecţionarea profesională, comunicare, capacitatea de a lucra în echipă,
responsabilitate şi iniţiativă, receptivitate şi adaptabilitate, rezistenţă la
stres, disciplină, iar în cazul ofiţerilor cu funcţii de conducere sunt
prevăzuţi şi 4 indicatori de evaluare suplimentari vizând competenţele manageriale,
respectiv: capacitate decizională, previziune şi planificare, organizare şi
coordonare, precum şi monitorizare şi control.
 6. Fiecare indicator de evaluare de la pct.

5 este notat de la 1 la 5, în funcţie de gradul de îndeplinire a indicatorului,
1 fiind punctajul minim în cazul în care indicatorul de evaluare nu este
îndeplinit, iar 5 fiind punctajul maxim, în cazul în care indicatorul de
evaluare este îndeplinit permanent la nivel maxim. Acordarea punctajului
corespunzător indicatorilor de evaluare se realizează prin marcarea cu
"x" în una dintre cele 5 căsuţe aferente fiecărui indicator de
evaluare, în funcţie de nivelul care corespunde persoanei evaluate,
motivându-se în aceeaşi căsuţă încadrarea la respectivul indicator de evaluare.
Administraţia Naţională a Penitenciarelor poate elabora modele de completare a
fişelor de evaluare pe care le face cunoscute evaluatorilor.
 7. Punctajul (Punctaj 2) pentru lit. C

rezultă din media aritmetică a punctajelor acordate fiecărui indicator de
evaluare care face obiectul evaluării.
 8. La lit. D "Punctajul

total/Calificativul acordat de evaluator", evaluatorul consemnează
punctajul total şi calificativul propus, precum şi eventuale concluzii,
motivaţii şi/sau recomandări.
 9. Punctajul total se obţine prin

calcularea mediei aritmetice a "Punctaj 1" şi "Punctaj 2".
Calificativul rezultă din echivalarea punctajului total conform grilei
prevăzute la pct. 17.
 10. La lit. E "Perspective pentru

dezvoltarea carierei", evaluatorul menţionează, după caz, perspectivele
pentru dezvoltarea carierei persoanei evaluate, respectiv nevoile de pregătire,
funcţiile pe care evaluatul le poate îndeplini în viitor.
 11. La lit. F "Rezultatul

interviului" se consemnează concluziile interviului şi eventualele
diferenţe de opinie între evaluat şi evaluator.
 12. Evaluatorul poate modifica punctajele

din fişa de evaluare, dacă se ajunge la un punct de vedere comun. Modificarea
punctajului se realizează prin bararea cu o linie a marcajului "x"
acordat şi marcarea cu "x" în căsuţa corespunzătoare noului nivel şi
se consemnează de către evaluator în spaţiul rezervat la acest capitol. Pentru
parcurgerea acestei etape, în situaţii justificate, pot fi utilizate şi mijloace
de comunicare la distanţă, evaluatul semnând ulterior fişa de evaluare. În
acest caz interviul se înregistrează, aspect care se consemnează la acest
capitol.
 13. La lit. G "Hotărârea

contrasemnatarului" se consemnează concluziile şi hotărârea
contrasemnatarului, prin bifarea uneia dintre cele 3 variante prevăzute.
 14. Contrasemnatarul poate modifica

punctajul acordat în urma interviului, hotărăşte cu privire la calificativul
acordat, având obligaţia de a consemna punctajul/calificativul şi de a motiva
eventuala schimbare a punctajului la obiectivele individuale/indicatorii de
evaluare. Modificarea punctajului se realizează prin încercuirea marcajului
"x" acordat anterior şi marcarea cu "x" în căsuţa
corespunzătoare noului nivel şi se consemnează de către contrasemnatar în
spaţiul rezervat la acest capitol.
 15. La lit. H "Luarea la cunoştinţă a

evaluării", evaluatul consemnează luarea la cunoştinţă a evaluării şi
optează, după caz, pentru contestarea calificativului acordat.
 16. La lit. I "Hotărârea definitivă

privind rezolvarea contestaţiei" se consemnează, dacă este cazul,
hotărârea comisiei de soluţionare a contestaţiei, precum şi luarea la
cunoştinţă a calificativului definitiv de către evaluat.
 17. Calificativul acordat se stabileşte pe

baza punctajului final, astfel:
 a) între 1,00 şi 1,50 - nesatisfăcător

(NS);
 b) între 1,51 şi 2,50 - satisfăcător

(S);
 c) între 2,51 şi 3,50 - bun (B);
 d) între 3,51 şi 4,50 - foarte bun

(FB);
 e) între 4,51 şi 5,00 - excepţional

(E).
<o:p> </o:p>
<o:p> </o:p>
<div>

windowtext .25pt;
0in'>
 ROMÂNIA
</td>
</tr>
0in'>
 MINISTERUL JUSTIŢIEI
</td>
</tr>
0in'>
 Administraţia Naţională a
Penitenciarelor
</td>
</tr>
0in'>
.................................................................
</td>
</tr>
0in'></td>
</tr>
0in'>
FIŞĂ
DE OBIECTIVE INDIVIDUALE
</td>
</tr>
0in'>
perioada de la ............... la .......................
</td>
</tr>
0in'></td>
</tr>
<td width=627 valign=top style='width:470.25pt;border:none;border-bottom:
solid black 1.0pt;mso-border-bottom-alt:solid black .75pt;padding:0in 0in 0in
0in'>
 A. Date
personale şi profesionale
</td>
</tr>
 Gradul profesional, numele şi prenumele
.................................................................................
...................
</td>
</tr>
.................................................................................
........................................................................
</td>
</tr>
0in'>
 Structura în care îşi desfăşoară
activitatea .......................................................................
...........................
</td>
</tr>
</tr>
0in'>
 B.
Obiective individuale
</td>
</tr>
</table>
</div>
<o:p> </o:p>
<div>

crt.
</td>
.75pt;
class=rvts91>Obiective
</td>
1.0pt;
.75pt;
Nivel
de îndeplinire
</td>
</tr>
</td>
</td>
</td>
</td>
</td>
</tr>
75pt;
</td>
</tr>
75pt;
</td>
</tr>
75pt;
</td>
</tr>
75pt;
</td>
</tr>
75pt;
</td>
</tr>
</table>
</div>
<o:p> </o:p>
<div>

windowtext .25pt;
0in'>
evaluatorului ....................................................
</td>
</tr>
0in'>
...............................................................
</td>
</tr>
0in'>
..............................................
</td>
</tr>
0in'>
 Am luat cunoştinţă despre conţinutul
obiectivelor.
</td>
</tr>
0in'>
..............................................
</td>
</tr>
0in'></td>
</tr>
0in'>
 C.
Evaluarea intermediară*)
</td>
</tr>
</tr>
</tr>
0in'></td>
</tr>
 *) Cuprinde analiza de către evaluator şi
evaluat a gradului de îndeplinire a obiectivelor stabilite, a cauzelor care
au generat eventuala neîndeplinire a acestora şi a modalităţilor de
îmbunătăţire a performanţelor profesionale. Observaţiile acestora se
materializează în scris. Se consemnează data evaluării şi se semnează de
evaluat şi evaluator.
</td>
</tr>
</table>
</div>
<o:p> </o:p>
<o:p> </o:p>
<div>


ROMÂNIA
</td>
</tr>
MINISTERUL JUSTIŢIEI
</td>
</tr>
Administraţia Naţională a Penitenciarelor
</td>
</tr>
 Unitatea
...................................................
</td>
</tr>
</tr>
style='font-size:11.0pt'>SITUAŢIE STATISTICĂ
</td>
</tr>
style='font-size:11.0pt'>privind evaluarea personalului pe anul
....................
</td>
</tr>
</table>
</div>
<o:p> </o:p>
<div>

windowtext .25pt;
mso-border-alt:solid black .75pt;padding:.75pt .75pt .75pt .75pt'>
style='font-size:11.0pt'>Categorii de personal
</td>
.75pt;
padding:.75pt .75pt .75pt .75pt'>
style='font-size:11.0pt'>Total personal
</td>
1.0pt;
.75pt;
style='font-size:11.0pt'>Personal evaluat
</td>
.75pt;
style='font-size:11.0pt'>Personal neevaluat
</td>
<td width=263 colspan=4 valign=top style='width:197.25pt;border-top:solid black
1.0pt;
border-left:none;border-bottom:none;border-right:solid black 1.0pt;
mso-border-left-alt:solid black .75pt;mso-border-top-alt:solid black .75pt;
style='font-size:11.0pt'>Contestaţii
</td>
.75pt;
style='font-size:11.0pt'>Observaţii
</td>
</tr>
<td width=51 rowspan=2 valign=top style='width:38.25pt;border-top:none;
border-left:none;border-bottom:solid black 1.0pt;border-right:solid black 1.0pt;
style='font-size:11.0pt'>TOTAL
</td>
<td width=348 colspan=5 valign=top style='width:261.0pt;border-top:none;
border-left:none;border-bottom:solid black 1.0pt;border-right:solid black 1.0pt;
style='font-size:11.0pt'>Calificative
</td>
black 1.0pt;
mso-border-left-alt:solid black .75pt;mso-border-left-alt:solid black .75pt;
mso-border-bottom-alt:solid black .75pt;padding:.75pt .75pt .75pt .75pt'></td>
<td width=54 valign=top style='width:40.5pt;border:none;border-bottom:solid black
1.0pt;
<td width=54 valign=top style='width:40.5pt;border:none;border-bottom:solid black
1.0pt;
<td width=54 valign=top style='width:40.5pt;border-top:none;border-left:none;
border-bottom:solid black 1.0pt;border-right:solid black 1.0pt;mso-border-bottom-
alt:
solid black .75pt;mso-border-right-alt:solid black .75pt;padding:.75pt .75pt .
75pt .75pt'></td>
</tr>
border-bottom:solid black 1.0pt;border-right:solid black 1.0pt;mso-border-top-
alt:
solid black .75pt;mso-border-left-alt:solid black .75pt;mso-border-alt:solid
black .75pt;
style='font-size:11.0pt'>Excepţional
</td>
alt:
black .75pt;
style='font-size:11.0pt'>Foarte bun
</td>
<td width=24 valign=top style='width:.25in;border-top:none;border-left:none;
alt:
black .75pt;
style='font-size:11.0pt'>Bun
</td>
style='font-size:11.0pt'>Satisfăcător
</td>
style='font-size:11.0pt'>Nesatisfăcător
</td>
style='font-size:11.0pt'>TOTAL
</td>
alt:
black .75pt;
style='font-size:11.0pt'>Hotărâre a)
</td>
alt:
black .75pt;
style='font-size:11.0pt'>Hotărâre b)
</td>
alt:
black .75pt;
style='font-size:11.0pt'>Hotărâre c)
</td>
</tr>
75pt;
Ofiţeri
</td>
mso-border-alt:solid black .75pt;padding:.75pt .75pt .75pt .75pt'></td>
alt:
black .75pt;
padding:.75pt .75pt .75pt .75pt'></td>
alt:
black .75pt;
alt:
black .75pt;
alt:
black .75pt;
alt:
black .75pt;
alt:
black .75pt;
alt:
black .75pt;
alt:
black .75pt;
</tr>
75pt;
Agenţi
</td>
alt:
black .75pt;
alt:
black .75pt;
alt:
black .75pt;
alt:
black .75pt;
alt:
black .75pt;
alt:
black .75pt;
alt:
black .75pt;
alt:
black .75pt;
</tr>
75pt;
Total:
</td>
alt:
black .75pt;
alt:
black .75pt;
alt:
black .75pt;
alt:
black .75pt;
alt:
black .75pt;
alt:
black .75pt;
alt:
black .75pt;
alt:
black .75pt;
</tr>
</table>
</div>
<o:p> </o:p>
<o:p> </o:p>

class=rvts41>Întrebări
din cadrul interviului
<o:p> </o:p>
 a) Sunteţi mulţumit de rezultatele pe care

dumneavoastră
le-aţi obţinut în activitatea profesională din perioada evaluată?
 b) Care sunt aspectele activităţii

profesionale de care nu sunteţi mulţumit?
 c) Ce consideraţi că trebuie făcut pentru

îmbunătăţirea lor?
 d) Care sunt factorii (elementele) care au

influenţat, pozitiv sau negativ, performanţa dumneavoastră profesională?
Motivaţi aspectele prezentate.
 e) Dar performanţa structurii în care

munciţi? Motivaţi aspectele prezentate.
 f) Consideraţi că deţineţi cunoştinţele şi

deprinderile necesare postului? Dacă se apreciază că persoana evaluată nu
deţine cunoştinţele şi deprinderile necesare postului, se pun următoarele
întrebări: Ce consideraţi că ar trebui să faceţi dumneavoastră pentru ridicarea
propriului nivel de cunoştinţe şi dobândirea deprinderilor profesionale
necesare? Dar structura din care faceţi parte ce ar trebui să facă în acest
sens?
 g) Care consideraţi că este cea mai

accentuată calitate personală a dumneavoastră? Motivaţi alegerea făcută. (Dacă
nu a fost amintită niciuna dintre calităţile personale prevăzute în fişa de
evaluare, se vor aminti de către evaluator în mod obligatoriu toate aspectele
cuprinse în fişa de evaluare care sunt susceptibile de a fi apreciate drept
excepţionale.)
 h) Care consideraţi că este cea mai puţin

accentuată calitate personală a dumneavoastră? Motivaţi alegerea făcută. (Se va
proceda ca la punctul anterior, în sensul că se vor aminti de către evaluator
în mod obligatoriu toate aspectele cuprinse în fişa de evaluare care sunt
susceptibile
de a fi apreciate ca nesatisfăcătoare.)
 i) Care consideraţi că este cea mai

accentuată capacitate managerială a dumneavoastră? Motivaţi alegerea făcută.
(Întrebarea se va pune numai personalului cu funcţii de conducere.)
 j) Care consideraţi că este cea mai puţin

accentuată capacitate managerială a dumneavoastră? Motivaţi alegerea făcută.
(Întrebarea se va pune numai personalului cu funcţii de conducere.)
 k) Ce aşteptaţi dumneavoastră pentru anul

următor în plan profesional? Ce doriţi să faceţi personal pentru obţinerea unor
rezultate mai bune în activitate? Care ar trebui să fie, pentru atingerea
acestui deziderat, sprijinul colegilor sau al structurii de conducere?
 l) Ce alte solicitări profesionale sau

personale aveţi, dintre cele care ar putea fi rezolvate de unitate sau de alte
structuri din cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor?
 În funcţie de context pot fi puse şi alte

întrebări, iar dialogul între evaluat şi evaluator va fi în permanenţă
încurajat.

class=rvts91>_____________
</div>
<div>

class=rvts11>LEGE Nr.

style='background:yellow;mso-highlight:yellow'>din 23 iulie 2012pentru modificarea şi
completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 120/2005 privind
operaţionalizarea Direcţiei generale anticorupţie din cadrul Ministerului
Administraţiei şi Internelor Articol unic. - a de urgen</a><a
class=rvts51> a
Guvernului nr. 120 din 1 septembrie 2005 privind operaţionalizarea Direcţiei
generale anticorupţie din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 809 din 6 septembrie
2005, aprobată cu modificări prin Legea nr. 383/2005, se modifică şi se
completează după cum urmează:<o:p></o:p>

mso-highlight:yellow'> 1. Articolul 1 se modifică şi va
avea următorul cuprins:<span style='background:yellow;mso-highlight:

"Art. 1 - (1) Direcţia generală anticorupţie este structura
specializată a Ministerului Administraţiei şi Internelor, cu personalitate
juridică, pentru prevenirea şi combaterea corupţiei în rândul personalului
ministerului.<span style='background:yellow;mso-

(2) Lucrătorii poliţiei judiciare din cadrul Direcţiei generale
anticorupţie au competenţa să efectueze, în condiţiile prevăzute de lege,
activităţi de prevenire şi descoperire, precum şi actele de cercetare penală
dispuse de procurorul competent privind infracţiunile prevăzute de Legea nr.
78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie,
cu modificările şi completările ulterioare, săvârşite de personalul
Ministerului Administraţiei şi Internelor." 2. După articolul 1 se introduce un
nou articol, articolul 11, cu
următorul cuprins:1 - (1) Direcţia generală
anticorupţie administrează sistemul telefonic call-center anticorupţie,
constituit în scopul sesizării de către cetăţeni a faptelor de corupţie,
asigurând preluarea apelurilor şi transmiterea acestora către parchetul
competent, conform legii.<span style='background:yellow;

(2) Sistemul telefonic call-center anticorupţie, înfiinţat la nivelul
Direcţiei generale anticorupţie, reprezintă o alternativă la celelalte linii
telefonice puse la dispoziţia publicului de alte instituţii publice, pentru
sesizarea faptelor de corupţie.<span style='background:yellow;

(3) Sesizările care nu au ca obiect săvârşirea unor fapte de corupţie se
transmit de către Direcţia generală anticorupţie organelor competente, în
conformitate cu prevederile legale.<span style='background:yellow;mso-highlight:

(5) Prelucrarea datelor cu caracter personal se realizează în condiţiile
legii, Direcţia generală anticorupţie având obligaţia de a asigura
confidenţialitatea şi securitatea datelor cu caracter personal colectate şi
stocate pe timpul efectuării apelurilor.<span style='background:

(6) Regulamentul de operare al sistemului telefonic call-center
anticorupţie se aprobă prin ordin comun al ministrului administraţiei şi
internelor şi al ministrului justiţiei.<span style='background:

(7) În vederea popularizării sistemului telefonic prevăzut la alin. (1),
instituţiile publice asigură afişarea de materiale informative la sediile
proprii, respectiv distribuirea acestora către populaţie. Materialele
informative se pun la dispoziţia instituţiilor publice, în mod gratuit, de
Direcţia generală anticorupţie." Această lege a fost adoptată de Parlamentul
României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din
Constituţia României, republicată.p. PREŞEDINTELE CAMEREI
DEPUTAŢILOR,IOAN OLTEANPREŞEDINTELE
SENATULUIVASILE BLAGA_____________

style='font-size:8.0pt'>Procesat de NN

style='font-size:8.0pt'>C.J. DA
</div>
<div>

<table class=MsoNormalTable border=0 cellspacing=0 cellpadding=0

style='mso-cellspacing:1.5pt;mso-yfti-tbllook:1184;mso-padding-alt:0in 5.4pt 0in
5.4pt'>
</td>
</td>
</td>
</td>
</td>
</tr>
</table>
</div>
5.4pt'>
</td>
</td>
Roman"'>06.11.2019<o:p></o:p>
</td>
Roman"'>06.11.2019<o:p></o:p>
</td>
Roman"'>Aprobată
</td>
</tr>
Roman"'>Cod.Admin<o:p></o:p>
</td>
Roman"'>03.07.2019<o:p></o:p>
</td>
Roman"'>05.07.2019<o:p></o:p>
</td>
Roman"'> <o:p></o:p>
</td>
</tr>
</td>
</td>
Roman"'>03.07.2019<o:p></o:p>
</td>
Roman"'>05.07.2019<o:p></o:p>
</td>
</td>
</tr>
Roman"'>Lege<o:p></o:p>
</td>
</td>
Roman"'>08.04.2019<o:p></o:p>
</td>
Roman"'>12.04.2019<o:p></o:p>
</td>
</td>
</tr>
</td>
</td>
Roman"'>31.05.2017<o:p></o:p>
</td>
Roman"'>10.06.2017<o:p></o:p>
</td>
</td>
</tr>
</td>
</td>
Roman"'>28.04.2017<o:p></o:p>
</td>
Roman"'>05.05.2017<o:p></o:p>
</td>
</td>
</tr>
</td>
</td>
Roman"'>04.01.2017<o:p></o:p>
</td>
Roman"'>05.01.2017<o:p></o:p>
</td>
Roman"'>Aprobată
</td>
</tr>
Roman"'>C.P.F.<o:p></o:p>
</td>
Roman"'>20.07.2015<o:p></o:p>
</td>
Roman"'>01.01.2016<o:p></o:p>
</td>
</td>
</tr>
</td>
</td>
Roman"'>20.07.2015<o:p></o:p>
</td>
Roman"'>01.01.2016<o:p></o:p>
</td>
</td>
</tr>
</td>
</td>
Roman"'>19.07.2013<o:p></o:p>
</td>
Roman"'>01.02.2014<o:p></o:p>
</td>
</td>
</tr>
</td>
</td>
Roman"'>24.10.2012<o:p></o:p>
</td>
Roman"'>01.02.2014<o:p></o:p>
</td>
</td>
</tr>
</td>
</td>
Roman"'>17.04.2012<o:p></o:p>
</td>
Roman"'>22.04.2012<o:p></o:p>
</td>
</td>
</tr>
</td>
</td>
Roman"'>05.07.2011<o:p></o:p>
</td>
Roman"'>10.07.2011<o:p></o:p>
</td>
</td>
</tr>
</td>
</td>
Roman"'>13.04.2011<o:p></o:p>
</td>
Roman"'>22.04.2011<o:p></o:p>
</td>
Roman"'>Aprobată
</td>
</tr>
</td>
</td>
Roman"'>28.12.2010<o:p></o:p>
</td>
Roman"'>01.01.2011<o:p></o:p>
</td>
</td>
</tr>
</td>
</td>
Roman"'>05.11.2009<o:p></o:p>
</td>
Roman"'>01.01.2010<o:p></o:p>
</td>
</td>
</tr>
</td>
</td>
Roman"'>21.05.2007<o:p></o:p>
</td>
Roman"'>25.05.2007<o:p></o:p>
</td>
</td>
</tr>
</td>
</td>
Roman"'>21.12.2006<o:p></o:p>
</td>
Roman"'>28.12.2006<o:p></o:p>
</td>
Roman"'>Aprobată
</td>
</tr>
</td>
</td>
Roman"'>23.06.2006<o:p></o:p>
</td>
Roman"'>19.07.2006<o:p></o:p>
</td>
</td>
</tr>
</td>
</td>
Roman"'>21.04.2006<o:p></o:p>
</td>
Roman"'>03.05.2006<o:p></o:p>
</td>
</td>
</tr>
</td>
</td>
Roman"'>19.04.2006<o:p></o:p>
</td>
Roman"'>20.04.2006<o:p></o:p>
</td>
Roman"'>Aprobată
</td>
</tr>
Roman"'>Ordonanta<o:p></o:p>
</td>
</td>
Roman"'>12.01.2006<o:p></o:p>
</td>
Roman"'>20.01.2006<o:p></o:p>
</td>
Roman"'>Aprobată
</td>
</tr>
</td>
</td>
Roman"'>03.03.2005<o:p></o:p>
</td>
Roman"'>09.03.2005<o:p></o:p>
</td>
Roman"'>Aprobată
</td>
</tr>
</td>
</td>
Roman"'>10.11.2004<o:p></o:p>
</td>
Roman"'>23.11.2004<o:p></o:p>
</td>
Roman"'>Aprobată
</td>
</tr>
</td>
</td>
Roman"'>08.09.2004<o:p></o:p>
</td>
Roman"'>13.10.2004<o:p></o:p>
</td>
</td>
</tr>
</td>
</td>
Roman"'>23.06.2004<o:p></o:p>
</td>
Roman"'>29.06.2004<o:p></o:p>
</td>
</td>
</tr>
</td>
</td>
Roman"'>14.05.2004<o:p></o:p>
</td>
Roman"'>20.05.2004<o:p></o:p>
</td>
</td>
</tr>
</td>
</td>
Roman"'>07.04.2004<o:p></o:p>
</td>
Roman"'>16.04.2004<o:p></o:p>
</td>
</td>
</tr>
</td>
</td>
Roman"'>20.05.2003<o:p></o:p>
</td>
Roman"'>02.06.2003<o:p></o:p>
</td>
Roman"'>Aprobată
</td>
</tr>
</table>


19 aprilie 2003

unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice,
a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea
corupţiei
<o:p> </o:p>

Departamentul juridic (D.A.)
Cuprinde toate modificările aduse actului

oficial publicate în M.Of., inclusiv cele prevăzute în:
<a href="javascript:OpenDocumentView(301324,%205674137);">O.U.G.

Nr. 68/06.11.2019</a> Publicată în M.Of. Nr.
898/06.11.2019

<o:p> </o:p>
 Parlamentul României adoptă prezenta

lege.
<o:p> </o:p>
<a name=5687270></a> Cartea I
 Reglementări generale pentru prevenirea şi

combaterea corupţiei
<o:p> </o:p>
<a name=5687271></a> Titlul I
 Transparenţa

informaţiilor referitoare la obligaţiile bugetare restante
<o:p> </o:p>

class=rvts61> - 5 -
*** Abrogate prin L. nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, de la
data de 1 ianuarie 2016
<o:p> </o:p>
<a name=5687277></a> Titlul II
 Transparenţa

în administrarea informaţiilor şi serviciilor publice prin mijloace
electronice
<o:p> </o:p>
 Dispoziţii

generale
<o:p> </o:p>

class=rvts61> - (1) Prezentul titlu stabileşte obiectivele, principiile,
termenii şi condiţiile de utilizare a procedurii electronice de acces la
informaţiile şi serviciile publice şi furnizarea acestora, precum şi regulile
generale de asigurare, prin mijloace electronice, a transparenţei informaţiilor
şi serviciilor publice ca parte integrantă a reformei administraţiei
publice.
 (2) Autorităţile administraţiei publice vor

furniza informaţiile şi serviciile publice prin mijloace electronice
concomitent cu procedurile tradiţionale.

class=rvts61> - Obiectivele prezentului titlu sunt următoarele:
 a) reducerea cheltuielilor publice,

combaterea birocraţiei şi a corupţiei la nivelul instituţiilor publice;
 b) creşterea gradului de transparenţă a

modului de utilizare şi administrare a fondurilor publice;
 c) îmbunătăţirea accesului la informaţii şi

servicii publice în conformitate cu legislaţia privind protecţia datelor cu
caracter personal şi liberul acces la informaţiile de interes public;
 d) eliminarea contactului direct între

funcţionarul de la ghişeu şi cetăţean sau agentul economic;
 e) furnizarea de informaţii şi servicii

publice de calitate prin intermediul mijloacelor electronice;
 f) întărirea capacităţii administrative a

instituţiilor publice de a-şi îndeplini rolul şi obiectivele şi de a asigura
furnizarea, într-o manieră transparentă, de informaţii şi servicii
publice;
 g) promovarea colaborării dintre

instituţiile publice pentru furnizarea de servicii publice prin mijloace
electronice;
 h) redefinirea relaţiei între cetăţean şi

administraţia publică, respectiv între mediul de afaceri şi administraţia
publică, în sensul facilitării accesului acestora la serviciile şi informaţiile
publice, prin intermediul tehnologiei informaţiei;
 i) promovarea utilizării Internetului şi a

tehnologiilor de vârf în cadrul instituţiilor publice.

class=rvts61> - (1) Principiile care stau la baza furnizării de informaţii
şi servicii publice prin mijloace electronice sunt:
 a) transparenţa în furnizarea de informaţii

şi servicii publice;
 b) accesul egal, nediscriminatoriu, la

informaţii şi servicii publice, inclusiv pentru persoanele cu handicap;
 c) eficienţa utilizării fondurilor

publice;
 d) confidenţialitatea, respectiv garantarea

protejării secretului datelor cu caracter personal;
 e) garantarea disponibilităţii

informaţiilor şi a serviciilor publice.
 (2) Autorităţile administraţiei publice au

obligaţia
să asigure respectarea principiilor prevăzute la alin. (1) în relaţia cu
persoanele fizice sau juridice interesate să utilizeze procedura electronică
pentru accesul la informaţii şi servicii publice, precum şi pentru schimbul de
informaţii.

class=rvts61> - (1) Prin prezentul titlu se înfiinţează Sistemul
Electronic Naţional ca sistem informatic de utilitate publică, în scopul
asigurării accesului la informaţii publice şi furnizării de servicii publice
către persoane fizice şi juridice.
 (2) Operatorii Sistemului Electronic

Naţional sunt:
 a) Inspectoratul General pentru Comunicaţii

şi Tehnologia Informaţiei din subordinea Ministerului
Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor,
pentru "Sistemul e-guvernare";
 b) Ministerul

Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei,
pentru "Sistemul e-administraţie";
 c) autoritatea stabilită de Consiliul

Suprem de Apărare a Ţării, în condiţiile aprobate de acesta, pentru Sistemul de
apărare şi siguranţă naţională.
 (3) Operatorii vor lua măsurile necesare

pentru dezvoltarea Sistemului Electronic Naţional şi vor asigura acţiunile de
promovare a acestuia.
 (4) Operatorii vor utiliza standarde şi

proceduri de securitate care să asigure un grad ridicat de fiabilitate şi
siguranţă a operaţiunilor desfăşurate în cadrul Sistemului Electronic Naţional,
în acord cu practicile internaţionale în domeniu.

class=rvts61> - În cadrul Sistemului Electronic Naţional pot participa şi alte
persoane fizice sau juridice, precum bănci, notari publici, experţi, în

class=rvts61> - În sensul prezentului titlu, următorii termeni se definesc
astfel:
 a) guvernare electronică este utilizarea de

către autorităţile administraţiei publice centrale a aplicaţiilor bazate pe
tehnologia informaţiei, în scopul:
 1. îmbunătăţirii accesului la informaţiile

şi serviciile publice ale autorităţilor administraţiei publice centrale;
 2. eliminării procedurilor birocratice şi

simplificării metodologiilor de lucru;
 3. îmbunătăţirii schimbului de informaţii

şi servicii între autorităţile administraţiei publice centrale;
 4. îmbunătăţirii calităţii serviciilor
publice la nivelul administraţiei publice centrale;
 b) administraţie electronică este

utilizarea de către autorităţile administraţiei publice locale a aplicaţiilor
bazate pe tehnologia informaţiei, în scopul:
 1. îmbunătăţirii accesului şi furnizării

informaţiilor şi serviciilor publice ale autorităţilor administraţiei publice
locale către cetăţeni;
 2. eliminării procedurilor birocratice şi

simplificării metodologiilor de lucru;
 3. îmbunătăţirii schimbului de informaţii

între componentele autorităţilor administraţiei publice locale;
 4. îmbunătăţirii eficacităţii, eficienţei

şi calităţii serviciilor publice la nivelul autorităţilor administraţiei
publice locale;
 c) portalul pentru acces la servicii de

guvernare electronică şi la formulare administrative în format electronic ale
administraţiei publice centrale este sistemul informatic de utilitate publică,
accesibil prin Internet la adresa www.e-guvernare.ro, denumit în continuare
"Sistem e-guvernare";
 d) portalul pentru acces la servicii de

administraţie electronică şi la formulare administrative în format electronic
ale administraţiei publice locale este sistemul informatic de utilitate
publică, accesibil prin Internet la adresa www.e-administraţie.ro, denumit în
continuare "Sistem e-administraţie";
 e) Sistemul Electronic Naţional este

ansamblul unitar alcătuit din "Sistemul e-guvernare" şi
"Sistemul e-administraţie", accesibil prin Internet la adresa
www.e-guvernare.ro;
 f) procedura electronică este modalitatea

prin care o persoană fizică sau juridică beneficiază de facilităţile tehnice
oferite de Sistemul Electronic Naţional;
 g) interacţiunea unidirecţională este

procedura electronică prin care destinatarii informaţiilor publice şi
beneficiarii serviciilor publice au acces la formulare administrative, pe care
le pot vizualiza, completa şi tipări în vederea depunerii sau transmiterii
acestora către autorităţile administraţiei publice prin mijloace
tradiţionale;
 h) interacţiunea bidirecţională este

procedura electronică prin care destinatarii informaţiilor publice şi
beneficiarii serviciilor publice au acces la formulare administrative, pe care
le pot vizualiza, completa şi trimite către autorităţile administraţiei publice
prin mijloace electronice;
 i) interoperabilitatea este capacitatea

sistemelor informatice, produselor-program, aplicaţiilor sau serviciilor
accesibile prin Sistemul Electronic Naţional de a comunica şi schimba
informaţii într-o modalitate efectivă şi compatibilă.

class=rvts61> - (1) Serviciile publice de bază ce vor fi furnizate prin
intermediul mijloacelor electronice sunt:
 a) declararea, notificarea şi efectuarea de

plăţi prin intermediul mijloacelor electronice privind taxele şi impozitele
datorate de către persoane fizice şi juridice la bugetul de stat, bugetul
asigurărilor sociale de stat, bugetul asigurărilor pentru şomaj, bugetul
Fondului naţional unic pentru asigurări sociale de sănătate şi la bugetele
locale;
 b) servicii de căutare a unui loc de muncă

prin intermediul agenţiilor de ocupare a forţei de muncă, precum: evidenţa
locurilor de muncă, evidenţa şomerilor, completarea cererilor pentru găsirea
unui loc de muncă, notificarea cu privire la locurile de muncă
disponibile;
 c) servicii privind obţinerea de

autorizaţii sau certificate, precum: completarea cererilor pentru obţinerea
certificatelor de urbanism, obţinerea autorizaţiilor de construcţie sau de
desfiinţare, completarea şi transmiterea electronică a documentelor necesare
eliberării autorizaţiilor şi certificatelor, efectuarea de plăţi prin
intermediul mijloacelor electronice de plată, programarea în vederea eliberării
autorizaţiilor sau a certificatelor;
 d) servicii privind obţinerea de licenţe de

funcţionare, precum: completarea cererilor pentru obţinerea de licenţe,
completarea şi transmiterea electronică a documentelor necesare eliberării
licenţelor,
efectuarea de plăţi prin intermediul mijloacelor electronice de plată,
programarea în vederea eliberării licenţelor;
 e) servicii privind obţinerea de permise

legate de mediu, precum: completarea cererilor pentru obţinerea permiselor
legate de mediu, efectuarea de plăţi prin intermediul mijloacelor electronice
de plată;
 f) servicii privind achiziţiile publice

efectuate prin mijloace electronice, inclusiv efectuarea de plăţi prin mijloace
electronice de plată;
 g) servicii privind înregistrarea unui

comerciant sau efectuarea de menţiuni în registrul comerţului, precum:
transmiterea cererii de înregistrare în registrul comerţului, transmiterea
electronică a statutului, a contractului de societate sau a altor documente,
rezervarea denumirii, programarea în vederea eliberării autorizaţiilor
legale;
 h) servicii în legătură cu evidenţa

informatizată a persoanei, precum: completarea cererilor de eliberare a
paşapoartelor, cărţilor de identitate şi a permiselor de conducere, notificarea
schimbării domiciliului sau reşedinţei, transmiterea electronică a
documentelor, efectuarea de plăţi prin intermediul mijloacelor electronice de
plată, programarea în vederea eliberării unor astfel de documente, declararea
furtului sau pierderii unor astfel de documente, urmărirea soluţionării
reclamaţiilor, publicarea listelor de documente pierdute;
 i) servicii în legătură cu înregistrarea
vehiculelor auto, precum: notificarea cu privire la achiziţionarea unui nou
vehicul, rezervarea opţională a numărului de înmatriculare, completarea
formularelor necesare în vederea înmatriculării, programarea în vederea
înmatriculării şi prezentării documentelor doveditoare;
 j) servicii de sănătate publică, precum:

informaţii interactive cu privire la disponibilitatea serviciilor din unităţi
medicale, efectuarea de programări pentru servicii medicale, efectuarea de
plăţi pentru serviciile medicale prin intermediul mijloacelor electronice de
plată;
 k) servicii privind accesul la biblioteci

publice, precum: consultarea cataloagelor, întocmirea catalogului naţional
virtual, consultarea de cărţi sau publicaţii în format electronic;
 l) înscrierea în diferite forme de

învăţământ, în special învăţământul liceal şi superior: completarea şi
transmiterea electronică a cererilor de înscriere şi a documentelor;
 m) servicii privind colectarea de date

statistice de către Institutul Naţional de Statistică, în special: notificări
cu privire la demararea anchetelor statistice, completări de chestionare în
format electronic, verificarea corelaţiilor în timp real şi notificarea în caz
de erori, agregarea, procesarea şi publicarea datelor;
 n) servicii privind înregistrarea unei

asociaţii sau fundaţii, precum: cererea de rezervare a denumirii, consultarea
Registrului naţional al persoanelor juridice fără scop patrimonial, efectuarea
de plăţi prin intermediul mijloacelor electronice de plată;
 o) servicii privind declaraţiile vamale,

precum: întocmirea şi transmiterea declaraţiilor vamale, efectuarea de plăţi
pentru taxele şi comisioanele în vamă prin mijloace electronice de
plată;
 p) servicii privind consultarea şi

eliberarea propriului cazier fiscal;
 q) servicii de consultare a Monitorului

Oficial al României.
 (2) Prin hotărâre a Guvernului se pot

introduce în Sistemul Electronic Naţional şi alte servicii decât cele prevăzute
la alin. (1).

class=rvts61> - Trimestrial, operatorii Sistemului Electronic Naţional,
împreună cu autorităţile administraţiei publice, elaborează rapoarte privind
gradul de utilizare a serviciilor publice furnizate prin mijloace electronice
în raport cu ponderea tuturor serviciilor publice furnizate şi le înaintează
Guvernului României.
<o:p> </o:p>
 Procedura

electronică
<o:p> </o:p>

class=rvts61> - Autorităţile administraţiei publice au obligaţia de a
aplica procedura electronică prevăzută în prezentul capitol pentru furnizarea
de informaţii şi servicii publice prin mijloace electronice către persoane
fizice sau juridice.

class=rvts61> - Furnizarea serviciilor publice prevăzute la art. 12, prin
intermediul Sistemului Electronic Naţional, se realizează gradual, în
următoarele etape:
 a) publicarea prin intermediul mijloacelor

electronice a informaţiilor de interes public;
 b) interacţiunea unidirecţională;
 c) interacţiunea bidirecţională;
 d) efectuarea de plăţi prin mijloace

electronice de plată.

class=rvts61> - Dezvoltarea şi operarea Sistemului Electronic Naţional se
fac în conformitate cu următoarele criterii:
 a) furnizarea de servicii şi informaţii

publice prin intermediul procedurii electronice se face pe categorii de
utilizatori, persoane fizice sau juridice, într-o modalitate integrată, pe bază
de funcţionalităţi, şi nu pe baza competenţei unei instituţii publice;
 b) asigurarea accesibilităţii serviciilor

şi informaţiilor publice relevante pentru persoane fizice sau juridice prin
intermediul unui unic punct: Sistemul Electronic Naţional;
 c) accesul la serviciile şi informaţiile

publice va fi integrat la nivel central, judeţean sau local prin informaţiile
şi serviciile publice furnizate prin procedura electronică;
 d) accesul la informaţia deţinută de mai

multe instituţii publice va fi realizat astfel încât să asigure protecţia
datelor cu caracter personal, conform legislaţiei în vigoare.

class=rvts61> - Ministerul Transporturilor,
Infrastructurii şi Comunicaţiilor şi Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi
Administraţiei stabilesc proceduri şi norme, inclusiv cele legate de
securitate, care să asigure gradul necesar de confidenţialitate şi siguranţă în
utilizare, în scopul bunei desfăşurări a procedurii electronice.

class=rvts61> - (1) Toate documentele transmise în cadrul procedurii
electronice trebuie să fie prezentate în formă electronică şi semnate
electronic, în condiţiile stabilite de operatorii Sistemului Electronic
Naţional.
 (2) Orice document în formă electronică

trebuie înregistrat în momentul transmiterii şi al primirii, în conformitate cu
procedura stabilită de operatorii Sistemului Electronic Naţional.
 (3) Orice document în formă electronică

trebuie confirmat la primire, cu excepţia documentelor care confirmă
primirea.
 (4) Formatul documentului electronic,

precum şi condiţiile generării, transmiterii şi stocării acestuia sunt
stabilite de către operatorii Sistemului Electronic Naţional şi aprobate prin

class=rvts61> - (1) Grupul de Promovare a Tehnologiei Informaţiei în
România, înfiinţat prin <a
href="javascript:OpenDocumentView(15231,%20135799);">rea Guvernului nr.
271/2001</a>, aprobă proiectele din domeniul guvernării
electronice, propune Guvernului alocarea fondurilor necesare prin bugetele
anuale ale autorităţilor administraţiei publice şi supervizează implementarea
serviciilor publice prin procedura electronică, ţinând cont de:
 a) priorităţile stabilite prin strategiile

sectoriale din domeniu;
 b) planificarea fondurilor şi controlul

investiţiilor realizate în domeniul tehnologiei informaţiei;
 c) securitatea informaţiilor;
 d) protecţia datelor cu caracter

personal;
 e) accesibilitatea, diseminarea şi modul de

conservare a informaţiilor publice;
 f) accesibilitatea tehnologiei informaţiei

pentru persoanele cu handicap;
 g) alte elemente legate de guvernare

electronică.
 (2) Grupul de Promovare a Tehnologiei

Informaţiei în România exercită şi următoarele atribuţii:
 a) propune alocarea resurselor necesare

dezvoltării şi administrării efective a iniţiativelor de guvernare
electronică;
 b) recomandă adaptări ale strategiei şi

priorităţilor naţionale cu privire la guvernarea electronică;
 c) promovează utilizarea inovaţiei în

domeniul tehnologiei informaţiei de către autorităţile administraţiei publice,
iniţiative ce implică cooperarea între mai multe autorităţi publice, prin
sprijinirea proiectelor pilot, a proiectelor de cercetare şi a utilizării
tehnologiei
informaţiei;
 d) monitorizează modul de implementare a

proiectelor de tehnologia informaţiei, prin intermediul Ministerului Transporturilor, Infrastructurii şi
Comunicaţiilor şi al Ministerului Lucrărilor
Publice, Dezvoltării şi Administraţiei;
 e) coordonează, prin

intermediul , programele implementate la nivelul administraţiei publice
centrale, în scopul furnizării de servicii de guvernare electronică, şi va
urmări eficientizarea utilizării tehnologiei informaţiei de către instituţiile
publice ale administraţiei publice centrale;
 f) coordonează, prin

intermediul Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi
class=rvts61> şi Ministerului Transporturilor,
Infrastructurii şi Comunicaţiilor, programele
implementate la nivelul administraţiei publice locale, în scopul furnizării de
servicii de administraţie electronică, şi va urmări eficientizarea utilizării
tehnologiei informaţiei de către instituţiile publice ale administraţiei
publice locale;
 g) coordonează activitatea în stabilirea politicilor care vor contribui la adoptarea,
la nivel naţional, a unui set de standarde şi recomandări în domeniul
tehnologiei informaţiei privind eficienţa şi securitatea sistemelor de
guvernare electronică;
 h) coordonează activitatea şi Ministerului Lucrărilor
Publice, Dezvoltării şi Administraţiei în
stabilirea politicilor care vor contribui la adaptarea, la nivel naţional, a
unui set de standarde şi recomandări în domeniul tehnologiei informaţiei
privind interconectivitatea şi interoperabilitatea sistemelor de guvernare
electronică şi a bazelor de date aferente.

class=rvts61> - (1) În scopul acoperirii costurilor de operare şi
utilizare a Sistemului Electronic Naţional, fiecare persoană juridică ce
utilizează procedura electronică pentru obţinerea de servicii trebuie să
plătească, după caz, operatorilor Sistemului Electronic Naţional un tarif anual
de utilizare.
 (2) Cuantumul tarifului de utilizare şi

categoriile de utilizatori exceptate de la plata acestuia se stabilesc prin
 (3) Obligaţia de plată a tarifului de

utilizare prevăzut la alin. (1) se naşte în momentul înregistrării în
sistem.
 (4) Persoanele fizice şi instituţiile

publice nu datorează tarife de utilizare.
 (5) Tariful prevăzut la alin. (1) se

constituie venit la bugetul operatorilor Sistemului Electronic Naţional.

class=rvts61> - Ministerul Lucrărilor
Publice, Dezvoltării şi AdministraţieiMinisterul Transporturilor, Infrastructurii şi
class=rvts61> vor elabora strategii de dezvoltare a Sistemului Electronic
Naţional, în conformitate cu priorităţile şi direcţiile stabilite de Grupul de
Promovare a Tehnologiei Informaţiei în România.

class=rvts61> - În fiecare an, până la data de 31 martie, , Ministerul Lucrărilor Publice,
Dezvoltării şi Administraţiei şi Secretariatul
General al Guvernului vor înainta Guvernului, cu avizul Grupului de Promovare a
Tehnologiei Informaţiei în România, un raport cu privire la stadiul furnizării
de servicii şi informaţii publice prin intermediul procedurii
electronice.
<o:p> </o:p>
 Condiţii de

participare la procedura electronică
<o:p> </o:p>

class=rvts61> - Orice persoană fizică sau juridică are dreptul de a accesa
prin procedura electronică, în condiţiile <a
class=rvts61> şi ale prezentului titlu, informaţiile şi serviciile
publice.

class=rvts61> - (1) Participarea la procedura electronică se poate face
numai după înregistrarea în Sistemul Electronic Naţional.
 (2) Condiţiile şi procedura de înregistrare

se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
 (3) Orice persoană fizică sau juridică din
România are dreptul să solicite înregistrarea în Sistemul Electronic
 (4) Toate autorităţile administraţiei

publice au obligaţia să se înregistreze şi să utilizeze Sistemul Electronic
<o:p> </o:p>
 Implementarea

Sistemului Electronic Naţional
<o:p> </o:p>

class=rvts61> - (1) Prin hotărâre a Guvernului se stabilesc autorităţile
administraţiei publice care au obligativitatea de a aplica prevederile
prezentului titlu, precum şi formularele administrative şi serviciile publice,
respectiv termenele de la care acestea vor participa la procedura
electronică.
 (2) Înregistrarea în Sistemul Electronic

Naţional a autorităţilor administraţiei publice interesate să participe la
procedura electronică se realizează gradual, cu avizul operatorilor acestui
sistem, prin hotărâre a Guvernului.

class=rvts61> - În termen de 60 de zile de la înregistrarea în Sistemul
Electronic Naţional, fiecare autoritate a administraţiei publice va
transmite Ministerului Transporturilor,
Infrastructurii şi ComunicaţiilorMinisterului Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi
class=rvts61> formularele administrative tipizate care se utilizează în
raporturile cu persoanele fizice şi juridice, care vor fi disponibile prin
intermediul Sistemului Electronic Naţional.

class=rvts61> - (1) În termen de 6 luni de la înregistrarea în Sistemul
Electronic Naţional, fiecare autoritate a administraţiei publice are obligaţia
de a utiliza formulare administrative în format electronic prin intermediul
Sistemului Electronic Naţional, stabilite conform art. 25.
 (2) În termen de 12 luni de la

înregistrarea în Sistemul Electronic Naţional, instituţiile publice ale
administraţiei publice centrale au obligaţia de a implementa şi utiliza,
gradual, servicii publice furnizate prin intermediul Sistemului Electronic
Naţional, stabilite conform art. 25, în concordanţă cu sistemele informatice
existente în cadrul acestora.
 (3) În termen de 24 de luni de la

înregistrarea în Sistemul Electronic Naţional, instituţiile publice ale
administraţiei publice locale au obligaţia de a implementa şi utiliza, gradual,
servicii publice furnizate prin intermediul Sistemului Electronic Naţional,
stabilite conform art. 25, în concordanţă cu resursele şi sistemele informatice
existente în cadrul acestora.
class=rvts61> - (1) În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a
prezentului titlu, toate autorităţile administraţiei publice vor
transmite Ministerului Lucrărilor Publice,
Dezvoltării şi Administraţiei, şi Secretariatului General al Guvernului date cu privire la
existenţa unei pagini proprii de Internet, prin care informaţiile publice şi
serviciile publice sunt oferite prin intermediul mijloacelor
electronice.
 (2) În termen de 60 de zile de la intrarea

în vigoare a prezentului titlu, toate autorităţile administraţiei publice vor
transmite Ministerului Lucrărilor Publice,
Dezvoltării şi Administraţiei, şi Secretariatului General al Guvernului date cu privire la
sistemele informatice existente în cadrul acestora şi la serviciile publice oferite
prin intermediul acestora, precum şi la categoriile de utilizatori cărora li se
adresează.

class=rvts61> - În termen de 6 luni de la înregistrarea în Sistemul
Electronic Naţional, fiecare autoritate a administraţiei publice, stabilită
conform art. 25, are obligaţia de a-şi crea o pagină proprie de
Internet.

class=rvts61> - Realizarea paginilor de Internet ale autorităţilor
administraţiei publice se face având în vedere următoarele criterii de
performanţă:
 a) viteza de regăsire a

informaţiilor;
 b) accesibilitatea şi disponibilitatea

informaţiilor şi serviciilor publice oferite;
 c) relevanţa informaţiei prezentate;
 d) structurarea informaţiilor;
 e) existenţa unor măsuri pentru protecţia

datelor cu caracter personal;
 f) existenţa unor măsuri de securitate

pentru protejarea informaţiei.
<o:p> </o:p>

finale
<o:p> </o:p>
class=rvts61> - Ministerul Lucrărilor
Publice, Dezvoltării şi Administraţiei pot adopta, acolo unde se impune, norme obligatorii pentru
utilizarea Sistemului Electronic Naţional, în funcţie de gradul de dezvoltare a
tehnologiei şi de cerinţele de securitate necesare.

class=rvts61> - (1) Ministerul Lucrărilor
Publice, Dezvoltării şi Administraţiei va
înfiinţa, până la data de 31 ianuarie 2004, prin hotărâre a Guvernului, Centrul
Informatic Naţional al Ministerului Lucrărilor
Publice, Dezvoltării şi Administraţiei, care va
întreţine, dezvolta şi promova "Sistemul e-administraţie".
 (2) Începând cu data de 1 februarie 2004,

operatorul "Sistemului e-administraţie" este Centrul Informatic
Naţional al Bazelor de Date Integrate ale Ministerului
Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei - Prevederile prezentului titlu intră în vigoare la 30 de zile
de la data publicării legii în Monitorul Oficial al României, Partea I.
<o:p> </o:p>
<a name=5687311></a> Titlul III
 Prevenirea

şi combaterea criminalităţii informatice
<o:p> </o:p>

generale
<o:p> </o:p>

class=rvts61> - Prezentul titlu reglementează prevenirea şi combaterea
criminalităţii
informatice, prin măsuri specifice de prevenire, descoperire şi sancţionare a
infracţiunilor săvârşite prin intermediul sistemelor informatice, asigurându-se
respectarea drepturilor omului şi protecţia datelor personale.

class=rvts61> - (1) În prezentul titlu, termenii şi expresiile de mai jos
au următorul înţeles:
 a) prin sistem informatic se înţelege orice

dispozitiv sau ansamblu de dispozitive interconectate sau aflate în relaţie
funcţională, dintre care unul sau mai multe asigură prelucrarea automată a
datelor, cu ajutorul unui program informatic;
 b) prin prelucrare automată a datelor se

înţelege procesul prin care datele dintr-un sistem informatic sunt prelucrate
prin intermediul unui program informatic;
 c) prin program informatic se înţelege un

ansamblu de instrucţiuni care pot fi executate de un sistem informatic în
vederea obţinerii unui rezultat determinat;
 d) prin date informatice se înţelege orice

reprezentare a unor fapte, informaţii sau concepte într-o formă care poate fi
prelucrată printr-un sistem informatic. În această categorie se include şi
orice program informatic care poate determina realizarea unei funcţii de către
un sistem informatic;
 e) prin furnizor de servicii se

înţelege:
 1. orice persoană fizică sau juridică ce

oferă utilizatorilor posibilitatea de a comunica prin intermediul sistemelor
informatice;
 2. orice altă persoană fizică sau juridică

ce prelucrează sau stochează date informatice pentru persoanele prevăzute la pct.
1 şi pentru utilizatorii serviciilor oferite de acestea;
 f) prin date referitoare la traficul

informaţional se înţelege orice date informatice referitoare la o comunicare
realizată printr-un sistem informatic şi produse de acesta, care reprezintă o
parte din lanţul de comunicare, indicând originea, destinaţia, ruta, ora, data,
mărimea, volumul şi durata comunicării, precum şi tipul serviciului utilizat
pentru comunicare;
 g) prin date referitoare la utilizatori se

înţelege orice informaţie care poate conduce la identificarea unui utilizator,
incluzând tipul de comunicaţie şi serviciul folosit, adresa poştală, adresa
geografică, numere de telefon sau alte numere de acces şi modalitatea de plată
a serviciului respectiv, precum şi orice alte date care pot conduce la
identificarea utilizatorului;
 h) prin măsuri de securitate se înţelege

folosirea unor proceduri, dispozitive sau programe informatice specializate cu
ajutorul cărora accesul la un sistem informatic este restricţionat sau interzis
pentru anumite categorii de utilizatori;
 i) prin materiale pornografice cu minori se

înţelege orice material care prezintă un minor având un comportament sexual
explicit sau o persoană majoră care este prezentată ca un minor având un
comportament sexual explicit ori imagini care, deşi nu prezintă o persoană
reală, simulează, în mod credibil, un minor având un comportament sexual
explicit.
 (2) În sensul prezentului titlu, acţionează

fără drept persoana care se află în una dintre următoarele situaţii:
 a) nu este autorizată, în temeiul legii sau

al unui contract;
 b) depăşeşte limitele autorizării;
 c) nu are permisiunea, din partea persoanei

fizice sau juridice competente, potrivit legii, să o acorde, de a folosi,
administra sau controla un sistem informatic ori de a desfăşura cercetări
ştiinţifice sau de a efectua orice altă operaţiune într-un sistem
informatic.
<o:p> </o:p>
 Prevenirea

criminalităţii informatice
<o:p> </o:p>

class=rvts61> - Pentru asigurarea securităţii sistemelor informatice şi a
protecţiei
datelor personale, autorităţile şi instituţiile publice cu competenţe în
domeniu, furnizorii de servicii, organizaţiile neguvernamentale şi alţi
reprezentanţi ai societăţii civile desfăşoară activităţi comune şi programe de
prevenire a criminalităţii informatice.

class=rvts61> - Autorităţile şi instituţiile publice cu competenţe în
domeniu, în cooperare cu furnizorii de servicii, organizaţiile neguvernamentale
şi alţi reprezentanţi ai societăţii civile promovează politici, practici,
măsuri, proceduri şi standarde minime de securitate a sistemelor
informatice.

class=rvts61> - Autorităţile şi instituţiile publice cu competenţe în
domeniu, în cooperare cu furnizorii de servicii, organizaţiile neguvernamentale
şi alţi reprezentanţi ai societăţii civile organizează campanii de informare
privind criminalitatea informatică şi riscurile la care sunt expuşi
utilizatorii de sisteme informatice.

class=rvts61> - (1) Ministerul Justiţiei, Ministerul Afacerilor
Interne, Ministerul Transporturilor,
Infrastructurii şi Comunicaţiilor, Serviciul Român de
Informaţii şi Serviciul de Informaţii Externe constituie şi actualizează
continuu baze de date privind criminalitatea informatică.
 (2) Institutul Naţional de Criminologie din

subordinea Ministerului Justiţiei efectuează studii periodice în scopul
identificării cauzelor care determină şi a condiţiilor ce favorizează
criminalitatea informatică.

class=rvts61> - Ministerul Justiţiei, Ministerul Afacerilor
Interne, , Serviciul Român de Informaţii şi Serviciul de Informaţii Externe
desfăşoară programe speciale de pregătire şi perfecţionare a personalului cu
atribuţii în prevenirea şi combaterea criminalităţii informatice.
class=rvts61> - Proprietarii sau administratorii de sisteme informatice la
care accesul este interzis sau restricţionat pentru anumite categorii de
utilizatori au obligaţia de a avertiza utilizatorii cu privire la condiţiile
legale de acces şi utilizare, precum şi cu privire la consecinţele juridice ale
accesului fără drept la aceste sisteme informatice. Avertizarea trebuie să fie
accesibilă oricărui utilizator.
<o:p> </o:p>
 Infracţiuni

şi contravenţii
<o:p> </o:p>
 Infracţiuni contra confidenţialităţii şi

integrităţii datelor şi sistemelor informatice
<o:p> </o:p>
 *** Abrogată prin L. nr. 187/2012
<o:p> </o:p>
<a name=5687329></a> Art. 42 - 47 - *** Abrogate prin L. nr. 187/2012
<o:p> </o:p>
 Infracţiuni informatice
<o:p> </o:p>
<o:p> </o:p>
<a name=5687333></a> Art. 48 - 50 - *** Abrogate prin L. nr. 187/2012
<o:p> </o:p>
 Pornografia infantilă prin sisteme

informatice
<o:p> </o:p>
<o:p> </o:p>
class=rvts61> - *** Abrogat prin L. nr. 187/2012
<o:p> </o:p>
 Contravenţii
<o:p> </o:p>

class=rvts61> - Nerespectarea obligaţiei prevăzute la art. 41 constituie
contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5.000.000 lei la 50.000.000
lei.

class=rvts61> - (1) Constatarea contravenţiei prevăzute la art. 52 şi
aplicarea sancţiunii se fac de către personalul împuternicit în acest scop de
către ministrul lucrărilor publice, dezvoltării
şi administraţiei, precum şi de către personalul
special abilitat din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.
 (2) Contravenţiei prevăzute la art. 52 îi

sunt aplicabile dispoziţiile <a
class=rvts61> Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al
contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002,
cu modificările ulterioare.
<o:p> </o:p>

procedurale
<o:p> </o:p>

class=rvts61> - 58 - *** Abrogate prin L. nr. 255/2013

<o:p> </o:p>
 Cooperare

internaţională
<o:p> </o:p>

class=rvts61> - (1) Autorităţile judiciare române cooperează în mod
direct, în condiţiile legii şi cu respectarea obligaţiilor decurgând din
instrumentele juridice internaţionale la care România este parte, cu
instituţiile având atribuţii similare din alte state, precum şi cu
organizaţiile internaţionale specializate în domeniu.
 (2) Cooperarea, care se organizează şi se

desfăşoară potrivit alin. (1), poate avea ca obiect, după caz, asistenţa
judiciară internaţională în materie penală, extrădarea, identificarea, blocarea,
sechestrarea şi confiscarea produselor şi instrumentelor infracţiunii,
desfăşurarea anchetelor comune, schimbul de informaţii, asistenţa tehnică sau
de altă natură pentru culegerea şi analiza informaţiilor, formarea personalului
de specialitate, precum şi alte asemenea activităţi.

class=rvts61> - (1) La solicitarea autorităţilor competente române sau ale
altor state, pe teritoriul României se pot desfăşura anchete comune, în vederea
prevenirii şi combaterii criminalităţii informatice.
 (2) Anchetele comune prevăzute la alin. (1)

se desfăşoară în baza acordurilor bilaterale sau multilaterale încheiate de
autorităţile competente.
 (3) Reprezentanţii autorităţilor competente

române pot participa la anchete comune desfăşurate pe teritorii ale altor state,
cu respectarea legislaţiilor acestora.

class=rvts61> - (1) Pentru asigurarea cooperării internaţionale imediate
şi permanente în domeniul combaterii criminalităţii informatice se înfiinţează,
în cadrul Secţiei de Combatere a Criminalităţii Organizate şi Antidrog din
Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie, Serviciul de combatere a
criminalităţii informatice, ca punct de contact disponibil permanent.
 (2) Serviciul de combatere a criminalităţii

informatice are următoarele atribuţii:
 a) acordă asistenţă de specialitate şi

oferă date despre legislaţia română în materie punctelor de contact similare
din alte state;
 b) dispune conservarea imediată a datelor,

precum şi ridicarea obiectelor care conţin datele informatice sau datele
referitoare la traficul informaţional solicitate de o autoritate străină
competentă;
 c) execută sau facilitează executarea,

potrivit legii, a comisiilor rogatorii solicitate în cauze privind combaterea
criminalităţii informatice, cooperând cu toate autorităţile române
competente.

class=rvts61> - (1) În cadrul cooperării internaţionale, autorităţile
străine competente pot solicita Serviciului de combatere a criminalităţii
informatice conservarea imediată a datelor informatice ori a datelor
referitoare la traficul informaţional, existente într-un sistem informatic de
pe teritoriul României, cu privire la care autoritatea străină urmează să
formuleze o cerere de asistenţă judiciară internaţională în materie
penală.
 (2) Cererea de conservare imediată
prevăzută la alin. (1) cuprinde următoarele:
 a) autoritatea care solicită

conservarea;
 b) o scurtă prezentare a faptelor care fac

obiectul urmăririi penale şi încadrarea juridică a acestora;
 c) datele informatice care se solicită a fi

conservate;
 d) orice informaţie disponibilă, necesară

pentru identificarea deţinătorului de date informatice şi a localizării
sistemului informatic;
 e) utilitatea datelor informatice şi

necesitatea conservării lor;
 f) intenţia autorităţii străine de a

formula o cerere de asistenţă judiciară internaţională în materie
penală.
 (3) Cererea de conservare se execută

potrivit art. 54 pentru o perioadă care nu poate fi mai mică de 60 de zile şi
este valabilă până la luarea unei decizii de către autorităţile române
competente cu privire la cererea de asistenţă judiciară internaţională în
materie penală.

class=rvts61> - Dacă în executarea cererii formulate potrivit art. 63
alin. (1) se constată că un furnizor de servicii al altui stat este în posesia
unor date referitoare la traficul informaţional, Serviciul de combatere a
criminalităţii informatice va informa de îndată despre aceasta autoritatea
străină solicitantă, comunicând totodată informaţiile necesare identificării
respectivului furnizor de servicii.

class=rvts61> - (1) O autoritate străină competentă poate avea acces la
sursele publice române de date informatice publice, fără a fi necesară
formularea unei solicitări în acest sens către autorităţile române.
 (2) O autoritate străină competentă poate

avea acces sau poate primi, prin intermediul unui sistem informatic existent pe
teritoriul său, date informatice stocate în România, dacă are aprobarea
persoanei autorizate, potrivit legii, să le pună la dispoziţie prin intermediul
acelui sistem informatic, fără a fi necesară formularea unei solicitări în
acest sens către autorităţile române.

class=rvts61> - Autorităţile române competente pot transmite, din oficiu,
autorităţilor străine competente, cu respectarea prevederilor legale privind
protecţia datelor cu caracter personal, informaţiile şi datele deţinute,
necesare pentru descoperirea infracţiunilor săvârşite prin intermediul
sistemelor informatice sau pentru soluţionarea de către autorităţile străine
competente a cauzelor referitoare la aceste infracţiuni.
<a name=5687354></a> Art. 67 - <a
href="javascript:OpenDocumentView(20668,%20269316);">Art. 29</a> din Legea nr. 365/2002 privind comerţul electronic,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 483 din 5 iulie 2002,
se abrogă.
<o:p> </o:p>
<a name=5687355></a> Titlul IV
 Conflictul de

interese şi regimul incompatibilităţilor în exercitarea demnităţilor publice şi
funcţiilor publice 
<o:p> </o:p>

generale
<o:p> </o:p>
 *** Abrogat prin L. nr. 144/2007 de la data

de 25 noiembrie 2007
<o:p> </o:p>

class=rvts61> - Art. 69 *** Abrogate prin L. nr. 144/2007 de la data de 25 noiembrie
2007
<o:p> </o:p>
 Conflictul

de interese
<o:p> </o:p>
 Definiţie şi principii
<o:p> </o:p>

yellow;mso-highlight:yellow'>Art. 70 - Prin conflict de
interese se înţelege situaţia în care persoana ce exercită o demnitate publică sau
o funcţie publică are un interes personal de natură patrimonială, care ar putea
influenţa îndeplinirea cu obiectivitate a atribuţiilor care îi revin potrivit
Constituţiei şi altor acte normative. - Principiile care stau la
baza prevenirii conflictului de interese în exercitarea demnităţilor publice şi
funcţiilor publice sunt: imparţialitatea, integritatea, transparenţa deciziei
şi supremaţia interesului public.
<o:p> </o:p>
 Conflictul de interese în exercitarea

funcţiei de membru al Guvernului şi a altor funcţii publice de autoritate din
administraţia publică centrală şi locală
<o:p> </o:p>

class=rvts61> - (1) Persoana care exercită funcţia de membru al
Guvernului, secretar de stat, subsecretar de stat sau funcţii asimilate
acestora, prefect ori subprefect este obligată să nu emită un act administrativ
sau să nu încheie un act juridic ori să nu ia sau să nu participe la luarea
unei decizii în exercitarea funcţiei publice de autoritate, care produce un
folos material pentru sine, pentru soţul său ori rudele sale de gradul
I.
 (2) Obligaţiile prevăzute în alin. (1) nu

privesc emiterea, aprobarea sau adoptarea actelor normative.

class=rvts61> - (1) Încălcarea obligaţiilor prevăzute în art. 72 alin. (1)
constituie abatere administrativă, dacă nu este o faptă mai gravă, potrivit
legii.
 (2) Actele administrative emise sau actele

juridice încheiate prin încălcarea obligaţiilor prevăzute în art. 72 alin. (1)
sunt lovite de nulitate absolută.
 (3) - (7) *** Abrogate prin L. nr. 144/2007
de la data de 25 noiembrie 2007

class=rvts61>*** Abrogat prin L. nr. 144/2007 de la data de 25 noiembrie
2007

class=rvts61> - Persoana care se consideră vătămată într-un drept al său
ori într-un interes legitim ca urmare a existenţei unui conflict de interese
prevăzut în prezenta secţiune se poate adresa instanţei de judecată competente,
potrivit legii, în funcţie de natura actului emis sau încheiat.
<o:p> </o:p>
 Conflictul

de interese privind aleşii locali
<o:p> </o:p>

class=rvts61> - (1) Primarii şi viceprimarii, primarul general şi
viceprimarii municipiului Bucureşti sunt obligaţi să nu emită un act
administrativ sau să nu încheie un act juridic ori să nu emită o dispoziţie, în
exercitarea funcţiei, care produce un folos material pentru sine, pentru soţul
său ori rudele sale de gradul I.
 (2) Actele administrative emise sau actele

juridice încheiate ori dispoziţiile emise cu încălcarea obligaţiilor prevăzute
la alin. (1) sunt lovite de nulitate absolută.
 (3) - (4) *** Abrogate prin L. nr. 144/2007
de la data de 25 noiembrie 2007

class=rvts61> - Conflictele de interese pentru preşedinţii şi
vicepreşedinţii consiliilor judeţene sau consilierii locali şi judeţeni sunt
prevăzute la <a
class=rvts61> din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

class=rvts61> - Persoana care se consideră vătămată într-un drept al său
ori într-un interes legitim ca urmare a existenţei unui conflict de interese
prevăzut în prezenta secţiune se poate adresa instanţei de judecată competente,
potrivit legii, în funcţie de natura actului emis sau încheiat.
<o:p> </o:p>
 Conflictul de interese privind
funcţionarii publici - (1) Funcţionarul public
este în conflict de interese dacă se află în una dintre următoarele
situaţii:<span style='background:yellow;mso-

(2) În cazul existenţei unui conflict de interese, funcţionarul public
este obligat să se abţină de la rezolvarea cererii, luarea deciziei sau
participarea la luarea unei decizii şi să-l informeze de îndată pe şeful
ierarhic căruia îi este subordonat direct. Acesta este obligat să ia măsurile
care se impun pentru exercitarea cu imparţialitate a funcţiei publice, în
termen de cel mult 3 zile de la data luării la cunoştinţă.<span

(3) În cazurile prevăzute la alin. (1), conducătorul autorităţii sau
instituţiei publice, la propunerea şefului ierarhic căruia îi este subordonat
direct funcţionarul public în cauză, va desemna un alt funcţionar public, care
are aceeaşi pregătire şi nivel de experienţă.
<o:p> </o:p>
 Incompatibilităţi
<o:p> </o:p>
<o:p> </o:p>

style='background:yellow;mso-highlight:yellow'> - Incompatibilităţile
privind demnităţile publice şi funcţiile publice sunt cele reglementate de
Constituţie, de legea aplicabilă autorităţii sau instituţiei publice în care
persoanele ce exercită o demnitate publică sau o funcţie publică îşi desfăşoară
activitatea, precum şi de dispoziţiile prezentului titlu.
<o:p> </o:p>
 Incompatibilităţi privind calitatea de

parlamentar
<o:p> </o:p>

class=rvts61> - (1) Calitatea de deputat sau de senator este incompatibilă
cu exercitarea oricărei funcţii publice de autoritate, potrivit Constituţiei,
cu excepţia celei de membru al Guvernului.
 (2) Prin funcţii publice de autoritate,

incompatibile cu calitatea de deputat sau de senator, se înţelege funcţiile din
administraţia publică asimilate celor de ministru, funcţiile de secretar de
stat, subsecretar de stat şi funcţiile asimilate celor de secretar de stat şi
subsecretar de stat din cadrul organelor de specialitate din subordinea
Guvernului sau a ministerelor, funcţiile din Administraţia Prezidenţială, din
aparatul de lucru al Parlamentului şi al Guvernului, funcţiile de conducere
specifice ministerelor, celorlalte autorităţi şi instituţii publice, funcţiile
de consilieri locali şi consilieri judeţeni, de prefecţi şi subprefecţi şi
celelalte funcţii de conducere din aparatul propriu al prefecturilor, funcţiile
de primar, viceprimar şi secretar general ai unităţilor
administrativ-teritoriale, funcţiile de conducere şi execuţie din serviciile
publice descentralizate ale ministerelor şi celorlalte organe din unităţile
administrativ-teritoriale şi din aparatul propriu şi serviciile publice ale
consiliilor judeţene şi consiliilor locale, precum şi funcţiile care, potrivit
legii, nu permit persoanelor care le deţin să candideze în alegeri.

class=rvts61> - (1) Calitatea de deputat şi senator este, de asemenea,
incompatibilă cu exercitarea următoarelor funcţii sau calităţi:
 a) funcţia de preşedinte, vicepreşedinte,

director general, director, administrator, membru al consiliului de
administraţie sau cenzor la societăţile reglementate de Legea societăţilor nr.
31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care
desfăşoară sistematic şi efectiv activităţi comerciale, inclusiv băncile sau
alte instituţii de credit, societăţile de asigurare şi cele financiare şi la
instituţiile publice;
 b) funcţia de preşedinte sau de secretar al

adunărilor generale ale acţionarilor sau asociaţilor la societăţile comerciale
prevăzute la lit. a);
 c) funcţia de reprezentant al statului în

adunările generale ale societăţilor comerciale prevăzute la lit. a);
 d) funcţia de manager sau membru al

consiliilor de administraţie ale regiilor autonome, companiilor şi societăţilor
naţionale;
 e) calitatea de comerciant persoană

fizică;
 f) calitatea de membru al unui grup de

interes economic;
 g) o funcţie publică încredinţată de un

stat străin, cu excepţia acelor funcţii prevăzute în acordurile şi convenţiile
la care România este parte;
 h) funcţia de preşedinte, vicepreşedinte,

secretar şi trezorier al federaţiilor şi confederaţiilor sindicale.
 (2) *** Abrogat de L. Nr. 96/2006

 (3) Deputaţii şi senatorii pot exercita
funcţii sau activităţi în domeniul didactic, al cercetării ştiinţifice şi al
creaţiei literar-artistice.
<a name=5687380></a> Art. 821 - (1) Deputatul sau senatorul care, pe durata exercitării
mandatului de parlamentar, doreşte să exercite şi profesia de avocat nu poate
să pledeze în cauzele ce se judecă de către judecătorii sau tribunale şi nici
nu poate acorda asistenţă juridică la parchetele de pe lângă aceste
instanţe.
 (2) Deputatul sau senatorul aflat în

situaţia prevăzută la alin. (1) nu poate acorda asistenţă juridică suspecţilor
ori inculpaţilor şi nici nu îi poate asista sau reprezenta în instanţe în
cauzele penale privind:
 a) infracţiunile de corupţie, infracţiunile

asimilate infracţiunilor de corupţie, precum şi infracţiunile împotriva
intereselor financiare ale Uniunii Europene, prevăzute în <a
class=rvts61> pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de
corupţie, cu modificările şi completările ulterioare;
 b) infracţiunile prevăzute în <a

class=rvts61> privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului
ilicit de droguri, cu modificările şi completările ulterioare;
 c) infracţiunile de trafic şi exploatare a

persoanelor vulnerabile, prevăzute la <a
class=rvts61> - 217 din Codul penal;
 d) infracţiunea de spălare a banilor,

prevăzută în <a
class=rvts61> pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum
şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării
actelor de terorism, republicată;
 e) infracţiunile contra securităţii

naţionale, prevăzute la <a
class=rvts61> - 410 şi 412 din Codul penal, precum şi cele prevăzute
de <a href="javascript:OpenDocumentView(1800,%203572);">Legea</a> nr. 51/1991 privind siguranţa naţională a României;
 f) infracţiunile contra înfăptuirii

justiţiei, prevăzute la <a
class=rvts61> - 288 din Codul penal;
 g) infracţiunile de genocid, contra

umanităţii şi de război, prevăzute la <a
class=rvts61> - 445 din Codul penal.
 (3) Deputatul sau senatorul aflat în
situaţia prevăzută la alin. (1) nu poate să pledeze în cauzele civile sau
comerciale împotriva statului, a autorităţilor sau instituţiilor publice, a
companiilor naţionale ori a societăţilor naţionale în care acestea sunt părţi.
De asemenea, nu poate să pledeze în procese intentate statului român, în faţa
instanţelor internaţionale.
 (4) Prevederile alin. (1) - (3) nu se

aplică în cauzele în care avocatul este parte în proces sau acordă asistenţă
ori reprezentare soţului sau rudelor până la gradul IV inclusiv.

class=rvts61> - (1) Deputatul sau senatorul care la data intrării în
vigoare a prezentului titlu se află în una dintre incompatibilităţile prevăzute
de art. 81 şi 82 va informa, în termen de 15 zile, Biroul permanent al Camerei
din care face parte.
 (2) În termen de 60 de zile de la expirarea

termenului prevăzut la alin. (1), deputatul sau senatorul va opta între
mandatul de parlamentar şi funcţia care generează incompatibilitatea,
demisionând din una dintre funcţii.
 (3) După expirarea termenului prevăzut la

alin. (2), dacă starea de incompatibilitate continuă să existe, deputatul sau
senatorul este considerat demisionat din funcţia de deputat sau de senator.
Demisia se aduce la cunoştinţa Camerei din care face parte parlamentarul.
Hotărârea Camerei prin care se constată demisia se publică în Monitorul Oficial
al României, Partea I.
 (4) Procedura de constatare a

incompatibilităţii este cea prevăzută în <a
href="javascript:OpenDocumentView(251951,%204771101);">Regulamentul</a> Camerei Deputaţilor şi în <a
href="javascript:OpenDocumentView(250723,%204751272);">Regulamentul</a> Senatului.
<o:p> </o:p>
 Incompatibilităţi privind funcţia de membru

al Guvernului şi alte funcţii publice de autoritate din administraţia publică
centrală şi locală
<o:p> </o:p>

class=rvts61> - (1) Funcţia de membru al Guvernului este incompatibilă cu
exercitarea următoarelor funcţii sau calităţi:
 a) orice altă funcţie publică de

autoritate, cu excepţia celei de deputat sau de senator ori a altor situaţii
prevăzute de Constituţie;
 b) o funcţie de reprezentare profesională

salarizată în cadrul organizaţiilor cu scop comercial;
 c) funcţia de preşedinte, vicepreşedinte,

administraţie sau cenzor la societăţile comerciale, inclusiv băncile sau alte
instituţii de credit, societăţile de asigurare şi cele financiare, precum şi la
 d) funcţia de preşedinte sau de secretar al

prevăzute la lit. c);
 e) funcţia de reprezentant al statului în

adunările generale ale societăţilor comerciale prevăzute la lit. c);
 f) funcţia de manager sau membru al

 g) calitatea de comerciant persoană

fizică;
 h) calitatea de membru al unui grup de

 i) o funcţie publică încredinţată de un

la care România este parte.
 (2) Funcţia de secretar de stat, funcţia de

subsecretar de stat şi funcţiile asimilate acestora sunt incompatibile cu
exercitarea
altei funcţii publice de autoritate, precum şi cu exercitarea funcţiilor
prevăzute la alin. (1) lit. b) - i).
 (3) În mod excepţional, Guvernul poate

aproba participarea persoanelor prevăzute la alin. (1) şi (2) ca reprezentanţi
ai statului în adunarea generală a acţionarilor ori ca membri în consiliul de
administraţie al regiilor autonome, companiilor sau societăţilor naţionale,
instituţiilor publice ori al societăţilor comerciale, inclusiv băncile sau alte
instituţii de credit, societăţile de asigurare şi cele financiare, de interes
strategic sau în cazul în care un interes public impune aceasta.
 (4) Membrii Guvernului, secretarii de stat,

subsecretarii de stat şi persoanele care îndeplinesc funcţii asimilate acestora
pot exercita funcţii sau activităţi în domeniul didactic, al cercetării
ştiinţifice şi al creaţiei literar-artistice.

class=rvts61> - (1) Funcţia de prefect şi subprefect este incompatibilă cu
exercitarea următoarelor funcţii sau calităţi:
 a) calitatea de deputat sau senator;
 b) funcţia de primar şi viceprimar, primar

general şi viceprimar al municipiului Bucureşti;
 c) funcţia de consilier local sau consilier

judeţean;
 d) o funcţie de reprezentare profesională

salarizată în cadrul organizaţiilor cu scop comercial;
 e) funcţia de preşedinte, vicepreşedinte,
administraţie sau cenzor la societăţile comerciale, inclusiv băncile sau alte
instituţii de credit, societăţile de asigurare şi cele financiare, precum şi la
 f) funcţia de preşedinte sau de secretar al

prevăzute la lit. e);
 g) funcţia de reprezentant al statului în

adunările generale ale societăţilor comerciale prevăzute la lit. e);
 h) funcţia de manager sau membru al

 i) calitatea de comerciant persoană

fizică;
 j) calitatea de membru al unui grup de

 k) o funcţie publică încredinţată de un

la care România este parte.
 (2) Prefecţii şi subprefecţii pot exercita

funcţii
sau activităţi în domeniul didactic, al cercetării ştiinţifice şi al creaţiei
literar-artistice.

class=rvts61> - (1) Persoana care exercită una dintre funcţiile publice de
autoritate prevăzute la art. 84 şi 85 este obligată, la data depunerii jurământului
sau, după caz, la data numirii în funcţie, să declare că nu se află în unul
dintre cazurile de incompatibilitate prevăzute de lege.
 (2) În cazul în care, în timpul exercitării

funcţiei publice de autoritate prevăzute la art. 84 şi 85, apare unul dintre
cazurile de incompatibilitate prevăzute de lege, se procedează după cum
 a) pentru funcţia de prim-ministru,

ministru şi ministru delegat, se aplică dispoziţiile corespunzătoare
din <a
class=rvts61> privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a
ministerelor;
 b) pentru funcţia de secretar de stat,

subsecretar de stat şi funcţiile asimilate acestora, precum şi pentru funcţia de
prefect şi subprefect, constatarea cazului de incompatibilitate se face de
ministrul administraţiei publice*), care îl va informa
pe primul-ministru, pentru a dispune măsurile necesare.
 *) Prin <a
class=rvts61> a fost înfiinţată Agenţia Naţională de Integritate care are
drept scop, printre altele, constatarea cazurilor de incompatibilitate.
<o:p> </o:p>
 Incompatibilităţi privind aleşii

locali
<o:p> </o:p>

class=rvts61> - (1) Funcţia de primar şi viceprimar, primar general şi
viceprimar al municipiului Bucureşti, preşedinte şi vicepreşedinte al
consiliului judeţean este incompatibilă cu exercitarea următoarelor funcţii sau
calităţi:
 a) *** Abrogată prin <a

href="javascript:OpenDocumentView(253320,%204789878);">L. nr. 128/2017</a>
 b) funcţia de prefect sau

subprefect;
 c) calitatea de funcţionar public sau

angajat cu contract individual de muncă, indiferent de durata acestuia;
 d) funcţia de preşedinte, vicepreşedinte,

director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de
administraţie ori cenzor sau orice funcţie de conducere ori de execuţie la
societăţile reglementate de <a
href="javascript:OpenDocumentView(225154,%204122424);">Legea</a> societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare, inclusiv băncile sau alte instituţii de credit,
societăţile de asigurare şi cele financiare, la regiile autonome de interes
naţional, la companiile şi societăţile naţionale, precum şi la instituţiile
publice, cu excepţia reprezentanţilor în adunarea generală a acţionarilor la
societăţile reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare, a membrilor în consiliile de administraţie ale unităţilor
şi instituţiilor de învăţământ de stat sau confesionale şi ale spitalelor
publice din reţeaua autorităţilor administraţiei publice locale sau a altor
reprezentanţi ai instituţiilor publice din subordinea unităţilor
administrativ-teritoriale sau la care unitatea administrativ-teritorială pe
care o conduce deţine participaţie;
 e) funcţia de preşedinte sau de secretar al

adunărilor generale ale acţionarilor sau asociaţilor la o societate
comercială;
 f) *** Abrogată prin <a

 g) calitatea de comerciant persoană

fizică;
 h) calitatea de membru al unui grup de

 i) calitatea de deputat sau senator;
 j) funcţia de ministru, secretar de stat,

subsecretar de stat sau o altă funcţie asimilată acestora;
 k) orice alte funcţii publice sau

activităţi remunerate, în ţară sau în străinătate, cu excepţia funcţiei de
cadru didactic sau a funcţiilor în cadrul unor asociaţii, fundaţii sau alte
organizaţii neguvernamentale.
 (11) Activitatea
desfăşurată de primar şi viceprimar, primar general şi viceprimar al
municipiului Bucureşti, preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului judeţean,
în calitate de membru al consiliului de administraţie al unei entităţi
economice din subordinea sau la care unitatea administrativ-teritorială pe care
o conduce deţine participaţie, la unităţile şi instituţiile de învăţământ de
stat sau confesionale şi la spitalele publice din reţeaua autorităţilor
administraţiei publice locale sau a altor reprezentanţi ai instituţiilor
publice din subordinea unităţilor administrativ-teritoriale nu este
retribuită.
 (2) Primarii şi viceprimarii, primarul

general şi viceprimarii municipiului Bucureşti nu pot deţine, pe durata
exercitării mandatului, funcţia de consilier judeţean.
 (3) Primarii şi viceprimarii, primarul

general şi viceprimarii municipiului Bucureşti pot exercita funcţii sau
activităţi în domeniul didactic, al cercetării ştiinţifice şi al creaţiei

class=rvts61> - (1) Funcţia de consilier local sau consilier judeţean este
incompatibilă cu exercitarea următoarelor funcţii sau calităţi:
 a) funcţia de primar;
 b) funcţia de prefect sau

subprefect;
 c) calitatea de funcţionar public sau angajat

cu contract individual de muncă în aparatul propriu al consiliului local
respectiv sau în aparatul propriu al consiliului judeţean ori al prefecturii
din judeţul respectiv;
 d) funcţia de preşedinte, vicepreşedinte,

director general, director, manager, asociat, administrator, membru al
consiliului de administraţie sau cenzor la regiile autonome şi societăţile
reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare, de interes judeţean ori înfiinţate sau aflate sub autoritatea
consiliului judeţean sau la regiile autonome şi societăţile reglementate de
Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, de
interes naţional care îşi au sediul sau care deţin filiale în unitatea
administrativ-teritorială respectivă, cu excepţia reprezentanţilor în adunarea
generală a acţionarilor la societăţile reglementate de Legea nr. 31/1990,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare, a membrilor în
consiliile de administraţie ale unităţilor şi instituţiilor de învăţământ de
stat sau confesionale şi ale spitalelor publice din reţeaua autorităţilor
administraţiei publice locale sau a altor reprezentanţi ai instituţiilor
publice din subordinea unităţilor administrativ-teritoriale sau la care unitatea
administrativ-teritorială respectivă deţine participaţie, în cazul
consilierului local, respectiv la regiile autonome şi societăţile reglementate
de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,
de interes local înfiinţate sau aflate sub autoritatea consiliului local,
precum şi la regiile autonome şi societăţile reglementate de Legea nr. 31/1990,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare, de interes naţional
care îşi au sediul sau care deţin filiale în unitatea administrativ-teritorială
respectivă, cu excepţia reprezentanţilor în adunarea generală a acţionarilor la
societăţile reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare, a membrilor în consiliile de administraţie ale
unităţilor şi instituţiilor de învăţământ de stat sau confesionale şi ale
spitalelor publice din reţeaua autorităţilor administraţiei publice locale sau
a altor reprezentanţi ai instituţiilor publice din subordinea unităţilor
administrativ-teritoriale sau la care unitatea administrativ-teritorială
respectivă deţine participaţie, în cazul consilierului judeţean;
 e) funcţia de preşedinte sau de secretar al

adunărilor generale ale acţionarilor sau asociaţilor la o societate comercială
de interes local ori la o societate comercială de interes naţional care îşi are
sediul sau care deţine filiale în unitatea administrativ-teritorială
respectivă;
 f) funcţia de reprezentant al statului la o

societate comercială care îşi are sediul ori care deţine filiale în unitatea
administrativ-teritorială respectivă;
 g) calitatea de deputat sau senator;
 h) funcţia de ministru, secretar de stat,

subsecretar de stat şi funcţiile asimilate acestora.

style='font-size:8.0pt'>1) Activitatea
desfăşurată de consilierul local sau consilierul judeţean, în calitate de
membru al consiliilor de administraţie al unei entităţi economice din
subordinea sau la care unitatea administrativ-teritorială pe care o conduce
deţine participaţie, la unităţile şi instituţiile de învăţământ de stat sau
confesionale şi la spitalele publice din reţeaua autorităţilor administraţiei
publice locale sau a altor reprezentanţi ai instituţiilor publice din
subordinea unităţilor administrativ-teritoriale nu este retribuită.
 (2) O persoană nu poate exercita în acelaşi

timp un mandat de consilier local şi un mandat de consilier judeţean.

class=rvts61> - (1) Calitatea de ales local este incompatibilă şi cu
calitatea de acţionar semnificativ la o societate comercială înfiinţată de
consiliul
local, respectiv de consiliul judeţean.
 (2) Incompatibilitatea există şi în

situaţia în care soţul sau rudele de gradul I ale alesului local deţin
calitatea de acţionar semnificativ la unul dintre agenţii economici prevăzuţi
la alin. (1).
 (3) Prin acţionar semnificativ se înţelege

persoana care exercită drepturi aferente unor acţiuni care, cumulate,
reprezintă cel puţin 10% din capitalul social sau îi conferă cel puţin 10% din
totalul drepturilor de vot în adunarea generală.

class=rvts61> - (1) Consilierii locali şi consilierii judeţeni care au
funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, manager,
administrator, membru al consiliului de administraţie sau cenzor ori alte
funcţii de conducere, precum şi calitatea de acţionar sau asociat la
societăţile comerciale cu capital privat sau cu capital majoritar de stat ori
cu capital al unei unităţi administrativ-teritoriale nu pot încheia contracte
comerciale de prestări de servicii, de executare de lucrări, de furnizare de
produse sau contracte de asociere cu autorităţile administraţiei publice locale
din care fac parte, cu instituţiile sau regiile autonome de interes local
aflate în subordinea ori sub autoritatea consiliului local sau judeţean
respectiv ori cu societăţile comerciale înfiinţate de consiliile locale sau
consiliile judeţene respective.
 (2) Prevederile alin. (1) se aplică şi în

cazul în care funcţiile sau calităţile respective sunt deţinute de soţul sau
rudele de gradul I ale alesului local.

class=rvts61> - (1) Starea de incompatibilitate intervine numai după
validarea mandatului, iar în cazul prevăzut la art. 88 alin. (2), după
validarea celui de-al doilea mandat, respectiv după numirea sau angajarea
alesului local, ulterior validării mandatului, într-o funcţie incompatibilă cu
cea de ales local.

style='font-size:8.0pt'>1) Starea de
incompatibilitate durează până la data încetării de drept a mandatului în care
alesul local a exercitat o funcţie sau o calitate incompatibilă cu aceasta sau
până la data la care a încetat funcţia sau calitatea care a determinat starea
de incompatibilitate.
 (2) În cazul prevăzut la art. 89,

incompatibilitatea cu calitatea de ales local intervine la data la care alesul
local, soţul sau ruda de gradul I a acestuia devin acţionari.
 (3) Alesul local poate renunţa la funcţia

deţinută înainte de a fi numit sau ales în funcţia care atrage starea de
incompatibilitate sau în cel mult 15 zile de la numirea sau alegerea în această
funcţie. Alesul local care devine incompatibil prin aplicarea prevederilor
prezentei
secţiuni este obligat să demisioneze din una dintre funcţiile incompatibile în
cel mult 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
 (4) În situaţia în care alesul local aflat

în stare de incompatibilitate nu renunţă la una dintre cele două funcţii
incompatibile în termenul prevăzut la alin. (3), prefectul va emite un ordin
prin care constată încetarea de drept a mandatului de ales local la data
împlinirii termenului de 15 zile sau, după caz, 60 de zile, la propunerea
secretarului general al unităţii administrativ-teritoriale. Orice persoană
poate sesiza secretarul general al unităţii administrativ-teritoriale.
 (5) Ordinul emis de prefect potrivit alin.

(4) poate fi atacat la instanţa de contencios administrativ competentă.
 (6) În cazul primarilor, prefectul va

propune Guvernului stabilirea datei pentru alegerea unui nou primar, iar în
cazul consilierilor locali şi consilierilor judeţeni, se va proceda la
validarea mandatului unui supleant, potrivit prevederilor <a
class=rvts61> pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale,
cu modificările şi completările ulterioare.

class=rvts61> - (1) Încălcarea dispoziţiilor art. 90 atrage încetarea de
drept a mandatului de ales local la data încheierii contractelor.
 (2) Consilierii locali şi consilierii

judeţeni care au contracte încheiate cu încălcarea art. 90 au obligaţia ca, în
termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, să renunţe la
contractele încheiate. Orice persoană poate sesiza secretarul general al
unităţii administrativ-teritoriale.
 (3) Încălcarea obligaţiei prevăzute la

alin. (2) atrage încetarea de drept a mandatului de ales local.
 (4) Constatarea încetării mandatului de

consilier
local sau consilier judeţean se face prin ordin al prefectului, la propunerea
secretarului general al unităţii administrativ-teritoriale.
 (5) Ordinul emis de prefect potrivit alin.

(4) poate fi atacat la instanţa de contencios administrativ competentă.
 (6) Prevederile alin. (1) şi (3) nu se

aplică dacă, până la emiterea ordinului de către prefect, se face dovada că
încălcarea dispoziţiilor art. 90 a încetat.

class=rvts61> - (1) Prevederile art. 90 se aplică şi persoanelor încadrate
cu contract individual de muncă în aparatul propriu al consiliului local sau al
consiliului judeţean ori la regiile autonome aflate sub autoritatea consiliilor
respective sau la societăţile înfiinţate de consiliile locale sau consiliile
judeţene respective.
 (2) Încălcarea de către persoanele

prevăzute la alin. (1) a dispoziţiilor art. 90 atrage încetarea de drept a
raporturilor de muncă.
 (3) Constatarea încetării raporturilor de

muncă se face prin ordin sau dispoziţie a conducătorilor autorităţilor publice sau
ai agenţilor economici prevăzuţi la alin. (1). Prevederile art. 92 alin. (6) se
aplică în mod corespunzător.
<o:p> </o:p>
 Incompatibilităţi privind funcţionarii

publici
<o:p> </o:p>

style='background:yellow;mso-highlight:yellow'> - (1) Calitatea de
funcţionar public este incompatibilă cu exercitarea oricărei alte funcţii
publice sau calităţi decât cea în care a fost numit, precum şi cu funcţiile de
demnitate publică.) Nu se află în situaţie de
incompatibilitate, în sensul prevederilor alin. (2) lit. a) şi c), funcţionarul
public care:<span style='background:yellow;mso-

a) este desemnat printr-un act administrativ, emis în condiţiile legii,
să reprezinte interesele statului în legătură cu activităţile desfăşurate de
operatorii economici cu capital ori patrimoniu integral sau majoritar de stat,
în condiţiile rezultate din actele normative în vigoare;<span

b) este desemnat printr-un act administrativ, emis în condiţiile legii,
să participe în calitate de reprezentant al autorităţii ori instituţiei publice
în cadrul unor organisme sau organe colective de conducere constituite în
temeiul actelor normative în vigoare;) Nu se află în situaţie de
incompatibilitate, în sensul prevederilor alin. (2), funcţionarul public care
este desemnat prin act administrativ pentru a face parte din echipa de proiect
finanţat din fonduri comunitare nerambursabile postaderare, precum şi din
împrumuturi externe contractate sau garantate de stat rambursabile sau
nerambursabile, cu excepţia funcţionarilor publici care exercită atribuţii ca
auditor sau atribuţii de control asupra activităţii derulate în cadrul acesteia
şi a funcţionarilor publici care fac parte din echipa de proiect, dar pentru
care activitatea desfăşurată în cadrul respectivei echipe generează o situaţie
de conflict de interese cu funcţia publică pe care o ocupă.<span

(3) Funcţionarii publici care, în exercitarea funcţiei publice, au
desfăşurat activităţi de monitorizare şi control cu privire la societăţi
comerciale sau alte unităţi cu scop lucrativ de natura celor prevăzute la alin.
(2) lit. c) nu pot să-şi desfăşoare activitatea şi nu pot acorda consultanţă de
specialitate la aceste societăţi timp de 3 ani după ieşirea din corpul
funcţionarilor publici.<span style='background:yellow;mso-

(5) În situaţia prevăzută la alin. (2) lit. b), la încheierea mandatului
demnitarului, funcţionarul public este reîncadrat în funcţia publică deţinută
sau într-o funcţie similară. - (1) Nu sunt permise
raporturile ierarhice directe în cazul în care funcţionarii publici respectivi
sunt soţi sau rude de gradul I.<span style='background:yellow;

(3) Persoanele care se află în una dintre situaţiile prevăzute la alin.
(1) sau (2) vor opta, în termen de 60 de zile, pentru încetarea raporturilor
ierarhice directe sau renunţarea la calitatea de demnitar.<span style='background:yellow;mso-
(5) Situaţiile prevăzute la alin. (1) şi neîndeplinirea obligaţiei
prevăzute la alin. (3) se constată de către şeful ierarhic superior al
funcţionarilor publici respectivi, care dispune încetarea raporturilor
ierarhice directe dintre funcţionarii publici soţi sau rude de gradul
I.<span

(6) Situaţiile prevăzute la alin. (2) şi neîndeplinirea obligaţiei
prevăzute la alin. (3) se constată, după caz, de către primul-ministru,
ministru sau prefect, care dispune încetarea raporturilor ierarhice directe
dintre demnitar şi funcţionarul public soţ sau rudă de gradul I. - (1) Funcţionarii
publici, funcţionarii publici parlamentari şi funcţionarii publici cu statut
special pot exercita funcţii sau activităţi în domeniul didactic, al cercetării
ştiinţifice, al creaţiei literar-artistice. Funcţionarii publici, funcţionarii
publici parlamentari şi funcţionarii publici cu statut special pot exercita
funcţii în alte domenii de activitate din sectorul privat, care nu sunt în
legătură directă sau indirectă cu atribuţiile exercitate ca funcţionar public,
funcţionar public parlamentar sau funcţionar public cu statut special, potrivit
fişei postului.<span style='background:yellow;mso-

(2) În situaţia funcţionarilor publici care desfăşoară activităţile
prevăzute la alin. (1), documentele care alcătuiesc dosarul profesional sunt
gestionate de către autoritatea sau instituţia publică la care aceştia sunt
numiţi. - (1) Funcţionarul public
poate candida pentru o funcţie eligibilă sau poate fi numit într-o funcţie de
demnitate publică. - (1) Funcţionarii publici
pot fi membri ai partidelor politice legal constituite.<span style='background:yellow;

(3) Funcţionarii publici care, potrivit legii, fac parte din categoria
înalţilor funcţionari publici nu pot fi membri ai unui partid politic, sub
sancţiunea destituirii din funcţia publică.
<o:p> </o:p>
 Alte

conflicte de interese şi incompatibilităţi
<o:p> </o:p>

class=rvts61> - (1) Persoanelor care exercită următoarele demnităţi
publice şi funcţii publice de autoritate din cadrul autorităţilor şi
instituţiilor aflate exclusiv sub control parlamentar:
 a) membrii Curţii de Conturi;
 b) preşedintele Consiliului Legislativ şi

preşedinţii de secţie;
 c) Avocatul Poporului şi adjuncţii

săi;
 d) membrii Consiliului Concurenţei;
 e) membrii Comisiei Naţionale a Valorilor

Mobiliare;
 f) guvernatorul, prim-viceguvernatorul,

viceguvernatorii, membrii consiliului de administraţie şi angajaţii cu funcţii
de conducere ai Băncii Naţionale a României;
 g) directorul Serviciului Român de

Informaţii, prim-adjunctul şi adjuncţii săi;
 h) directorul Serviciului de Informaţii

Externe şi adjuncţii săi;
 i) membrii Consiliului Comisiei de

Supraveghere a Asigurărilor;
 j) membrii Consiliului Naţional al

Audiovizualului;
 k) membrii consiliilor de administraţie şi

ai comitetelor directoare ale Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii
Române de Televiziune;
 l) membrii Colegiului Consiliului Naţional

pentru Studierea Arhivelor Securităţii;
 m) directorul general şi membrii

consiliului director al Agenţiei Naţionale de Presă ROMPRES li se aplică
dispoziţiile art. 72 şi regimul incompatibilităţilor prevăzut în prezentul
titlu pentru miniştri şi, respectiv, secretari de stat, precum şi
incompatibilităţile prevăzute în legi speciale.
 (2) Persoanele prevăzute la alin. (1) pot

exercita funcţii sau activităţi în domeniul didactic, al cercetării ştiinţifice
şi al creaţiei literar-artistice.
 (3) Dispoziţiile art. 73 şi 74 se aplică în

mod corespunzător şi persoanelor prevăzute la alin. (1) de către comisiile de
specialitate ale Parlamentului.
 (4) Persoanele care ocupă demnităţile

publice şi funcţiile publice de autoritate din cadrul autorităţilor şi
instituţiilor prevăzute la alin. (1), dacă se află într-un caz de
incompatibilitate, vor informa, în termen de 15 zile, Biroul permanent al
Camerei Deputaţilor şi, respectiv, Senatului.
 (5) În termen de 60 de zile de la expirarea

termenului prevăzut la alin. (4), persoanele care exercită demnităţile publice
şi funcţiile publice prevăzute la alin. (1) vor opta între aceste funcţii şi
cele care sunt incompatibile cu acestea, demisionând din funcţia care a generat
cazul de incompatibilitate.

alin. (5), dacă starea de incompatibilitate continuă să existe, persoana care
ocupă funcţia sau demnitatea publică este considerată demisionată din această
funcţie. Demisia se aduce la cunoştinţa Camerei Deputaţilor şi, respectiv,
Senatului. Hotărârea Camerei prin care se constată demisia se publică în
Monitorul Oficial al României, Partea I.

class=rvts61> - (1) Consilierilor prezidenţiali şi consilierilor de stat
din Administraţia Prezidenţială li se aplică dispoziţiile art. 72 şi regimul
incompatibilităţilor prevăzut în prezentul titlu pentru miniştri şi, respectiv,
secretari de stat.
 (2) Consilierii prezidenţiali şi

consilierii de stat din Administraţia Prezidenţială pot exercita funcţii sau
activităţi în domeniul didactic, al cercetării ştiinţifice şi al creaţiei
 (3) Dispoziţiile art. 73 şi 74 se aplică în

mod corespunzător şi persoanelor prevăzute la alin. (1) de către Preşedintele
României.
 (4) Procedurile de constatare a

incompatibilităţilor pentru persoanele prevăzute la alin. (1) sunt cele
stabilite prin Regulamentul de organizare şi funcţionare al Administraţiei
Prezidenţiale.
class=rvts61> - În mod excepţional, pentru persoanele numite, potrivit
legii, de Preşedintele României, de Parlament, la propunerea acestuia, sau de
Consiliul
Suprem de Apărare a Ţării, birourile permanente ale Camerelor, în şedinţă
comună, pot aproba, la sesizarea Preşedintelui României, îndeplinirea, în
continuare, a funcţiei care a generat cazul de incompatibilitate, dacă un
interes public impune aceasta.
<o:p> </o:p>
 Reglementări

privind magistraţii
<o:p> </o:p>

class=rvts61> - Funcţia de judecător şi procuror este incompatibilă cu
orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din
învăţământul superior.

class=rvts61> - Magistraţilor le este interzis:
 a) să desfăşoare activităţi de arbitraj în

litigii civile, comerciale sau de altă natură;
 b) să aibă calitatea de asociat, membru în

organele de conducere, administrare sau control la societăţi civile, societăţi
comerciale, inclusiv bănci sau alte instituţii de credit, societăţi de
asigurare sau financiare, companii naţionale, societăţi naţionale ori regii
autonome;
 c) să desfăşoare activităţi comerciale,

direct sau prin persoane interpuse;
 d) să aibă calitatea de membru al unui grup

de interes economic.

class=rvts61> - (1) Magistraţii nu se subordonează scopurilor şi
doctrinelor politice.
 (2) Magistraţii nu pot să facă parte din

partide politice ori să desfăşoare activităţi cu caracter politic.
 (3) Magistraţii au obligaţia ca, în

exercitarea atribuţiilor, să se abţină de la exprimarea sau manifestarea
convingerilor lor politice.

class=rvts61> - Magistraţilor le este interzisă orice manifestare contrară
demnităţii funcţiei pe care o ocupă ori de natură să afecteze imparţialitatea
sau prestigiul acesteia.
class=rvts61> - (1) Magistraţilor le este interzis să participe la
judecarea unei cauze, în calitate de judecător sau procuror:
 a) dacă sunt soţi sau rude până la gradul
IV inclusiv între ei;
 b) dacă ei, soţii sau rudele lor până la
gradul IV inclusiv au vreun interes în cauză.
 (2) Dispoziţiile alin. (1) se aplică şi

magistratului care participă, în calitate de judecător sau procuror, la
judecarea unei cauze în căile de atac, atunci când soţul sau ruda până la gradul
IV inclusiv a magistratului a participat, ca judecător sau procuror, la
judecarea în fond a acelei cauze.
 (3) Dispoziţiile alin. (1) şi (2) se

completează cu prevederile <a
href="javascript:OpenDocumentView(248866,%204710568);">Codului de procedur</a><a
href="javascript:OpenDocumentView(248866,%204710568);"> civil</a><a
href="javascript:OpenDocumentView(248866,%204710568);">ă</a> şi
ale <a href="javascript:OpenDocumentView(251552,%204765606);">Codului
de procedur</a><a href="javascript:OpenDocumentView(251552,%204765606);">ă</a><a
href="javascript:OpenDocumentView(251552,%204765606);"> penal</a><a
href="javascript:OpenDocumentView(251552,%204765606);">ă</a> referitoare
la incompatibilităţi, abţinere şi recuzare.

class=rvts61> - (1) Judecătorul care devine avocat nu poate pune concluzii
la instanţa unde a funcţionat, timp de 2 ani de la încetarea calităţii de
judecător.
 (2) Procurorul care devine avocat nu poate

acorda asistenţă juridică la organele de urmărire penală din localitatea unde a
funcţionat, timp de 2 ani de la încetarea calităţii de procuror.

class=rvts61> - Magistraţii au obligaţia de a aduce de îndată la
cunoştinţa preşedintelui instanţei sau, după caz, a procurorului general în
subordinea căruia funcţionează orice ingerinţă în actul de justiţie, de natură
politică sau economică, din partea unei persoane fizice sau juridice ori a unui
grup de persoane.

class=rvts61> - (1) Încălcarea dispoziţiilor art. 101 - 105 şi 107
constituie abateri disciplinare şi se sancţionează, în raport cu gravitatea
abaterilor, cu:
 a) suspendarea din funcţie pe timp de

maximum 6 luni;
 b) îndepărtarea din magistratură.
 (2) Sancţiunile disciplinare se aplică de

către Consiliul Superior al Magistraturii, potrivit procedurii stabilite
în <a href="javascript:OpenDocumentView(243536,%204576915);">Legea
nr. 304/2004</a> privind organizarea judiciară,
 (3) Judecătorul sau procurorul sancţionat

cu îndepărtarea din magistratură nu poate ocupa nici o funcţie de specialitate
juridică timp de 3 ani.

class=rvts61> - (1) Magistraţii pot participa la elaborarea de publicaţii
sau studii de specialitate, a unor lucrări literare ori ştiinţifice sau la
emisiuni audiovizuale, cu excepţia celor cu caracter politic.
 (2) Magistraţii pot fi membri ai unor

comisii de examinare sau de elaborare a unor proiecte de acte normative, a unor
documente interne sau internaţionale.

class=rvts61> - Dispoziţiile art. 101 - 104, 107 şi 109 se aplică în mod
corespunzător şi judecătorilor Curţii Constituţionale.
<o:p> </o:p>
<a name=5687415></a> Cap. VI

comune
<o:p> </o:p>

class=rvts61> - (1) Persoanele care exercită demnităţile publice şi
funcţiile publice prevăzute în prezentul titlu vor depune o declaraţie de
interese, pe propria răspundere, cu privire la funcţiile şi activităţile pe
care le desfăşoară, cu excepţia celor legate de mandatul sau funcţia publică pe
care o exercită.
 (2) Funcţiile şi activităţile care se

includ în declaraţia de interese sunt:
 a) calitatea de asociat sau acţionar la

societăţi comerciale, companii/societăţi naţionale, instituţii de credit,
grupuri de interes economic, precum şi membru în asociaţii, fundaţii sau alte
organizaţii neguvernamentale;
 b) funcţia de membru în organele de

conducere, administrare şi control ale societăţilor comerciale, regiilor
autonome, companiilor/societăţilor naţionale, instituţiilor de credit,
grupurilor de interes economic, asociaţiilor sau fundaţiilor ori al altor
organizaţii neguvernamentale;
 c) calitatea de membru în cadrul

asociaţiilor profesionale şi/sau sindicale;
 d) calitatea de membru în organele de

conducere, administrare şi control, retribuite sau neretribuite, deţinute în
cadrul partidelor politice, funcţia deţinută şi denumirea partidului
politic.
 (3) Persoanele prevăzute la alin. (1), care

nu îndeplinesc alte funcţii sau nu desfăşoară alte activităţi decât cele legate
de mandatul sau funcţia pe care o exercită, depun o declaraţie în acest
sens.
<a name=5687418></a> Art. 112 - Art.

113 *** Abrogate prin L. nr. 144/2007 de la data
de 25 noiembrie 2007

class=rvts61> - (1) Se interzice folosirea de către o persoană care
exercită o demnitate publică sau o funcţie publică dintre cele prevăzute în
prezentul titlu, în interes privat, a simbolurilor care au legătură cu
exerciţiul demnităţii sau funcţiei sale.
 (2) Se interzice folosirea sau permisiunea

de a folosi numele însoţit de calitatea persoanei care exercită demnităţile
publice şi funcţiile publice prevăzute în prezentul titlu în orice formă de
publicitate a unui agent economic român sau străin, precum şi a vreunui produs
comercial, naţional sau străin.
 (3) Se interzice folosirea sau permisiunea

de a folosi imaginea publică, numele, vocea sau semnătura persoanei care
exercită demnităţile publice şi funcţiile publice prevăzute în prezentul titlu
pentru orice formă de publicitate privitoare la o activitate care aduce profit,
cu excepţia publicităţii gratuite pentru scopuri caritabile.
 (4) Se interzice persoanelor care exercită

o demnitate publică sau o funcţie publică dintre cele prevăzute în prezentul
titlu folosirea sau exploatarea directă sau indirectă a informaţiilor care nu
sunt publice, obţinute în legătură cu exercitarea atribuţiilor, în scopul
obţinerii de avantaje pentru ei sau pentru alţii.
<o:p> </o:p>

finale
<o:p> </o:p>

class=rvts61> - Alte cazuri de incompatibilităţi şi interdicţii sunt cele
stabilite prin legi speciale.

class=rvts61> - (1) Prefecţii sunt obligaţi să verifice, în cel mult 30 de
zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, situaţia tuturor aleşilor
locali din judeţ. În acest scop, conducătorii autorităţilor şi instituţiilor
publice, precum şi conducătorii oficiilor registrului comerţului de pe lângă
tribunale sunt obligaţi să pună la dispoziţia prefectului şi a persoanelor
împuternicite de acesta datele solicitate, necesare stabilirii persoanelor
cărora le sunt aplicabile incompatibilităţile şi interdicţiile prevăzute de
prezentul titlu.
 (2) Nerespectarea prevederilor alin. (1)

atrage aplicarea de sancţiuni, potrivit legii.
<a name=5687423></a> Art. 117<a

name=5687424></a> - Pe data întrării în vigoare a
prezentei legi se abrogă dispoziţiile <a
class=rvts61> alin. (1) din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi
funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 164 din 2 aprilie 2001, <a
name=5687425></a> <a href="javascript:OpenDocumentView(22157,%20301691);">art.
30</a>, <a
class=rvts61> alin. (1) lit. b), <a
class=rvts61>, <a
class=rvts61> alin. (2) lit. b), <a
class=rvts61> şi teza finală a <a
class=rvts61> "iar consilierii în funcţie la data intrării în vigoare
a prezentei legi îşi vor exercita mandatul până la următoarele alegeri
locale" din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 204 din 23 aprilie 2001, cu
modificările şi completările ulterioare, precum şi <a name=5687426></a>
<a href="javascript:OpenDocumentView(25971,%20396666);">Ordonan</a><a
href="javascript:OpenDocumentView(25971,%20396666);">ţă</a><a
href="javascript:OpenDocumentView(25971,%20396666);"> a Guvernului nr.
5/2002</a> privind instituirea unor interdicţii pentru
aleşii locali şi funcţionarii publici, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 90 din 2 februarie 2002, aprobată şi modificată prin
Legea nr. 378/2002.
<o:p> </o:p>
<a name=5687427></a> Titlul V
 Grupurile de

interes economic
<o:p> </o:p>
 Grupurile de

interes economic
<o:p> </o:p>
<o:p> </o:p>

class=rvts61> - (1) Grupul de interes economic - G.I.E. reprezintă o asociere
între două sau mai multe persoane fizice sau juridice, constituită pe o
perioadă determinată, în scopul înlesnirii sau dezvoltării activităţii
economice a membrilor săi, precum şi al îmbunătăţirii rezultatelor activităţii
respective.
 (2) Grupul de interes economic este

persoană juridică cu scop patrimonial, care poate avea calitatea de comerciant
sau necomerciant.
 (3) Numărul membrilor unui grup de interes

economic nu poate fi mai mare de 20.
 (4) Activitatea grupului trebuie să se

raporteze la activitatea economică a membrilor săi şi să aibă doar un caracter
accesoriu faţă de aceasta.
 (5) Grupul nu poate:
 a) exercita, în mod direct sau indirect, o

activitate de administrare ori de supraveghere a activităţii membrilor săi sau
a unei alte persoane juridice, în special în domeniile personalului, finanţelor
şi investiţiilor;
 b) să deţină acţiuni, părţi sociale sau de

interes, în mod direct sau indirect, la una dintre societăţile comerciale
membre; deţinerea de acţiuni, părţi sociale sau de interes în altă societate
comercială este permisă doar în măsura în care aceasta este necesară pentru
îndeplinirea obiectivelor grupului şi dacă se face în numele membrilor;
 c) angaja mai mult de 500 de

persoane;
 d) fi folosit de către o societate

comercială în scopul creditării, în alte condiţii decât cele prevăzute expres
de <a href="javascript:OpenDocumentView(225154,%204122424);">Legea
nr. 31/1990</a> privind societăţile comerciale,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare, a unui administrator
ori director al societăţii comerciale sau a soţului, rudelor sau afinilor până
la gradul IV inclusiv ai administratorului sau ai directorului respectiv; de
asemenea, dacă operaţiunea de creditare priveşte o societate civilă sau comercială
la care una dintre persoanele anterior menţionate este administrator sau
director ori deţine, singură sau împreună cu una dintre persoanele
sus-menţionate, o cotă de cel puţin 20% din valoarea capitalului social
subscris;
 e) fi folosit de către o societate

comercială în scopul transmiterii de bunuri, în alte condiţii decât cele
prevăzute expres de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare, la şi de la administratorul sau directorul societăţii
comerciale ori soţul, rudele sau afinii până la gradul IV inclusiv ai
administratorului sau ai directorului respectiv; de asemenea, dacă operaţiunea
priveşte o societate civilă sau comercială la care una dintre persoanele
anterior menţionate este administrator sau director ori deţine, singură sau
împreună cu una dintre persoanele sus-menţionate, o cotă de cel puţin 20% din
valoarea capitalului social subscris, cu excepţia cazului în care una dintre
societăţile comerciale respective este filiala celeilalte;
 f) să fie membru al altui grup de interes

economic sau grup european de interes economic.
 (6) Grupul de interes economic nu poate

emite acţiuni, obligaţiuni sau alte titluri negociabile.
class=rvts61> - (1) Membrii grupului de interes economic răspund nelimitat
pentru obligaţiile grupului şi solidar, în lipsa unei stipulaţii contrare cu
terţii co-contractanţi. Creditorii grupului se vor îndrepta mai întâi împotriva
acestuia pentru obligaţiile lui şi, numai dacă acesta nu le plăteşte în termen
de cel mult 15 zile de la data punerii în întârziere, se vor putea îndrepta
împotriva membrilor grupului.
 (2) Prin derogare, la prevederile alin. (1)

şi în măsura în care actul constitutiv o permite, un membru nou al grupului poate
fi exonerat de obligaţiile acestuia, născute anterior aderării sale; hotărârea
de exonerare este opozabilă terţilor de la data menţionării în registrul
comerţului şi a publicării în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-
a.
<o:p> </o:p>
 Constituirea grupului de interes

economic
<o:p> </o:p>

class=rvts61> - (1) Grupul de interes economic se constituie prin contract
semnat de toţi membrii şi încheiat în formă autentică, denumit act
constitutiv.
 (2) Semnatarii actului constitutiv, precum şi

persoanele care au un rol determinant în constituirea grupului sunt consideraţi
fondatori.
 (3) Nu pot fi fondatori persoanele care,

potrivit legii, sunt incapabile sau care au fost condamnate pentru gestiune
frauduloasă, abuz de încredere, înşelăciune, delapidare, dare de mită, luare de
mită, primire de foloase necuvenite, trafic de influenţă, mărturie mincinoasă,
fals, uz de fals, precum şi pentru infracţiunile prevăzute de Legea nr.
31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, infracţiunile
prevăzute de <a
class=rvts61> pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale şi
infracţiunile de spălare a banilor prevăzute de <a
class=rvts61> pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum
şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării
actelor de terorism, cu modificările şi completările ulterioare.
 (4) Prevederile alin. (3) se aplică, în mod

corespunzător, şi persoanelor cu funcţii de administrator, cenzor şi lichidator
al grupului de interes economic.

class=rvts61> - (1) Grupul de interes economic se poate constitui cu sau
fără capital.
 (2) În cazul în care membrii grupului decid

afectarea unui anume capital pentru desfăşurarea activităţii grupului,
aporturile membrilor nu trebuie să aibă o valoare minimă şi pot avea orice
natură.
 (3) Drepturile membrilor grupului nu pot fi

reprezentate prin titluri negociabile; orice clauză contrară se consideră
nulă.

class=rvts61> - (1) Actul constitutiv al grupului de interes economic
stabileşte modul de organizare a grupului, în condiţiile stabilite de prezentul
titlu, şi va cuprinde:
 a) denumirea, precedată sau urmată de

sintagma "grup de interes economic" ori de iniţialele
"G.I.E.", sediul şi, dacă este cazul, emblema grupului;
 b) numele şi prenumele, locul şi data

naşterii, domiciliul şi cetăţenia membrilor, persoane fizice; denumirea, forma
juridică, sediul şi naţionalitatea membrilor, persoane juridice;
 c) codul numeric personal al membrilor,

persoane fizice; codul de identificare a membrilor, persoane juridice, în
funcţie de forma juridică a acestora;
 d) obiectul de activitate al grupului, cu

precizarea domeniului şi a activităţii principale, precum şi a naturii
comerciale sau necomerciale a activităţii;
 e) capitalul subscris şi cel vărsat, cu

menţionarea aportului fiecărui membru şi a modului de vărsare a acestuia,
valoarea aportului în natură şi a modului de evaluare, în cazul în care grupul
se constituie cu capital;
 f) durata grupului;
 g) membrii care reprezintă şi administrează

grupul sau administratorii nemembri, persoane fizice ori juridice, puterile ce
li s-au conferit acestora şi dacă ei urmează să le exercite împreună sau
separat, precum şi condiţiile în care aceştia pot fi revocaţi;
 h) clauze privind controlul gestiunii

grupului de către organele statutare, controlul acesteia de către membri,
precum şi documentele la care aceştia vor putea să aibă acces pentru a se
informa şi a-şi exercita controlul;
 i) sediile secundare - sucursale, agenţii,

reprezentanţe sau alte asemenea unităţi fără personalitate juridică -, atunci
când se înfiinţează o dată cu grupul, sau condiţiile pentru înfiinţarea lor
ulterioară, dacă se are în vedere o atare înfiinţare;
 j) modul de dizolvare şi de lichidare a

grupului.
 (2) Orice modificare a actului constitutiv

va fi realizată în condiţiile prevăzute la încheierea sa, va fi menţionată în
registrul comerţului şi va fi publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea a IV-a; modificările sunt opozabile de la data publicării.

class=rvts61> - (1) În cursul existenţei sale, grupul de interes economic
poate accepta membri noi, cu votul unanim al membrilor săi.
 (2) Orice membru al grupului se poate

retrage în condiţiile prevăzute de actul constitutiv, cu condiţia îndeplinirii
prealabile a obligaţiilor sale specifice de membru.

class=rvts61> - (1) La autentificarea actului constitutiv se va prezenta
dovada eliberată de oficiul registrului comerţului privind disponibilitatea
firmei şi a emblemei. Se va prezenta, de asemenea, dovada că grupul are, în
baza unor acte legale, un sediu la adresa indicată.
 (2) Sediul grupului trebuie

stabilit:
 a) fie la locul în care se află

administraţia centrală a grupului;
 b) fie la locul în care se află

administraţia centrală a unuia dintre membrii grupului sau, în cazul unei
persoane fizice, activitatea principală a acesteia, dacă grupul exercită o
activitate în locul menţionat.
 (3) La sediul indicat de grup vor putea

funcţiona mai multe persoane juridice, dacă cel puţin o persoană este, în
condiţiile legii, asociat sau membru în fiecare dintre aceste persoane
juridice.
 (4) Notarul public va refuza autentificarea

actului constitutiv, dacă din documentaţia prezentată nu rezultă că sunt
îndeplinite condiţiile legale.
<o:p> </o:p>
 Înmatricularea grupului de interes

economic
<o:p> </o:p>

class=rvts61> - (1) În termen de 15 zile de la data autentificării actului
constitutiv, fondatorii sau administratorii grupului ori un împuternicit al
acestora vor cere înmatricularea grupului în registrul comerţului în a cărui
rază teritorială îşi va avea sediul grupul.
 (2) Cererea va fi însoţită de:
 a) actul constitutiv al grupului;
 b) dovada efectuării vărsămintelor, în

condiţiile actului constitutiv, dacă este cazul;
 c) dacă este cazul, actele privind

proprietatea asupra aporturilor în natură, iar în cazul în care printre ele
figurează şi imobile, certificatul constatator al sarcinilor de care sunt
grevate;
 d) actele constatatoare ale operaţiunilor
încheiate în contul grupului şi aprobate de membri;
 e) dovada sediului declarat;
 f) declaraţia pe propria răspundere a

fondatorilor, administratorilor şi cenzorilor că îndeplinesc condiţiile
prevăzute de prezentul titlu.
 (3) *** Abrogat de O.U.G. Nr.

119/2006

class=rvts61> - (1) În cazul în care cerinţele legale sunt îndeplinite,
judecătorul-delegat,
prin încheiere pronunţată în termen de 5 zile de la îndeplinirea acestor
cerinţe, va autoriza constituirea grupului şi va dispune înmatricularea lui în
registrul comerţului, în condiţiile prevăzute de <a
class=rvts61> privind registrul comerţului, republicată, cu modificările
ulterioare.
 (2) Încheierea de înmatriculare va reda

menţiunile actului constitutiv prevăzute la art. 122.

class=rvts61> - (1) Grupul de interes economic dobândeşte personalitate
juridică de la data înmatriculării sale în registrul comerţului.
 (2) Înmatricularea se efectuează în termen

de 24 de ore de la data pronunţării încheierii judecătorului-delegat prin care
se autorizează înmatricularea grupului.
 (3) Înmatricularea nu prezumă calitatea de

comerciant a grupului.
 (4) Grupul de interes economic având

calitatea de comerciant poate îndeplini, în nume propriu, cu titlu principal şi
într-o manieră obişnuită, toate faptele de comerţ necesare realizării scopului
său.

class=rvts61> - Vor fi supuse înregistrării obligatorii, în condiţiile
legii, următoarele:
 a) orice modificare a actului constitutiv

al grupului, inclusiv orice modificare în componenţa grupului;
 b) înfiinţarea sau desfiinţarea tuturor

sucursalelor, reprezentanţelor şi celorlalte entităţi fără personalitate
juridică;
 c) hotărârea judecătorească prin care se

declară nulitatea grupului;
 d) hotărârea de desemnare a

administratorului sau administratorilor grupului, numele/denumirea acestora,
menţiunea dacă administratorii pot acţiona individual sau împreună, precum şi
încetarea atribuţiilor acestora;
 e) cesiunea, în tot sau în parte, a

părţilor de interes ale unui membru;
 f) hotărârea membrilor grupului sau

hotărârea judecătorească de dizolvare a grupului;
 g) hotărârea de desemnare a lichidatorilor

grupului, numele/denumirea acestora, precum şi încetarea atribuţiilor
acestora;
 h) terminarea lichidării grupului;
 i) propunerea de mutare a sediului într-un

stat străin;
 j) clauza prin care noii membri sunt

exoneraţi de la plata datoriilor grupului, născute anterior admiterii lor în
grup.

class=rvts61> - Grupul de interes economic este obligat să publice
integral, în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, în condiţiile
legii:
 a) actul constitutiv al grupului;
 b) actele modificatoare ale

acestuia;
 c) menţiunile referitoare la codul de

înregistrare al grupului, data şi locul înregistrării, precum şi radierea
grupului;
 d) documentele şi menţiunile prevăzute la

art. 128 lit. b) - j).

class=rvts61> - Dispoziţiile referitoare la constituirea, înmatricularea
şi funcţionarea filialelor şi sucursalelor societăţilor comerciale, prevăzute
de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,
se aplică în mod corespunzător filialelor şi, respectiv, sucursalelor grupului
de interes economic.

class=rvts61> - (1) Sediul grupului de interes economic poate fi mutat
într-un stat străin, prin decizia membrilor grupului, luată în
unanimitate.
 (2) În termen de 15 zile de la adoptarea

deciziei prevăzute la alin. (1), aceasta va fi menţionată, prin grija
administratorilor grupului, în registrul comerţului şi publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea a IV-a.
 (3) În termen de două luni de la data

publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, orice persoană interesată
poate face opoziţie la decizia de transfer al sediului, pentru motive de ordine
publică, în condiţiile prevăzute de <a
class=rvts61> din Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi
 (4) Hotărârea judecătorească irevocabilă

prin care se soluţionează opoziţia la decizia de transfer al sediului se
menţionează,
din oficiu, în registrul comerţului.
 (5) Înregistrarea grupului în registrul

corespunzător din statul străin nu va fi opozabilă terţilor decât după momentul
în care decizia de schimbare a sediului devine efectivă.
 (6) Radierea grupului din registrul

comerţului este posibilă doar ulterior prezentării dovezii efectuării
înregistrării grupului în registrul din statul străin.
 (7) Până la efectuarea menţiunii cu privire

la radierea grupului, în registrul comerţului, terţii se pot prevala de sediul
grupului din România, cu excepţia cazului în care grupul face dovada că aceştia
au cunoscut existenţa sediului din statul străin.

class=rvts61> - (1) Reprezentanţii grupului sunt obligaţi să depună la
oficiul registrului comerţului semnăturile lor, la data completării cererii de
înregistrare, dacă au fost numiţi prin actul constitutiv, iar cei aleşi în
timpul funcţionării grupului, în termen de 15 zile de la alegere.
 (2) Dispoziţia alin. (1) se aplică în mod

corespunzător şi conducătorilor sucursalelor.
<o:p> </o:p>
 Efectele încălcării cerinţelor legale de

constituire a grupului de interes economic
<o:p> </o:p>

class=rvts61> - Când actul constitutiv nu cuprinde menţiunile prevăzute de
lege ori cuprinde clauze prin care se încalcă o dispoziţie imperativă a legii
sau când nu s-a îndeplinit o cerinţă legală pentru constituirea grupului,
judecătorul-delegat, din oficiu sau la cererea oricărui membru ori a altor
persoane interesate, va respinge, prin încheiere, motivat, cererea de
înmatriculare, în afară de cazul în care membrii sau reprezentanţii grupului
înlătură asemenea neregularităţi. Judecătorul-delegat va lua act în încheiere
de regularizările efectuate.

class=rvts61> - În cazul în care fondatorii sau reprezentanţii grupului nu
au cerut înmatricularea sa în termen legal, oricare membru poate cere oficiului
registrului comerţului efectuarea înmatriculării, după ce, prin notificare sau
scrisoare recomandată, i-a pus în întârziere, iar ei nu s-au conformat în cel
mult 8 zile de la primire.

class=rvts61> - (1) În cazul unor neregularităţi constatate după
înmatriculare, grupul este obligat să ia măsuri pentru înlăturarea lor, în cel
mult 8 zile de la data constatării acelor neregularităţi.
 (2) Dacă grupul nu se conformează, orice

persoană interesată poate cere tribunalului să oblige organele societăţii, sub
sancţiunea plăţii de daune cominatorii, să le regularizeze.
 (3) Dreptul la acţiunea de regularizare se

prescrie prin trecerea unui termen de 6 luni de la data înmatriculării

class=rvts61> - Fondatorii, reprezentanţii grupului, precum şi primii
membri ai organelor de conducere, de administrare şi de control ale grupului
răspund nelimitat şi solidar pentru prejudiciul cauzat prin neregularităţile
prevăzute la art. 133 - 135.

class=rvts61> - (1) Actele sau faptele pentru care nu s-a efectuat
publicitatea prevăzută de lege nu pot fi opuse terţilor, în afară de cazul în
care grupul face dovada că aceştia le cunoşteau.
 (2) Operaţiunile efectuate de grup înainte

de a 16-a zi de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea a
IV-a, a încheierii judecătorului-delegat nu sunt opozabile terţilor, dacă
aceştia dovedesc că au fost în imposibilitate de a lua cunoştinţă de
ele.

class=rvts61> - Terţii pot invoca însă actele sau faptele cu privire la
care nu s-a îndeplinit publicitatea, în afară de cazul în care omisiunea
publicităţii le lipseşte de efecte.

class=rvts61> - Fondatorii, reprezentanţii şi alte persoane, care au
lucrat în numele unui grup în curs de constituire, răspund solidar şi nelimitat
faţă de terţi pentru actele juridice încheiate cu aceştia pe seama grupului, în
afară de cazul în care grupul, după ce a dobândit personalitate juridică, le-a
preluat asupra sa. Actele astfel preluate sunt considerate a fi fost ale
grupului încă de la data încheierii lor.

class=rvts61> - (1) Nici grupul şi nici terţii nu pot opune, pentru a se
sustrage de la obligaţiile asumate, o neregularitate în numirea
reprezentanţilor, administratorilor sau a altor persoane care fac parte din
organele grupului, atunci când această numire a fost publicată în conformitate
cu dispoziţiile legale.
 (2) Grupul nu poate invoca faţă de terţi

numirile în funcţiile menţionate la alin. (1) sau încetarea acestor funcţii,
dacă ele nu au fost publicate în conformitate cu dispoziţiile legale.

class=rvts61> - (1) În raporturile cu terţii, grupul este angajat prin
actele organelor sale, chiar dacă aceste acte depăşesc obiectul de activitate,
în afară de cazul în care el dovedeşte că terţii cunoşteau sau, în împrejurările
date, trebuiau să cunoască depăşirea acestuia. Publicarea actului constitutiv
nu poate constitui, singură, dovada cunoaşterii.
 (2) Clauzele actului constitutiv ori
hotărârile organelor statutare ale grupului, care limitează puterile conferite
de lege acestor organe, sunt inopozabile terţilor, chiar dacă au fost
publicate.
 (3) Actul constitutiv va putea prevedea că

grupul va răspunde în mod valabil doar în cazul în care doi sau mai mulţi
administratori acţionează împreună. O asemenea clauză este opozabilă terţilor
numai în condiţiile publicării sale în Monitorul Oficial al României, Partea a
IV-a, în condiţiile prevăzute la art. 129.

class=rvts61> - Nulitatea unui grup de interes economic înmatriculat în
registrul comerţului poate fi declarată de tribunal numai atunci când:
 a) lipseşte actul constitutiv sau când

acesta nu a fost încheiat în formă autentică;
 b) toţi fondatorii au fost, potrivit legii,

incapabili, la data constituirii grupului;
 c) obiectul de activitate al grupului este

ilicit sau contrar ordinii publice;
 d) lipseşte încheierea

judecătorului-delegat de înmatriculare a grupului;
 e) lipseşte autorizarea legală

administrativă de constituire a grupului, în cazurile în care această
autorizare este prevăzută în legile speciale pentru desfăşurarea anumitor
activităţi, precum cea bancară sau de asigurări;
 f) actul constitutiv nu prevede denumirea,

sediul şi obiectul de activitate al grupului.

class=rvts61> - Nulitatea nu poate fi declarată în cazul în care cauza ei,
invocată în cererea de anulare, a fost înlăturată înainte de a se pune
concluzii în fond la tribunal, cu excepţia situaţiei în care nulitatea este
cauzată de caracterul ilicit sau contrar ordinii publice al obiectului

class=rvts61> - (1) Tribunalul sesizat cu o cerere de nulitate poate
stabili, chiar din oficiu, un termen pentru acoperirea nulităţii.
 (2) În cazul în care, pentru acoperirea

nulităţii, este necesară convocarea membrilor grupului sau comunicarea către
aceştia a textului proiectului de hotărâre împreună cu documentaţia aferentă,
tribunalul va acorda, prin încheiere, termenul necesar pentru ca membrii să
adopte hotărârea.

class=rvts61> - (1) Pe data la care hotărârea judecătorească de declarare
a nulităţii a devenit irevocabilă, grupul încetează fără efect retroactiv şi
intră în lichidare. Dispoziţiile legale privind lichidarea grupurilor ca urmare
a dizolvării se aplică în mod corespunzător.
 (2) Prin hotărârea judecătorească de

declarare a nulităţii se vor numi şi lichidatorii grupului.
 (3) Tribunalul va comunica dispozitivul

acestei hotărâri oficiului registrului comerţului, care, după menţionare, îl va
trimite Monitorului Oficial al României spre publicare.
 (4) Membrii grupului răspund pentru

obligaţiile acestora până la acoperirea lor în conformitate cu prevederile art.
119.

class=rvts61> - (1) Declararea nulităţii grupului nu aduce atingere
actelor încheiate în numele său.
 (2) Nici grupul şi nici membrii săi nu pot
opune terţilor de bună-credinţă nulitatea grupului.

class=rvts61> - Prevederile <a
href="javascript:OpenDocumentView(225154,%204122494);">cap. V</a> "Unele dispoziţii procedurale" din cadrul titlului
II "Constituirea societăţilor comerciale" al Legii nr. 31/1990,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică, în mod
corespunzător, în ceea ce priveşte grupurile de interes economic.
<o:p> </o:p>
 Funcţionarea grupurilor de interes

economic
<o:p> </o:p>

class=rvts61> - (1) Administratorii pot face toate operaţiunile cerute
pentru aducerea la îndeplinire a obiectului de activitate al grupului, în afară
de restricţiile arătate în actul constitutiv.
 (2) Ei sunt obligaţi să ia parte la toate

adunările grupului, la consiliile administratorilor şi la organele de conducere
similare acestora.

class=rvts61> - (1) Administratorii care au dreptul de a reprezenta grupul
nu îl pot transmite decât dacă această facultate li s-a acordat în mod
expres.
 (2) În cazul încălcării prevederilor alin.

(1), grupul poate pretinde de la cel substituit beneficiile rezultate din
operaţiune.
 (3) Administratorul care fără drept îşi

substituie altă persoană răspunde solidar cu aceasta pentru eventualele pagube
produse grupului.

class=rvts61> - Obligaţiile şi răspunderea administratorilor sunt cele
prevăzute
de prezentul titlu şi de dispoziţiile referitoare la mandat.

class=rvts61> - (1) Administratorii sunt solidar răspunzători faţă de
societate pentru:
 a) existenţa registrelor cerute de lege şi

corecta lor ţinere;
 b) exacta îndeplinire a hotărârilor

adunărilor generale;
 c) stricta îndeplinire a îndatoririlor pe

care legea şi actul constitutiv le impun.
 (2) Acţiunea în răspundere împotriva

administratorilor aparţine şi creditorilor grupului, însă aceştia o vor putea
exercita numai atunci când, prin operaţiunile efectuate pentru realizarea
obiectului de activitate al grupului, nu sunt achitate la scadenţă, în mod
repetat, obligaţiile grupului sau în caz de deschidere a procedurii
reglementate de <a
class=rvts61> privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de
insolvenţă, cu modificările şi completările ulterioare.

class=rvts61> - (1) În orice factură, ofertă, comandă, tarif, prospect,
scrisoare, anunţ, publicaţie sau alte documente, emanând de la un grup, trebuie
să se precizeze:
 a) denumirea, însoţită de menţiunea

"grup de interes economic" sau de iniţialele
"G.I.E.";
 b) sediul;
 c) codul unic de înregistrare şi oficiul

registrului comerţului în care a fost înmatriculat grupul;
 d) acolo unde este cazul, menţiunea că

grupul se află în lichidare;
 e) acolo unde este cazul, menţiunea că

administratorii trebuie să acţioneze împreună, conform prevederilor art. 128
lit. d).
 (2) Sunt exceptate de la aplicarea

prevederilor alin. (1) bonurile fiscale, emise de aparatele de marcat
electronice, care vor cuprinde elementele prevăzute de legislaţia din
domeniu.

class=rvts61> - (1) Adunarea generală a membrilor grupului poate adopta
orice hotărâre, inclusiv dizolvarea anticipată sau prelungirea duratei
grupului, în condiţiile stipulate prin actul constitutiv.
 (2) Actul constitutiv poate prevedea ca

toate hotărârile sau o parte din acestea să fie adoptate în anumite condiţii
privind cvorumul şi majoritatea necesară. În lipsa unei asemenea stipulaţii,
hotărârile se adoptă cu votul unanim al membrilor.
 (3) Prin actul constitutiv al grupului se

poate stipula că aceste hotărâri sau unele dintre acestea pot fi luate prin
consultarea în scris a membrilor; actul constitutiv va preciza în acest caz
procedura de consultare şi adoptare a hotărârilor.
 (4) Votul unanim al tuturor membrilor este

obligatoriu pentru adoptarea hotărârilor privind:
 a) modificarea obiectului grupului;
 b) modificarea numărului de voturi

repartizat fiecărui membru;
 c) modificarea condiţiilor prevăzute pentru

adoptarea hotărârilor;
 d) prelungirea duratei grupului dincolo de

perioada stabilită în actul constitutiv;
 e) modificarea aportului membrilor la

capitalul grupului;
 f) modificarea oricărei alte obligaţii a

membrilor, în cazul în care prin actul constitutiv nu se prevede altfel;
 g) orice altă modificare a actului

constitutiv, în cazul în care prin actul constitutiv nu se prevede
altfel.
 (5) Actul constitutiv poate stabili ca

anumiţi membri să dispună de un număr de voturi diferit de al celorlalţi, dar
fără ca prin aceasta un membru să deţină majoritatea voturilor. În lipsa unei
asemenea stipulaţii se consideră că fiecare membru dispune de câte un
vot.

class=rvts61> - (1) La iniţiativa oricărui administrator sau la
solicitarea oricărui membru, administratorii sunt obligaţi să convoace de
îndată adunarea generală a membrilor pentru adoptarea unei hotărâri care intră
în atribuţiile adunării.
 (2) Adunarea generală se va întruni în

termenul prevăzut de actul constitutiv, dar care nu poate fi mai scurt de 10
zile şi mai lung de o lună de la data convocării.
 (3) La solicitarea oricărei persoane

interesate şi cu audierea părţilor, instanţa de la sediul grupului va putea
ordona convocarea adunării generale, dacă aceasta nu este convocată de către
administratori; prin hotărârea de convocare a adunării generale instanţa va
desemna, dintre membrii grupului, persoana care va prezida adunarea
generală.
 (4) Toţi membrii grupului vor putea, dacă
nici unul dintre ei nu se opune, să ţină o adunare generală şi să ia orice
hotărâre de competenţa adunării, fără respectarea formalităţilor cerute pentru
convocarea ei.
class=rvts61> - (1) Convocarea poate fi făcută prin scrisoare recomandată
sau, dacă actul constitutiv permite, prin scrisoare simplă, expediată cu cel
puţin 10 zile înainte de data ţinerii adunării, la adresa membrului, astfel cum
figurează în evidenţele grupului. Schimbarea adresei nu poate fi opusă
grupului, dacă nu i-a fost comunicată în scris de membru.
 (2) Convocarea va cuprinde locul şi data

ţinerii adunării, precum şi ordinea de zi, cu menţionarea explicită a tuturor
problemelor care vor face obiectul dezbaterilor adunării generale.
 (3) Dacă în ordinea de zi figurează

propuneri pentru modificarea actului constitutiv, convocarea va trebui să
cuprindă textul integral al propunerilor.

class=rvts61> - (1) Membrii au dreptul de a se informa asupra gestiunii
grupului, consultând documentele prevăzute în actul constitutiv, în
conformitate cu art. 122 lit. h). Ei vor putea cere, pe cheltuiala lor, copii
legalizate de pe acestea. În urma consultării membrii îi vor putea sesiza, în
scris, pe administratori, care vor trebui să le răspundă, tot în scris, în
termen de 15 zile de la înregistrarea sesizării.
 (2) Dacă administratorii nu răspund în

termenul stabilit la alin. (1), membrii se vor putea adresa instanţei
competente, care va putea obliga grupul la plata unei sume de bani pentru
fiecare zi de întârziere.

class=rvts61> - (1) Membrii pot alege, prin vot unanim, unul sau mai mulţi
administratori dintre ei, fixându-le atribuţiile, durata însărcinării şi
eventuala lor remuneraţie, în afară de cazul în care prin actul constitutiv nu
se dispune altfel.
 (2) Prin vot unanim membrii pot decide şi
asupra revocării administratorilor sau asupra limitării puterilor lor, în afară
de cazul în care administratorii au fost numiţi prin actul constitutiv.

class=rvts61> - (1) O persoană juridică poate fi numită sau aleasă
administrator al unui grup de interes economic.
 (2) Drepturile şi obligaţiile părţilor se

stabilesc printr-un contract de administrare. În contract se va stipula,
printre altele, că persoana juridică este obligată să îşi desemneze unul sau
mai mulţi reprezentanţi permanenţi, persoane fizice. Reprezentantul este supus
aceloraşi condiţii şi obligaţii şi are aceeaşi responsabilitate civilă şi
penală ca şi un administrator, persoană fizică, ce acţionează în nume propriu,
fără ca prin aceasta persoana juridică pe care o reprezintă să fie exonerată de
răspundere sau să i se micşoreze răspunderea solidară.
 (3) Când persoana juridică îşi revocă

reprezentantul, ea are obligaţia să numească în acelaşi timp un
înlocuitor.

class=rvts61> - (1) Fiecare administrator va trebui să depună o garanţie
pentru administraţia sa, prevăzută în actul constitutiv ori, în lipsa unei
clauze în acesta, aprobată de adunarea generală. Garanţia nu poate fi mai mică
decât dublul remuneraţiei lunare.
 (2) Garanţia se va depune înainte de

preluarea funcţiei de către administrator; ea poate fi depusă şi de un
terţ.
 (3) Dacă garanţia nu va fi depusă înainte

de data preluării funcţiei, administratorul este considerat demisionat.
 (4) Garanţia rămâne la dispoziţia grupului

şi nu va putea fi restituită administratorului decât după ce adunarea generală
a aprobat situaţia financiară a ultimului exerciţiu financiar în care
administratorul a îndeplinit această funcţie şi i-a dat descărcare.

class=rvts61> - Semnăturile administratorilor vor fi depuse la oficiul
registrului comerţului, în condiţiile prevăzute la art. 132 alin. (1), o dată
cu prezentarea certificatului eliberat de persoanele care îndeplinesc atribuţia
de cenzor din care rezultă depunerea garanţiei.

class=rvts61> - (1) Dacă un administrator ia iniţiativa unei operaţiuni ce
depăşeşte limitele operaţiunilor obişnuite activităţii pe care o exercită
grupul, acesta trebuie să îi înştiinţeze pe ceilalţi administratori, înainte de
a o încheia, sub sancţiunea suportării pierderilor ce ar rezulta din
aceasta.
 (2) În caz de opoziţie a vreunuia dintre

ei, vor decide membrii care reprezintă majoritatea.
 (3) Operaţiunea încheiată împotriva

opoziţiei făcute este valabilă faţă de terţii cărora nu li se va fi comunicat
această opoziţie.

class=rvts61> - (1) Membrul care, într-o operaţiune determinată, are, pe
cont propriu sau pe contul altuia, interese contrare acelora ale grupului, nu
poate lua parte la nici o deliberare sau decizie privind această
operaţiune.
 (2) Membrul care contravine dispoziţiilor

alin. (1) este răspunzător de daunele cauzate grupului, dacă, fără votul său,
nu s-ar fi obţinut majoritatea cerută.

class=rvts61> - Membrul care, fără consimţământul scris al celorlalţi membri,
întrebuinţează capitalul, bunurile sau creditul grupului în folosul său ori în
cel al unei alte persoane este obligat să restituie grupului beneficiile ce au
rezultat şi să plătească despăgubiri pentru daunele cauzate.

class=rvts61> - (1) Nici un membru nu poate lua din fondurile grupului mai
mult decât i s-a fixat pentru cheltuielile făcute sau pentru cele ce urmează să
le facă în interesul grupului.
 (2) Membrul care contravine acestei

dispoziţii este răspunzător de sumele luate şi de daune.
 (3) Se vor putea stipula, prin actul

constitutiv, condiţiile în care membrii pot lua din casa grupului anumite sume,
cu titlu de împrumut, pentru cheltuielile lor particulare.

class=rvts61> - (1) Grupul nu poate avea drept scop obţinerea de profituri
pentru sine.
 (2) Dacă din activitatea grupului rezultă

profit potrivit situaţiei financiare anuale, acesta va fi distribuit în
totalitate, în mod obligatoriu, între membrii grupului, cu titlu de dividende,
în cotele prevăzute în actul constitutiv sau, în lipsa unei asemenea clauze, în
părţi egale.
 (3) Din profitul grupului nu se vor putea

aloca, sub nici o formă, sume de bani pentru constituirea de fonduri de
rezervă.
 (4) În cazul în care cheltuielile depăşesc

veniturile grupului, diferenţa va fi acoperită de membrii acestuia în cotele
prevăzute în actul constitutiv sau, în lipsa unei asemenea clauze, în părţi
egale.
 (5) Sumele distribuite membrilor din

profitul grupului, potrivit alin. (2), constituie dividende, care sunt supuse
impozitării, în condiţiile legii.

class=rvts61> - Când aportul la capitalul grupului aparţine mai multor
persoane, acestea sunt obligate solidar faţă de grup şi trebuie să desemneze un
reprezentant comun pentru exercitarea drepturilor decurgând din acest
aport.

class=rvts61> - (1) Membrii sunt obligaţi nelimitat şi solidar pentru
operaţiunile îndeplinite în numele grupului de persoanele care îl
reprezintă.
 (2) Hotărârea judecătorească obţinută

împotriva grupului este opozabilă fiecărui membru.

class=rvts61> - Pentru aprobarea situaţiei financiare şi pentru deciziile
referitoare la răspunderea administratorilor este necesar votul majorităţii
membrilor.

class=rvts61> - (1) Cesiunea sau constituirea unei garanţii asupra părţii
de interes către membri sau terţi este posibilă cu acordul unanim al
membrilor.
 (2) Constituirea unei garanţii asupra

părţii de interes către membri sau terţi este posibilă şi în cazul în care
aceasta a fost permisă prin actul constitutiv al grupului. În acest caz însă,
un terţ nu poate deveni membru al grupului, prin dobândirea părţii de interes
respective, decât cu acordul unanim al celorlalţi membri.
 (3) Cesiunea nu liberează pe membrul cedent

de ceea ce mai datorează grupului din aportul său de capital.
 (4) Faţă de terţi cedentul rămâne răspunzător
potrivit dispoziţiilor privind excluderea membrilor.
 (5) Când actul constitutiv prevede cazurile

de retragere a unui membru, se vor aplica în mod corespunzător dispoziţiile
art. 182 şi 186.

class=rvts61> - Dreptul de a reprezenta grupul aparţine fiecărui
administrator, în afară de cazul în care există stipulaţie contrară în actul

class=rvts61> - (1) Dacă actul constitutiv dispune ca administratorii să
lucreze împreună, decizia trebuie luată în unanimitate; în caz de divergenţă
între administratori, se va decide prin votul majorităţii membrilor.
 (2) Pentru actele urgente, a căror

neîndeplinire ar cauza o pagubă mare grupului, poate decide un singur
administrator în lipsa celorlalţi, care se găsesc în imposibilitate, chiar
momentană, de a lua parte la administraţie.

class=rvts61> - Grupului de interes economic îi sunt aplicabile, în mod
corespunzător, prevederile <a
href="javascript:OpenDocumentView(230945,%204286932);">Legii</a> contabilităţii nr. 82/1991, republicată.

class=rvts61> - (1) Situaţia financiară anuală a grupului de interes
economic va fi întocmită după normele prevăzute pentru societatea în nume
colectiv. După aprobarea de către adunarea generală a membrilor, situaţia
financiară va fi depusă de administratori, în termen de 15 zile, la
administraţia finanţelor publice. *** Teza finală a alin. (1) a fost abrogată
prin O.U.G. nr. 37/2011
 (2) Aprobarea situaţiei financiare anuale

de către adunarea generală nu împiedică exercitarea acţiunii în răspundere
împotriva administratorilor.
<o:p> </o:p>
 Modificarea actului constitutiv
<o:p> </o:p>

class=rvts61> - (1) Actul constitutiv poate fi modificat de membri, cu
respectarea condiţiilor de fond şi de formă prevăzute pentru încheierea
lui.
 (3) Actul adiţional cuprinzând textul

integral al prevederilor actului constitutiv, modificate, se depune la oficiul
registrului comerţului şi se menţionează în acest registru. Actul modificator
se publică integral în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a.
 (4) Dacă se aduc mai multe modificări
actului constitutiv fie concomitent, fie succesiv, acesta va fi actualizat cu
toate modificările la zi şi, în această formă, va fi depus la oficiul
registrului comerţului.
 (5) În forma actualizată potrivit

alineatului precedent se pot omite numele sau denumirea şi celelalte date de
identificare ale fondatorilor şi ale primilor membri ai organelor
 (6) Omisiunea este permisă numai dacă au

trecut cel puţin 5 ani de la data înmatriculării grupului şi numai dacă actul
constitutiv nu prevede altfel.

class=rvts61> - (1) Creditorii personali ai membrilor grupului pot face
opoziţie, în condiţiile <a
completările ulterioare, împotriva hotărârii adunării membrilor de prelungire a
duratei grupului peste termenul fixat iniţial, dacă au drepturi stabilite
printr-un titlu executoriu anterior hotărârii.
 (2) Când opoziţia a fost admisă, membrii

trebuie să decidă, în termen de o lună de la data la care hotărârea a devenit
irevocabilă, dacă înţeleg să renunţe la prelungire sau să excludă din grup
membrul debitor al oponentului.
 (3) În acest din urmă caz drepturile

cuvenite membrului debitor vor fi calculate pe baza ultimei situaţii financiare
aprobate.
 (4) În caz de contestaţie asupra valorii

drepturilor membrului grupului supuse răscumpărării, aceasta urmează să fie
determinată de către un expert desemnat de părţi sau în lipsa acordului
acestora, de către tribunal, prin încheiere irevocabilă.

class=rvts61> - În cazul în care grupul s-a constituit cu capital,
reducerea sau majorarea acestuia urmează a se realiza în mod corespunzător
reducerii
sau majorării capitalului societăţilor în nume colectiv.
<o:p> </o:p>
 Încetarea calităţii de membru. Excluderea

şi retragerea membrilor grupului de interes economic
<o:p> </o:p>

class=rvts61> - (1) Calitatea de membru încetează, după caz, prin:
 a) excludere;
 b) retragere;

 c) cesiune a părţilor de interes, în
condiţiile legii şi ale actului constitutiv;
 d) deces, respectiv încetarea

personalităţii juridice, în condiţiile legii.
 (2) Poate fi exclus din grupul de interes

economic:
 a) membrul care, pus în întârziere, nu

efectuează aportul la care s-a obligat;
 b) membrul în stare de faliment sau care a

devenit legalmente incapabil;
 c) membrul care se amestecă fără drept în

administraţie, contravine dispoziţiilor art. 163 ori tulbură sau ameninţă cu
tulburarea gravă a funcţionării grupului;
 d) membrul administrator care comite fraudă

în dauna grupului sau se serveşte de semnătura grupului ori de capitalul
acestuia în folosul său sau al altora;
 e) membrul împotriva căruia există un titlu

executoriu deţinut de un terţ care se opune la hotărârea de prelungire a
duratei grupului, în condiţiile prevăzute la art. 175.

class=rvts61> - (1) De îndată ce un membru încetează să aparţină unui
grup, administratorii îi vor informa pe ceilalţi membri asupra faptului
respectiv şi vor depune diligenţele necesare efectuării menţiunii în registrul
comerţului şi publicării în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-
a.
 (2) În cazul în care administratorii nu

întreprind măsurile prevăzute la alin. (1), orice persoană interesată poate
acţiona în vederea realizării acestor măsuri.

class=rvts61> - (1) Dacă actul constitutiv nu prevede altfel, grupul
continuă să existe după ce unui membru i-a încetat această calitate, în
condiţiile prevăzute în actul constitutiv sau stabilite cu acordul unanim al
membrilor rămaşi.
 (2) Prevederile alin. (1) nu aduc atingere

drepturilor dobândite de o persoană în conformitate cu dispoziţiile art. 169
alin. (1), respectiv art. 186 alin. (2).

class=rvts61> - (1) Excluderea se pronunţă, la cererea majorităţii
membrilor grupului, în cazul în care actul constitutiv nu prevede altfel, prin
hotărâre judecătorească.
 (2) La soluţionarea cererii de excludere se

vor cita grupul şi membrul pârât.
 (3) Ca urmare a excluderii, instanţa

judecătorească va dispune, prin aceeaşi hotărâre, şi cu privire la structura
participării la capitalul grupului a celorlalţi membri.
 (4) Hotărârea definitivă de excludere se va

depune, în termen de 15 zile, la oficiul registrului comerţului pentru a fi
înscrisă, iar dispozitivul hotărârii se va publica, la cererea grupului, în
Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a.

class=rvts61> - (1) Membrul exclus răspunde de pierderi şi are dreptul la
beneficii până în ziua excluderii sale, însă nu va putea cere lichidarea lor
până ce acestea nu sunt repartizate conform prevederilor actului
 (2) Membrul exclus nu are dreptul la o

parte proporţională din patrimoniul grupului, ci numai la o sumă de bani care
să reprezinte valoarea acesteia la data excluderii sale cu caracter
definitiv.

class=rvts61> - (1) Membrul exclus rămâne obligat faţă de terţi pentru
operaţiunile făcute de grup până în ziua rămânerii definitive a hotărârii de
excludere.
 (2) Dacă, în momentul excluderii sunt

operaţiuni în curs de executare, membrul este obligat să suporte consecinţele
şi nu îşi va putea retrage partea ce i se cuvine decât după terminarea acelor
operaţiuni.
 (3) Dreptul la acţiune împotriva membrului

exclus, prevăzut la alin. (1), se prescrie în termen de 5 ani, care curge de la
data publicării menţiunii vizând excluderea acestuia în Monitorul Oficial al
României, Partea a IV-a.

class=rvts61> - (1) Orice membru al grupului se poate retrage din
grup:
 a) în cazurile prevăzute în actul

constitutiv;
 b) cu acordul tuturor celorlalţi

membri;
 c) în lipsa unor prevederi în actul

constitutiv sau când nu se realizează acordul unanim, membrul se poate retrage
pentru motive temeinice, în baza unei hotărâri a tribunalului, supusă numai
recursului,
în termen de 15 zile de la comunicare.
 (2) În situaţia prevăzută la alin. (1) lit.

c) instanţa judecătorească va dispune, prin aceeaşi hotărâre, şi cu privire la
structura participării la capitalul grupului a celorlalţi membri.
 (3) Drepturile membrului retras, cuvenite

pentru părţile sale de interes, se stabilesc prin acordul membrilor ori de un
expert desemnat de aceştia sau, în caz de neînţelegere, de tribunal, prin
încheiere irevocabilă.
 (4) Drepturile membrului retras, menţionate

la alin. (3), nu vor putea fi stabilite în avans ca o sumă forfetară.
 (5) Prevederile art. 182 referitoare la

răspunderea membrului exclus faţă de obligaţiile izvorâte din activitatea
grupului până la data rămânerii definitive a hotărârii de excludere se aplică
în mod corespunzător membrului retras, precum şi celui căruia îi încetează în
alt mod această calitate.
<o:p> </o:p>
 Dizolvarea, fuziunea şi divizarea grupului

de interes economic
<o:p> </o:p>

class=rvts61> - (1) Grupul de interes economic se dizolvă prin:
 a) expirarea timpului stabilit pentru

durata grupului;
 b) imposibilitatea realizării obiectului de

activitate al grupului sau realizarea acestuia;
 c) declararea nulităţii grupului;
 d) hotărârea adunării membrilor, adoptată

cu votul unanim al acestora, cu excepţia cazului în care actul constitutiv
dispune altfel;
 e) hotărârea tribunalului, la cererea

oricărui membru, pentru motive temeinice, precum neînţelegerile grave dintre
membri, care împiedică funcţionarea grupului, precum şi la cererea oricărei
autorităţi publice competente;
 f) declararea falimentului grupului;
 g) alte cauze prevăzute de lege sau de

actul constitutiv al grupului.
 (2) În cazul prevăzut la alin. (1) lit. a)

membrii trebuie să fie consultaţi, cu cel puţin 3 luni înainte de expirarea
duratei grupului, cu privire la eventuala prelungire a acestuia.
 În lipsă, la cererea oricăruia dintre

membri, tribunalul va putea dispune, prin încheiere irevocabilă, efectuarea
consultării.

class=rvts61> - (1) Grupul se dizolvă prin intrarea în faliment,
incapacitatea, excluderea, retragerea sau decesul, respectiv încetarea
personalităţii juridice, în condiţiile legii, a unuia dintre membri, când,
datorită acestor cauze, numărul membrilor s-a redus la unul singur.
 (2) Se exceptează cazul când în actul

constitutiv există clauză de continuare cu moştenitorii.
class=rvts61> - (1) Dacă un membru decedează şi dacă nu există convenţie
contrară, grupul trebuie să plătească partea ce se cuvine moştenitorilor, după
ultima situaţie financiară aprobată, în termen de 3 luni de la notificarea
decesului membrului, dacă membrii rămaşi nu decid, în unanimitate, să continue
grupul cu moştenitorii care consimt la aceasta.
 (2) În cazul decesului unui membru, nici o

altă persoană nu poate deveni membru în locul său, cu excepţia cazului în care
actul constitutiv dispune altfel sau, în lipsa unei dispoziţii exprese în acest
sens, numai cu acordul unanim al membrilor rămaşi.
 (3) Moştenitorii rămân răspunzători,

potrivit art. 181, până la publicarea schimbărilor intervenite.

class=rvts61> - (1) În caz de dizolvare a grupului prin hotărâre a
membrilor, aceştia vor putea reveni, cu majoritatea cerută pentru modificarea
actului constitutiv, asupra hotărârii luate, atâta timp cât nu s-a făcut nici o
repartiţie din activ.
 (2) Noua hotărâre se menţionează în

registrul comerţului, după care oficiul registrului comerţului o va trimite
Monitorului Oficial al României, spre publicare în Partea a IV-a, pe cheltuiala
 (3) Creditorii şi orice parte interesată

pot face opoziţie la tribunal împotriva hotărârii, în condiţiile art. 62 din
Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările

class=rvts61> - (1) Dizolvarea grupului trebuie să fie înscrisă în
registrul comerţului şi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea a
IV-a, în afară de cazul prevăzut la art. 184 alin. (1) lit. a).
 (2) Înscrierea şi publicarea se vor face

conform art. 174, când dizolvarea are loc în baza unei hotărâri a adunării
generale, şi în termen de 15 zile de la data la care hotărârea judecătorească a
devenit irevocabilă, când dizolvarea a fost pronunţată de justiţie.
 (3) În cazul prevăzut la art. 184 alin. (1)
lit. f), dizolvarea se pronunţă de judecătorul-sindic prin aceeaşi încheiere
prin care se decide intrarea în faliment a grupului.

class=rvts61> - (1) Dizolvarea grupului are ca efect deschiderea
procedurii lichidării. Dizolvarea are loc fără lichidare, în cazul fuziunii ori
divizării totale a grupului sau în alte cazuri prevăzute de lege.
 (2) Din momentul dizolvării,

administratorii nu mai pot întreprinde noi operaţiuni; în caz contrar, ei sunt
personal şi solidar răspunzători pentru operaţiunile pe care le-au
întreprins.
 (3) Interdicţia prevăzută la alin. (2) se

aplică din ziua expirării termenului fixat pentru durata grupului ori de la
data la care dizolvarea a fost hotărâtă de adunarea generală sau declarată prin
sentinţă judecătorească.
 (4) Grupul îşi păstrează personalitatea
juridică pentru operaţiunile lichidării, până la terminarea acesteia.

class=rvts61> - Dizolvarea grupului înainte de expirarea termenului fixat
pentru durata sa are efect faţă de terţi numai după trecerea unui termen de 30
de zile de la publicarea hotărârii adunării generale în Monitorul Oficial al

class=rvts61> - Membrii grupului pot hotărî, o dată cu dizolvarea, cu
cvorumul şi majoritatea prevăzute pentru modificarea actului constitutiv, şi
modul de lichidare a grupului, atunci când sunt de acord cu privire la
repartizarea şi lichidarea patrimoniului grupului şi când asigură stingerea
pasivului sau regularizarea lui în acord cu creditorii.

class=rvts61> - (1) La cererea oricărei persoane interesate, tribunalul va
putea pronunţa dizolvarea grupului în cazurile în care:
 a) grupul nu mai are organe statutare sau

acestea nu se mai pot întruni;
 b) grupul nu a depus, în cel mult 6 luni de

la expirarea termenelor legale, situaţiile financiare anuale sau alte acte
care, potrivit legii, se depun la oficiul registrului comerţului;
 c) grupul şi-a încetat activitatea, nu are

sediu cunoscut ori nu îndeplineşte condiţiile referitoare la sediu sau membrii
au dispărut ori nu au domiciliul cunoscut sau reşedinţa cunoscută.
 (2) Dispoziţiile alin. (1) lit. c) nu sunt

aplicabile în cazul în care grupul a fost în inactivitate temporară anunţată
organelor fiscale şi înscrisă în registrul comerţului. Durata inactivităţii nu
poate depăşi 3 ani.
 (3) Dispozitivul hotărârii tribunalului

prin care s-a pronunţat dizolvarea se înregistrează în registrul comerţului, se
comunică direcţiei generale a finanţelor publice judeţene, respectiv a
municipiului Bucureşti, şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea
a IV-a, pe cheltuiala titularului cererii de dizolvare, acesta putând a se
îndrepta împotriva grupului.
 (4) În cazul mai multor hotărâri

judecătoreşti de dizolvare, pentru situaţiile prevăzute la alin. (1),
publicitatea se va putea efectua în Monitorul Oficial al României, Partea a
IV-a, în forma unui tabel cuprinzând: codul unic de înregistrare, denumirea,
forma juridică şi sediul grupului dizolvat, instanţa care a dispus dizolvarea,
numărul dosarului, numărul şi data hotărârii de dizolvare. În aceste cazuri
tarifele de publicare în Monitorul Oficial al României se reduc cu 50%.
 (5) Orice persoană interesată poate face

recurs împotriva hotărârii de dizolvare, în termen de 30 de zile de la
efectuarea publicităţii în condiţiile alin. (3) şi (4). Dispoziţiile <a
href="javascript:OpenDocumentView(225154,%204122495);">articolului 60</a> alin. (3) şi (4) din Legea nr. 31/1990, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător.
 (6) Pe data rămânerii definitive a
hotărârii tribunalului grupul va fi radiat din registrul comerţului, din
oficiu, în afară de cazul în care prin hotărârea tribunalului s-a dispus
altfel:

class=rvts61> - (1) Fuziunea se face prin absorbirea unui grup de către un
alt grup sau prin contopirea a două ori mai multe grupuri pentru a alcătui un grup
nou.
 (2) Divizarea se face prin împărţirea

întregului patrimoniu al unui grup care îşi încetează existenţa între două sau
mai multe grupuri existente sau care iau astfel fiinţă.
 (3) Grupul nu îşi încetează existenţa în

cazul în care o parte din patrimoniul său se desprinde şi se transmite către
unul sau mai multe persoane juridice existente sau care iau astfel
fiinţă.
 (4) Grupurile în lichidare pot fuziona sau

se pot diviza numai dacă nu a început repartiţia între membri a părţilor ce li
s-ar cuveni din lichidare.

class=rvts61> - (1) Fuziunea sau divizarea se hotărăşte de fiecare grup,
în condiţiile stabilite pentru modificarea actului constitutiv al
 (2) Dacă prin fuziune sau divizare se

înfiinţează un nou grup, acesta se constituie în condiţiile prevăzute de
prezentul titlu.

class=rvts61> - Fuziunea sau divizarea are ca efect dizolvarea, fără
lichidare, a grupului care îşi încetează existenţa şi transmiterea universală
sau cu titlu universal a patrimoniului său către grupul ori grupurile rezultate
din fuziune/divizare, în starea în care se găseşte la data fuziunii sau a
divizării, în schimbul atribuirii de părţi de interes ale acestora către
membrii grupului care încetează şi, eventual, a unei sume în bani care nu poate
depăşi 10% din valoarea nominală a părţilor de interes atribuite.

class=rvts61> - În baza hotărârii adunării generale a membrilor fiecăruia
dintre grupurile care participă la fuziune sau la divizare, administratorii
acestora întocmesc un proiect de fuziune sau de divizare, care va
cuprinde:
 a) denumirea şi sediul tuturor grupurilor

participante la operaţiune;
 b) fundamentarea şi condiţiile fuziunii sau

ale divizării;
 c) stabilirea şi evaluarea activului şi

pasivului,
care se transmit grupurilor beneficiare;
 d) dacă este cazul, modalităţile de predare

a părţilor de interes şi data de la care acestea dau dreptul la
dividende;
 e) raportul de schimb al părţilor de

interes şi, dacă este cazul, cuantumul sultei;
 f) data situaţiei financiare de

fuziune/divizare, care va fi aceeaşi pentru toate grupurile
participante;
 g) orice alte date care prezintă interes

pentru operaţiune.

class=rvts61> - (1) Proiectul de fuziune sau de divizare, semnat de
reprezentanţii grupurilor participante, se depune la oficiul registrului
comerţului unde este înmatriculat fiecare grup, însoţit de o declaraţie a
grupului care încetează a exista în urma fuziunii sau divizării despre modul
cum a hotărât să stingă pasivul său.
 (2) Proiectul de fuziune sau de divizare,

vizat de judecătorul-delegat, se publică în Monitorul Oficial al României,
Partea a IV-a, pe cheltuiala părţilor, integral sau în extras, potrivit
dispoziţiei judecătorului-delegat sau cererii părţilor, cu cel puţin 30 de zile
înaintea datelor şedinţelor în care adunările generale urmează a hotărî asupra
fuziunii/divizării.

class=rvts61> - (1) Oricare creditor al grupului care fuzionează sau se
divide, având o creanţă anterioară publicării proiectului de fuziune sau de
divizare, poate face opoziţie în condiţiile art. 62 din Legea nr. 31/1990,
 (2) Opoziţia suspendă executarea fuziunii

sau a divizării până la data la care hotărârea judecătorească a devenit
irevocabilă,
în afară de cazul în care grupul debitor face dovada plăţii datoriilor sau
oferă garanţii acceptate de creditori ori convine cu aceştia un aranjament
pentru plata datoriilor.
 (3) Dispoziţiile art. 62 din Legea nr.

31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, rămân
aplicabile.

class=rvts61> - (1) Administratorii grupurilor care fuzionează sau se
divid vor pune la dispoziţia membrilor, la sediul grupurilor, cu cel puţin o
lună înainte de data şedinţei adunării generale:
 a) proiectul de fuziune sau de

divizare;
 b) darea de seamă a administratorilor, în

care se justifică din punct de vedere economic şi juridic necesitatea
fuziunii/divizării, şi se va stabili raportul de schimb al părţilor de
interes;
 c) situaţiile financiare împreună cu

rapoartele de gestiune pe ultimele trei exerciţii financiare, precum şi cu 3
luni înainte de data proiectului de fuziune sau de divizare;
 d) raportul cenzorilor;
 e) evidenţa contractelor cu valori depăşind

100.000.000 lei, în curs de executare, şi repartizarea lor, în caz de divizare
a grupului.
 (2) Membrii vor putea obţine gratuit copii
de pe actele enumerate la alin. (1) sau extrase din ele.

class=rvts61> - În cazul fuziunii prin absorbire, administratorii grupului
absorbit răspund civil faţă de membrii grupului absorbit pentru pagubele
pricinuite acestora, datorită erorilor comise în cadrul operaţiunii de
fuziune.

class=rvts61> - (1) În cel mult două luni de la expirarea termenului
prevăzut la art. 198 sau, după caz, de la data la care hotărârea judecătorească
a devenit irevocabilă, adunarea generală a fiecăruia dintre grupurile
participante va hotărî asupra fuziunii sau divizării.
 (2) Actele constitutive ale grupurilor

nou-înfiinţate prin fuziune sau divizare se aprobă de adunarea generală a
grupului sau a grupurilor care îşi încetează existenţa.

class=rvts61> - (1) Actul modificator al actului constitutiv al grupului
absorbant se înregistrează în registrul comerţului în a cărui circumscripţie
îşi are sediul grupul şi, vizat de judecătorul-delegat, se transmite, din
oficiu, Monitorului Oficial al României, spre publicare în Partea a IV-a, pe
cheltuiala grupului.
 (2) Publicitatea pentru grupurile absorbite

poate fi efectuată de grupul absorbant, în cazurile în care acele grupuri nu au
efectuat-o în termen de 15 zile de la vizarea actului modificator al actului
constitutiv al grupului absorbant de către judecătorul-delegat.

class=rvts61> - Fuziunea sau divizarea are loc la următoarele date:
 a) în cazul constituirii unuia sau mai

multor grupuri noi, la data înmatriculării în registrul comerţului a noului
grup sau a ultimului dintre ele;
 b) în celelalte cazuri, la data înscrierii

în registrul comerţului a menţiunii privind majorarea capitalului social al
grupului absorbant.

class=rvts61> - În cazul fuziunii prin absorbţie, grupul absorbant
dobândeşte drepturile şi este ţinut de obligaţiile grupului pe care îl
absoarbe, iar în cazul fuziunii prin contopire, drepturile şi obligaţiile
grupurilor care îşi încetează existenţa trec asupra noului grup astfel
înfiinţat.

class=rvts61> - (1) Grupurile care dobândesc bunuri prin efectul divizării
răspund faţă de creditori pentru obligaţiile grupului care şi-a încetat
existenţa prin divizare, proporţional cu valoarea bunurilor dobândite, în afară
de cazul în care prin actul de divizare s-au stabilit alte proporţii.
 (2) Dacă nu se poate stabili grupul

răspunzător pentru o obligaţie, grupurile care au dobândit bunuri prin divizare
răspund solidar.
 (3) Aportul unei părţi din activul

patrimoniului unui grup la unul sau mai multe grupuri existente sau care iau
astfel fiinţă, în schimbul părţilor de interes ce se atribuie membrilor acelui
grup la grupurile beneficiare, este supus, în mod corespunzător, dispoziţiilor
legale privind divizarea, dacă are loc prin desprindere potrivit art. 193 alin.
(3).
<o:p> </o:p>
 Lichidarea grupului de interes economic.

Insolvenţa grupului de interes economic
<o:p> </o:p>

class=rvts61> - (1) Pentru lichidarea şi repartizarea patrimoniului grupului
de interes economic, chiar dacă în actul constitutiv se prevăd norme în acest
scop, sunt obligatorii următoarele reguli:
 a) până la preluarea funcţiei de către

lichidatori, administratorii continuă mandatul lor, cu excepţia prevăzută la
art. 189;
 b) actul de numire a lichidatorilor sau

sentinţa care îi ţine locul şi orice act ulterior, care ar aduce schimbări în
persoana acestora, trebuie depuse, prin grija lichidatorilor, la oficiul
registrului
comerţului, pentru a fi înscrise de îndată şi publicate în Monitorul Oficial al
 (2) Numai după îndeplinirea formalităţilor

de la alin. (1) lichidatorii vor depune specimenul lor de semnătură în
registrul comerţului şi vor exercita această funcţie.
 (3) În urma efectuării publicării prevăzute

la alin. (2) nici o acţiune nu se poate exercita pentru grup sau contra
acestuia decât în numele lichidatorilor ori împotriva lor.
 (4) În afară de dispoziţiile prezentului

capitol, se aplică grupurilor în lichidare regulile stabilite prin actul
constitutiv şi prin lege, în măsura în care nu sunt incompatibile cu
lichidarea.
 (5) Toate actele emanând de la grup trebuie

să arate că acesta este în lichidare.

class=rvts61> - (1) Lichidatorii vor putea fi persoane fizice sau persoane
juridice. Lichidatorii persoane fizice sau reprezentanţii permanenţi, persoane
fizice ale societăţii lichidatoare trebuie să fie lichidatori autorizaţi, în
 (2) Lichidatorii au aceeaşi răspundere ca

şi administratorii.
 (3) Lichidatorii sunt datori, îndată după

preluarea funcţiei, ca împreună cu administratorii grupului să facă un inventar
şi să încheie o situaţie financiară care să constate situaţia exactă a
activului şi pasivului grupului şi să le semneze.
 (4) Lichidatorii sunt obligaţi să primească

şi să păstreze patrimoniul grupului, registrele ce li s-au încredinţat de
administratori şi actele grupului. De asemenea, ei vor ţine un registru cu
toate operaţiunile lichidării, în ordinea datei lor.
 (5) Lichidatorii îşi îndeplinesc mandatul

lor sub controlul persoanelor care îndeplinesc atribuţia de cenzor.

class=rvts61> - În cazul grupurilor a căror activitate s-a desfăşurat în
baza autorizaţiei de mediu prevăzute de <a
href="javascript:OpenDocumentView(234787,%204381482);">O.U.G. nr. 195/2005</a> privind protecţia mediului, cu modificările şi completările
ulterioare, lichidatorii sunt obligaţi să ia măsuri pentru efectuarea
bilanţului de mediu prevăzut de această lege şi să comunice rezultatele acestui
bilanţ agenţiei teritoriale pentru protecţia mediului.

class=rvts61> - (1) În afară de puterile conferite de membri, cu aceeaşi
majoritate cerută pentru numirea lor, lichidatorii vor putea:
 a) să stea în judecată şi să fie acţionaţi

în interesul lichidării;
 b) să execute şi să termine operaţiunile

patrimoniale referitoare la lichidare;
 c) să vândă prin licitaţie publică

imobilele şi orice avere mobiliară a grupului;
 d) să încheie tranzacţii;
 e) să lichideze şi să încaseze creanţele

grupului, chiar în cazul în care debitorii sunt supuşi procedurii reglementate
de <a href="javascript:OpenDocumentView(245420,%204630038);">Legea
nr. 85/2014</a> privind procedurile de prevenire a
insolvenţei şi de insolvenţă, cu modificările şi completările ulterioare, dând
chitanţă;
 f) să contracteze obligaţii cambiale, să

facă împrumuturi neipotecare şi să îndeplinească orice alte acte
necesare.
 (2) Ei nu pot însă, în lipsă de dispoziţii

speciale în actul constitutiv sau în actul lor de numire, să constituie ipoteci
asupra bunurilor grupului, dacă nu vor fi autorizaţi de instanţă, cu avizul
persoanelor care îndeplinesc atribuţia de cenzor.
 (3) Lichidatorii care întreprind noi

operaţiuni ce nu sunt necesare scopului lichidării sunt răspunzători personal
şi solidar de executarea lor.

class=rvts61> - (1) Lichidatorii nu pot plăti membrilor nici o sumă în
contul părţilor ce li s-ar cuveni din lichidare, înaintea achitării
creditorilor grupului.
 (2) Membrii vor putea cere însă ca sumele
reţinute să fie depuse la Casa de Economii şi Consemnaţiuni ori la o altă bancă
sau la una dintre unităţile acestora şi să se facă repartizarea asupra părţilor
de interes chiar în timpul lichidării, dacă, în afară de ceea ce este necesar
pentru îndeplinirea tuturor obligaţiilor grupului, scadente sau care vor ajunge
la scadenţă, mai rămâne un disponibil de cel puţin 10% din cuantumul
lor.
 (3) Împotriva deciziilor lichidatorilor

creditorii grupului pot face opoziţie în condiţiile <a

class=rvts61> - Lichidatorii care probează, prin prezentarea situaţiei
financiare,
că fondurile de care dispune grupul nu sunt suficiente să acopere pasivul
exigibil trebuie să ceară sumele necesare membrilor.

class=rvts61> - Lichidatorii care au achitat datoriile grupului cu
propriii lor bani nu vor putea să exercite împotriva grupului drepturi mai mari
decât acelea ce aparţineau creditorilor plătiţi.

class=rvts61> - (1) Creditorii grupului au dreptul de a exercita împotriva
lichidatorilor acţiunile care decurg din creanţele ajunse la termen, până la
concurenţa bunurilor existente în patrimoniul grupului, şi numai după aceea de
a se îndrepta împotriva membrilor.
 (2) Dreptul la acţiune împotriva membrilor

grupului, prevăzut la alin. (1), se prescrie în termen de 5 ani, care curge de
la data publicării menţiunii vizând terminarea lichidării în Monitorul Oficial
al României, Partea a IV-a.

class=rvts61> - (1) Lichidarea grupului trebuie terminată în cel mult 3
ani de la data dizolvării. Pentru motive temeinice tribunalul poate prelungi
acest termen cu cel mult 2 ani.
 (2) În termen de 15 zile de la terminarea

lichidării, lichidatorii vor cere radierea grupului din registrul comerţului,
sub sancţiunea unei amenzi civile de 1.000.000 lei pentru fiecare zi de
întârziere, care va fi aplicată de judecătorul-delegat, în urma sesizării
oricărei părţi interesate. Încheierea judecătorului-delegat va fi definitivă şi
executorie.
 (3) Radierea se poate face şi din

oficiu.
 (4) Lichidarea nu liberează pe membri şi nu
împiedică deschiderea procedurii de reorganizare judiciară şi faliment a

class=rvts61> - (1) După aprobarea socotelilor şi terminarea repartiţiei
registrele şi actele grupului, ce nu vor fi necesare vreunuia dintre membri, se
vor depune la membrul desemnat de majoritate sau, dacă nici unul dintre aceştia
nu doreşte, la oficiul registrului comerţului, pe cheltuiala grupului.
 (2) Registrele grupului vor fi păstrate

timp de 5 ani şi vor putea fi consultate de orice parte interesată, pe
cheltuiala acesteia.

class=rvts61> - (1) Numirea lichidatorilor va fi făcută de toţi membrii,
dacă în actul constitutiv nu se prevede altfel.
 (2) Dacă nu se va putea întruni

unanimitatea voturilor, numirea lichidatorilor va fi făcută de instanţă, la
cererea oricărui membru ori administrator, cu ascultarea tuturor membrilor şi
administratorilor.
 (3) Împotriva sentinţei se poate declara

numai recurs de către membri sau administratori, în termen de 15 zile de la
pronunţare.

class=rvts61> - (1) După terminarea lichidării grupului, lichidatorii
trebuie să întocmească situaţia financiară de lichidare şi să propună
repartizarea activului între membri.
 (2) Membrul nemulţumit poate face opoziţie,

în condiţiile art. 62 din Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare, în termen de 15 zile de la notificarea situaţiei
financiare de lichidare şi a proiectului de repartizare.
 (3) Pentru soluţionarea opoziţiei

problemele referitoare la lichidare vor fi separate de cele ale repartizării,
faţă de care lichidatorii pot rămâne străini.

alin. (2) sau după ce sentinţa asupra opoziţiei a rămas irevocabilă, situaţia
financiară de lichidare şi repartizarea se consideră aprobate şi lichidatorii
sunt liberaţi.

class=rvts61> - (1) Grupul de interes economic, aflat în stare de
insolvenţă, va fi supus procedurii reorganizării judiciare şi falimentului, în
condiţiile stabilite de <a
class=rvts61> privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de
insolvenţă, cu modificările şi completările ulterioare.
 (2) Prevederile alin. (1) se aplică

indiferent de calitatea de comerciant sau necomerciant a grupului de interes
economic.
<o:p> </o:p>
 Interdicţii. Sancţiuni
<o:p> </o:p>

class=rvts61> - (1) Vor putea fi acordate administratorilor remuneraţii şi
orice alte sume sau avantaje numai în baza unei hotărâri a adunării
generale.
 (2) Este interzisă creditarea de către grup

a administratorilor acestuia, prin intermediul unor operaţiuni, precum:
 a) acordarea de împrumuturi

administratorilor;
 b) acordarea de avantaje financiare

administratorilor cu ocazia sau ulterior încheierii de către grup cu aceştia de
operaţiuni de livrare de bunuri, prestări de servicii sau executare de
lucrări;
 c) garantarea, directă sau indirectă, în

tot sau în parte, a oricăror împrumuturi acordate administratorilor,
concomitentă sau ulterioară acordării împrumutului;
 d) garantarea, directă sau indirectă, în

tot sau în parte, a executării de către administratori a oricăror alte obligaţii
personale ale acestora faţă de terţe persoane;
 e) dobândirea cu titlu oneros sau plata, în

tot sau în parte, a unei creanţe ce are drept obiect un împrumut acordat de o terţă
persoană administratorilor ori o altă prestaţie personală a acestora.
 (3) Prevederile alin. (2) sunt aplicabile

şi operaţiunilor în care sunt interesaţi soţul, rudele sau afinii până la
gradul al patrulea inclusiv ai administratorului; de asemenea, prevederile
alin. (2) sunt aplicabile dacă operaţiunile privesc o societate civilă sau
comercială la care una dintre persoanele anterior menţionate este administrator
sau director ori deţine, singură ori împreună cu una dintre persoanele
sus-menţionate, o cotă de cel puţin 20% din valoarea capitalului social
subscris.
 (4) Prevederile alin. (2) nu se

aplică:
 a) în cazul operaţiunilor a căror valoare

exigibilă cumulată este inferioară echivalentului în lei al sumei de 5.000 de
euro;
 b) în cazul în care operaţiunea este

încheiată de grup în condiţiile exercitării curente a activităţii sale, iar
clauzele operaţiunii nu sunt mai favorabile persoanelor menţionate la alin. (2)
şi (3) decât cele pe care, în mod obişnuit, grupul le practică faţă de terţe
persoane.

class=rvts61> - (1) Administratorul care are într-o anumită operaţiune,
direct sau indirect, interese contrare intereselor grupului trebuie să
înştiinţeze despre aceasta pe ceilalţi administratori şi pe cenzori şi să nu ia
parte la nici o deliberare privitoare la această operaţiune.
 (2) Aceeaşi obligaţie o are administratorul

în cazul în care, într-o anumită operaţiune, ştie că sunt interesate soţia,
rudele sau afinii săi până la gradul al patrulea inclusiv.
 (3) Administratorul care nu a respectat

prevederile alin. (1) şi (2) va răspunde de daunele ce au rezultat pentru
grup.

class=rvts61> - (1) Dacă prin actul constitutiv nu se dispune altfel şi
sub rezerva dispoziţiilor art. 220 înstrăinările, respectiv dobândirile de
bunuri, efectuate de administratori către sau de la grupul de interes economic
înainte de obţinerea aprobării adunării generale, sunt lovite de
nulitate.
 (2) Prevederile alin. (1) se aplică şi

operaţiunilor de închiriere sau leasing.
 (3) Prevederile prezentului articol sunt

aplicabile şi operaţiunilor în care una dintre părţi este soţul
administratorului ori rudă sau afin, până la gradul al patrulea inclusiv, al
acestuia; de asemenea, dacă operaţiunea este încheiată cu o societate civilă
sau comercială la care una dintre persoanele anterior menţionate este
administrator sau director ori deţine, singură sau împreună, o cotă de cel
puţin 20% din valoarea capitalului social subscris.


class=rvts61> - (1) Încălcarea obligaţiilor prevăzute la art. 152
constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5.000.000 lei la
10.000.000 lei.
 (2) Constatarea contravenţiilor şi

aplicarea sancţiunilor se fac de către organele de control ale Ministerului
Finanţelor Publice.
 (3) Contravenţiilor prevăzute la alin. (1)

le sunt aplicabile dispoziţiile <a
class=rvts61> Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al
contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002,
cu modificările ulterioare.


class=rvts61> - (1) Se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau
cu amendă fondatorul, administratorul sau reprezentantul legal al grupului,
care:
 a) foloseşte, cu rea-credinţă, bunuri ori
creditul de care se bucură grupul într-un scop contrar intereselor acestuia sau
în folosul lui propriu ori pentru a favoriza o altă persoană juridică în
care are interese direct sau indirect;
 b) se împrumută, sub orice formă, în alte

condiţii decât cele expres permise de lege, direct sau printr-o persoană
interpusă, de la grupul pe care îl administrează, de la o societate controlată
de acesta ori face ca una dintre aceste persoane juridice să îi acorde vreo
garanţie pentru datorii proprii;
 c) încalcă dispoziţiile art. 165 alin.

(3).
 (2) Se pedepseşte cu închisoare de la un an

la 5 ani persoana prevăzută la alin. (1) care încasează sau plăteşte dividende,
sub orice formă, din profituri fictive ori care nu puteau fi
distribuite.

class=rvts61> - Se pedepseşte cu închisoare de la o lună la un an sau cu
amendă administratorul ori reprezentantul legal al grupului, care:
 a) îndeplineşte hotărârile adunării

generale referitoare la fuziunea ori la divizarea societăţii comerciale sau la
reducerea capitalului grupului, înainte de expirarea termenelor prevăzute de
lege;
 b) îndeplineşte hotărârile adunării

generale referitoare la reducerea capitalului grupului, fără ca membrii să fi
fost executaţi pentru efectuarea vărsământului datorat ori fără ca aceştia să
fi fost scutiţi prin hotărârea adunării generale de plata vărsămintelor
ulterioare;
 c) îndeplineşte hotărârile adunării

generale referitoare la fuziunea, divizarea, dizolvarea, reorganizarea sau
reducerea capitalului social, fără informarea organului judiciar ori cu
încălcarea interdicţiei stabilite de acesta, în cazul în care faţă de
societatea comercială s-a început urmărirea penală.

class=rvts61> - (1) Se pedepseşte cu închisoare de la o lună la un an sau
cu amendă administratorul care:
 a) încalcă, direct ori prin persoane

interpuse sau prin acte simulate, dispoziţiile art. 220;
 b) nu convoacă adunarea generală în

cazurile prevăzute de lege;
 c) emite titluri negociabile reprezentând

părţi de interes ale unui grup de interes economic.
 (2) Cu pedeapsa prevăzută la alin. (1) se

sancţionează
şi membrul grupului de interes economic care încalcă dispoziţiile art.
162.

class=rvts61> - Se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu
amendă fondatorul, administratorul ori cenzorul care îşi exercită funcţiile sau
însărcinările cu încălcarea dispoziţiilor art. 120 alin. (3) şi (4) referitoare
la incompatibilitate.

class=rvts61> - Dispoziţiile art. 223 - 227 se aplică şi
lichidatorului.

class=rvts61> - Se pedepseşte cu închisoare de la o lună la un an sau cu
amendă lichidatorul care face plăţi asociaţilor cu încălcarea dispoziţiilor

<o:p> </o:p>
 Grupurile

europene de interes economic
<o:p> </o:p>

class=rvts61> - (1) Grupurile europene de interes economic - GEIE,
persoane juridice cu scop patrimonial, sunt recunoscute şi pot funcţiona în
România, în temeiul Regulamentului Consiliului (CEE) nr. 2.137/85 din 25 iulie
1985 privind instituirea grupului european de interes economic (GEIE), publicat
în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L 199 din 31 iulie 1985, şi
al prezentei legi.
 (2) Grupurile europene de interes economic

înmatriculate în România nu pot avea mai mult de 20 de membri.

class=rvts61> - *** Abrogat de O.U.G. Nr. 119/2006

class=rvts61> - (1) Grupul european de interes economic se constituie prin
contract semnat de toţi membrii şi încheiat în formă autentică, denumit act
 (2) În termen de 15 zile de la data

autentificării actului constitutiv al grupului european de interes economic,
fondatorii sau administratorii ori un împuternicit al acestora vor cere
înmatricularea grupului în registrul comerţului în a cărui rază teritorială îşi
va avea sediul grupul, în condiţiile <a
class=rvts61> privind registrul comerţului, republicată, cu modificările
şi completările ulterioare, şi ale <a
class=rvts61> privind simplificarea formalităţilor la înregistrarea în
registrul comerţului a persoanelor fizice, asociaţiilor familiale şi
persoanelor juridice, înregistrarea fiscală a acestora, precum şi la
autorizarea funcţionării persoanelor juridice, cu modificările şi completările
dobândesc personalitate juridică de la data înmatriculării, care se efectuează
în termen de 24 de ore de la data pronunţării încheierii judecătorului-delegat
prin care se autorizează înmatricularea grupului.
 (4) Înmatricularea în registrul comerţului

nu prezumă caracterul comercial al grupului european de interes
 (5) După efectuarea înmatriculării, oficiul

registrului comerţului comunică, din oficiu, un extras al încheierii
judecătorului-delegat Regiei Autonome "Monitorul Oficial", spre
publicare, pe cheltuiala solicitantului.
 (6) După fiecare modificare a actului

constitutiv, administratorii depun la oficiul registrului comerţului în a cărui
rază teritorială se află sediul grupului european de interes economic, în
termen de 15 zile, actul modificator şi textul complet al actului constitutiv
în formă autentică, actualizat cu toate modificările, care vor fi înregistrate
în temeiul hotărârii judecătorului-delegat.
 (7) Oficiul registrului comerţului va

înainta, din oficiu, actul modificator astfel înregistrat şi o notificare
asupra depunerii textului actualizat al actului constitutiv către Regia
Autonomă "Monitorul Oficial", spre a fi publicate în Partea a IV-a,
pe cheltuiala grupului european de interes economic.
 (8) Fondatorii, respectiv administratorii,

răspund în mod solidar pentru orice prejudiciu pe care îl cauzează prin
neîndeplinirea obligaţiilor prevăzute la alin. (1) şi (3).

class=rvts71> - În cazul în care fondatorii sau
reprezentanţii grupului european de interes economic nu au cerut înmatricularea
sa în termenul legal, oricare membru poate cere oficiului registrului
comerţului efectuarea înmatriculării, după ce, prin notificare sau scrisoare
recomandată, a pus în întârziere fondatorii ori reprezentanţii grupului, iar ei
nu s-au conformat în cel mult 8 zile de la primire.

class=rvts71> - (1) În cazul unor neregularităţi
constatate după înmatriculare, grupul european de interes economic este obligat
să ia măsuri pentru înlăturarea lor, în cel mult 8 zile de la data constatării
 (2) Dacă grupul european de interes

economic nu se conformează, orice persoană interesată poate cere tribunalului
să oblige organele grupului, sub sancţiunea plăţii de daune cominatorii, să
înlăture
neregularităţile constatate potrivit prevederilor alin. (1).
 (3) Dreptul la acţiunea pentru regularizare

se prescrie prin trecerea unui termen de 6 luni de la data înmatriculării
grupului european de interes economic.
class=rvts71> - În orice factură, ofertă,
comandă, tarif, prospect, scrisoare, anunţ, publicaţie sau în alte documente
emanând de la un grup european de interes economic, trebuie să se precizeze
denumirea acestuia, însoţită de menţiunea "grup european de interes
economic" sau de iniţialele "GEIE".

class=rvts71> - Nulitatea unui grup european de
interes economic înmatriculat în registrul comerţului poate fi declarată de
tribunal numai atunci când:
 a) lipseşte actul constitutiv sau când

acesta nu a fost încheiat în formă autentică;
 b) toţi fondatorii au fost, potrivit legii,

incapabili, la data constituirii grupului;
 c) obiectul de activitate al grupului este

ilicit sau contrar ordinii publice;
 d) lipseşte încheierea

judecătorului-delegat de înmatriculare a grupului;
 e) lipseşte autorizarea legală

administrativă de constituire a grupului, în cazurile în care această
autorizare este prevăzută în legile speciale pentru desfăşurarea anumitor
activităţi, precum cea bancară sau de asigurări;

sediul şi obiectul de activitate ale grupului.

class=rvts71> - Nulitatea nu poate fi declarată
în cazul în care cauza ei, invocată în cererea de anulare, a fost înlăturată
înainte de a se pune concluzii pe fond la tribunal, cu excepţia situaţiei în
care nulitatea este cauzată de caracterul ilicit sau contrar ordinii publice al
obiectului grupului european de interes economic.

class=rvts71> - (1) Tribunalul sesizat cu o
cerere de nulitate poate stabili, chiar din oficiu, un termen pentru acoperirea
nulităţii.
 (2) În cazul în care, pentru acoperirea

nulităţii, este necesară convocarea membrilor grupului european de interes
economic sau comunicarea către aceştia a textului proiectului de hotărâre
împreună cu documentaţia aferentă, tribunalul va acorda, prin încheiere,
termenul necesar pentru ca membrii să adopte hotărârea.
class=rvts71> - (1) La data la care hotărârea
judecătorească de declarare a nulităţii a devenit irevocabilă, grupul european
de interes economic este dizolvat şi intră în lichidare.
 (2) Prin hotărârea judecătorească de

declarare a nulităţii se vor numi şi lichidatorii grupului european de interes
 (3) Tribunalul va comunica dispozitivul

acestei hotărâri oficiului registrului comerţului, care, după înscrierea
menţiunii, îl va trimite spre publicare în Monitorul Oficial al României,
Partea a IV-a.

class=rvts71> - Grupul european de interes
economic nu poate emite acţiuni, obligaţiuni sau alte titluri
negociabile.

class=rvts61> -
(1) O persoană juridică poate fi numită sau aleasă administrator al unui grup
european de interes economic.
 (2) Administratorii sunt solidar

răspunzători de îndeplinirea tuturor obligaţiilor prevăzute în sarcina lor de
Regulamentul Consiliului nr. 2137/85 din 25 iulie 1985 privind instituirea
grupului european de interes economic (GEIE), publicat în Jurnalul Oficial al
Comunităţilor Europene nr. L 199 din 31 iulie 1985, de prezenta lege şi de
actul constitutiv.

class=rvts61> - (1) Grupurile europene de interes economic pot înfiinţa în
România filiale, precum şi sucursale, reprezentanţe şi alte unităţi fără
personalitate juridică.
 (2) Înfiinţarea de sucursale sau filiale în

România va fi supusă tuturor dispoziţiilor referitoare la înmatricularea,
menţionarea şi publicarea actelor şi faptelor cerute pentru grupurile de
interes economic române.

nu sunt supuse autorizării prevăzute de <a
href="javascript:OpenDocumentView(1879,%205186);">Decretul-lege nr.
122/1990</a> privind autorizarea şi funcţionarea în România a
reprezentanţelor societăţilor comerciale şi organizaţiilor economice străine,
cu modificările şi completările ulterioare.
 (4) Cererile de înmatriculare vor indica

şi:
 a) denumirea sucursale/filialei şi

denumirea şi sediul grupului european de interes economic;
 b) obiectul de activitate al
sucursalei/filialei, cu precizarea domeniului şi a activităţii principale,
precum şi a naturii comerciale sau necomerciale a activităţii;
 c) numele şi calitatea persoanelor care pot

reprezenta faţă de terţi şi în justiţie grupul european de interes economic,
precum şi ale celor dintre ele care se ocupă nemijlocit de activitatea
sucursalei/filialei;
 d) puterile ce li s-au conferit

reprezentanţilor şi dacă ei urmează să le exercite împreună sau separat;
 e) documentele contabile ale grupului

european de interes economic, verificate şi publicate potrivit legislaţiei
statului în care acesta îşi are sediul.
 (5) Vor fi supuse înregistrării şi

menţiunile referitoare la:
 a) deschiderea unei proceduri judiciare sau

extrajudiciare de insolvenţă asupra grupului european de interes
economic;
 b) dizolvarea grupului european de interes

economic, numele/denumirea şi puterile lichidatorilor acestuia;
 c) închiderea sucursalei/filialei.
 (6) Toate aceste formalităţi se vor face la

oficiul registrului comerţului de la sediul sucursalei sau filialei.
 (7) Dacă un grup european de interes

economic înfiinţează mai multe sucursale în România, documentele de constituire
şi alte acte ale aceluiaşi grup european, necesare pentru înmatricularea unei
sucursale, se depun numai la una dintre sucursale.

class=rvts61> - (1) Reprezentantul sau reprezentanţii sucursalei unui grup
european de interes economic răspund individual sau solidar, după caz, faţă de
grup sau faţă de terţi, pentru încălcarea dispoziţiilor legale reglementând
grupurile de interes economic, pentru nerespectarea prevederilor actului
constitutiv, fie pentru culpe în activitatea desfăşurată, care au produs
prejudicii grupului.
 (2) În cazul în care mai mulţi

reprezentanţi pot fi ţinuţi responsabili pentru aceleaşi fapte, tribunalul va
stabili contribuţia fiecăruia la repararea prejudiciului.

class=rvts61> - Veniturile anuale ale sucursalei unui grup european de
interes economic se impozitează în conformitate cu prevederile <a
href="javascript:OpenDocumentView(27434,%20438803);">ei Guvernului nr.
24/1996</a> privind impozitul pe venitul reprezentanţelor din România
ale societăţilor comerciale şi organizaţiilor economice străine, aprobată şi
modificată prin Legea nr. 29/1997*), cu modificările
 *) O.G. nr. 24/1996 a fost abrogată

prin <a href="javascript:OpenDocumentView(47745,%20801358);">Legea
nr. 571/2003</a> privind Codul fiscal. În prezent
prevederile privind impozitarea veniturilor anuale ale sucursalei unui grup
european de interes economic se regăsesc în <a
class=rvts61> privind Codul fiscal.
<o:p> </o:p>

class=rvts61> -
(1) Sediul grupului european de interes economic poate fi mutat într-un alt
stat membru, prin decizia membrilor grupului, luată în unanimitate.
 (2) Proiectul deciziei prevăzute la alin.

(1) va fi comunicat, prin grija administratorilor, în termen de 15 zile de la
elaborare, la oficiul registrului comerţului de la sediul grupului european de
interes economic, în vederea menţionării intenţiei de transfer în registrul
comerţului. Oficiul registrului comerţului va transmite proiectul spre
publicare în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a.
 (3) În termen de două luni de la data

publicării proiectului în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, orice
persoană interesată poate face opoziţie, pentru motive de ordine publică, în
condiţiile <a
href="javascript:OpenDocumentView(225154,%204122424);">Legii nr. 31/1990</a>,
 (4) Hotărârea judecătorească irevocabilă

prin care se soluţionează opoziţia la proiectul de decizie de transfer al
sediului se menţionează, din oficiu, în registrul comerţului.
 (5) După rămânerea definitivă a hotărârii

judecătoreşti pronunţate cu observarea prevederilor alin. (3) sau a expirării
termenului de introducere a opoziţiilor, grupul european de interes economic va
putea adopta, cu unanimitatea voturilor membrilor săi, hotărârea de transfer al
sediului.
 (6) Hotărârea de transfer va produce efecte

de la data înmatriculării grupului european de interes economic în registrul
corespunzător noului sediu.
 (7) Radierea grupului european de interes

economic din registrul comerţului este posibilă numai după prezentarea dovezii
efectuării înmatriculării grupului în registrul din statul membru de
destinaţie.
 (8) Până la efectuarea menţiunii cu privire

la radierea grupului european de interes economic din registrul comerţului, terţii
se pot prevala de sediul grupului din România, cu excepţia cazului în care
grupul face dovada că aceştia au cunoscut existenţa sediului din statul membru
de destinaţie.

class=rvts61> -
Înmatricularea şi/sau radierea în/din registrul comerţului a unui grup european
de interes economic fac obiectul publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii
Europene. Oficiul registrului comerţului de la sediul grupului va transmite,
din oficiu, un comunicat în acest sens Oficiului Publicaţiilor Oficiale ale
Comunităţilor Europene, în vederea publicării acestuia în Jurnalul Oficial al
Uniunii Europene.
<o:p> </o:p>

finale
<o:p> </o:p>

class=rvts61> - Prezentul titlu intră în vigoare la 90 de zile de la data
publicării legii în Monitorul Oficial al României.
<o:p> </o:p>
<a name=5687573></a> Cartea II
 Modificarea

unor reglementări în scopul prevenirii şi combaterii corupţiei
<o:p> </o:p>
<a name=5687574></a> Titlul I
 Asigurarea

transparenţei în exercitarea funcţiilor publice, prevenirea şi combaterea
corupţiei
<o:p> </o:p>
<a name=5687575></a> Art. I - <a
corupţie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 219 din 18
mai 2000, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se
completează după cum urmează:
<a name=5687576></a> 1. Alineatul (1) al

articolului 5 va avea următorul cuprins:
 "Art. 5 - (1) În înţelesul prezentei

legi, sunt infracţiuni de corupţie infracţiunile prevăzute la art. 254 - 257
din Codul penal, la art. 61 şi 82 din prezenta
lege, precum şi infracţiunile prevăzute în legi speciale, ca modalităţi
specifice ale infracţiunilor prevăzute la art. 254 - 257 din Codul penal, şi la
art. 61 şi 8 din prezenta lege."
<a name=5687577></a> 2. La articolul 5, după

alineatul (3) se introduce alineatul (4) cu următorul cuprins:
 "(4) Dispoziţiile prezentei legi sunt

aplicabile şi infracţiunilor împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor
Europene prevăzute la art. 181 -185, prin sancţionarea
cărora
se asigură protecţia fondurilor şi a resurselor Comunităţilor
Europene."
<a name=5687578></a> 3. După articolul 6 se

introduce articolul 6 cu următorul cuprins:
 "Art. 61 - (1)
Promisiunea, oferirea sau darea de bani, de daruri ori alte foloase, direct sau
indirect, unei persoane care are influenţă sau lasă să se creadă că are
influenţă asupra unui funcţionar, pentru a-l determina să facă ori să nu facă
un act ce intră în atribuţiile sale de serviciu, se pedepseşte cu închisoare de
la 2 la 10 ani.
 (2) Făptuitorul nu se pedepseşte dacă

denunţă autorităţii fapta mai înainte ca organul de urmărire să fi fost sesizat
pentru acea faptă.
 (3) Banii, valorile sau orice alte bunuri
care au făcut obiectul infracţiunii prevăzute la alin. (1) se confiscă, iar
dacă acestea nu se găsesc, condamnatul este obligat la plata echivalentului lor
în bani.
 (4) Banii, valorile sau orice alte bunuri
se restituie persoanei care le-a dat în cazul prevăzut la alin.
(2)."

 "(3) Dacă infracţiunile prevăzute la

art. 256 şi 257 din Codul penal, precum şi infracţiunile prevăzute la art.
6 şi
82 din prezenta lege au fost săvârşite de una dintre persoanele
menţionate la alin. (1) şi (2), maximul special al pedepsei se majorează cu 2
ani."
<a name=5687580></a> 5. Articolul 8 va avea

următorul cuprins:
 "Art. 8 - Constituie infracţiunile
prevăzute la art. 254 - 257 din Codul penal, art. 61 şi 8 din
prezenta lege şi faptele incriminate în aceste texte săvârşite de manageri,
directori, administratori, cenzori sau alte persoane cu atribuţii de control la
societăţile comerciale, companiile şi societăţile naţionale, regiile autonome
şi la orice alţi agenţi economici."

introduc articolele 8 şi 81 - Prevederile
art. 254 - 257 din Codul penal şi ale art. 61 şi 8 din
prezenta lege se aplică în mod corespunzător şi următoarelor persoane:
 a) funcţionarilor sau persoanelor care îşi

desfăşoară activitatea pe baza unui contract de muncă ori altor persoane care
exercită atribuţii similare în cadrul unei organizaţii publice internaţionale
la care România este parte;
 b) membrilor adunărilor parlamentare ale

organizaţiilor internaţionale la care România este parte;
 c) funcţionarilor sau persoanelor care îşi

desfăşoară activitatea pe baza unui contract de muncă ori altor persoane care
exercită atribuţii similare în cadrul Comunităţilor Europene;
 d) persoanelor care exercită funcţii

judiciare în cadrul instanţelor internaţionale a căror competenţă este
acceptată de România, precum şi funcţionarilor de la grefele acestor
instanţe;
 e) funcţionarilor unui stat străin;
 f) membrilor adunărilor parlamentare sau

administrative ale unui stat străin.
 Art. 82 - Promisiunea,
oferirea
sau darea, direct ori indirect, de bani sau alte foloase unui funcţionar al
unui stat străin ori al unei organizaţii publice internaţionale, pentru a
îndeplini sau a nu îndeplini un act privitor la îndatoririle sale de serviciu,
în scopul obţinerii unui folos necuvenit în cadrul operaţiunilor economice
internaţionale, se pedepseşte cu închisoare de la unu la 7 ani."

 "Art. 13 - Fapta persoanei care
îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid, într-un sindicat sau
patronat ori în cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, de a
folosi influenţa ori autoritatea sa în scopul obţinerii pentru sine ori pentru
altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, se pedepseşte cu închisoare de
la unu la 5 ani."


style='font-size:8.0pt'>1 - Infracţiunea
de şantaj, prevăzută la art. 194 din Codul penal, în care este implicată o
persoană dintre cele prevăzute la art. 1, se pedepseşte cu închisoare de la 7
la 12 ani."
<a name=5687584></a> 9. La articolul 17,

după litera d) se introduce litera d1) cu următorul
cuprins:
 "d1) şantajul, săvârşit
în legătură cu infracţiunile prevăzute în secţiunile a 2-a şi a 3-
a;"
<a name=5687585></a> 10. Litera e) a

 "e) infracţiunile de spălare a

banilor, prevăzute în Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea
spălării banilor, atunci când banii, bunurile sau alte valori provin din
săvârşirea unei infracţiuni prevăzute în secţiunile a 2-a şi a 3-
a;"
<a name=5687586></a> 11. Litera g) a

 "g) infracţiunile prevăzute în Legea

nr. 87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale, cu modificările ulterioare,
săvârşite în legătură cu infracţiunile prevăzute în secţiunile a 2-a şi a
3-a;"
<a name=5687587></a> 12. Litera i) a

 "i) traficul de droguri, traficul de

substanţe toxice şi nerespectarea regimului armelor de foc şi al muniţiilor,
săvârşite
în legătură cu o infracţiune prevăzută în secţiunile a 2-a şi a 3-
a;"

după litera i) se introduc literele j) şi k) cu următorul cuprins:
 "j) infracţiunile de trafic de

persoane, prevăzute în Legea nr. 678/2001 privind prevenirea şi combaterea
traficului de persoane, săvârşite în legătură cu o infracţiune prevăzută în
secţiunile a 2-a şi a 3-a;
 k) infracţiunea prevăzută în Ordonanţa de

urgenţă a Guvernului nr. 159/2001 pentru prevenirea şi combaterea utilizării
sistemului financiar-bancar în scopul finanţării de acte de terorism, aprobată
prin Legea nr. 466/2002, săvârşită în legătură cu o infracţiune prevăzută în
secţiunile a 2-a şi a 3-a."
<a name=5687589></a> 14. Alineatele (1) şi

(2) ale articolului 18 vor avea următorul cuprins:
 "Art. 18 - (1) Infracţiunile prevăzute

la art. 17 lit. a) - d) se sancţionează cu pedepsele prevăzute în Codul penal pentru
aceste infracţiuni, al căror maxim se majorează cu 2 ani.
 (2) Infracţiunile prevăzute la art. 17 lit.

e) se sancţionează cu pedepsele prevăzute în Legea nr. 656/2002 pentru
prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, al căror maxim se majorează cu 3
ani."

 "(4) Infracţiunile prevăzute la art.

17 lit. g) se sancţionează cu pedepsele prevăzute în Legea nr. 87/1994 pentru
combaterea evaziunii fiscale, cu modificările ulterioare, al căror maxim se
majorează cu 2 ani."


17 lit. i) privind traficul de droguri se sancţionează cu pedepsele prevăzute
în Legea nr. 143/2000 privind combaterea traficului şi consumului ilicit de
droguri, al căror maxim se majorează cu 2 ani, infracţiunea privind traficul de
substanţe toxice se sancţionează cu pedeapsa prevăzută la art. 312 din Codul
penal, al cărei maxim se majorează cu 2 ani, iar infracţiunea de nerespectare a
regimului armelor şi muniţiilor se sancţionează cu pedepsele prevăzute la art.
279 din Codul penal al căror maxim se majorează cu 2 ani."
<a name=5687592></a> 17. La articolul 18 se

introduc alineatele (7) şi (8) cu următorul cuprins:

17 lit. j) privind traficul de persoane se sancţionează cu pedepsele prevăzute
în Legea nr. 678/2001 privind prevenirea şi combaterea traficului de persoane,
al căror maxim se majorează cu 2 ani.
 (8) Infracţiunea prevăzută la art. 17 lit.

k) se sancţionează cu pedeapsa prevăzută în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului
nr. 159/2001 pentru prevenirea şi combaterea utilizării sistemului
financiar-bancar în scopul finanţării de acte de terorism, aprobată prin Legea
nr. 466/2002, al cărei maxim se majorează cu 2 ani."
<a name=5687593></a> 18. La Capitolul III,

după articolul 18 se introduce Secţiunea 41 cu următorul
cuprins:
<o:p> </o:p>

class=rvts71>"SECŢIUNEA
41

class=rvts71>Infracţiuni
împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene
<o:p> </o:p>

style='font-size:8.0pt'>1 - (1) Folosirea
sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete,
care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al
Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele
lor, se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 15 ani şi interzicerea unor
drepturi.
 (2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează

omisiunea de a furniza, cu ştiinţă, datele cerute potrivit legii pentru
obţinerea de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din
bugetele administrate de acestea ori în numele lor, dacă fapta are ca rezultat
obţinerea pe nedrept a acestor fonduri.
 (3) Dacă faptele prevăzute la alin. (1) şi

(2) au produs consecinţe deosebit de grave, pedeapsa este închisoarea de la 10
la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi.

Schimbarea, fără respectarea prevederilor legale, a destinaţiei fondurilor
obţinute din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele
administrate de acestea ori în numele lor se pedepseşte cu închisoare de la 6
luni la 5 ani.
 (2) Dacă fapta prevăzută la alin. (1) a

produs consecinţe deosebit de grave, pedeapsa este închisoarea de la 5 la 15
ani şi interzicerea unor drepturi.
 (3) Schimbarea, fără respectarea

prevederilor legale, a destinaţiei unui folos legal obţinut, dacă fapta are ca
rezultat diminuarea ilegală a resurselor din bugetul general al Comunităţilor
Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor, se
sancţionează cu pedeapsa prevăzută la alin. (1).

style='font-size:8.0pt'>3 - (1) Folosirea
sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete,
care are ca rezultat diminuarea ilegală a resurselor din bugetul general al
lor, se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 15 ani şi interzicerea unor
drepturi.
 (2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează
omisiunea de a furniza, cu ştiinţă, datele cerute potrivit legii, dacă fapta
are ca rezultat diminuarea ilegală a resurselor din bugetul general al
lor.
 (3) Dacă faptele prevăzute la alin. (1) şi (2)
au produs consecinţe deosebit de grave, pedeapsa este închisoarea de la 10 la
20 de ani şi interzicerea unor drepturi.

style='font-size:8.0pt'>4 - Tentativa
infracţiunilor prevăzute la art. 181 - 18 se
pedepseşte.

style='font-size:8.0pt'>5 - Încălcarea din
culpă, de către director, administrator sau persoana cu atribuţii de decizie
sau de control în cadrul unui agent economic, a unei îndatoriri de serviciu,
prin neîndeplinirea acesteia sau prin îndeplinirea ei defectuoasă, dacă a avut
ca rezultat săvârşirea uneia dintre infracţiunile prevăzute la art. 18 -
class=rvts61> sau săvârşirea unei infracţiuni de corupţie ori de spălare a
banilor în legătură cu fondurile Comunităţilor Europene, de către o persoană
care se află în subordinea sa şi care a acţionat în numele acelui agent
economic, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani şi interzicerea
unor drepturi."
<a name=5687594></a> 19. Articolul 22 va

avea următorul cuprins:
 "Art. 22 - În cazul infracţiunilor

prevăzute în prezenta lege, urmărirea penală se efectuează în mod obligatoriu
de către procuror."

articolului 25 se abrogă.

 "Art. 26 - Secretul bancar şi cel

profesional, cu excepţia secretului profesional al avocatului exercitat în
condiţiile legii, nu sunt opozabile procurorului, după începerea urmăririi
penale, şi nici instanţei de judecată. Datele şi informaţiile solicitate de
procuror sau de instanţa de judecată se comunică la cererea scrisă a
procurorului, în cursul urmăririi penale, sau a instanţei, în cursul
judecăţii."

 "Art. 27 - (1) Când sunt indicii

temeinice cu privire la săvârşirea uneia dintre infracţiunile prevăzute în
prezenta lege, în scopul strângerii de probe sau al identificării
făptuitorului, procurorul poate să autorizeze motivat, pe o durată de cel mult
30 de zile:
 a) punerea sub supraveghere a conturilor

bancare şi a conturilor asimilate acestora;
 b) punerea sub supraveghere sau

interceptarea comunicaţiilor;
 c) accesul la sisteme

informaţionale;
 d) comunicarea de înscrisuri, documente

bancare, financiare ori contabile.
 (2) Pentru motive temeinice autorizarea

prevăzută la alin. (1) poate fi prelungită, în aceleaşi condiţii, fiecare
prelungire neputând depăşi 30 de zile. Durata maximă a măsurilor prevăzute la
alin. (1) lit. a) - c) autorizate este de 4 luni.
 (3) În cursul judecăţii, instanţa poate

dispune prelungirea măsurilor prevăzute la alin. (1), prin încheiere
motivată.
 (4) Dispoziţiile art. 91 -
class=rvts61> din Codul de procedură penală se aplică în mod
corespunzător."

 "Art. 29 - (1) Pentru judecarea în

primă instanţă a infracţiunilor prevăzute în prezenta lege, se constituie
complete specializate.
 (2) La judecătorii, tribunale şi curţile de

apel, completele specializate sunt formate din 2 judecători."

după alineatul (1) se introduce alineatul (2) cu următorul cuprins:
 "(2) Dispoziţiile Legii nr. 92/1992

pentru organizarea judecătorească, republicată în Monitorul Oficial al Românei,
Partea I, nr. 259 din 30 septembrie 1997, cu modificările şi completările
ulterioare, se aplică în mod corespunzător şi prezentei legi, în măsura în care
aceasta nu prevede altfel."
<a name=5687600></a> 25. Articolul 32 se

abrogă.
<a name=5687601></a> Art. II - <a

43/2002</a> privind Parchetul Naţional Anticorupţie,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 244 din 11 aprilie
2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 503/2002, se modifică
şi se completează după cum urmează:

 "(3) Parchetul Naţional Anticorupţie

se organizează ca structură autonomă, cu personalitate juridică, în cadrul
Ministerului Public, este condus de un procuror general şi este coordonat de
procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie.
Procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie este asimilat
prim-adjunctului procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă
de Justiţie."
<a name=5687603></a> 2. Litera a) a

alineatului (1) al articolului 3 va avea următorul cuprins:
 "a) efectuarea urmăririi penale, în

condiţiile
prevăzute în Codul de procedură penală, în Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea,
descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie şi în prezenta ordonanţă de
urgenţă, pentru infracţiunile prevăzute în Legea nr. 78/2000 care sunt,
potrivit art. 13, în competenţa Parchetului Naţional Anticorupţie;"

 "(3) În exercitarea atribuţiilor ce îi

revin, procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie emite
ordine."

 "Art. 4 - (1) Parchetul Naţional

Anticorupţie este condus, potrivit prevederilor art. 1 alin. (3), de un
procuror general, ajutat de un procuror general adjunct, asimilat adjunctului
procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de
Justiţie."

alineatul (1) se introduce alineatul (1
 "(11) În activitatea sa,
procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie este ajutat de 2
procurori consilieri, asimilaţi procurorilor consilieri ai procurorului general
al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie."

 "(3) Finanţarea cheltuielilor curente

şi de capital ale Parchetului Naţional Anticorupţie se asigură de la bugetul de
stat, prin bugetul Ministerului Public. Fondurile alocate Parchetului Naţional
Anticorupţie se aprobă distinct, de Parlament, ca anexă la bugetul Ministerului
Public."

 "Art. 5 - (1) La nivel central

Parchetul Naţional Anticorupţie se organizează în secţii conduse de procurori
şefi de secţie, şi anume:
 a) secţia de combatere a corupţiei;
 b) secţia de combatere a infracţiunilor

conexe infracţiunilor de corupţie;
 c) secţia judiciară penală.
 (2) În cadrul Parchetului Naţional

Anticorupţie la nivel central se pot organiza servicii şi birouri, prin ordin
al procurorului general al Parchetului Naţional Anticorupţie."

 "(4) Ofiţerii de poliţie judiciară

sunt organizaţi într-o brigadă condusă de un chestor, subordonat procurorului
general al Parchetului Naţional Anticorupţie, iar specialiştii încadraţi în
Parchetul Naţional Anticorupţie sunt organizaţi în servicii şi birouri, prin
ordin al procurorului general al Parchetului Naţional
Anticorupţie."

 "Art. 7 - (1) La nivelul parchetelor

de pe lângă curţile de apel se înfiinţează servicii teritoriale ale Parchetului
Naţional Anticorupţie."

 "(3) Numărul procurorilor, al

ofiţerilor de poliţie judiciară şi al specialiştilor menţionaţi la art. 6,
încadraţi în serviciile teritoriale prevăzute la alin. (1), este stabilit de
către procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie, pentru fiecare
serviciu, în funcţie de volumul şi de complexitatea activităţii de urmărire
penală, în limita numărului total de posturi aprobat."

după alineatul (3) se introduce alineatul (4) cu următorul cuprins:
 "(4) În cadrul serviciilor teritoriale

ale Parchetului Naţional Anticorupţie se pot organiza birouri şi alte
compartimente de activitate, prin ordin al procurorului general al Parchetului
Naţional Anticorupţie."

 "Art. 13 - (1) Sunt de competenţa
Parchetului Naţional Anticorupţie, care funcţionează la nivel central,
infracţiunile prevăzute în Legea nr. 78/2000, săvârşite în una dintre
următoarele condiţii:
 a) dacă, indiferent de calitatea

persoanelor care le-au comis, au cauzat o pagubă materială mai mare decât
echivalentul în lei a 100.000 euro sau o perturbare deosebit de gravă a
activităţii unei autorităţi publice, instituţii publice sau oricărei alte
persoane juridice ori dacă valoarea sumei sau a bunului care formează obiectul
infracţiunii de corupţie este mai mare decât echivalentul în lei a 10.000
euro;
 b) dacă, indiferent de valoarea pagubei

materiale sau de gravitatea perturbării aduse unei autorităţi publice,
instituţii publice sau oricărei alte persoane juridice ori de valoarea sumei
sau a bunului care formează obiectul infracţiunii de corupţie, sunt comise de
către deputaţi, senatori, membrii Guvernului, secretari de stat şi asimilaţii
acestora, judecătorii Curţii Supreme de Justiţie, ai Curţii Constituţionale,
preşedintele Consiliului Legislativ, Avocatul Poporului, consilierii
prezidenţiali şi consilierii de stat din cadrul Administraţiei Prezidenţiale,
consilierii de stat ai primului-ministru, membrii, judecătorii, procurorii şi
controlorii financiari ai Curţii de Conturi, guvernatorul şi viceguvernatorul
Băncii Naţionale a României, preşedintele Consiliului Concurenţei, ceilalţi
magistraţi, ofiţeri superiori, amirali, generali, mareşali, chestori, chestori
principali, chestori şefi adjuncţi şi chestori şefi, subcomisari, comisari şi
comisari şefi, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene, primarul
general şi viceprimarii municipiului Bucureşti, primarii şi viceprimarii
sectoarelor municipiului Bucureşti şi primarii şi viceprimarii municipiilor
reşedinţă de judeţ, prefecţi, subprefecţi, persoane cu funcţii de conducere şi
control în cadrul autorităţilor publice centrale, notarii publici, comisarul
general al Gărzii Financiare şi comisarii şefi ai Gărzii Financiare judeţene,
membrii consiliilor de administraţie şi persoanele care deţin funcţii de
conducere de la director inclusiv, în cadrul regiilor autonome de interes
naţional, al companiilor şi societăţilor naţionale, al băncilor şi societăţilor
comerciale la care statul este acţionar majoritar, instituţiilor publice care
au atribuţii în procesul de privatizare şi al unităţilor centrale
financiar-bancare, precum şi persoanele prevăzute la art. 8 din
Legea nr. 78/2000.
 (2) Sunt de competenţa serviciilor

teritoriale ale Parchetului Naţional Anticorupţie, care funcţionează la nivelul
parchetelor de pe lângă curţile de apel, infracţiunile prevăzute în Legea nr.
78/2000, săvârşite în una dintre următoarele condiţii:
 a) dacă, indiferent de calitatea

persoanelor care le-au comis, au cauzat o pagubă materială mai mare decât
echivalentul în lei a 10.000 euro, dar nu mai mare decât echivalentul în lei a
100.000 euro ori dacă valoarea sumei sau a bunului care formează obiectul
infracţiunii de corupţie este mai mare decât echivalentul în lei a 3.000 euro,
dar nu mai mare decât echivalentul în lei a 10.000 euro;
 b) dacă, indiferent de valoarea pagubei

materiale sau de valoarea sumei ori a bunului care formează obiectul
infracţiunii de corupţie, sunt comise de către lichidatori judiciari, comisari
ai Gărzii Financiare, subinspectori, inspectori, inspectori principali, agenţi
de poliţie, indiferent de gradul profesional, personal vamal, judecătorii,
procurorii şi controlorii financiari ai camerelor judeţene de conturi,
executorii judecătoreşti, consilierii judeţeni şi locali, primarii şi
viceprimarii oraşelor alţii decât cei prevăzuţi la alin. (1) lit. b), persoane
cu funcţii de conducere şi control în cadrul autorităţilor publice
locale.
 (3) Procurorii specializaţi din cadrul

Parchetului Naţional Anticorupţie efectuează în mod obligatoriu urmărirea
penală pentru infracţiunile prevăzute la alin. (1) şi (2).
 (4) Urmărirea penală în cauzele privind

infracţiunile prevăzute la alin. (1) şi (2) săvârşite de militari se efectuează
de procurori militari din cadrul Parchetului Naţional Anticorupţie.
 (5) Sunt de competenţa parchetelor de pe

lângă instanţe, potrivit dispoziţiilor Codului de procedură penală,
infracţiunile prevăzute în Legea nr. 78/2000 care nu sunt date, potrivit alin.
(1) şi (2), în competenţa Parchetului Naţional Anticorupţie."
<a name=5687614></a> 13. După articolul 13

se introduce articolul 131 cu următorul cuprins:

style='font-size:8.0pt'>1 - Competenţa de
judecată privind infracţiunile săvârşite de procurorii din Parchetul Naţional
Anticorupţie revine instanţei competente să judece, potrivit legii,
infracţiunile săvârşite de procurorii de la parchetele de pe lângă curţile de
apel şi de la Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie."


style='font-size:8.0pt'>1 - Ordonanţele
prin care se dispune arestarea preventivă şi rechizitoriile întocmite de
procurorii din cadrul serviciilor teritoriale ale Parchetului Naţional
Anticorupţie sunt confirmate de procurorii şefi ai acestor servicii, cele
întocmite de către procurorii şefi ai serviciilor teritoriale, precum şi cele
întocmite de procurorii din cadrul structurii centrale a Parchetului Naţional
Anticorupţie sunt confirmate de procurorii şefi ai secţiilor. Când ordonanţele
prin care se dispune arestarea preventivă şi rechizitoriile sunt întocmite de
procurorii şefi ai secţiilor Parchetului Naţional Anticorupţie, confirmarea se
face de către procurorul general al acestui parchet."

 "Art. 23 - Persoanele arestate

preventiv în cauzele de competenţa Parchetului Naţional Anticorupţie sunt
deţinute în locuri anume stabilite în cadrul Parchetului Naţional Anticorupţie,
deservite de personal detaşat de la Direcţia Generală a Penitenciarelor sau,
după caz, în secţiile de arest preventiv ale penitenciarelor."

 "Art. 25 - În vederea consultării
reciproce în cazul infracţiunilor de competenţa Parchetului Naţional
Anticorupţie şi a schimbului de date şi informaţii cu privire la investigarea
şi urmărirea acestor infracţiuni se constituie un birou de legătură cu
instituţii similare din alte state."

abrogă.
<a name=5687619></a> 18. Literele a), d) şi e)

ale articolului 27 vor avea următorul cuprins:
 "a) 98 de posturi de procurori;
 d) 70 de posturi de personal auxiliar de

specialitate;
 e) 63 de posturi de personal economic şi

administrativ."
<a name=5687620></a> 19. Alineatele (1), (2)

şi (3) ale articolului 28 vor avea următorul cuprins:
 "Art. 28 - (1) Procurorii din cadrul

Parchetului Naţional Anticorupţie sunt salarizaţi cu indemnizaţiile prevăzute
în anexa nr. 1, cap. A, nr. crt. 2 - 11 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului
nr. 177/2002 privind salarizarea şi alte drepturi ale magistraţilor.
 (2) Specialiştii prevăzuţi în art. 11 sunt

salarizaţi cu indemnizaţia prevăzută în anexa nr. 1, cap. B, nr. crt. 9 la
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 177/2002, aceasta fiind unica formă de
salarizare. Specialiştii care au funcţia de şef serviciu sau şef birou sunt
salarizaţi cu indemnizaţia corespunzătoare funcţiei de procuror şef serviciu
şi, respectiv, procuror şef birou din cadrul parchetelor de pe lângă curţile de
apel.
 (3) Ofiţerii de poliţie judiciară prevăzuţi

la art. 10 sunt salarizaţi cu indemnizaţia prevăzută în anexa nr. 1, cap. A,
nr. crt. 18 la Ordonanţa de urgenţă nr. 177/2002, aceasta fiind unica formă de
salarizare. Ofiţerii de poliţie care au funcţia de şef serviciu şi şef birou
sunt salarizaţi cu indemnizaţia corespunzătoare funcţiei de procuror şef şi,
respectiv, procuror şef birou din cadrul parchetelor de pe lângă Curţile de
apel."

class=rvts71>Art. III - <a
class=rvts61> privind declararea şi controlul averii demnitarilor,
magistraţilor, funcţionarilor publici şi a unor persoane cu funcţii de
conducere, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 263 din 28
octombrie 1996, se modifică şi se completează după cum urmează:
<a name=5687622></a> 1. Titlul legii va avea

<o:p> </o:p>

class=rvts71>"LEGE
declararea şi controlul averii demnitarilor, magistraţilor, a unor persoane cu
funcţii de conducere şi de control şi a funcţionarilor publici"
<o:p> </o:p>

 "Art. 1 - Se instituie obligaţia

declarării averii pentru demnitari, magistraţi şi asimilaţii acestora, persoane
cu funcţii de conducere şi de control prevăzute în prezenta lege şi pentru
funcţionarii publici, precum şi procedura controlului averilor acestora în
cazul în care există dovezi certe că anumite bunuri ori valori nu au fost
dobândite în mod licit."

 "Art. 2 - (1) Preşedintele României,

deputaţii,
senatorii, membrii Guvernului, consilierii prezidenţiali, consilierii de stat,
secretarii de stat, subsecretarii de stat, precum şi asimilaţii acestora,
magistraţii şi asimilaţii acestora, consilierii judeţeni şi locali, primarii,
viceprimarii, prefecţii, subprefecţii, persoanele cu funcţii de conducere şi de
control şi funcţionarii publici care îşi desfăşoară activitatea în cadrul
autorităţilor publice centrale ori locale sau în cadrul instituţiilor publice
ori de interes public, personalul încadrat la cabinetul demnitarului, membrii
consiliilor de administraţie şi persoanele care deţin funcţii de conducere, de
la director, inclusiv, în sus, în cadrul regiilor autonome de interes naţional
sau local, al companiilor şi societăţilor naţionale, societăţilor comerciale la
care statul sau o autoritate a administraţiei publice locale este acţionar,
instituţiilor publice implicate în realizarea procesului de privatizare, Băncii
Naţionale a României, băncilor la care statul este acţionar majoritar, au obligaţia
să îşi declare averea, în condiţiile prezentei legi.
 (2) Obligaţia privind declararea averii

revine, în condiţiile prezentei legi, şi persoanelor care sunt numite în
funcţie de către Preşedintele României, Parlament sau primul-
ministru."

 "Art. 4 - (1) Declaraţia de avere se

depune după cum urmează:
 a) Preşedintele României, consilierii

prezidenţiali şi consilierii de stat depun declaraţia de avere la şeful
Cancelariei Administraţiei Prezidenţiale;
 b) preşedinţii Camerelor Parlamentului,

deputaţii şi senatorii depun declaraţia de avere la secretarul general al
Camerei din care aceştia fac parte;
 c) primul-ministru, membrii Guvernului,

secretarii de stat, subsecretarii de stat şi asimilaţii acestora, precum şi
consilierii de stat din aparatul de lucru al primului-ministru depun declaraţia
de avere la secretarul general al Guvernului;
 d) magistraţii şi asimilaţii acestora depun

declaraţia de avere la Consiliul Superior al Magistraturii;
 e) persoanele prevăzute la art. 2 alin. (2)

depun declaraţia de avere la secretariatele autorităţilor sau instituţiilor
publice din care fac parte;
 f) consilierii judeţeni şi locali, precum

şi primarii şi viceprimarii depun declaraţia de avere la secretarii unităţilor
administrativ-teritoriale;
 g) prefecţii şi subprefecţii depun

declaraţia de avere la secretarul general al prefecturii;
 h) persoanele cu funcţii de conducere şi de

control prevăzute la art. 2 alin. (1), funcţionarii publici şi personalul
încadrat la cabinetul demnitarului depun declaraţia de avere la compartimentul
de resurse umane din cadrul autorităţilor publice, instituţiilor publice sau,
după caz, al unităţilor din care fac parte.
 (2) Declaraţia de avere se publică pe paginile

de Internet ale Parlamentului, Guvernului, ministerelor, celorlalte autorităţi
ori instituţii publice centrale, prefecturilor sau consiliilor judeţene, după
caz, ori în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, în termen de 30 de
zile de la data depunerii. Cheltuielile de publicare se suportă de către
persoanele juridice din care fac parte persoanele prevăzute la art. 2.
 (3) Persoana desemnată să primească şi să

păstreze declaraţiile de avere eliberează depunătorului o dovadă de primire şi
ia măsuri pentru asigurarea publicării acestora, potrivit dispoziţiilor alin.
(2)."


 "Art. 6 - (1) Persoanele prevăzute la

art. 2 au obligaţia ca, anual, în situaţia în care dobândesc bunuri de natura
celor prevăzute în anexă, să îşi actualizeze declaraţia de avere. De asemenea,
la încheierea mandatului sau la încetarea activităţii, ele au obligaţia să
depună o nouă declaraţie privind averea pe care o deţin la data
respectivă."

 "(3) Persoanele prevăzute la art. 2,

numite în funcţii pe perioade mai mari de 4 ani sau pe durată nedeterminată, au
obligaţia ca, din 4 în 4 ani, să depună o declaraţie de avere
actualizată.
 (4) Neactualizarea declaraţiei de avere,

din motive imputabile, până la data de 31 decembrie a fiecărui an, în situaţia
dobândirii unor bunuri, potrivit alin. (1), sau nedepunerea unei noi declaraţii
în termen de 15 zile de la încetarea activităţii ori, după caz, de la expirarea
celor 4 ani de la ultima declaraţie conduce la declanşarea din oficiu a
procedurii de control."

 "(2) Ordonanţa de clasare se comunică

părţilor şi parchetului de pe lângă curtea de apel, în raza căreia funcţionează
comisia, precum şi direcţiei generale judeţene a finanţelor publice în raza
căreia domiciliază persoana a cărei avere este supusă cercetării."

 "Art. 21 - (1) Cercetarea averii

Preşedintelui României, a deputaţilor, senatorilor, membrilor Guvernului,
secretarului general al Guvernului, conducătorilor autorităţilor publice numiţi
de Preşedinte, de Parlament sau de primul-ministru, a judecătorilor Curţii
Constituţionale, consilierilor de conturi, membrilor Colegiului jurisdicţional
al Curţii de Conturi şi procurorilor financiari de pe lângă aceasta, a
magistraţilor de la Curtea Supremă de Justiţie şi de la parchetul de pe lângă
aceasta, de la Parchetul Naţional Anticorupţie, precum şi de la curţile de apel
şi de la parchetele de pe lângă acestea, aflaţi în funcţie, se face de către o
comisie specială formată din:
 - doi judecători de la Curtea Supremă de

Justiţie, desemnaţi de adunarea generală a acestei curţi, dintre care unul în
calitate de preşedinte;
 - un procuror de la Parchetul de pe lângă

Curtea Supremă de Justiţie, desemnat de procurorul general al Parchetului de pe
lângă Curtea Supremă de Justiţie."

 "Art. 26 - (1) Dispozitivul hotărârii

judecătoreşti, rămasă irevocabilă, prin care se constată provenienţa ilicită a
unor bunuri, se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, şi se
comunică organului de specialitate al Ministerului Finanţelor Publice de la
domiciliul persoanei a cărei avere a fost cercetată, în vederea executării.
Cheltuielile de publicare se suportă din bugetul Ministerului
Justiţiei."

 "Art. 32 - Ordonanţa de clasare a

comisiei de cercetare rămasă definitivă sau, după caz, hotărârea instanţei de
judecată rămasă irevocabilă, prin care se constată că provenienţa bunurilor este
justificată, va fi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a.
Cheltuielile de publicare se suportă din bugetul Ministerului
Justiţiei."

abrogă.

 "Art. 38 - Persoanele prevăzute la
art. 2, care au deţinut funcţii publice similare celor menţionate la acest
articol, după 1 ianuarie 1990, având, potrivit reglementărilor legale în
vigoare, obligaţia declarării averii, pot fi supuse controlului averilor,
potrivit procedurilor stabilite prin prezenta lege, dacă există dovezi certe că
anumite bunuri ori valori, pe care le au în patrimoniu, nu au fost dobândite în
mod licit."
<a name=5687635></a> 14. Anexa privind

declaraţia de avere se înlocuieşte cu anexa la prezentul titlu.
<a name=5687636></a> 15. În tot cuprinsul

Legii nr. 115/1996 următoarele sintagme vor fi înlocuite după cum
 - Ministerul Finanţelor cu Ministerul

Finanţelor Publice;
 - Ministerul Culturii cu Ministerul

Culturii şi Cultelor;
 - Parchetul General cu Parchetul de pe lângă

Curtea Supremă de Justiţie;
 - Procurorul general cu Procurorul general

al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie;
 - primul-procuror al parchetului de pe

lângă curtea de apel cu procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de
apel.

class=rvts71>Art. IV - <a
href="javascript:OpenDocumentView(20866,%20274545);">Articolul 16</a> din Legea nr. 115/1999 privind responsabilitatea
ministerială, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 334
din 20 mai 2002, se completează după cum urmează:
<a name=5687638></a> 1. După alineatul (1)

se introduc alineatele (11) şi (1

style='font-size:8.0pt'>1) Preşedintele
României este sesizat pentru a cere urmărirea penală a unui membru al
Guvernului de către primul-ministru, procurorul general al Parchetului de pe
lângă Curtea Supremă de Justiţie sau de procurorul general al Parchetului
Naţional Anticorupţie.

style='font-size:8.0pt'>2) Orice cetăţean care
are cunoştinţă despre săvârşirea unei fapte penale de către membrii Guvernului
în exerciţiul funcţiei lor se poate adresa primului-ministru, procurorului
general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie sau procurorului
general al Parchetului Naţional Anticorupţie, pentru a solicita sesizarea
Preşedintelui României."
<a name=5687639></a> 2. Alineatul (3) se
completează cu două teze cu următorul cuprins:
 "Şedinţele comisiei nu sunt publice.

Membrul Guvernului pentru care s-a făcut sesizarea are dreptul de a fi audiat
de comisie înaintea întocmirii raportului acesteia."

se introduce alineatul (31) cu următorul cuprins:

style='font-size:8.0pt'>1) Preşedintele
României hotărăşte asupra raportului prezentat de comisia specială prevăzută la
alin. (3) şi dispune comunicarea soluţiei mijloacelor de informare în
masă."

class=rvts71>Art. V - În termen de 30 de zile de
la intrarea în vigoare a prezentei legi, ordonatorul principal de credite, cu
avizul Ministerului Finanţelor Publice, va introduce modificările
corespunzătoare în structura posturilor şi a cheltuielilor cu salariile pe
alineate, cu încadrarea în cheltuielile totale cu salariile aprobate în bugetul
Ministerului Public pe anul 2003.

class=rvts71>Art. VI - (1) În termen de 30 de
zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, persoanele prevăzute
la <a
class=rvts61> din Legea nr. 115/1996 vor depune declaraţia de avere, ce va
fi publicată conform art. 4 alin. (2).
 (2) Declaraţiile de avere depuse până la

intrarea în vigoare a prezentului titlu îşi păstrează caracterul confidenţial.
Divulgarea sau publicarea în orice mod, în tot sau în parte, a conţinutului
acestora constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la
3 ani.

class=rvts71>Art. VII - <a
corupţie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 219 din 18
mai 2000, cu modificările şi completările ulterioare, <a
43/2002</a> privind Parchetul Naţional Anticorupţie,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 244 din 11 aprilie
2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 503/2002
şi <a
class=rvts61> privind declararea şi controlul averii demnitarilor,
magistraţilor, funcţionarilor publici şi a unor persoane cu funcţii de
conducere, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 263 din 28
octombrie 1996, precum şi <a
class=rvts61> privind responsabilitatea ministerială, republicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 334 din 20 mai 2002, cu
modificările şi completările aduse prin prezentul titlu, se vor republica în
Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă
numerotare.
<o:p> </o:p>
<a name=5687644></a> Anexă
 la Titlul I
<o:p> </o:p>
<div>

class=rvts71>DECLARAŢIE
DE AVERE
</td>
</tr>
</tr>
 Subsemnatul ...........................,
având
funcţia de ................ la ................, declar, pe propria
răspundere, că împreună cu familia*) am următoarea avere:
<o:p> </o:p>
 I. Bunuri imobile**):
</td>
</tr>
</table>
</div>
<o:p> </o:p>
<div>

 1. Terenuri:
</td>
class=rvts61>Anul
</td>
class=rvts61>Suprafaţa
</td>
class=rvts61>Valoarea
</td>
</tr>
 Categorii de terenuri:
</td>
class=rvts61>dobândirii
</td>
de
impozitare
</td>
</tr>
 - agricole
</td>
class=rvts61>..........
</td>
</td>
class=rvts61>.............
</td>
</tr>
 - forestiere
</td>
</td>
</td>
class=rvts61>.............
</td>
</tr>
 - intravilane
</td>
</td>
</td>
class=rvts61>.............
</td>
</tr>
 - luciu de apă
</td>
</td>
</td>
class=rvts61>.............
</td>
</tr>
</table>
</div>
<o:p> </o:p>
 2.

Clădiri ...........................................................................
...............................................
<o:p> </o:p>
<div>

 2.1. Spaţii cu destinaţia de
locuinţă:
</td>
class=rvts61>Nr.
</td>
Anul
dobândirii
</td>
class=rvts61>Suprafaţa
construită
</td>
class=rvts61>Valoarea
de impozitare
</td>
</tr>
</tr>
 - apartament
</td>
</td>
</td>
</td>
</td>
</tr>
 - casă de locuit
</td>
</td>
</td>
</td>
</td>
</tr>
 - casă de vacanţă
</td>
</td>
</td>
</td>
</td>
</tr>
 2.2. Spaţii comerciale sau de
producţie
</td>
</td>
</td>
</td>
</td>
</tr>
</table>
</div>
 *) Prin familie, în sensul prezentei

declaraţii, se înţelege soţul, soţia şi copiii aflaţi în întreţinere.
 **) Dacă se află în indiviziune, se va

arăta cota-parte.
<o:p> </o:p>
<div>

 II. Bunuri mobile:
<o:p> </o:p>
 1. Autovehicule/autoturisme, tractoare,
maşini agricole, şalupe, iahturi şi alte mijloace de transport care sunt
supuse înmatriculării, potrivit
legii:
</td>
</tr>
</table>
</div>
<o:p> </o:p>
<div>

windowtext .25pt;
class=rvts61>Denumirea
</td>
class=rvts61>Marca
</td>
class=rvts61>Buc.
</td>
Anul
de fabricaţie
</td>
</tr>
class=rvts61>.........
</td>
</td>
</td>
class=rvts61>..................
</td>
</tr>
0in'>
</td>
0in'>
</td>
0in'>
</td>
0in'>
class=rvts61>..................
</td>
</tr>
0in'>
</td>
0in'>
</td>
0in'>
</td>
0in'>
class=rvts61>..................
</td>
</tr>
0in'>
</td>
black 1.0pt;
</td>
black 1.0pt;
</td>
0in'>
class=rvts61>..................
</td>
</tr>
</table>
</div>
<o:p> </o:p>
<div>

<td width=704 colspan=2 valign=top style='width:528.0pt;padding:0in 0in 0in 0in'>
 2. Cuantumul depozitelor şi al conturilor
curente în valută sau în lei, în ţară ori în străinătate, a căror valoare
însumată
depăşeşte echivalentul a 10.000 euro:
..............................................................................</spa
n>
......................................................................
...................................................................................
................
......................................................................
...................................................................................
...............
......................................................................
...................................................................................
...............
<o:p> </o:p>
 3. Creanţe cu o valoare ce depăşeşte
echivalentul a 10.000 EURO:
 Da |¯| Nu |¯|
 4. Obligaţii cu o valoare ce depăşeşte
 5. Alte bunuri producătoare de venituri
nete care însumate depăşesc echivalentul a 10.000 de EURO pe an:
<o:p> </o:p>
 III. Asociat sau acţionar la societăţi
comerciale, dacă valoarea acţiunilor sau a părţilor sociale depăşeşte
 Societăţi comerciale***):
class=rvts61>| Nu ||
 ***) Inclusiv din alte ţări.
<o:p> </o:p>
 IV. Alte activităţi cu scop lucrativ, care
produc un venit anual a cărui valoare depăşeşte echivalentul a 10.000
EURO:
<o:p> </o:p>
 V. Bunurile şi serviciile primite cu
titlu gratuit în cadrul unor activităţi de protocol în exercitarea mandatului
sau a funcţiei, a căror valoare depăşeşte, fiecare, echivalentul a 300
EURO
<o:p> </o:p>
 VI. Alte precizări ale
declarantului
.................................................................................
.............................................................................
<o:p> </o:p>
 Prezenta declaraţie constituie act public
şi răspund, conform legii penale, pentru inexactitatea sau caracterul
incomplet al datelor.
</td>
</tr>
<td width=704 colspan=2 valign=top style='width:528.0pt;padding:0in 0in 0in
0in'></td>
</tr>
class=rvts61>Data
class=rvts61>..................
</td>
class=rvts61>Semnătura
class=rvts61>..................
</td>
</tr>
<td width=704 colspan=2 valign=top style='width:528.0pt;padding:0in 0in 0in 0in'>
 *) Conform art. II din O.U.G. Nr.
40/2003, declaraţia de avere se depune în termen de 30 de zile de la data
intrării în vigoare a ordonanţei.
</td>
</tr>
</table>
</div>
<o:p> </o:p>

class=rvts71>Titlul II
 Asigurarea transparenţei şi stabilităţii în

mediul de afaceri
<o:p> </o:p>

class=rvts71>Art. VIII - <a
class=rvts61> privind registrul comerţului, republicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 49 din 4 februarie 1998, cu modificările şi
completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
 "Art. 1 - (1) Comercianţii, înainte de

începerea comerţului, precum şi alte persoane fizice sau juridice, prevăzute în
mod expres de lege, înainte de începerea activităţii acestora, au obligaţia să
ceară înmatricularea în registrul comerţului, iar în cursul exercitării şi la
încetarea comerţului sau, după caz, a activităţii respective, să ceară
înscrierea în acelaşi registru a menţiunilor privind actele şi faptele a căror
înregistrare este prevăzută de lege.
 (2) În înţelesul prezentei legi,

comercianţii sunt persoanele fizice şi asociaţiile familiale care efectuează în
mod obişnuit acte de comerţ, societăţile comerciale, companiile naţionale şi
societăţile
naţionale, regiile autonome şi organizaţiile cooperatiste."

al articolului 1 se introduce alineatul (2

style='font-size:8.0pt'>1) Potrivit prezentei
legi, prin înregistrare se înţelege atât înmatricularea comerciantului şi
înscrierea de menţiuni, precum şi alte operaţiuni care, potrivit legii, se
menţionează în registrul comerţului."

 "Art. 6 - (1) Înregistrările în

registrul comerţului se fac pe baza unei încheieri a judecătorului delegat sau,
după caz, a unei hotărâri judecătoreşti irevocabile, în afară de cazurile în
care legea prevede altfel.
 (2) Încheierile judecătorului delegat

privitoare la înmatriculare sau la orice alte înregistrări în registrul comerţului
sunt executorii de drept şi sunt supuse numai recursului.
 (3) Termenul de recurs este de 15 zile şi

curge de la data pronunţării încheierii pentru părţi şi de la data publicării
încheierii sau a actului modificator al actului constitutiv în Monitorul
Oficial al României, Partea a IV-a, pentru orice alte persoane
interesate.
 (4) Recursul se depune şi se menţionează în

registrul comerţului unde s-a făcut înregistrarea. În termen de 3 zile de la
data depunerii, oficiul registrului comerţului înaintează recursul curţii de
apel în a cărei rază teritorială se află domiciliul sau sediul comerciantului,
iar în cazul sucursalelor înfiinţate în alt judeţ, la curtea de apel în a cărei
rază teritorială se află sediul sucursalei.
 (5) Motivele recursului se pot depune la

instanţă, cu cel puţin două zile înaintea termenului de judecată.
 (6) În cazul admiterii recursului, decizia

instanţei de recurs va fi menţionată în registrul comerţului."
 "Art. 7 - (1) Instanţele judecătoreşti

sunt obligate să trimită oficiului registrului comerţului, în termen de 15 zile
de la data când au rămas irevocabile, copii legalizate de pe hotărârile
irevocabile ce se referă la acte, fapte şi menţiuni a căror înregistrare în
registrul comerţului o dispun, conform legii."

 "Art. 12 - (1) Registrul comerţului

este alcătuit dintr-un registru pentru înregistrarea comercianţilor persoane
fizice şi asociaţii familiale şi un altul pentru înregistrarea comercianţilor
persoane juridice. Pentru fiecare an se deschide un registru. Aceste registre
se ţin în sistem computerizat.
<a name=5687652></a> 6. Partea introductivă

a alineatului (1) al articolului 13 va avea următorul cuprins:
 "Art. 13 - (1) Cererea de

înmatriculare a unui comerciant persoană fizică în registrul comerţului va
cuprinde:"
<a name=5687653></a> 7. Litera a) de la

alineatul (1) al articolului 13 va avea următorul cuprins:
 "a) numele şi prenumele, codul numeric

personal, domiciliul, cetăţenia, data şi locul naşterii, starea civilă şi
activitatea comercială anterioară;"

al articolului 13, se introduce alineatul (1

style='font-size:8.0pt'>1) Cererea de
înmatriculare a unei asociaţii familiale în registrul comerţului trebuie să
cuprindă:
 a) numele şi prenumele fiecăruia dintre

asociaţi, codul numeric personal, domiciliul, cetăţenia, data şi locul
naşterii, calitatea de membru al familiei, starea civilă şi activitatea
comercială anterioară;
 b) datele de identificare a persoanei care

reprezintă asociaţia în relaţiile cu terţii - membrul de familie din iniţiativa
căruia s-a înfiinţat asociaţia sau împuternicitul acestuia;
 c) firma comercială şi sediul

acesteia;
 d) obiectul comerţului, cu precizarea

domeniului şi a activităţii principale, astfel cum sunt prevăzute în
autorizaţia pentru exercitarea comerţului;
 e) numărul, data şi organul emitent al

autorizaţiei pentru exercitarea comerţului."

 "(3) Oficiul va înscrie în registrul

comerţului toate datele din cerere, precum şi, în cazul asociaţiilor familiale,
codul unic de înregistrare atribuit conform legii."

 "Art. 14 - (1) Cererea de

înmatriculare a unei societăţi comerciale va cuprinde, după caz, datele
conţinute în mod obligatoriu în actul său constitutiv şi va fi însoţită de
documentele doveditoare necesare, potrivit Legii nr. 31/1990 privind societăţile
comerciale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
 (2) Oficiul va înscrie în registrul

comerţului toate datele din cerere, precum şi codul unic de înregistrare,
atribuit conform legii."
<a name=5687657></a> 11. Partea introductivă

a articolului 15 va avea următorul cuprins:
 "Art. 15 - Cererea de înmatriculare a

unei regii autonome, companii naţionale sau societăţi naţionale în registrul
comerţului trebuie să cuprindă:"

introduce alineatul (2) cu următorul cuprins:



<a name=5687660></a> 14. Literele a) şi b)

 "a) pentru comercianţi, persoane

fizice şi asociaţii familiale, de la data autorizării;
 b) pentru societăţile comerciale, de la

data încheierii actului constitutiv;"

după alineatul (1) se introduce alineatul (1

style='font-size:8.0pt'>1) Cererea de
înmatriculare a asociaţiei familiale se face de membrul de familie din
iniţiativa căruia s-a înfiinţat asociaţia sau împuternicitul acestuia, cu
procură specială şi autentică."

 "(2) Pentru dovedirea specimenului de

semnătură,
comerciantul persoană fizică, respectiv reprezentantul asociaţiei familiale,
semnează la oficiul registrului comerţului, în prezenţa judecătorului delegat
sau a directorului oficiului sau a înlocuitorului acestuia, care va certifica
semnătura.
 (3) În absenţa comerciantului persoană

fizică, respectiv a reprezentantului asociaţiei familiale, semnătura acestuia
poate fi înlocuită prin prezentarea unui specimen de semnătură legalizat de
notarul public."
<a name=5687663></a> 17. Literele a), b) şi

c) ale articolului 21 vor avea următorul cuprins:
 "a) donaţia, vânzarea, locaţiunea sau

garanţia reală mobiliară constituită asupra fondului de comerţ, precum şi orice
alt act prin care se aduc modificări înregistrărilor în registrul comerţului
sau care face să înceteze firma ori fondul de comerţ;
 b) numele şi prenumele, cetăţenia, codul

numeric personal, pentru cetăţenii români, seria şi numărul paşaportului,
pentru cetăţenii străini, data şi locul naşterii împuternicitului sau a
reprezentantului fiscal, dacă este cazul; dacă dreptul de reprezentare este
limitat la o anumită sucursală, menţiunea se va face numai în registrul unde
este înscrisă sucursala, semnătura împuternicitului/reprezentantului fiscal va
fi dată în forma prevăzută la art. 18 alin. (2) şi (3);
 c) brevetele de invenţii, mărcile de

fabrică, de comerţ şi de serviciu, denumirile de origine, indicaţiile de
provenienţă, firma, emblema şi alte semne distinctive asupra cărora societatea
comercială, regia autonomă, organizaţia cooperatistă sau comerciantul persoană
fizică sau asociaţie familială are un drept;"
<a name=5687664></a> 18. Litera g) a

 "g) hotărârea de condamnare a

comerciantului, administratorului sau cenzorului pentru fapte penale care îl
fac nedemn sau incompatibil să exercite această activitate;"

 "(3) Menţiunile se vor înregistra din

oficiu, în termen de 15 zile de la data primirii copiei legalizate a hotărârii
irevocabile referitoare la faptele şi actele prevăzute la art. 21 lit. e), f)
şi g)."

 "Art. 24 - (1) Înfiinţarea în România
a unei sucursale sau filiale de către comerciantul care are sediul principal al
comerţului în străinătate este supusă tuturor dispoziţiilor referitoare la
înmatricularea, menţionarea şi publicarea actelor şi faptelor cerute pentru
comercianţii din ţară."

după alineatul (1) se introduc alineatele (11) şi (12)
cu următorul cuprins:

style='font-size:8.0pt'>1) Cererile de
înmatriculare vor indica şi:
 a) denumirea sucursalei şi

numele/denumirea, forma şi sediul comerciantului din străinătate;
 b) numele şi calitatea persoanelor care pot

reprezenta faţă de terţi şi în justiţie comerciantul din străinătate, precum şi
ale celor dintre ele care se ocupă nemijlocit de activitatea sucursalei;
 c) ultima situaţie financiară a

comerciantului din străinătate aprobată, verificată sau publicată potrivit
legislaţiei
statului în care comerciantul are domiciliul/sediul.

style='font-size:8.0pt'>2) Dacă este cazul, se
vor înregistra şi menţiuni referitoare la:
 a) deschiderea unei proceduri judiciare sau

extrajudiciare de insolvenţă asupra comerciantului din străinătate;
 b) dizolvarea societăţii din străinătate,

numele şi puterile lichidatorilor;
 c) închiderea sucursalei."

 "(2) Toate aceste formalităţi se vor

face la sediul oficiului registrului comerţului de la sediul
sucursalei."
<a name=5687669></a> 23. Alineatele (1),

(3), (4) şi (5) ale articolului 25 vor avea următorul cuprins:
 "Art. 25 - (1) Orice persoană fizică

sau juridică prejudiciată ca efect al unei înmatriculări ori printr-o menţiune
în registrul comerţului are dreptul să ceară radierea înregistrării
păgubitoare, în tot sau numai cu privire la anumite elemente ale acesteia, în
cazul în care prin hotărâri judecătoreşti irevocabile au fost desfiinţate în
tot sau în parte sau modificate actele care au stat la baza înregistrării cu
privire la care se solicită radierea, dacă prin hotărârea judecătorească nu a
fost dispusă menţionarea în registrul comerţului.
...................................................................................
.........................................
 (3) Tribunalul se pronunţă asupra cererii

cu citarea oficiului registrului comerţului şi a comerciantului.
 (4) Hotărârea judecătorească de soluţionare

a cererii poate fi atacată numai cu recurs, iar termenul de recurs curge de la
pronunţare, pentru părţile prezente, şi de la comunicare, pentru părţile
lipsă.
 (5) Oficiul registrului comerţului va

efectua radierea şi va publica hotărârea judecătorească irevocabilă în
Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, pe cheltuiala părţii care a
introdus cererea. În acest scop, instanţa va comunica oficiului registrului
comerţului hotărârea judecătorească, în copie legalizată, cu menţiunea
rămânerii irevocabile."

 "(2) Înregistrarea în registrul

comerţului se operează în termen de 24 de ore de la data încheierii
judecătorului delegat, iar în cazul înmatriculării comerciantului, în termen de
24 de ore de la data pronunţării încheierii judecătorului delegat de autorizare
a înmatriculării."

abrogă.

 "Art. 29 - Comerciantul este obligat

să menţioneze pe facturi, oferte, comenzi, tarife, prospecte şi orice alte
documente întrebuinţate în comerţ, numele/denumirea, sediul social, codul unic
de înregistrare şi, dacă este cazul, codul numeric personal. Sunt exceptate
bonurile fiscale emise de aparatele de marcat electronice, care vor cuprinde
elementele prevăzute de legislaţia din domeniu."

cuprins:

style='font-size:8.0pt'>1) Firma unei
asociaţii familiale trebuie să cuprindă numele membrului de familie la iniţiativa
căruia se înfiinţează asociaţia familială, cu menţiunea «asociaţie familială»,
scrisă în întregime."

 "(3) Firmele şi emblemele radiate din

registrul comerţului nu sunt disponibile pentru o perioadă de 2 ani de la data
radierii, cu excepţia cazurilor prevăzute la art. 41."
 "Art. 41 - (1) Dobânditorul cu orice

titlu al unui fond de comerţ va putea să continue activitatea sub firma
anterioară, care cuprinde numele unui comerciant persoană fizică sau al unui
asociat al unei asociaţii familiale, societăţi în nume colectiv ori comandită
simplă, cu acordul expres al titularului precedent sau al succesorilor săi în
drepturi
şi cu obligaţia de menţionare în cuprinsul acelei firme a calităţii de
succesor."

 "Art. 44 - (1) Dacă nu respectă

dispoziţiile legii şi termenele prevăzute, comercianţii care trebuie să ceară
înmatricularea sau înscrierea unei menţiuni sau să depună specimene de
semnătură ori anumite acte vor fi obligaţi, prin încheiere pronunţată de
judecătorul delegat, la plata unei amenzi judiciare de la 500.000 lei la
5.000.000 lei, dacă fapta nu constituie infracţiune.
 (2) În cazul în care înmatricularea,

menţiunea, depunerea specimenului de semnătură sau a actului sunt în sarcina
unei persoane juridice, amenda judiciară este de la 5.000.000 lei la 20.000.000
lei, dacă fapta nu constituie infracţiune. Dacă sunt mai multe persoane
obligate la îndeplinire, amenda se aplică fiecăreia dintre ele."

 "Art. 45 - Comercianţii persoane

fizice şi reprezentanţii asociaţiilor familiale şi ai persoanelor juridice,
care nu se conformează obligaţiilor prevăzute la art. 29, vor fi sancţionaţi de
organele de control ale Ministerului Finanţelor Publice cu amendă de la
5.000.000 lei la 10.000.000 lei, iar în cazul înscrierii unor date false, se vor
aplica dispoziţiile corespunzătoare din legea penală."

 "Art. 46 - Sesizarea judecătorului

delegat pentru aplicarea amenzilor prevăzute la art. 44 se poate face de orice
persoană
interesată sau din oficiu."

 "Art. 47 - Amenzile judiciare

prevăzute la art. 44 sunt supuse regimului de drept comun al amenzilor
judiciare, prevăzut de Codul de procedură civilă."

class=rvts71>Art. IX - <a
class=rvts61> privind societăţile comerciale, republicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 33 din 29 ianuarie 1998, cu modificările şi
completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
al articolului 5 se introduce alineatul (4

style='font-size:8.0pt'>1) În cazurile în care
contractul de societate şi statutul constituie acte distincte, acesta din urmă
va cuprinde datele de identificare a asociaţilor şi clauze reglementând
organizarea, funcţionarea şi desfăşurarea activităţii societăţii."

 "(5) Actul constitutiv se încheie sub

semnătură privată, se semnează de toţi asociaţii sau, în caz de subscripţie
publică, de fondatori. Forma autentică a actului constitutiv este obligatorie
atunci când:
 a) printre bunurile subscrise ca aport la

capitalul social se află un teren;
 b) se constituie o societate în nume

colectiv sau în comandită simplă;
 c) societatea pe acţiuni se constituie prin

subscripţie publică."

 "(6) Actul constitutiv dobândeşte dată

certă şi prin depunerea la oficiul registrului comerţului."


personal, locul şi data naşterii, domiciliul şi cetăţenia asociaţilor persoane
fizice; denumirea, sediul şi naţionalitatea asociaţilor persoane juridice;
numărul de înregistrare în registrul comerţului sau codul unic de înregistrare,
potrivit legii naţionale; la societatea în comandită simplă se vor arăta
asociaţii comanditari, asociaţii comanditaţi, precum şi reprezentantul fiscal, dacă
este cazul;"


personal, locul şi data naşterii, domiciliul şi cetăţenia asociaţilor persoane
fizice; denumirea, sediul şi naţionalitatea asociaţilor persoane juridice,
numărul de înregistrare în registrul comerţului sau codul unic de înregistrare,
potrivit legii naţionale; la societatea în comandită pe acţiuni se vor arăta
asociaţii comanditari şi asociaţii comanditaţi, precum şi reprezentantul fiscal,
dacă este cazul;"

 "(3) În caz de încălcare a
prevederilor alin. (1) şi (2), statul, prin Ministerul Finanţelor Publice,
precum şi orice persoană interesată poate cere dizolvarea pe cale
judecătorească a unei societăţi astfel constituite."

class=rvts71>, cu următorul cuprins:

style='font-size:8.0pt'>1 - Contractele
între societatea cu răspundere limitată şi persoana fizică sau persoana juridică,
asociat unic al celei dintâi, se încheie în formă scrisă, sub sancţiunea
nulităţii absolute."

 "Art. 16 - (1) La autentificarea

actului constitutiv în cazurile prevăzute la art. 5 sau, după caz, la darea de
dată certă a acestuia, se va prezenta dovada eliberată de oficiul registrului
comerţului privind disponibilitatea firmei şi declaraţia pe propria răspundere
privind deţinerea calităţii de asociat unic într-o singură societate cu
răspundere limitată.
 (2) La acelaşi sediu vor putea funcţiona

mai multe societăţi, dacă cel puţin o persoană este, în condiţiile legii,
asociat în fiecare dintre aceste societăţi.
 (3) Notarul public va refuza autentificarea

actului constitutiv sau, după caz, persoana care dă dată certă va refuza
operaţiunile solicitate, dacă din documentaţia prezentată rezultă că nu sunt
îndeplinite condiţiile prevăzute la alin. (1)."
<a name=5687689></a> 9. Alineatele (1) - (3)

 "Art. 31 - (1) Adunarea constitutivă

va hotărî asupra cotei din profitul net ce revine fondatorilor unei societăţi
constituite prin subscripţie publică.
 (2) Cota prevăzută la alin. (1) nu poate

depăşi 6% din profitul net şi nu poate fi acordată pentru o perioadă mai mare
de 5 ani de la data constituirii societăţii.
 (3) În cazul majorării capitalului social,

drepturile fondatorilor vor putea fi exercitate numai asupra profitului
corespunzător capitalului social iniţial."

 "Art. 33 - Dreptul la acţiunea în

daune se prescrie prin trecerea a 6 luni de la data publicării în Monitorul
Oficial al României, Partea a IV-a, a hotărârii adunării generale a
acţionarilor care a decis dizolvarea anticipată."
 "Art. 34 - Societăţile comerciale pe

acţiuni constituite prin subscripţie publică sunt considerate societăţi
deţinute public în sensul art. 2 alin. (1) pct. 39 din Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 28/2002 privind valorile mobiliare, serviciile de investiţii
financiare şi pieţele reglementate, aprobată şi modificată prin Legea nr.
525/2002, cu modificările şi completările ulterioare, care se completează cu
dispoziţiile prezentei legi în ceea ce priveşte înmatricularea în registrul
comerţului."

 "Art. 35 - (1) În termen de 15 zile de

la data încheierii actului constitutiv, fondatorii sau administratorii
societăţii ori un împuternicit al acestora vor cere înmatricularea societăţii
în registrul comerţului în a cărui rază teritorială îşi va avea sediul
societatea."
<a name=5687693></a> 13. La articolul 35

alineatul (2), după litera b) se introduce litera b
 "b1) dovada sediului
declarat şi a disponibilităţii firmei;"

 "(2) Înmatricularea se efectuează în

termen de 24 de ore de la data pronunţării încheierii judecătorului delegat
prin care se autorizează înmatricularea societăţii comerciale."

 "Art. 45 - (1) Reprezentanţii

societăţii sunt obligaţi să depună la oficiul registrului comerţului
semnăturile lor, la data depunerii cererii de înregistrare, dacă au fost numiţi
prin actul constitutiv, iar cei aleşi în timpul funcţionării societăţii, în
termen de 15 zile de la alegere."

 "Art. 46 - (1) Când actul constitutiv

nu cuprinde menţiunile prevăzute de lege ori cuprinde clauze prin care se
încalcă o dispoziţie imperativă a legii sau când nu s-a îndeplinit o cerinţă
legală pentru constituirea societăţii, judecătorul delegat, din oficiu sau la
cererea oricăror persoane care formulează o cerere de intervenţie, va respinge,
prin încheiere, motivat, cererea de înmatriculare, în afară de cazul în care
asociaţii înlătură asemenea neregularităţi. Judecătorul delegat va lua act în
încheiere de regularizările efectuate.
 (2) În cazul în care au fost formulate

cereri de intervenţie, judecătorul va cita intervenienţii şi se va pronunţa
asupra cererilor acestora în condiţiile art. 49 şi următoarele din Codul de
procedură civilă, nefiind aplicabile dispoziţiile art. 335 din Codul de
procedură civilă."

class=rvts71>17. Literele a) şi f) ale articolului 56 vor avea următorul
cuprins:
 "a) lipseşte actul constitutiv sau nu

a fost încheiat în formă autentică, în situaţiile prevăzute la art. 5 alin.
(5);

...................................................................................
...........................................

sediul societăţii, obiectul său de activitate, aporturile asociaţilor şi
capitalul social subscris şi vărsat;"

 "(3) Tribunalul va comunica hotărârea

judecătorească oficiului registrului comerţului, care, după menţionare, o va
trimite Monitorului Oficial al României spre publicare în Partea a IV-a, în
extras."

 "Art. 60 - (1) Încheierile

judecătorului delegat privitoare la înmatriculare sau la orice alte
înregistrări în registrul comerţului sunt executorii de drept şi sunt supuse
numai recursului.
 (2) Termenul de recurs este de 15 zile şi

curge de la data pronunţării încheierii pentru părţi şi de la data publicării
încheierii sau a actului modificator al actului constitutiv în Monitorul
Oficial al României, Partea a IV-a, pentru orice alte persoane
interesate.
 (3) Recursul se depune şi se menţionează în

registrul comerţului unde s-a făcut înregistrarea. În termen de 3 zile de la
data depunerii, oficiul registrului comerţului înaintează recursul curţii de
apel în a cărei rază teritorială se află sediul societăţii, iar în cazul
sucursalelor înfiinţate în alt judeţ, curţii de apel în a cărei rază
teritorială se află sediul sucursalei.
 (4) Motivele recursului se pot depune la

instanţă, cu cel puţin două zile înaintea termenului de judecată.
 (5) În cazul admiterii recursului, decizia

instanţei de recurs va fi menţionată în registrul comerţului, fiind aplicabile
dispoziţiile art. 48, 49 şi 56 - 59."

 "Art. 61 - (1) Creditorii sociali şi orice
alte persoane prejudiciate prin hotărârile asociaţilor privitoare la
modificarea actului constitutiv pot formula o cerere de opoziţie prin care să
solicite instanţei judecătoreşti să oblige, după caz, societatea sau asociaţii
la repararea prejudiciului cauzat, prevederile art. 57 fiind
aplicabile."

 "Art. 62 - (1) Opoziţia se face în

termen de 30 de zile de la data publicării hotărârii asociaţilor sau a actului
adiţional modificator în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, dacă
prezenta lege nu prevede un alt termen. Ea se depune la oficiul registrului
comerţului care, în termen de 3 zile de la data depunerii, o va menţiona în
registru şi o va înainta instanţei judecătoreşti competente.
 (2) Dispoziţiile art. 132 referitoare la

suspendare se aplică în mod corespunzător. Opoziţia se judecă în camera de
consiliu, cu citarea părţilor, fiind aplicabile dispoziţiile art. 114 alin. 5
din Codul de procedură civilă."

 "Art. 63 - Cererile şi căile de atac

prevăzute de prezenta lege, de competenţa instanţelor judecătoreşti, se
soluţionează de instanţa locului unde societatea îşi are sediul
principal."
<a name=5687703></a> 23. Alineatele (1) -

 "Art. 67 - (1) Cota-parte din profit

ce se plăteşte fiecărui asociat constituie dividend.
 (2) Dividendele se plătesc asociaţilor

proporţional cu cota de participare la capitalul social vărsat, dacă prin actul
constitutiv nu se prevede altfel. Ele se plătesc în termenul stabilit de către
adunarea generală a asociaţilor sau, după caz, stabilit prin legile speciale,
dar nu mai târziu de 8 luni de la data aprobării situaţiei financiare anuale
aferente exerciţiului financiar încheiat. În caz contrar, societatea comercială
va plăti o penalitate aferentă perioadei de întârziere, la nivelul dobânzii
legale.
 (3) Nu se vor putea distribui dividende

decât din profituri determinate potrivit legii.
 (4) Dividendele plătite contrar

dispoziţiilor alin. (2) şi (3) se restituie, dacă societatea dovedeşte că
asociaţii au cunoscut neregularitatea distribuirii sau, în împrejurările
existente, trebuiau să o cunoască."

 "Art. 69 - Dacă se constată o pierdere

a activului net, capitalul social va trebui reîntregit sau redus înainte de a
se putea face vreo repartizare sau distribuire de profit."

 "(2) Acţiunea în răspundere împotriva

administratorilor aparţine şi creditorilor societăţii, care o vor putea
exercita numai în caz de deschidere a procedurii reglementate de Legea nr.
64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare."

 "Art. 74 - (1) În orice factură,

ofertă, comandă, tarif, prospect şi alte documente întrebuinţate în comerţ,
emanând de la o societate, trebuie să se menţioneze denumirea, forma juridică,
sediul şi codul unic de înregistrare. Sunt exceptate bonurile fiscale emise de
aparatele de marcat electronice, care vor cuprinde elementele prevăzute de
legislaţia din domeniu.
 (2) Pentru societatea cu răspundere

limitată va trebui menţionat şi capitalul social, iar pentru societatea pe
acţiuni şi în comandită pe acţiuni se va menţiona şi capitalul social, din care
cel efectiv vărsat, potrivit ultimei situaţii financiare anuale
aprobate."

 "Art. 86 - Pentru aprobarea situaţiei

financiare anuale şi pentru deciziile referitoare la introducerea acţiunii în
răspunderea administratorilor este necesar votul asociaţilor reprezentând
majoritatea capitalului social."

 "(3) Comanditarul are, de asemenea,

dreptul de a cere copie de pe situaţiile financiare anuale şi de a controla
exactitatea lor prin cercetarea registrelor comerciale şi a celorlalte
documente justificative."

 "(2) Felul acţiunilor va fi determinat

prin actul constitutiv; în caz contrar ele vor fi nominative. Acţiunile
nominative pot fi emise în formă materială, pe suport hârtie, sau în formă
dematerializată, caz în care se înregistrează în registrul acţionarilor.
 (3) Acţiunile emise de o societate pe

acţiuni, ca urmare a subscripţiei prin ofertă publică de valori mobiliare,
definită ca atare prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/2002, aprobată
şi modificată prin Legea nr. 525/2002, cu modificările şi completările
ulterioare, sunt supuse reglementărilor aplicabile pieţei organizate pe care
acele acţiuni sunt tranzacţionate."

 "(5) Se pot emite titluri cumulative

pentru mai multe acţiuni, când acestea sunt emise în formă
materială."

alineatul (2), litera b) va avea următorul cuprins:
 "b) data actului constitutiv, numărul

din registrul comerţului sub care este înmatriculată societatea, codul unic de
înregistrare şi numărul Monitorului Oficial al României, Partea a IV-a, în care
s-a făcut publicarea;"

articolului
93 va avea următorul cuprins:
 "(3) Pentru acţiunile nominative se

vor mai menţiona: numele, prenumele, codul numeric personal şi domiciliul
acţionarului persoană fizică; denumirea, sediul, numărul de înmatriculare şi
codul unic de înregistrare ale acţionarului persoană juridică, după
caz."

 "Art. 98 - (1) Dreptul de proprietate

asupra acţiunilor nominative emise în formă materială se transmite prin
declaraţie făcută în registrul acţionarilor şi prin menţiunea făcută pe titlu,
semnată de cedent şi de cesionar sau de mandatarii lor. Dreptul de proprietate
asupra acţiunilor nominative emise în formă dematerializată se transmite prin
declaraţie făcută în registrul acţionarilor, semnată de cedent şi de cesionar
sau de mandatarii lor. Prin actul constitutiv se pot prevedea şi alte forme de
transmitere a dreptului de proprietate asupra acţiunilor.
 (2) Dreptul de proprietate asupra

acţiunilor emise în formă dematerializată şi tranzacţionate pe o piaţă
organizată se transmite în conformitate cu Ordonanţa de urgenţă a Guvernului
nr. 28/2002, aprobată şi modificată prin Legea nr. 525/2002, cu modificările şi
completările ulterioare."

 "(4) Atât timp cât o acţiune este

proprietatea indiviză sau comună a mai multor persoane, acestea sunt
răspunzătoare în mod solidar pentru efectuarea vărsămintelor
datorate."

 "(5) Plata acţiunilor astfel dobândite

se va face numai din profitul distribuibil şi din rezervele disponibile ale
societăţii, cu excepţia rezervelor legale, înscrise în ultima situaţie
financiară anuală aprobată.
 (6) În raportul de gestiune care însoţeşte

situaţia financiară anuală se vor arăta: motivele care au determinat dobândirea
de acţiuni proprii, numărul, valoarea nominală, contravaloarea acţiunilor
dobândite şi fracţiunea de capital social pe care ele o
reprezintă."

 "(8) Dispoziţiile prezentului articol

se aplică şi în cazurile în care o societate, în care altă societate deţine
majoritatea drepturilor de vot sau exercită direct ori indirect o influenţă
dominantă, dobândeşte acţiuni ale societăţii dominante."

 "(2) Constituirea garanţiilor reale

mobiliare asupra propriilor acţiuni, fie direct, fie prin persoane care acţionează
în nume propriu, dar pe seama societăţii, este asimilată cu dobândirea
propriilor acţiuni. Acţiunile vor fi însă contabilizate separat."

 "Art. 106 - (1) Constituirea de

garanţii reale mobiliare asupra acţiunilor se face prin înscris sub semnătură
privată, în care se vor arăta cuantumul datoriei, valoarea şi categoria
acţiunilor cu care se garantează, iar în cazul acţiunilor la purtător şi
nominative emise în formă materială, şi prin menţionarea garanţiei pe titlu,
semnată de creditor şi debitorul acţionar sau de mandatarii acestora.
 (2) Garanţia se înregistrează în registrul

acţionarilor ţinut de administratori sau, după caz, de societatea independentă
care ţine registrul acţionarilor. Creditorului în favoarea căruia s-a
constituit garanţia reală mobiliară asupra acţiunilor i se eliberează o dovadă
a înregistrării acesteia.
 (3) Garanţia devine opozabilă terţilor şi

dobândeşte rangul în ordinea de preferinţă a creditorilor de la data înregistrării
în Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare."

 "Art. 107 - Acţiunile dobândite

potrivit art. 103 alin. (1) - (5) şi alin. (8) nu dau drept la dividende. Pe
toată durata posedării lor de către societate, dreptul de vot pe care îl
conferă aceste acţiuni este suspendat, iar majorităţile de prezenţă şi de vot
pentru luarea în mod valabil a hotărârilor în adunările generale se raportează
la restul capitalului social."

 "Art. 108 - Acţionarii care oferă spre

vânzare acţiunile lor prin ofertă publică vor trebui să întocmească un prospect
de ofertă în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.
28/2002, aprobată şi modificată prin Legea nr. 525/2002, cu modificările şi
completările ulterioare."
 "Art. 109 - Situaţia acţiunilor

trebuie să fie cuprinsă în anexa la situaţia financiară anuală şi, în mod
deosebit, să se precizeze dacă ele au fost integral liberate şi, după caz,
numărul acţiunilor pentru care s-a cerut, fără rezultat, efectuarea
vărsămintelor."

 "Art. 111 - (1) Adunarea ordinară se

întruneşte cel puţin o dată pe an, în cel mult 4 luni de la încheierea
exerciţiului financiar."

alineatul (2), litera a) va avea următorul cuprins:
 "a) să discute, să aprobe sau să modifice

situaţiile financiare anuale, pe baza rapoartelor administratorilor, ale
cenzorilor sau ale auditorilor financiari, şi să fixeze
dividendul;"

după litera c) se introduce litera c
 "c1) înfiinţarea sau
desfiinţarea unor sedii secundare: sucursale, agenţii, reprezentanţe sau alte
asemenea unităţi fără personalitate juridică, dacă prin actul constitutiv nu se
prevede altfel;"

 "Art. 114 - (1) Exerciţiul

atribuţiilor menţionate la art. 113 lit. b), c), e), f) şi i) va putea fi
delegat consiliului de administraţie sau administratorului unic prin actul
constitutiv sau prin hotărâre a adunării generale extraordinare.
 (2) Dispoziţiile art. 130 alin. (4) şi (5),
ale art. 131, cu excepţia alin. (3), şi ale art. 132 se aplică şi în cazul
deciziilor adoptate de către administratori în condiţiile alin. (1), societatea
urmând a fi reprezentată în justiţie de persoana desemnată de preşedintele
instanţei
dintre acţionarii ei, care va îndeplini mandatul cu care a fost însărcinată,
până ce adunarea generală, convocată în acest scop, va alege o altă
persoană."

 "(4) Dacă toate acţiunile societăţii

sunt nominative, convocarea poate fi făcută numai prin scrisoare recomandată
sau, dacă actul constitutiv permite, prin scrisoare simplă, expediată cu cel
puţin 15 zile înainte de data ţinerii adunării, la adresa acţionarului înscrisă
în registrul acţionarilor. Schimbarea adresei nu poate fi opusă societăţii,
dacă nu i-a fost comunicată în scris de acţionar."

 "(9) Acţionarii societăţilor de tip

închis pot face, în scris, propuneri adresate administratorilor pentru
completarea ordinii de zi, cu excepţia cazului când acestea se referă la
modificarea actului constitutiv, cu cel puţin 5 zile înainte de data adunării,
urmând ca propunerile să fie înscrise pe ordinea de zi cu aprobarea adunării
generale."

 "(3) Dacă administratorii nu convoacă

adunarea generală, instanţa de la sediul societăţii va putea autoriza, cu
citarea administratorilor şi în conformitate cu art. 331 - 339 din Codul de
procedură civilă, convocarea adunării generale de către persoanele care
îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin. (1). Prin aceeaşi încheiere instanţa
va stabili data de referinţă prevăzută de art. 122 alin. (2), data ţinerii
adunării generale şi, dintre acţionari, persoana care o va
prezida."


style='font-size:8.0pt'>1 - În cazul
societăţilor închise cu acţiuni nominative, prin actul constitutiv se poate conveni
ţinerea adunărilor generale şi prin corespondenţă."

 "(2) Dacă asupra acţiunilor sunt

constituite garanţii reale mobiliare, dreptul de vot aparţine
proprietarului."

 "Art. 124 - (1) Acţionarii nu vor

putea fi reprezentaţi în adunările generale decât prin alţi acţionari, în baza
unei procuri speciale, cu excepţia cazurilor prevăzute de art. 102 alin. (2) şi
(3), când procura specială poate fi dată şi altui coproprietar."

 "(2) Ei pot vota însă situaţia

financiară anuală dacă, deţinând cel puţin jumătate din participarea la
capitalul social, nu se poate forma majoritatea legală fără votul
lor."

class=rvts71>53. După alineatul (2) al articolului 131 se introduc alineatele
(21) - (2) cu următorul cuprins:

style='font-size:8.0pt'>1) Când se invocă
motive de nulitate absolută, dreptul la acţiune este imprescriptibil, iar cererea
poate fi formulată şi de orice persoană interesată.

style='font-size:8.0pt'>2) Administratorii nu
pot ataca hotărârea adunării generale privitoare la revocarea lor din
funcţie.

style='font-size:8.0pt'>3) Cererea se va
soluţiona în contradictoriu cu societatea, reprezentată prin
administratori."

 "(4) Acţiunea se va introduce la

tribunalul în a cărui rază teritorială îşi are sediul societatea."

 "(7) Hotărârea irevocabilă de anulare

va fi menţionată în registrul comerţului şi publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea a IV-a. De la data publicării, ea este opozabilă tuturor
acţionarilor."

 "Art. 132 - (1) O dată cu intentarea

acţiunii în anulare, reclamantul poate cere instanţei, pe cale de ordonanţă
preşedinţială, suspendarea executării hotărârii atacate."

 "Art. 133 - (1) Acţionarii care nu

sunt de acord cu hotărârile luate de adunarea generală cu privire la schimbarea
obiectului principal de activitate, la mutarea sediului sau la forma societăţii
au dreptul de a se retrage din societate şi de a obţine de la societate
contravaloarea acţiunilor pe care le posedă, la valoarea medie determinată de
către un expert autorizat, prin folosirea a cel puţin două metode de evaluare
recunoscute de standardele europene de evaluare (EVS).
 (2) Costurile generate de efectuarea

expertizei se suportă de societatea în cauză.
 (3) O dată cu declaraţia de retragere,

acţionarii vor preda societăţii acţiunile pe care le posedă, dacă acestea au
fost eliberate în condiţiile art. 97.
 (4) Ca urmare a retragerii acţionarilor în
condiţiile prevăzute de alin. (1), acţiunile acestora vor fi dobândite de
societate, dispoziţiile art. 103 alin. (7) fiind aplicabile."


 "(5) Garanţia va fi depusă într-un

cont bancar distinct, la dispoziţia exclusivă a societăţii, şi va putea fi
restituită administratorului numai după ce adunarea generală a aprobat situaţia
financiară a ultimului exerciţiu financiar în care administratorul a îndeplinit
această funcţie şi i-a dat descărcare."

introduc alineatele (3) - (5) cu următorul cuprins:
 "(3) Dacă actul constitutiv nu dispune

altfel, preşedintele consiliului de administraţie va avea votul decisiv în caz
de paritate a voturilor.
 (4) Dacă preşedintele în funcţie al

consiliului de administraţie nu poate sau îi este interzis să participe la vot,
ceilalţi membri ai consiliului de administraţie vor putea alege un preşedinte
de şedinţă, având aceleaşi drepturi ca preşedintele în funcţie.
 (5) În caz de paritate de voturi şi dacă

preşedintele nu beneficiază de vot decisiv, propunerea supusă votului se
consideră respinsă."


Dobândirea de către o societate a unui bun de la un fondator sau
acţionar:
 a) într-un interval de cel mult 2 ani de la

constituirea sau de la autorizarea începerii activităţii societăţii; şi
 b) contra unei sume sau alte contravalori

reprezentând cel puţin o zecime din valoarea capitalului social subscris va fi
supusă aprobării prealabile a adunării generale extraordinare a acţionarilor,
precum şi prevederilor art. 37 şi 38, va fi menţionată în registrul comerţului
şi va fi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, şi într-un
ziar cu largă răspândire.
 (2) Nu vor fi supuse acestor prevederi

operaţiunile de dobândire efectuate în cadrul activităţii curente a societăţii,
cele făcute din dispoziţia unei autorităţi administrative sau a unei instanţe
judecătoreşti şi nici cele făcute în cadrul operaţiunilor de
bursă."

 "(4) Administratorii sunt solidar

răspunzători cu predecesorii lor imediaţi dacă, având cunoştinţă de neregulile
săvârşite de aceştia, nu le comunică cenzorilor sau auditorilor
financiari.
 (5) În societăţile care au mai mulţi

administratori răspunderea pentru actele săvârşite sau pentru omisiuni nu se
întinde şi la administratorii care au făcut să se constate, în registrul
deciziilor consiliului de administraţie, împotrivirea lor şi i-au încunoştinţat
despre aceasta, în scris, pe cenzori şi, după caz, pe auditorii
financiari."

 "Art. 145 - (1) Administratorul care

are într-o anumită operaţiune, direct sau indirect, interese contrare
intereselor societăţii trebuie să îi înştiinţeze despre aceasta pe ceilalţi
administratori şi pe cenzori sau pe auditorii financiari şi să nu ia parte la
nici o deliberare privitoare la această operaţiune.

...................................................................................
.....................................
 (3) Dacă prevederile actului constitutiv nu

dispun altfel, interdicţiile stabilite la alin. (1) şi (2), referitoare la
participarea la deliberarea şi la votul administratorilor, nu sunt aplicabile
în cazul în care obiectul votului îl constituie:
 a) oferirea spre subscriere, către un

administrator sau către persoanele menţionate la alin. (2), de acţiuni sau
obligaţiuni ale societăţii;
 b) acordarea de către administrator sau de

persoanele menţionate la alin. (2) a unui împrumut sau constituirea unei
garanţii în favoarea societăţii."

 "(4) Administratorul care nu a

respectat prevederile alin. (1) şi (2) răspunde pentru daunele care au rezultat
pentru societate."


style='font-size:8.0pt'>1 - (1) Dacă prin
actul constitutiv nu se dispune altfel şi sub rezerva dispoziţiilor art. 145,
sub sancţiunea nulităţii, administratorul va putea înstrăina, respectiv dobândi
bunuri către sau de la societate, având o valoare de peste 10% din valoarea
activelor nete ale societăţii, numai după obţinerea aprobării adunării generale
extraordinare, în condiţiile prevăzute la art. 112.
 (2) Prevederile alin. (1) se aplică şi
operaţiunilor de închiriere sau leasing.
 (3) Valoarea prevăzută la alin. (1) se va

calcula prin raportare la situaţia financiară aprobată pentru anul financiar
precedent celui în care are loc operaţiunea ori, după caz, la valoarea
capitalului social subscris, dacă o asemenea situaţie financiară nu a fost încă
prezentată şi aprobată.
 (4) Prevederile prezentului articol sunt

aplicabile şi operaţiunilor în care una dintre părţi este soţul
administratorului ori rudă sau afin, până la gradul al patrulea inclusiv, al
acestuia; de asemenea, dacă operaţiunea este încheiată cu o societate civilă
sau comercială la care una dintre persoanele anterior menţionate este
administrator sau director ori deţine, singură sau împreună, o cotă de cel
puţin 20% din valoarea capitalului social subscris, cu excepţia cazului în care
una dintre societăţile comerciale respective este filiala
celeilalte."

 "Art. 148 - (1) Vor putea fi acordate

administratorilor şi cenzorilor remuneraţii şi orice alte sume sau avantaje
numai în baza unei hotărâri a adunării generale.
 (2) Este interzisă creditarea de către

societate a administratorilor sau a directorilor acesteia, prin intermediul
unor operaţiuni precum:
 a) acordarea de împrumuturi

administratorilor sau directorilor;
 b) acordarea de avantaje financiare

administratorilor sau directorilor cu ocazia sau ulterior încheierii de către
societate cu aceştia de operaţiuni de livrare de bunuri, prestări de servicii
sau executare de lucrări;
 c) garantarea, directă sau indirectă, în

tot sau în parte, a oricăror împrumuturi acordate administratorilor sau
directorilor, concomitentă sau ulterioară acordării împrumutului;
 d) garantarea, directă sau indirectă, în

tot sau în parte, a executării de către administratori sau directori a oricăror
alte obligaţii personale ale acestora faţă de terţe persoane;
 e) dobândirea cu titlu oneros sau plata, în

tot sau în parte, a unei creanţe ce are drept obiect un împrumut acordat de o
terţă persoană administratorilor sau directorilor ori o altă prestaţie
personală a acestora.
 (3) Prevederile alin. (2) sunt aplicabile

şi operaţiunilor în care sunt interesaţi soţul, rudele sau afinii, până la
gradul al patrulea inclusiv, ai administratorului sau ai directorului; de
asemenea, dacă operaţiunea priveşte o societate civilă sau comercială la care
una dintre persoanele anterior menţionate este administrator sau director ori
deţine, singură sau împreună cu una din persoanele sus-menţionate, o cotă de
cel puţin 20% din valoarea capitalului social subscris.
 (4) Prevederile alin. (2) nu se
aplică:
 a) în cazul operaţiunilor a căror valoare

exigibilă cumulată este inferioară echivalentului în lei al sumei de 5.000
euro;
 b) în cazul în care operaţiunea este

încheiată de societate în condiţiile exercitării curente a activităţii sale,
iar clauzele operaţiunii nu sunt mai favorabile persoanelor menţionate la alin.
(2) şi (3) decât cele pe care, în mod obişnuit, societatea le practică faţă de
terţe persoane."

 "Art. 150 - (1) Acţiunea în răspundere

contra fondatorilor, administratorilor, cenzorilor sau auditorilor financiari
şi directorilor aparţine adunării generale, care va decide cu majoritatea
prevăzută la art. 112.

...................................................................................
..........................................
 (5) Dacă acţiunea se porneşte împotriva

directorilor, aceştia sunt suspendaţi de drept din funcţie până la rămânerea
irevocabilă a sentinţei."

 "Art. 153 - (1) Dacă administratorii

constată că în urma unor pierderi activul net, determinat ca diferenţă între
totalul activelor şi datoriile societăţii, reprezintă mai puţin de jumătate din
valoarea capitalului social, vor convoca adunarea generală extraordinară,
pentru a hotărî reîntregirea capitalului, reducerea lui la valoarea rămasă sau
dizolvarea societăţii."
<a name=5687749></a> 69. Secţiunea a IV-a va

avea următorul titlu:
<o:p> </o:p>

class=rvts71>"Auditul
financiar, auditul intern şi cenzorii"
<o:p> </o:p>

(6) ale articolului 154 se abrogă.

articolului
154 va avea următorul cuprins:
 "(7) Cenzorii sunt obligaţi să depună,

în termenul prevăzut la art. 137 alin. (3), a treia parte din garanţia cerută
pentru administratori. Sunt exceptaţi de la această obligaţie cenzorii experţi
contabili sau contabili autorizaţi, dacă fac dovada încheierii asigurării de
răspundere civilă profesională."

 "Art. 155 - (1) Situaţiile financiare ale

societăţilor comerciale, care intră sub incidenţa reglementărilor contabile
armonizate cu directivele europene şi standardele internaţionale de
contabilitate, vor fi auditate de către auditori financiari, persoane fizice
sau persoane juridice, în condiţiile prevăzute de lege.
 (2) Societăţile comerciale ale căror

situaţii financiare anuale sunt supuse, potrivit legii, auditului financiar vor
organiza auditul intern potrivit normelor elaborate de Camera Auditorilor
Financiari din România în acest scop.
 (3) La societăţile comerciale ale căror

situaţii financiare anuale nu sunt supuse, potrivit legii, auditului financiar
adunarea generală ordinară a acţionarilor va hotărî contractarea auditului
financiar sau numirea cenzorilor, după caz."

alineatul (2), litera d) va avea următorul cuprins:
 "d) persoanele care, pe durata

exercitării atribuţiilor conferite de această calitate, au atribuţii de control
în cadrul Ministerului Finanţelor Publice sau al altor instituţii publice, cu
excepţia situaţiilor prevăzute expres de lege."
<a name=5687754></a> 74. Alineatele (1) -

 "Art. 158 - (1) Cenzorii sunt obligaţi

să supravegheze gestiunea societăţii, să verifice dacă situaţiile financiare
sunt legal întocmite şi în concordanţă cu registrele, dacă acestea din urmă
sunt ţinute regulat şi dacă evaluarea elementelor patrimoniale s-a făcut
conform regulilor stabilite pentru întocmirea şi prezentarea situaţiilor
financiare.
 (2) Despre toate acestea, precum şi asupra

propunerilor pe care le vor considera necesare cu privire la situaţiile
financiare şi repartizarea profitului, cenzorii vor prezenta adunării generale
un raport amănunţit.
 (3) Adunarea generală poate aproba

situaţiile financiare anuale numai dacă acestea sunt însoţite de raportul
cenzorilor sau, după caz, al auditorilor financiari."
<a name=5687755></a> 75. Secţiunea a VI-a va

avea următorul titlu:
<o:p> </o:p>

class=rvts71>"Despre
registrele societăţii şi despre situaţiile financiare anuale"
<o:p> </o:p>

alineatul (1), litera a) va avea următorul cuprins:
 "a) un registru al acţionarilor care

să arate, după caz, numele şi prenumele, codul numeric personal, denumirea,
domiciliul sau sediul acţionarilor cu acţiuni nominative, precum şi
vărsămintele făcute în contul acţiunilor. Evidenţa valorilor mobiliare emise de
o societate deţinută public, tranzacţionate pe o piaţă reglementată, va fi
ţinută de o societate de registru autorizată de Comisia Naţională a Valorilor
Mobiliare, conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/2002,
aprobată şi modificată prin Legea nr. 525/2002, cu modificările şi completările
ulterioare;"

 "Art. 173 - (1) Administratorii sau,

după caz, societăţile de registru independent au obligaţia să pună la
dispoziţia acţionarilor şi a oricăror alţi solicitanţi registrele prevăzute la
art. 172 alin. (1) lit. a) şi să elibereze la cerere, pe cheltuiala acestora,
extrase de pe ele.
 (2) De asemenea, sunt obligaţi să pună la

dispoziţia acţionarilor şi a deţinătorilor de obligaţiuni, în aceleaşi
condiţii, registrele prevăzute la art. 172 alin. (1) lit. b) şi
f)."

 "(4) În cazul în care registrul

acţionarilor este ţinut de către o societate de registru independent
autorizată, este obligatorie menţionarea în registrul comerţului a firmei şi a
sediului acesteia, precum şi a oricăror modificări intervenite cu privire la
aceste elemente de identificare."

 "Art. 176 - Administratorii trebuie să

prezinte cenzorilor sau auditorilor financiari, cu cel puţin o lună înainte de
ziua stabilită pentru şedinţa adunării generale, situaţia financiară anuală
pentru exerciţiul financiar precedent, însoţită de raportul lor şi de
documentele justificative."

 "Art. 177 - (1) Situaţiile financiare

anuale se vor întocmi în condiţiile prevăzute de lege.
 (2) Situaţiile financiare anuale ale

societăţilor comerciale vor fi verificate sau auditate, potrivit
legii."

 "Art. 178 - (1) Din profitul
societăţii se va prelua, în fiecare an, cel puţin 5% pentru formarea fondului
de rezervă, până ce acesta va atinge minimum a cincea parte din capitalul
social.

...................................................................................
.....................................
 (4) Fondatorii vor participa la profit,

dacă acest lucru este prevăzut în actul constitutiv ori, în lipsa unor asemenea
prevederi, a fost aprobat de adunarea generală extraordinară."


anuale împreună cu rapoartele administratorilor, cenzorilor sau ale auditorilor
financiari vor rămâne depuse la sediul societăţii şi la cel al sucursalelor, în
cele 15 zile care precedă întrunirea adunării generale, pentru a fi consultate
de acţionari.
 (2) Acţionarii vor putea cere consiliului

de administraţie, pe cheltuiala lor, copii de pe situaţiile financiare anuale
şi de pe celelalte rapoarte prevăzute la alin. (1)."


 "(2) Administratorii sunt obligaţi ca,

în termen de 15 zile de la data adunării generale, să depună o copie de pe
situaţiile financiare anuale, însoţite de raportul lor, raportul cenzorilor sau
raportul auditorilor financiari, precum şi de procesul-verbal al adunării
generale, la oficiul registrului comerţului, precum şi la Ministerul Finanţelor
Publice, în condiţiile prevăzute de Legea contabilităţii nr. 82/1991,
republicată."

 "Art. 181 - Aprobarea situaţiilor

financiare anuale de către adunarea generală nu împiedică exercitarea acţiunii
în răspundere împotriva administratorilor, directorilor, cenzorilor sau
auditorilor financiari."

 "Art. 187 - (1) Adunarea generală

decide prin votul reprezentând majoritatea absolută a asociaţilor şi a părţilor
sociale, în afară de cazul când în actul constitutiv se prevede
altfel."

alineatul (1), literele a) şi b) vor avea următorul cuprins:
 "a) să aprobe situaţia financiară
anuală şi să stabilească repartizarea profitului net;
 b) să îi desemneze pe administratori şi

cenzori, să îi revoce şi să le dea descărcare de activitatea lor, precum şi să
decidă contractarea auditului financiar, atunci când acesta nu are caracter
obligatoriu, potrivit legii;"

 "Art. 191 - Dispoziţiile prevăzute

pentru societăţile pe acţiuni, în ce priveşte dreptul de a ataca hotărârile
adunării generale, se aplică şi societăţilor cu răspundere limitată, termenul
de 15 zile prevăzut la art. 131 alin. (2) urmând să curgă de la data la care
asociatul a luat cunoştinţă de hotărârea adunării generale pe care o
atacă."

 "(3) Dispoziţiile art. 75, 76, 77

alin. (1) şi 79 se aplică şi societăţilor cu răspundere limitată."

 "Art. 194 - (1) Dispoziţiile art. 155

alin. (1) şi (2) se vor aplica în mod corespunzător.
 (2) La societăţile comerciale care nu se

încadrează în prevederile art. 155 alin. (1) adunarea asociaţilor poate numi
unul sau mai mulţi cenzori.
 (3) Dacă numărul asociaţilor trece de 15,

numirea cenzorilor este obligatorie.
 (4) Dispoziţiile prevăzute pentru cenzorii

societăţilor pe acţiuni se aplică şi cenzorilor din societăţile cu răspundere
limitată.
 (5) În lipsă de cenzori, fiecare dintre

asociaţi, care nu este administrator al societăţii, va exercita dreptul de
control pe care asociaţii îl au în societăţile în nume colectiv."


vor fi întocmite după normele prevăzute pentru societatea pe acţiuni. După
aprobarea de către adunarea generală a asociaţilor, ele vor fi depuse de
administratori la direcţiile generale ale finanţelor publice competente, în
termenele prevăzute de lege. Un exemplar al situaţiei financiare anuale va fi
depus la oficiul registrului comerţului. Acesta va face anunţul prevăzut la
art. 180 alin. (3)."

 "Art. 199 - (1) Actul constitutiv
poate fi modificat prin hotărârea adunării generale adoptată în condiţiile
legii sau printr-un act adiţional la actul constitutiv sau prin hotărârea
instanţei judecătoreşti, în condiţiile art. 218 alin. (2)."
<a name=5687773></a> 93. După alineatul (1) al

articolului 199 se introduc alineatele (11) şi (1

style='font-size:8.0pt'>1) Forma autentică a
actului modificator adoptat de asociaţi este obligatorie atunci când are ca
obiect:
 a) majorarea capitalului social prin

subscrierea ca aport în natură a unui teren;
 b) modificarea formei juridice a societăţii

într-o societate în nume colectiv sau în comandită simplă;
 c) majorarea capitalului social prin

subscripţie publică.

style='font-size:8.0pt'>2) Dispoziţiile art.
16 se aplică şi în cazul schimbării denumirii ori în cel al continuării
societăţii cu răspundere limitată cu asociat unic."

 "(2) Actul modificator, cuprinzând

trimiterile la textele modificate ale actului constitutiv, se înregistrează în
registrul comerţului pe baza încheierii judecătorului delegat, cu excepţia
cazului prevăzut de art. 218 alin. (21) şi art. 221 alin.
(11), când înregistrarea se va face pe baza hotărârii irevocabile de
excludere.
 (3) După înregistrarea în registrul

comerţului, actul modificator se trimite, din oficiu, Monitorului Oficial al
României, spre publicare în Partea a IV-a, de către registrul comerţului, pe
cheltuiala societăţii."

 "(3) Orice creditor al societăţii, a

cărui creanţă este constatată printr-un titlu anterior publicării hotărârii,
poate face opoziţie în condiţiile art. 62."
 "(4) Creditorii chirografari ale căror

creanţe sunt constatate prin titluri anterioare publicării hotărârii pot să
obţină, pe calea opoziţiei, exigibilitatea anticipată a creanţelor lor la data
expirării termenului de două luni prevăzut de alin. (1), în afară de cazul în
care societatea a oferit garanţii reale sau personale acceptate de
creditori."

 "(3) Diferenţele favorabile din

reevaluarea patrimoniului vor fi incluse în rezerve, fără a majora capitalul
social."

alineatul (2), litera e) va avea următorul cuprins:
 "e) ultima situaţie financiară

aprobată, raportul cenzorilor sau raportul auditorilor financiari;"

 "Art. 208 - Majorarea capitalului

social al unei societăţi prin ofertă publică de valori mobiliare, definită ca
atare prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/2002, aprobată şi
modificată prin Legea nr. 525/2002, cu modificările şi completările ulterioare,
este supusă acelui act normativ."

 "Art. 211 - (1) Acţiunile emise pentru

majorarea capitalului social vor fi oferite spre subscriere în primul rând
acţionarilor existenţi, proporţional cu numărul acţiunilor pe care le posedă,
aceştia putându-şi exercita dreptul de preferinţă numai în interiorul
termenului hotărât de adunarea generală, dacă actul constitutiv nu prevede alt
termen. După expirarea acestui termen, acţiunile vor putea fi oferite spre
subscriere
publicului.
 (2) Operaţiunea de majorare a capitalului

social efectuată fără acordarea dreptului de preferinţă către acţionarii
existenţi, prevăzută la alin. (1), este lovită de nulitate
absolută."

cuprins:

style='font-size:8.0pt'>1) Ca urmare a
excluderii, instanţa judecătorească va dispune, prin aceeaşi hotărâre, şi cu
privire la structura participării la capitalul social a celorlalţi
asociaţi."
 "(3) Hotărârea irevocabilă de

excludere se va depune, în termen de 15 zile, la oficiul registrului comerţului
pentru a fi înscrisă, iar dispozitivul hotărârii se va publica la cererea
societăţii în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a."

cuprins:

style='font-size:8.0pt'>1) În situaţia
prevăzută la alin. (1) lit. c), instanţa judecătorească va dispune, prin aceeaşi
hotărâre, şi cu privire la structura participării la capitalul social a
celorlalţi asociaţi."

 "(2) În cazul prevăzut la alin. (1) lit.

a), asociaţii trebuie să fie consultaţi de administratori, cu cel puţin 3 luni
înainte de expirarea duratei societăţii, cu privire la eventuala prelungire a
acesteia. În lipsă, la cererea oricăruia dintre asociaţi, tribunalul va putea
dispune, prin încheiere, efectuarea consultării, conform art. 119."

 "(2) Societatea în comandită pe

acţiuni sau cu răspundere limitată se dizolvă în cazul şi în condiţiile
prevăzute de alin. (1) lit. a) şi b)."

 "Art. 232 - (1) La cererea oricărei

persoane interesate, precum şi a Oficiului Naţional al Registrului Comerţului,
tribunalul va putea pronunţa dizolvarea societăţii în cazurile în care:
 a) societatea nu mai are organe statutare

sau acestea nu se mai pot întruni;
 b) societatea nu a depus, în cel mult 6

luni de la expirarea termenelor legale, situaţiile financiare anuale sau alte
acte care, potrivit legii, se depun la oficiul registrului comerţului;
 c) societatea şi-a încetat activitatea, nu

are sediul social cunoscut ori nu îndeplineşte condiţiile referitoare la sediul
social sau asociaţii au dispărut ori nu au domiciliul cunoscut sau reşedinţa
cunoscută;
 d) societatea nu şi-a completat capitalul

social, în condiţiile legii.
 (2) Dispoziţiile alin. (1) lit. c) nu sunt

aplicabile în cazul în care societatea a fost în inactivitate temporară
anunţată organelor fiscale şi înscrisă în registrul comerţului. Durata
inactivităţii nu poate depăşi 3 ani.
 (3) Hotărârea tribunalului prin care s-a

pronunţat dizolvarea se înregistrează în registrul comerţului, se comunică
direcţiei generale a finanţelor publice judeţene, respectiv a municipiului
Bucureşti, şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, pe
cheltuiala titularului cererii de dizolvare, acesta putând să se îndrepte
împotriva societăţii.
 (4) În cazul mai multor hotărâri

judecătoreşti de dizolvare, pentru situaţiile prevăzute la alin. (1),
publicitatea se va putea efectua în Monitorul Oficial al României, Partea a
IV-a, în forma unui tabel cuprinzând: codul unic de înregistrare, denumirea,
forma juridică şi sediul societăţii dizolvate, instanţa care a dispus
dizolvarea, numărul dosarului, numărul şi data hotărârii de dizolvare. În
aceste cazuri tarifele de publicare în Monitorul Oficial al României, Partea a
IV-a, se reduc cu 50%.
 (5) Orice persoană interesată poate face

recurs împotriva hotărârii de dizolvare, în termen de 30 de zile de la
efectuarea publicităţii, în condiţiile alin. (3) şi (4). Dispoziţiile art. 60
alin. (3) şi (4) se aplică în mod corespunzător.
 (6) Pe data rămânerii irevocabile a

hotărârii prin care s-a admis dizolvarea, societatea va fi radiată din oficiu
din registrul comerţului."

cuprins:

style='font-size:8.0pt'>1) Când acţiunile sunt
de mai multe categorii, hotărârea asupra fuziunii/divizării, în temeiul art.
113 lit. g), este subordonată rezultatului votului pe categorii, dat în
condiţiile art. 115."

literele e) şi h) vor avea următorul cuprins:
 "e) raportul de schimb al acţiunilor

sau al părţilor sociale şi, dacă este cazul, cuantumul sultei; nu vor putea fi
schimbate pentru acţiuni emise de societatea absorbantă acţiunile societăţii
absorbite al căror titular este, direct sau prin persoane interpuse, societatea
absorbantă ori însăşi societatea absorbită;

...................................................................................
.........................................
 h) data situaţiei financiare de

fuziune/divizare, care va fi aceeaşi pentru toate societăţile
participante;"

 "(2) Proiectul de fuziune sau de
divizare, vizat de judecătorul delegat, se publică în Monitorul Oficial al
României, Partea a IV-a, pe cheltuiala părţilor, integral sau în extras,
potrivit dispoziţiei judecătorului delegat sau cererii părţilor, cu cel puţin
30 de zile înaintea datelor şedinţelor în care adunările generale extraordinare
urmează a hotărî, în temeiul art. 113 lit. g), asupra
fuziunii/divizării."

 "Art. 239 - (1) Administratorii

societăţilor care fuzionează sau se divid vor pune la dispoziţia
acţionarilor/asociaţilor la sediul social, cu cel puţin o lună înainte de data
şedinţei adunării generale extraordinare:
 a) proiectul de fuziune/divizare;
 b) darea de seamă a administratorilor, în

care se va justifica din punct de vedere economic şi juridic necesitatea
fuziunii/divizării şi se va stabili raportul de schimb al acţiunilor/părţilor
sociale;
 c) situaţiile financiare împreună cu

rapoartele de gestiune pe ultimele 3 exerciţii financiare, precum şi cu 3 luni
înainte de data proiectului de fuziune/divizare;
 d) raportul cenzorilor şi, după caz,

raportul auditorilor financiari;
 e) raportul unuia sau al mai multor

experţi, persoane fizice sau juridice, desemnaţi cu respectarea art. 37 şi 38,
de judecătorul delegat, asupra justeţei raportului de schimb al
acţiunilor/părţilor sociale, în cazul societăţilor pe acţiuni, în comandită pe
acţiuni sau cu răspundere limitată; pentru întocmirea raportului, fiecare
dintre experţi are dreptul să obţină de la societăţile care fuzionează/se divid
toate documentele şi informaţiile necesare şi să efectueze verificările
corespunzătoare. Raportul va cuprinde:
 - metodele folosite pentru a se ajunge la

raportul de schimb propus;
 - aprecierea dacă acele metode au fost

adecvate, menţionarea valorilor la care s-a ajuns prin fiecare metodă, precum
şi opinia asupra importanţei acestor metode între cele pentru ajungerea la
valorile respective;
 - eventualele greutăţi întâmpinate în cursul

acţiunii de evaluare;
 f) evidenţa contractelor cu valori depăşind

100.000.000 lei în curs de executare şi repartizarea lor, în caz de divizare a
societăţilor.
 (2) Acţionarii/asociaţii vor putea obţine

gratuit copii de pe actele enumerate la alin. (1) sau extrase din
ele."

style='font-size:8.0pt'>1 - În cazul
fuziunii prin absorbţie, administratorii societăţii absorbite, precum şi
experţii care au elaborat raportul prevăzut la art. 239 alin. (1) lit. e)
răspund civil faţă de acţionarii/asociaţii societăţii absorbite pentru pagubele
pricinuite acestora datorită erorilor comise în cadrul operaţiunii de
fuziune."

 "Art. 242 - (1) Actul modificator al

actului constitutiv al societăţii absorbante se înregistrează în registrul
comerţului în a cărui circumscripţie îşi are sediul societatea şi, vizat de
judecătorul delegat, se transmite, din oficiu, Monitorului Oficial al României,
spre publicare în Partea a IV-a, pe cheltuiala societăţii.
 (2) Publicitatea pentru societăţile

absorbite poate fi efectuată de societatea absorbantă, în cazurile în care
acele societăţi nu au efectuat-o, în termen de 15 zile de la vizarea actului
modificator al actului constitutiv al societăţii absorbante de către
judecătorul delegat."

 "Art. 251 - Lichidatorii care

probează, prin prezentarea situaţiei financiare anuale, că fondurile de care
dispune societatea nu sunt suficiente să acopere pasivul exigibil trebuie să
ceară sumele necesare asociaţilor care răspund nelimitat sau celor care nu au
efectuat integral vărsămintele, dacă aceştia sunt obligaţi, potrivit formei
societăţii, să le procure sau, dacă sunt debitori faţă de societate, pentru
vărsămintele neefectuate, la care erau obligaţi în calitate de
asociaţi."

 "(2) În termen de 15 zile de la terminarea

lichidării, lichidatorii vor cere radierea societăţii din registrul comerţului,
sub sancţiunea unei amenzi judiciare de 2.000.000 lei pentru fiecare zi de
întârziere, care va fi aplicată de judecătorul-delegat, în urma sesizării
oricărei părţi interesate, prin încheiere. Încheierea judecătorului-delegat
este executorie şi supusă recursului."

 "(2) În societăţile pe acţiuni şi în

comandită pe acţiuni registrele prevăzute de art. 172 alin. (1) lit. a) - f)
vor fi depuse la registrul comerţului la care a fost înregistrată societatea,
unde orice parte interesată va putea lua cunoştinţă de ele cu autorizarea
judecătorului delegat, iar restul actelor societăţii vor fi depuse la Arhivele
Naţionale."
<a name=5687796></a> 116. Alineatele (1),
(2) şi (4) ale articolului 257 vor avea următorul cuprins:
 "Art. 257 - (1) După terminarea

lichidării societăţii în nume colectiv, în comandită simplă sau cu răspundere
limitată, lichidatorii trebuie să întocmească situaţia financiară şi să propună
repartizarea activului între asociaţi.
 (2) Asociatul nemulţumit poate face

opoziţie, în condiţiile art. 62, în termen de 15 zile de la notificarea
situaţiei financiare de lichidare şi a proiectului de repartizare.

...................................................................................
........................................

alin. (2) sau după ce sentinţa asupra opoziţiei a rămas irevocabilă, situaţia
financiară de lichidare şi repartizare se consideră aprobată şi lichidatorii
sunt liberaţi."

 "Art. 259 - (1) Administratorii vor

prezenta lichidatorilor o dare de seamă asupra gestiunii pentru timpul trecut
de la ultima situaţie financiară aprobată până la începerea
lichidării."

 "(2) Când gestiunea trece peste durata

unui exerciţiu financiar, darea de seamă trebuie anexată la prima situaţie
financiară pe care lichidatorii o prezintă adunării generale."

 "Art. 261 - Dacă lichidarea se

prelungeşte peste durata exerciţiului financiar, lichidatorii sunt obligaţi să
întocmească situaţia financiară anuală, conformându-se dispoziţiilor legii şi
actului constitutiv."

 "Art. 262 - (1) După terminarea

lichidării, lichidatorii întocmesc situaţia financiară finală, arătând partea
ce se cuvine fiecărei acţiuni din repartizarea activului societăţii, însoţită
de raportul cenzorilor sau, după caz, raportul auditorilor financiari.
 (2) Situaţia financiară, semnată de

lichidatori,
se va depune, pentru a fi menţionată, la oficiul registrului comerţului şi se
va publica în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a."

 "Art. 263 - (1) Dacă termenul prevăzut
la art. 260 alin. (3) a expirat fără a se face opoziţie, situaţia financiară se
consideră aprobată de toţi acţionarii, iar lichidatorii sunt liberaţi, sub
rezerva repartizării activului societăţii."

 "Art. 264 - (1) Sumele cuvenite

acţionarilor, neîncasate în termen de două luni de la publicarea situaţiei
financiare, vor fi depuse la o bancă sau la una dintre unităţile acesteia, cu
arătarea numelui şi prenumelui acţionarului, dacă acţiunile sunt nominative,
sau a numerelor acţiunilor, dacă ele sunt la purtător."
<a name=5687803></a> 123. Punctul 2 al

 "2. prezintă, cu rea-credinţă,

acţionarilor/asociaţilor o situaţie financiară inexactă sau cu date inexacte
asupra condiţiilor economice ale societăţii, în vederea ascunderii situaţiei ei
reale;"
<a name=5687804></a> 124. Punctul 5 al

 "5. încasează sau plăteşte dividende,

sub orice formă, din profituri fictive sau care nu puteau fi distribuite, în
lipsă de situaţie financiară ori contrarii celor rezultate din
aceasta;"
<a name=5687805></a> 125. Partea

introductivă a articolului 268 va avea următorul cuprins:
 "Art. 268 - Se pedepseşte cu

închisoare de la o lună la un an sau cu amendă administratorul, directorul,
directorul executiv sau reprezentantul legal al societăţii, care:"

introductivă a alineatului (1) al articolului 269 va avea următorul
cuprins:
 "Art. 269 - (1) Se pedepseşte cu

închisoare de la o lună la un an sau cu amendă administratorul
care:"

 "Art. 270 - Se pedepseşte cu

închisoare de la o lună la un an sau cu amendă cenzorul care nu convoacă
adunarea generală în cazurile în care este obligat prin lege."

introductivă a alineatului (1) al articolului 273 va avea următorul
cuprins:
 "Art. 273 - (1) Se pedepseşte cu

închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă acţionarul sau deţinătorul de
obligaţiuni care:"

 "(2) Persoana care determină pe un

acţionar sau pe un deţinător de obligaţiuni ca, în schimbul unei sume de bani
sau al unui alt avantaj material, să voteze într-un anumit sens în adunările
generale ori să nu ia parte la vot se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la
3 ani sau cu amendă."

 "a) falsificarea, sustragerea sau

distrugerea evidenţelor societăţii ori ascunderea unei părţi din activul
societăţii,
înfăţişarea de datorii inexistente sau prezentarea în registrul societăţii, în
alt act ori în situaţiile financiare a unor sume nedatorate, fiecare dintre
aceste fapte fiind săvârşit în vederea diminuării aparente a valorii
activelor;"


style='font-size:8.0pt'>1 - Guvernul va
putea modifica, anual, prin hotărâre, valoarea minimă a capitalului social
stabilită la art. 10 alin. (1), ţinând seama de rata inflaţiei, astfel încât,
până la data de 31 decembrie 2005, pentru societăţile pe acţiuni şi în
comandită pe acţiuni, capitalul social să nu fie mai mic decât echivalentul în
lei al sumei de 25.000 euro. Hotărârea Guvernului va cuprinde şi termenul
pentru completarea capitalului social."

class=rvts71>Art. X - <a
href="javascript:OpenDocumentView(19546,%20234970);">Titlul VI</a> "Regimul juridic al garanţiilor reale mobiliare"
din Legea nr. 99/1999 privind unele măsuri pentru accelerarea reformei
economice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 236 din 27
mai 1999, cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:
<a name=5687813></a> 1. Literele a) şi c)

 "a) toate cesiunile drepturilor de

creanţă;
............................................................................
...................................................
 c) toate formele de închiriere, inclusiv

orice leasing, pe termen mai mare de un an, având ca obiect bunurile prevăzute
la art. 6 din prezentul titlu;"

alineatul (5), literele g) şi h) vor avea următorul cuprins:
 "g) drepturile de creanţă
garantate;
 h) instrumentele negociabile;"

alineatul (5), litera n) se abrogă.

 "Art. 10 - (1) Orice tip de obligaţie

de a da, a face sau a nu face este susceptibilă să fie garantată cu garanţia
reală reglementată prin acest titlu, inclusiv obligaţiile viitoare, sub condiţie,
divizibile sau determinabile."

 "Art. 15 - Contractul de garanţie

reală va indica valoarea maximă a obligaţiei garantate."

 "Art. 24 - (1) Orice bun care

înlocuieşte bunul constituit ca garanţie sau bunul în care a trecut valoarea
bunului afectat garanţiei se presupune a fi produs al bunului iniţial, cu
excepţia cazului în care debitorul va face dovada contrarie."

 "Art. 26 - (1) Când garanţia reală

cuprinde toate bunurile debitorului sau numai bunurile de un anumit fel ale
acestuia, debitorul poate cere, oricând, o confirmare din partea creditorului
cu privire la valoarea obligaţiei care a rămas a fi garantată sau o listă
amănunţită a bunurilor afectate garanţiei. În acest scop, debitorul va da
creditorului o listă cuprinzând evaluarea estimativă a bunurilor afectate
garanţiei, spre a fi confirmată de acesta."

 "Art. 28 - Faţă de terţi, inclusiv

faţă de stat, o garanţie reală şi celelalte sarcini reale asupra bunurilor
supuse dispoziţiilor prezentului titlu au rangul de prioritate stabilit în
momentul în care garanţia reală sau sarcinile reale au fost făcute publice prin
una dintre metodele prevăzute în acest capitol."

 "Art. 36 - (1) Orice creditor care,

fără a fi parte într-un contract de garanţie, are un privilegiu prin simplul
efect al legii, inclusiv privilegiul statului sau al unităţilor
administrativ-teritoriale pentru creanţele provenite din impozite, taxe, amenzi
şi din alte sume ce reprezintă venituri publice ce le sunt datorate, are
prioritate asupra garanţiei reale a creditorului asupra bunului în cauză numai
în momentul în care privilegiul îndeplineşte condiţia de publicitate prin
înscrierea acestuia la arhivă sau prin posesia bunului."

 "(2) Baza de date va trebui să

cuprindă data, ora, minutul şi secunda înregistrării."

 "(2) Creditorul va avansa cheltuielile

şi va suporta riscurile legate de transportarea şi depozitarea bunurilor în
cauză."

 "(3) Notificarea se va face în orice

mod care asigură dovada primirii ei."

 "Art. 75 - (1) În termen de 5 zile

libere de la primirea notificării, debitorul, creditorul sau proprietarul
bunului, dacă are un interes, poate face opoziţie la vânzarea bunului la
instanţa competentă, potrivit Codului de procedură civilă."

 "Art. 80 - (1) Dacă obligaţia

garantată nu a fost plătită, iar bunul afectat garanţiei sau produsele obţinute
din vânzarea lui reprezintă sume depuse într-un cont la o bancă, creditorul va
notifica acesteia intenţia sa de a-şi recupera creanţa din sumele depuse în
acel cont."

 "Art. 82 - (1) După blocarea contului,

potrivit art. 81 alin. (2), banca va plăti din acest cont datoria debitorului
garantat, potrivit cererii creditorului.
 (2) Dacă, potrivit ordinii de prioritate

reglementate prin prezentul titlu, un alt creditor are grad de prioritate
superior asupra contului de depozit, banca trebuie să plătească mai întâi
creditorul
cu gradul de prioritate superior, chiar dacă creanţa acestuia nu a devenit
exigibilă."

abrogă.

 "(2) Creditorul poate reţine sumele
obţinute
ca urmare a unei astfel de vânzări, după ce va plăti debitorului drepturile
cuvenite, potrivit alin. (1)."

 "Art. 91 - (1) Garanţia reală asupra

unui bun mobil corporal, care este opozabilă, potrivit legii locului unde se
afla bunul la data constituirii acesteia, îşi menţine rangul de prioritate în
România, dacă s-a făcut înregistrarea la arhivă:
 a) înainte să înceteze rangul de prioritate

dobândit potrivit legii locului unde se afla bunul când s-a constituit
garanţia; şi
 b) în termen de cel mult 60 de zile de la

data la care bunul a fost adus în România; sau
 c) în termen de cel mult 15 zile de la data

la care creditorul a cunoscut că bunul a fost adus în România."

 "Art. 92 - (1) Garanţia locatorului

sau a finanţatorului, care este opozabilă indiferent de existenţa unor
formalităţi de publicitate, potrivit legii locului unde se afla bunul la data
încheierii contractului de închiriere sau de leasing, îşi menţine rangul de
prioritate, dacă înregistrarea la arhivă, potrivit prezentului titlu, s-a
făcut:
 a) înainte să înceteze rangul de

prioritate, dobândit potrivit legii locului unde se afla bunul când s-a
constituit garanţia, şi
 b) în termen de cel mult 60 de zile de la

data la care bunul a fost adus în România, sau

la care creditorul a cunoscut că bunul a fost adus în România."

alineatul (1), litera b) va avea următorul cuprins:
 "b) titlurilor de valoare negociabile,

care nu sunt în posesia creditorului."

 "(3) În cuprinsul prezentului titlu,

prin locul unde se află creditorul, locatorul, finanţatorul, debitorul,
locatarul sau, după caz, utilizatorul se înţelege sediul profesional,
domiciliul sau reşedinţa persoanei fizice ori sediul social al persoanei
juridice."
 "Art. 94 - În cazul în care debitorul,

locatarul sau utilizatorul îşi schimbă domiciliul sau sediul, astfel cum
acestea sunt definite la art. 93 alin. (3) sau în cazul în care debitorul
constituie o garanţie în favoarea unei persoane aflate într-un alt stat,
închirierea, leasingul sau garanţia reală care a dobândit un rang de
prioritate, potrivit prezentului titlu, îşi conservă rangul din România, dacă
garanţia reală sau contractul de locaţiune ori de leasing este înregistrat în
străinătate:
 a) înainte de data la care, potrivit

prezentului titlu, garanţia reală sau înregistrarea locatorului sau a
finanţatorului îşi pierde rangul de prioritate; şi
 b) în termen de 60 de zile de la data la

care debitorul, locatarul sau utilizatorul se stabileşte în străinătate ori de
la data la care debitorul constituie garanţia în favoarea unei persoane aflate
în străinătate; sau

la care creditorul a luat cunoştinţă că debitorul, locatarul sau utilizatorul
s-a stabilit în străinătate ori că a constituit garanţia în favoarea unei
persoane aflate în străinătate."

 "Art. 98 - (1) Creditorii

privilegiaţi, inclusiv statul şi unităţile administrativ-teritoriale, pentru
creanţele provenite din impozite, taxe, amenzi şi din alte sume ce reprezintă
venituri publice, pot avea prioritate faţă de un creditor cu garanţie reală,
numai dacă şi-au înscris creanţa la arhivă sau, după caz, în documentele de
publicitate imobiliară, înaintea înscrierii unei astfel de garanţii de către
creditorul garantat."
<a name=5687836></a> Art. XI - <a

class=rvts61> pentru combaterea evaziunii fiscale, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 299 din 24 octombrie 1994, cu modificările
ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

 "Art. 1 - Evaziunea fiscală este

sustragerea prin orice mijloace de la impunerea sau de la plata impozitelor,
taxelor, contribuţiilor şi a altor sume datorate bugetului de stat, bugetelor
locale, bugetului asigurărilor sociale de stat şi bugetelor fondurilor speciale
de către persoanele fizice şi persoanele juridice române sau străine, denumite
în cuprinsul legii contribuabili."

introduce un nou alineat cu următorul cuprins:
 "Contribuabilii care realizează

venituri din activitatea de comerţ sau prestări de servicii către populaţie
sunt obligaţi să afişeze, în locurile unde se desfăşoară activitatea,
autorizaţia de funcţionare şi certificatul de înregistrare care conţine codul
unic de înregistrare atribuit."

introduce un nou alineat cu următorul cuprins:
 "Contribuabilii sunt obligaţi să

utilizeze pentru activitatea desfăşurată documente primare şi de evidenţă
contabilă stabilite prin lege, achiziţionate numai de la unităţile stabilite
prin normele legale în vigoare şi să completeze integral rubricile formularelor,
corespunzător operaţiunilor înregistrate."

 "Art. 9 - Constituie infracţiune şi se

pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă refuzul de a
prezenta organelor de control, împuternicite conform legii, documentele
justificative şi actele de evidenţă contabilă, precum şi bunurile materiale
supuse impozitelor, taxelor şi contribuţiilor la fondurile publice, în vederea
stabilirii obligaţiilor bugetare."

 "Art. 10 - Constituie infracţiune şi

se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani şi interzicerea unor drepturi
sau cu amendă neîntocmirea, întocmirea incompletă sau necorespunzătoare a
documentelor primare ori acceptarea de astfel de documente în scopul
împiedicării verificărilor financiar-contabile, dacă fapta a avut drept
consecinţă diminuarea veniturilor sau surselor impozabile.
 Cu pedeapsa prevăzută la alin. 1 se

sancţionează şi punerea în circulaţie, în orice mod, fără drept sau deţinerea
în vederea punerii în circulaţie, fără drept, a documentelor financiare şi
fiscale."

 "Art. 11 - Constituie infracţiuni şi

se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 8 ani şi interzicerea unor drepturi
următoarele fapte:
 a) sustragerea de la plata obligaţiilor

fiscale prin neînregistrarea unor activităţi pentru care legea prevede
obligaţia înregistrării sau prin exercitarea de activităţi neautorizate, în
scopul obţinerii de venituri;
 b) sustragerea în întregime sau în parte de

la plata obligaţiilor fiscale, în scopul obţinerii de venituri, prin
nedeclararea veniturilor impozabile, ascunderea obiectului ori a sursei
impozabile sau taxabile ori prin diminuarea veniturilor ca urmare a unor operaţiuni
fictive;
 c) omisiunea, în tot sau în parte, a

evidenţierii în acte contabile sau în alte documente legale, a operaţiunilor
comerciale efectuate sau a veniturilor realizate ori înregistrarea de
operaţiuni sau cheltuieli nereale, în scopul de a nu plăti ori a diminua
impozitul, taxa sau contribuţia;
 d) organizarea şi conducerea de evidenţe

contabile duble, alterarea sau distrugerea de acte contabile, memorii ale
aparatelor de taxat sau de marcat electronice fiscale sau alte mijloace de
stocare a datelor, în scopul diminuării veniturilor sau surselor
impozabile;
 e) emiterea, distribuirea, cumpărarea,

completarea ori acceptarea cu ştiinţă de documente fiscale false.
 Tentativa se pedepseşte."

 "Art. 12 - Constituie infracţiuni şi

se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi
 a) sustragerea de la plata obligaţiilor

fiscale prin cesionarea părţilor sociale deţinute într-o societate comercială
cu răspundere limitată, efectuată în acest scop;
 b) sustragerea de la efectuarea controlului

financiar-fiscal prin declararea fictivă cu privire la sediul unei societăţi
comerciale, la sediile subunităţilor sau la sediile punctelor de lucru, precum
şi la schimbarea acestora fără îndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege,
efectuată în acest scop."
<a name=5687844></a> 8. Articolele 13 - 16

se abrogă.

alineatul 1, literele b) şi k) se abrogă.
<a name=5687846></a> 10. Alineatul 2 al

 "Contravenţiile prevăzute la alin. 1

se sancţionează cu amendă de la 500.000 lei la 30.000.000 lei, pentru
persoanele fizice şi cu amendă de la 5.000.000 lei la 100.000.000 lei, pentru
persoanele juridice."

abrogă.

 "Art. 20 - Constatarea contravenţiilor

şi aplicarea sancţiunilor se fac de către organele de control financiar-fiscal
din cadrul Ministerului Finanţelor Publice şi unităţilor teritoriale
subordonate, Garda financiară şi de către celelalte organe de control abilitate
potrivit legii."

abrogă.
 "Art. 22 - Prevederile prezentei legi

referitoare la contravenţii se completează cu dispoziţiile Ordonanţei
Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu
modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările
ulterioare."

class=rvts71>Art. XII - <a
class=rvts61> privind registrul comerţului, republicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 49 din 4 februarie 1998, cu modificările şi
completările ulterioare, <a
class=rvts61> privind societăţile comerciale, republicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 33 din 29 ianuarie 1998, cu modificările şi
completările ulterioare, <a
href="javascript:OpenDocumentView(19546,%20234970);">titlul VI</a> "Regimul juridic al garanţiilor reale mobiliare"
din Legea nr. 99/1999 privind unele măsuri pentru accelerarea reformei
economice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 236 din 27
mai 1999, cu modificările ulterioare, şi <a
class=rvts61> privind combaterea evaziunii fiscale, cu modificările
ulterioare, precum şi cu cele aduse prin prezentul titlu, se vor republica în
<o:p> </o:p>
<a name=5687852></a> Titlul III
 Reglementări privind funcţia publică şi

funcţionarii publici
<o:p> </o:p>

class=rvts71>Art. XIII - <a
class=rvts61> privind Statutul funcţionarilor publici, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 600 din 8 decembrie 1999, cu
modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum

 "Art. 1 - (1) Prezenta lege

reglementează regimul general al raporturilor juridice dintre funcţionarii
publici şi autorităţile şi instituţiile publice din administraţia publică
centrală şi locală, denumite în continuare raporturi de serviciu.
 (2) Scopul prezentei legi îl constituie

asigurarea, în conformitate cu dispoziţiile legale, a unui serviciu public
stabil, profesionist, transparent, eficient şi imparţial, în interesul
cetăţenilor, precum şi al autorităţilor şi instituţiilor publice din
administraţia publică centrală şi locală."

 "Art. 2 - (1) Funcţia publică

reprezintă ansamblul atribuţiilor şi responsabilităţilor, stabilite în temeiul
legii, în scopul realizării prerogativelor de putere publică de către
administraţia publică centrală şi locală.
 (2) Funcţionarul public este persoana

numită, în condiţiile prezentei legi, într-o funcţie publică. Persoana căreia
i-a încetat raportul de serviciu din motive neimputabile ei îşi păstrează
calitatea de funcţionar public, continuând să facă parte din corpul de rezervă
al funcţionarilor publici.
 (3) Activităţile desfăşurate de

funcţionarii publici, care implică exercitarea prerogativelor de putere
publică, sunt următoarele:
 a) punerea în executare a legilor şi a

celorlalte acte normative;
 b) elaborarea proiectelor de acte normative

şi a altor reglementări specifice autorităţii sau instituţiei publice, precum
şi asigurarea avizării acestora;
 c) elaborarea proiectelor politicilor şi

strategiilor, a programelor, a studiilor, analizelor şi statisticilor, precum
şi a documentaţiei privind aplicarea şi executarea legilor, necesare pentru
realizarea competenţei autorităţii sau instituţiei publice;
 d) consilierea, controlul şi auditul public

intern;
 e) gestionarea resurselor umane şi a

resurselor financiare;
 f) colectarea creanţelor bugetare;
 g) reprezentarea intereselor autorităţii

sau instituţiei publice în raporturile acesteia cu persoane fizice sau juridice
de drept public sau privat, din ţară şi străinătate, în limita competenţelor
stabilite de conducătorul autorităţii sau instituţiei publice, precum şi
reprezentarea în justiţie a autorităţii sau instituţiei publice în care îşi
desfăşoară activitatea;
 h) realizarea de activităţi în conformitate

cu strategia de informatizare a administraţiei publice.
 (4) Funcţiile publice sunt prevăzute în

anexa la prezenta lege.
 (5) În sensul prezentei legi, totalitatea

funcţionarilor publici din autorităţile şi instituţiile publice din
administraţia publică centrală şi locală constituie corpul funcţionarilor
publici."

abrogă.

 "Art. 4 - Principiile care stau la

baza exercitării funcţiei publice sunt:
 a) legalitate, imparţialitate şi

obiectivitate;
 b) transparenţă;
 c) eficienţă şi eficacitate;
 d) responsabilitate, în conformitate cu

prevederile legale;
 e) orientare către cetăţean;
 f) stabilitate în exercitarea funcţiei

publice;
 g) subordonare ierarhică."


Raporturile de serviciu se nasc şi se exercită pe baza actului administrativ de
numire, emis în condiţiile legii.
 (2) Exercitarea raporturilor de serviciu se

realizează pe perioadă nedeterminată.
 (3) Prin excepţie de la alin. (2),

funcţiile publice pot fi ocupate pe perioadă determinată, în condiţiile expres
prevăzute de lege."

 "Art. 5 - (1) Pot beneficia de statute

speciale, funcţionarii publici care îşi desfăşoară activitatea în cadrul
următoarelor servicii publice:
 a) structurile de specialitate ale

Parlamentului României;
 b) structurile de specialitate ale

Administraţiei Prezidenţiale;
 c) structurile de specialitate ale

Consiliului Legislativ;
 d) serviciile diplomatice şi

consulare;
 e) autoritatea vamală;
 f) poliţia şi alte structuri ale

Ministerului de Interne;
 g) alte servicii publice stabilite prin

lege."

 "Art. 6 - Prevederile prezentei legi

nu se aplică:
 a) personalului salariat din aparatul

propriu al autorităţilor şi instituţiilor publice care desfăşoară activităţi de
secretariat, administrative, protocol, gospodărire, întreţinere-reparaţii şi de
deservire, precum şi altor categorii de personal care nu exercită prerogative
de putere publică;
 b) personalului salariat încadrat, pe baza

încrederii personale, la cabinetul demnitarului;
 c) corpului magistraţilor;
 d) cadrelor didactice;
 e) persoanelor numite sau alese în funcţii

de demnitate publică.
<a name=5687861></a> 8. Capitolul II se

modifică şi va avea următorul cuprins:
<o:p> </o:p>

class=rvts71>"CAPITOLUL
II

class=rvts71>Clasificarea
funcţiilor publice. Categorii de funcţionari publici
<o:p> </o:p>
 Art. 7 - (1) Funcţiile publice se clasifică

după cum urmează:
 a) funcţii publice generale şi funcţii

publice specifice;
 b) funcţii publice din clasa I, funcţii

publice din clasa a II-a, funcţii publice din clasa a III-a.
 (2) Funcţiile publice generale reprezintă

ansamblul atribuţiilor şi responsabilităţilor cu caracter general şi comun
tuturor autorităţilor şi instituţiilor publice, în vederea realizării
competenţelor lor generale.
 (3) Funcţiile publice specifice reprezintă

ansamblul atribuţiilor şi responsabilităţilor cu caracter specific unor
autorităţi şi instituţii publice, în vederea realizării competenţelor lor
specifice.
 Art. 8 - Funcţiile publice se împart în

trei clase, definite în raport cu nivelul studiilor necesare ocupării funcţiei
publice, după cum urmează:
 a) clasa I cuprinde funcţiile publice

pentru a căror ocupare se cer studii superioare de lungă durată, absolvite cu
diplomă de licenţă sau echivalentă;
 b) clasa a II-a cuprinde funcţiile publice

pentru a căror ocupare se cer studii superioare de scurtă durată, absolvite cu
diplomă;
 c) clasa a III-a cuprinde funcţiile publice

pentru a căror ocupare se cer studii medii liceale, absolvite cu
diplomă.
 Art. 9 - (1) După nivelul atribuţiilor

titularului funcţiei publice, funcţiile publice se împart în trei categorii
după cum urmează:
 a) funcţii publice corespunzătoare

categoriei înalţilor funcţionari publici;
 b) funcţii publice corespunzătoare

categoriei funcţionarilor publici de conducere;
 c) funcţii publice corespunzătoare

categoriei funcţionarilor publici de execuţie.
 (2) Funcţionarii publici numiţi în

funcţiile publice din clasele a II-a şi a III-a pot ocupa numai funcţii publice
de execuţie, cu excepţiile prevăzute de legile speciale.
 Art. 10 - (1) Funcţionarii publici sunt

debutanţi sau definitivi.
 (2) Pot fi numiţi funcţionari publici

debutanţi persoanele care au promovat concursul pentru ocuparea unei funcţii
publice şi nu îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege pentru ocuparea unei funcţii
publice definitive.
 (3) Pot fi numiţi funcţionari publici

definitivi:
 a) funcţionarii publici debutanţi, care au

efectuat perioada de stagiu prevăzută de lege şi au obţinut rezultat
corespunzător la evaluare;
 b) persoanele care intră în corpul

funcţionarilor publici prin concurs şi care au vechimea în specialitatea
corespunzătoare funcţiei publice, de minimum 12 luni, 8 luni şi, respectiv, 6
luni, în funcţie de nivelul studiilor absolvite;
 c) persoanele care au promovat programe de
formare şi perfecţionare în administraţia publică.
 Art. 11 - Categoria înalţilor funcţionari

publici cuprinde persoanele care sunt numite în una dintre următoarele funcţii
publice:
 a) secretar general al Guvernului şi

secretar general adjunct al Guvernului;
 b) consilier de stat;
 c) secretar general şi secretar general

adjunct din ministere şi alte organe de specialitate ale administraţiei publice
centrale;
 d) prefect;
 e) subprefect;
 f) secretar general al prefecturii,

secretar general al judeţului şi al municipiului Bucureşti;
 g) director general din cadrul ministerelor

şi al celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice
centrale.
 Art. 12 - (1) Categoria funcţionarilor publici

de conducere cuprinde persoanele numite în una dintre următoarele funcţii
publice:
 a) secretar al municipiului, al sectorului

municipiului Bucureşti, al oraşului şi comunei;
 b) director general adjunct, director şi

director
adjunct din aparatul ministerelor şi al celorlalte organe de specialitate ale
administraţiei publice centrale;
 c) director executiv şi director executiv

adjunct ai serviciilor publice descentralizate ale ministerelor şi ale altor
organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, precum şi în cadrul
aparatului propriu al autorităţilor administraţiei publice locale;
 d) şef serviciu;
 e) şef birou.
 (2) Funcţionarii publici de conducere

organizează, coordonează, îndrumă şi controlează activităţile prevăzute la art.
2 alin. (3), sub autoritatea unui funcţionar public ierarhic superior sau a
unui demnitar.
 Art. 13 - (1) Sunt funcţionari publici de

execuţie din clasa I, persoanele numite în următoarele funcţii publice: expert,
consilier, inspector, consilier juridic, auditor.
 (2) Sunt funcţionari publici de execuţie

din clasa a II-a, persoanele numite în funcţia publică de referent de
specialitate.
 (3) Sunt funcţionari publici de execuţie

din clasa a III-a, persoanele numite în funcţia publică de referent.
 Art. 14 - Funcţiile publice de execuţie

sunt structurate pe grade profesionale, după cum urmează:
 a) superior, ca nivel maxim;
 b) principal;
 c) asistent;
 d) debutant.
<a name=5687862></a> 9. Articolele 15,

151,
16 şi 17 se abrogă.
<a name=5687863></a> 10. Capitolul III va

<o:p> </o:p>

III

class=rvts71>Categoria
înalţilor funcţionari publici
<o:p> </o:p>
 Art. 18 - (1) Poate face parte din

categoria înalţilor funcţionari publici persoana care îndeplineşte
cumulativ:
 a) condiţiile prevăzute la art. 49;
 b) are studii superioare de lungă durată,

absolvite cu diplomă de licenţă sau echivalentă;
 c) a absolvit programe de formare

specializată şi perfecţionare în administraţia publică sau în alte domenii
specifice de activitate, organizate, după caz, de Institutul Naţional de
Administraţie sau de alte instituţii specializate, organizate în ţară sau în
străinătate, ori a dobândit titlul ştiinţific de doctor în specialitatea
funcţiei publice respective;
 d) are cel puţin 7 ani vechime în

specialitatea funcţiei publice respective;
 e) a promovat concursul organizat pentru

ocuparea unei funcţii publice prevăzute la art. 11.
 (2) În cazuri excepţionale, vechimea
prevăzută la alin. (1) lit. d) poate fi redusă cu până la 3 ani de persoana
care are competenţa legală de numire în funcţia publică.
 Art. 19 - (1) Concursul de admitere la

programele de formare specializată în administraţia publică se organizează de
către Institutul Naţional de Administraţie, în baza Regulamentului de
organizare şi desfăşurare a concursului.
 (2) Regulamentul de organizare şi

desfăşurare a concursului de admitere la programele de formare în administraţia
publică, organizate de Institutul Naţional de Administraţie, se aprobă prin
hotărâre
a Guvernului, la propunerea Ministerului Administraţiei Publice.

style='font-size:8.0pt'>1 - (1) Numirea
înalţilor funcţionari publici se face de către:
 a) Guvern, pentru funcţiile publice

prevăzute la art. 11 lit. a) şi d);
 b) primul-ministru, pentru funcţiile

publice prevăzute la art. 11 lit. b), c) şi e);
 c) ministrul administraţiei publice, pentru

funcţiile publice prevăzute la art. 11 lit. f);
 d) ministrul sau, după caz, conducătorul

autorităţii sau instituţiei publice, pentru funcţiile prevăzute la art. 11 lit.
g).
 (2) Pentru numirea în funcţiile publice din

categoria înalţilor funcţionari publici se constituie o comisie de concurs,
formată din cinci personalităţi, recunoscute ca specialişti în administraţia
publică, numite prin decizie a primului-ministru, la propunerea ministrului
administraţiei publice.

style='font-size:8.0pt'>2 - Încetarea
raporturilor de serviciu ale înalţilor funcţionari publici se face, în
condiţiile legii, potrivit art. 191 alin.
(1).

 "Art. 20 - (1) Pentru crearea şi

dezvoltarea unui corp de funcţionari publici profesionist, stabil şi imparţial
se înfiinţează, în subordinea Ministerului Administraţiei Publice, Agenţia
Naţională a Funcţionarilor Publici, organ de specialitate al administraţiei
publice centrale, cu personalitate juridică.
 (2) Agenţia Naţională a Funcţionarilor

Publici este condusă de un preşedinte, cu rang de secretar de stat, numit de
către primul-ministru, la propunerea ministrului administraţiei publice. În
exercitarea atribuţiilor care îi revin, preşedintele Agenţiei Naţionale a
Funcţionarilor Publici emite ordine cu caracter normativ şi
individual."

 "Art. 21 - (1) Agenţia Naţională a

Funcţionarilor Publici are următoarele atribuţii:
 a) elaborează politicile şi strategiile

privind managementul funcţiei publice şi al funcţionarilor publici;
 b) elaborează şi avizează proiecte de acte

normative privind funcţia publică şi funcţionarii publici;
 c) monitorizează şi controlează modul de

aplicare a legislaţiei privind funcţia publică şi funcţionarii publici în
cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice;
 d) elaborează reglementări comune,

aplicabile tuturor autorităţilor şi instituţiilor publice, privind funcţiile
publice, precum şi instrucţiuni privind aplicarea unitară a legislaţiei în
domeniul funcţiei publice şi al funcţionarilor publici;
 e) elaborează proiectul legii privind

stabilirea
sistemului unitar de salarizare pentru funcţionarii publici;
 f) stabileşte criteriile pentru evaluarea

activităţii funcţionarilor publici;
 g) centralizează propunerile de instruire a

funcţionarilor publici, stabilite ca urmare a evaluării performanţelor
profesionale individuale ale funcţionarilor publici;
 h) colaborează cu Institutul Naţional de

Administraţie la stabilirea tematicii specifice programelor de formare
specializată în administraţia publică şi de perfecţionare a funcţionarilor
publici;
 i) întocmeşte şi administrează baza de date

cuprinzând evidenţa funcţiilor publice şi a funcţionarilor publici;
 j) aprobă condiţiile de participare şi

procedura de organizare a selecţiei şi recrutării pentru funcţiile publice
generale, avizează şi monitorizează recrutarea pentru funcţiile publice
specifice;
 k) realizează redistribuirea funcţionarilor

publici cărora le-au încetat raporturile de serviciu din motive neimputabile
lor;
 l) acordă asistenţă de specialitate şi

coordonează metodologic compartimentele de resurse umane din cadrul
autorităţilor şi instituţiilor administraţiei publice centrale şi
locale;
 m) participă la negocierile dintre

organizaţiile sindicale reprezentative ale funcţionarilor publici şi Ministerul
Administraţiei Publice;
 n) colaborează cu organisme şi cu
organizaţii internaţionale din domeniul său de activitate;
 o) elaborează anual, cu consultarea

autorităţilor şi instituţiilor publice, Planul de ocupare a funcţiilor publice,
pe care îl supune spre aprobare Guvernului;
 p) întocmeşte raportul anual cu privire la

managementul funcţiilor publice şi al funcţionarilor publici, pe care îl
prezintă Guvernului.
 (2) Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici

îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin lege.

Publici are legitimare procesuală activă şi poate sesiza instanţa de contencios
administrativ competentă cu privire la:
 a) actele prin care autorităţile sau

instituţiile publice încalcă legislaţia referitoare la funcţia publică şi
funcţionarii publici, constatate ca urmare a activităţii proprii de
control;
 b) refuzul autorităţilor şi instituţiilor

publice de a aplica prevederile legale în domeniul funcţiei publice şi al
funcţionarilor publici.
 (4) Actul atacat potrivit alin. (3) este
suspendat de drept.
 (5) Preşedintele Agenţiei Naţionale a

Funcţionarilor Publici poate sesiza şi prefectul în legătură cu actele ilegale
emise de autorităţile sau instituţiile publice locale.

 "Art. 22 - (1) Planul de ocupare a

funcţiilor publice stabileşte:
 a) numărul funcţiilor publice rezervate

promovării funcţionarilor publici care îndeplinesc condiţiile legale;
 b) numărul funcţiilor publice care vor fi

rezervate absolvenţilor programelor de formare specializată în administraţia
publică, organizate de Institutul Naţional de Administraţie sau de instituţii
similare din străinătate;
 c) numărul funcţiilor publice care vor fi

ocupate prin concurs;
 d) numărul funcţiilor publice care vor fi

înfiinţate;
 e) numărul funcţiilor publice care vor fi

supuse reorganizării;
 f) numărul maxim de funcţii publice pe

fiecare clasă, categorie şi pe grade profesionale;
 g) numărul maxim al funcţiilor publice de

 (2) Planul prevăzut la alin. (1) se

elaborează de Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, cu consultarea
organizaţiilor sindicale reprezentative la nivel naţional şi se supune spre
aprobare Guvernului."

abrogă.

 "Art. 24 - Gestiunea curentă a

resurselor umane şi a funcţiilor publice este organizată şi realizată, în
cadrul fiecărei autorităţi şi instituţii publice, de către un compartiment
specializat, care colaborează direct cu Agenţia Naţională a Funcţionarilor
Publici."
<a name=5687869></a> 16. Secţiunea a 2-a a

capitolului IV va avea următorul cuprins:
<o:p> </o:p>

class=rvts71>"SECŢIUNEA
a 2-a
Evidenţa

funcţiilor publice şi a funcţionarilor publici
<o:p> </o:p>
 Art. 25 - (1) Agenţia Naţională a

Funcţionarilor Publici administrează evidenţa naţională a funcţiilor publice şi
a funcţionarilor publici, pe baza datelor transmise de autorităţile şi
instituţiile publice.
 (2) Evidenţa funcţiilor publice şi a

funcţionarilor publici în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice se ţine
de Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici.
 (3) În scopul asigurării gestionării

eficiente a resurselor umane, precum şi pentru urmărirea carierei
funcţionarului public, autorităţile şi instituţiile publice întocmesc dosarul
profesional pentru fiecare funcţionar public.
 (4) Formatul standard al evidenţei

funcţiilor publice şi a funcţionarilor publici, precum şi conţinutul dosarului
profesional se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Agenţiei
Naţionale a Funcţionarilor Publici.

Autorităţile şi instituţiile publice răspund de întocmirea şi actualizarea
dosarelor profesionale ale funcţionarilor publici şi asigură păstrarea acestora
în condiţii de siguranţă.
 (2) În cazurile de transfer sau de încetare

a raporturilor de serviciu, autoritatea sau instituţia publică păstrează o
copie a dosarului profesional şi înmânează originalul funcţionarului public, pe
bază de semnătură.
 (3) Autorităţile şi instituţiile publice au

obligaţia de a comunica Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, în termen
de 10 zile lucrătoare, orice modificare intervenită în situaţia funcţionarilor
publici.
 (4) Persoanele care au acces la datele

cuprinse în evidenţa naţională a funcţiilor publice şi a funcţionarilor
publici, precum şi la dosarul profesional al funcţionarului public au obligaţia
de a păstra confidenţialitatea datelor cu caracter personal, în condiţiile
legii.
 (5) La solicitarea funcţionarului public,

autoritatea sau instituţia publică este obligată să elibereze un document care
să ateste activitatea desfăşurată de acesta, vechimea în muncă, în specialitate
şi în funcţia publică."

 "(2) Este interzisă orice discriminare

între funcţionarii publici pe criterii politice, de apartenenţă sindicală,
convingeri religioase, etnice, de sex, orientare sexuală, stare materială,
origine socială sau de orice altă asemenea natură."


style='font-size:8.0pt'>1 - Funcţionarul
public are dreptul de a fi informat cu privire la deciziile care se iau în
aplicarea prezentului statut şi care îl vizează în mod direct."

 "Art. 27 - (1) Dreptul de asociere

sindicală este garantat funcţionarilor publici, cu excepţia celor care sunt
numiţi în categoria înalţilor funcţionari publici, funcţionarilor publici de
conducere şi altor categorii de funcţionari publici cărora le este interzis
acest drept prin statute speciale.
 (2) Funcţionarii publici, cu excepţia celor

prevăzuţi la alin. (1), pot, în mod liber, să înfiinţeze organizaţii sindicale,
să adere la ele şi să exercite orice mandat în cadrul acestora."

 "Art. 28 - Funcţionarilor publici le

este recunoscut dreptul la grevă, în condiţiile legii, cu respectarea
principiului continuităţii şi celerităţii serviciului public."
 "Art. 29 - (1) Pentru activitatea

desfăşurată funcţionarii publici au dreptul la un salariu compus din:
 a) salariul de bază;
 b) sporul pentru vechime în muncă;
 c) suplimentul postului;
 d) suplimentul gradului.
 (2) Funcţionarii publici beneficiază de

prime şi alte drepturi salariale, în condiţiile legii.
 (3) Salarizarea funcţionarilor publici se

face în conformitate cu prevederile legii privind stabilirea sistemului unitar
de salarizare pentru funcţionarii publici."

abrogă.


Funcţionarii publici au dreptul de a-şi perfecţiona în mod continuu pregătirea
profesională.
 (2) Pe perioada în care funcţionarii

publici urmează forme de perfecţionare profesională, beneficiază de drepturile
salariale cuvenite, în situaţia în care acestea sunt:
 a) organizate la iniţiativa sau în

interesul autorităţii sau instituţiei publice;
 b) urmate la iniţiativa funcţionarului

public, cu acordul conducătorului autorităţii sau instituţiei publice;
 c) organizate de Institutul Naţional de

Administraţie, de centrele regionale de formare continuă pentru administraţia
publică locală, în condiţiile legii, sau de alte instituţii specializate din
ţară sau străinătate.
 (3) În cazul în care formarea şi

perfecţionarea profesională, în formele prevăzute la alin. (2), se organizează în
afara localităţii unde îşi are sediul autoritatea sau instituţia publică,
funcţionarii publici beneficiază de drepturile de delegare, în condiţiile
legii.
 (4) Pentru acoperirea cheltuielilor

programelor de formare şi perfecţionare profesională a funcţionarilor publici,
organizate în condiţiile alin. (2) lit. a) şi c), autorităţile şi instituţiile
publice au obligaţia să prevadă în bugetul anual propriu sumele necesare pentru
cheltuielile respective."


style='font-size:8.0pt'>1 - Funcţionarii
publici, cu excepţia funcţionarilor publici civili din ministerele privind
apărarea naţională, ordinea publică şi siguranţa naţională pot fi aleşi sau
numiţi într-o funcţie de demnitate publică, în condiţiile legii."

 "Art. 35 - (1) Autorităţile şi

instituţiile publice au obligaţia să asigure funcţionarilor publici condiţii
normale de muncă şi igienă, de natură să le ocrotească sănătatea şi
integritatea fizică şi psihică.
 (2) Funcţionarilor publici li se poate

aproba, în mod excepţional, pentru motive de sănătate, schimbarea
compartimentului în care îşi desfăşoară activitatea. Schimbarea se poate face
pe o funcţie publică corespunzătoare, dacă funcţionarul public în cauză este
apt profesional să îndeplinească noile atribuţii care îi revin."

 "(2) Autoritatea sau instituţia

publică este obligată să asigure protecţia funcţionarului public împotriva
ameninţărilor, violenţelor, faptelor de ultraj cărora le-ar putea fi victimă în
exercitarea funcţiei publice sau în legătură cu aceasta. Pentru garantarea
acestui drept, autoritatea sau instituţia publică va solicita sprijinul
organelor abilitate, potrivit legii."

 "Art. 41 - (1) Funcţionarii publici au

obligaţia să îşi îndeplinească cu profesionalism, imparţialitate şi în
conformitate cu legea, îndatoririle de serviciu şi să se abţină de la orice
faptă care ar putea aduce prejudicii persoanelor fizice sau juridice ori
prestigiului corpului funcţionarilor publici.
 (2) Funcţionarii publici de conducere sunt

obligaţi să sprijine propunerile şi iniţiativele motivate ale personalului din
subordine, în vederea îmbunătăţirii activităţii autorităţii sau instituţiei
publice în care îşi desfăşoară activitatea, precum şi a calităţii serviciilor
publice oferite cetăţenilor.
 (3) Funcţionarii publici au îndatorirea de

a respecta normele de conduită profesională şi civică prevăzute de
lege."


obligaţia ca, în exercitarea atribuţiilor ce le revin, să se abţină de la
exprimarea sau manifestarea publică a convingerilor şi preferinţelor lor
politice, să nu favorizeze vreun partid politic şi să nu participe la
activităţi politice în timpul programului de lucru.
 (2) Funcţionarilor publici le este interzis

să facă parte din organele de conducere ale partidelor politice."

cuprins:

style='font-size:8.0pt'>1) Funcţionarul public
este obligat să se conformeze dispoziţiilor primite de la superiorii
ierarhici."

 "(2) Funcţionarul public are dreptul

să refuze, în scris şi motivat, îndeplinirea dispoziţiilor primite de la
superiorul ierarhic, dacă le consideră ilegale. Dacă cel care a emis dispoziţia
o formulează în scris, funcţionarul public este obligat să o execute, cu
excepţia cazului în care aceasta este vădit ilegală. Funcţionarul public are
îndatorirea să aducă la cunoştinţă superiorului ierarhic al persoanei care a
emis dispoziţia, astfel de situaţii."

 "Art. 44 - Funcţionarii publici au

obligaţia să păstreze secretul de stat, secretul de serviciu, precum şi
confidenţialitatea în legătură cu faptele, informaţiile sau documentele de care
iau cunoştinţă în exercitarea funcţiei publice, în condiţiile legii, cu
excepţia informaţiilor de interes public."

abrogă.

 "(2) La numirea într-o funcţie

publică, precum şi la încetarea raportului de serviciu, funcţionarii publici
sunt obligaţi să prezinte, în condiţiile legii, conducătorului autorităţii sau
instituţiei publice, declaraţia de avere. Declaraţia de avere se actualizează
anual, potrivit legii."


obligaţia de a rezolva, în termenele stabilite de către superiorii ierarhici,
lucrările repartizate.
 (2) Funcţionarilor publici le este interzis

să primească direct cereri a căror rezolvare intră în competenţa lor sau să
discute direct cu petenţii, cu excepţia celor cărora le sunt stabilite asemenea
atribuţii, precum şi să intervină pentru soluţionarea acestor
cereri."

 "Art. 48 - (1) Funcţionarii publici sunt

obligaţi să urmeze forme de perfecţionare profesională, organizate de
Institutul Naţional de Administraţie sau alte instituţii abilitate potrivit
legii, a căror durată cumulată este de minimum 7 zile pe an.
 (2) Funcţionarii publici care urmează programe

de formare specializată în administraţia publică, cu o durată mai mare de 90 de
zile, organizate de Institutul Naţional de Administraţie sau de alte instituţii
similare din străinătate, finanţate din bugetul de stat sau local, sunt
obligaţi să se angajeze în scris că vor lucra în administraţia publică, cel
puţin 5 ani de la terminarea programelor.
 (3) În cazul nerespectării angajamentului,

funcţionarii publici sunt obligaţi să restituie instituţiei sau autorităţii
publice contravaloarea cheltuielilor efectuate pentru perfecţionare, calculate
în condiţiile legii.
 (4) Prevederile alin. (3) se aplică şi în

cazul în care persoanele care au urmat o formă de perfecţionare în condiţiile
alin. (2) şi ale art. 31 alin. (2) şi nu au absolvit-o din vina lor. În acest caz
funcţionarii publici sunt obligaţi să restituie drepturile salariale primite pe
această perioadă.
 (5) Prevederile alin. (4) nu se aplică în

cazul în care funcţionarul public nu mai deţine funcţia publică din motive
neimputabile acestuia."


style='font-size:8.0pt'>1 - Funcţionarii
publici au obligaţia să respecte întocmai regimul juridic al conflictului de
interese şi al incompatibilităţilor, stabilite potrivit legii."
<a name=5687890></a> 37. Capitolul VI se

modifică şi va avea următorul cuprins:
<o:p> </o:p>

VI
Cariera

funcţionarilor publici
<o:p> </o:p>
 Secţiunea 1
 Recrutarea

funcţionarilor publici
<o:p> </o:p>
 Art. 49 -

Poate ocupa o funcţie publică persoana care îndeplineşte următoarele
 a) are cetăţenia română şi domiciliul în

România;
 b) cunoaşte limba română, scris şi

vorbit;
 c) are vârsta de minimum 18 ani

împliniţi;
 d) are capacitate deplină de

exerciţiu;
 e) are o stare de sănătate corespunzătoare

funcţiei publice pentru care candidează, atestată pe bază de examen medical de
specialitate;
 f) îndeplineşte condiţiile de studii

prevăzute de lege pentru funcţia publică;
 g) îndeplineşte condiţiile specifice pentru

ocuparea funcţiei publice;
 h) nu a fost condamnată pentru săvârşirea

unei infracţiuni contra umanităţii, contra statului sau contra autorităţii, de
serviciu sau în legătură cu serviciul, care împiedică înfăptuirea justiţiei, de
fals ori a unor fapte de corupţie sau a unei infracţiuni săvârşite cu intenţie,
care ar face-o incompatibilă cu exercitarea funcţiei publice, cu excepţia
situaţiei în care a intervenit reabilitarea;
 i) nu a fost destituită dintr-o funcţie

publică în ultimii 7 ani;
 j) nu a desfăşurat activitate de poliţie

politică, astfel cum este definită prin lege.
 Art.

49 -
(1) Ocuparea funcţiilor publice vacante se poate face prin promovare, transfer,
redistribuire şi concurs.
 (2) Condiţiile de participare şi procedura

de organizare a concursului vor fi stabilite în condiţiile prezentei legi, iar
concursul va fi organizat şi gestionat astfel:
 a) de către comisia de concurs prevăzută la

art. 19 alin. (2), pentru înalţii funcţionari publici;
 b) de către Agenţia Naţională a Funcţionarilor

Publici, pentru ocuparea funcţiilor publice de conducere vacante, cu excepţia
funcţiilor publice de şef birou şi şef serviciu;
 c) de către autorităţi şi instituţii

publice din administraţia publică centrală şi locală, pentru ocuparea funcţiilor
publice de şef birou şi şef serviciu, precum şi pentru ocuparea funcţiilor
publice de execuţie şi, respectiv, funcţiile publice specifice vacante, cu
avizul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici;
 d) de către Institutul Naţional de

Administraţie,
cu avizul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, pentru admiterea la
programele de formare specializată în administraţia publică, organizate în
scopul numirii într-o funcţie publică.
 (3) Concursul are la bază principiul

competiţiei deschise, transparenţei, meritelor profesionale şi competenţei,
precum şi cel al egalităţii accesului la funcţiile publice pentru fiecare
cetăţean care îndeplineşte condiţiile legale.
 (4) Condiţiile de desfăşurare a concursului

vor fi publicate în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, cu cel puţin
30 de zile înainte de data desfăşurării concursului.
 (5) Persoanele care participă la concursul

organizat potrivit dispoziţiilor prevăzute la art. 22 alin. (1) lit. c) trebuie
să îndeplinească condiţiile de vechime în specialitatea funcţiilor publice,
 (6) Procedura de organizare şi desfăşurare

a concursurilor în condiţiile prezentului articol se stabileşte prin hotărâre a
Guvernului, la propunerea Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, conform
principiilor şi condiţiilor stabilite prin prezenta lege.
<o:p> </o:p>
 Secţiunea a 2-a
 Perioada de

stagiu
<o:p> </o:p>

(1) Perioada de stagiu are ca obiect verificarea aptitudinilor profesionale în
îndeplinirea
atribuţiilor şi responsabilităţilor unei funcţii publice, formarea practică a
funcţionarilor publici debutanţi, precum şi cunoaşterea de către aceştia a
specificului administraţiei publice şi a exigenţelor acesteia.
 (2) Durata perioadei de stagiu este de 12

luni pentru funcţionarii publici de execuţie din clasa I, 8 luni pentru cei din
clasa a II-a şi 6 luni pentru cei din clasa a III-a.
 (3) Perioada în care o persoană a urmat şi

a promovat programe de formare specializată în administraţia publică, pentru
numirea într-o funcţie publică definitivă, este asimilată perioadei de
stagiu.

(1) La terminarea perioadei de stagiu, pe baza rezultatului evaluării
realizate, funcţionarul public debutant va fi:
 a) numit funcţionar public de execuţie

definitiv în clasa corespunzătoare studiilor absolvite, în funcţiile publice
prevăzute la art. 13, în gradul profesional asistent;
 b) eliberat din funcţia publică, în cazul

în care a obţinut la evaluarea activităţii calificativul
"necorespunzător".
 (2) În cazul prevăzut la alin. (1) lit. b),
precum şi în situaţia nepromovării programelor de formare specializată în
administraţia publică, pentru numirea într-o funcţie publică definitivă,
perioada de stagiu nu constituie vechime în funcţia publică.
<o:p> </o:p>
 Numirea funcţionarilor publici
<o:p> </o:p>

(1) Numirea în funcţiile publice din categoria înalţilor funcţionari publici se
face în conformitate cu dispoziţiile art. 191 alin.
(1).
 (2) Numirea în funcţiile publice pentru

care se organizează concurs în condiţiile art. 491 alin. (2) lit.
b) şi d) se face prin actul administrativ emis de către conducătorii
autorităţilor sau instituţiilor publice din administraţia publică centrală şi
locală, la propunerea Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici.
 (3) Numirea în funcţiile publice pentru

care se organizează concurs în condiţiile art. 491 alin. (2) lit.
c) se face prin actul administrativ emis de către conducătorii autorităţilor şi
instituţiilor publice din administraţia publică centrală şi locală.
 (4) Actul administrativ de numire are formă

scrisă şi trebuie să conţină temeiul legal al numirii, numele funcţionarului
public, denumirea funcţiei publice, data de la care urmează să exercite funcţia
publică, drepturile salariale, precum şi locul de desfăşurare a
activităţii.
 (5) Fişa postului aferentă funcţiei publice

se anexează la actul administrativ de numire, iar o copie a acesteia se
înmânează funcţionarului public.
 (6) La intrarea în corpul funcţionarilor

publici, funcţionarul public depune jurământul de credinţă în termen de trei
zile de la emiterea actului de numire în funcţia publică definitivă. Jurământul
are următoarea formulă: "Jur să respect Constituţia, drepturile şi
libertăţile fundamentale ale omului, să aplic în mod corect şi fără părtinire
legile ţării, să îndeplinesc conştiincios îndatoririle ce îmi revin în funcţia
publică în care am fost numit, să păstrez secretul profesional şi să respect
normele de conduită profesională şi civică. Aşa să-mi ajute Dumnezeu".
Formula religioasă de încheiere va respecta libertatea convingerilor
religioase.
 (7) Refuzul depunerii jurământului prevăzut

la alin. (6) se consemnează în scris şi atrage revocarea actului administrativ
de numire în funcţia publică.
<o:p> </o:p>
 Promovarea funcţionarilor publici şi

evaluarea performanţelor profesionale
<o:p> </o:p>
 Art. 53 - În

carieră funcţionarul public beneficiază de dreptul de a promova în funcţia
publică şi de a avansa în gradele de salarizare.

(1) Promovarea este modalitatea de dezvoltare a carierei prin ocuparea unei
funcţii publice superioare vacante.
 (2) Promovarea într-o funcţie publică

superioară vacantă se face prin concurs sau examen.

(1) Pentru a participa la concursul pentru promovarea într-o funcţie publică de
execuţie din gradul profesional principal, funcţionarii publici trebuie să
îndeplinească următoarele condiţii minime:
 a) să aibă o vechime minimă de 2 ani în

funcţiile publice de execuţie din gradul profesional asistent, în clasa
corespunzătoare studiilor absolvite;
 b) să fi obţinut la evaluarea

performanţelor profesionale individuale din ultimii 2 ani, cel puţin
calificativul "foarte bun";
 c) să îndeplinească cerinţele specifice

prevăzute în fişa postului.
 (2) Pentru a participa la concursul pentru

promovarea într-o funcţie publică de execuţie din gradul profesional superior,
funcţionarii publici trebuie să îndeplinească următoarele condiţii
minime:
 a) să aibă o vechime minimă de 2 ani în

funcţiile publice de execuţie din gradul profesional principal sau 4 ani în
funcţiile publice de execuţie din gradul profesional asistent, în clasa
corespunzătoare studiilor absolvite;
 b) să fi obţinut la evaluarea
performanţelor profesionale individuale din ultimii 2 ani, cel puţin
calificativul "foarte bun";
 c) să îndeplinească cerinţele specifice

prevăzute în fişa postului.

(1) Au dreptul de a participa la concursul organizat în vederea ocupării
funcţiilor publice de conducere vacante persoanele care îndeplinesc următoarele
 a) sunt absolvente ale programelor de

formare specializată şi perfecţionare în administraţia publică, organizate de
către Institutul Naţional de Administraţie, centrele regionale de formare
continuă pentru administraţia publică locală, precum şi de alte instituţii
specializate, din ţară sau străinătate;
 b) au fost numite într-o funcţie publică

din clasa I;
 c) îndeplinesc cerinţele specifice

prevăzute în fişa postului, precum şi condiţiile de vechime prevăzute la alin.
(2).
 (2) Pentru ocuparea funcţiilor de conducere

vacante trebuie îndeplinite următoarele condiţii de vechime în specialitatea
studiilor necesare exercitării funcţiei publice:
 a) minimum 2 ani, pentru funcţiile publice

de şef birou, şef serviciu şi secretar al comunei;
 b) minimum 5 ani, pentru funcţiile publice

prevăzute la art. 12, cu excepţia celor prevăzute la lit. a).
 Art. 57 - În

urma dobândirii unei diplome de studii de nivel superior în specialitatea în
care îşi desfăşoară activitatea, funcţionarii publici de execuţie au dreptul de
a participa la concursul pentru ocuparea unei funcţii publice vacante într-o
clasă superioară celei în care sunt încadraţi.

(1) Evaluarea performanţelor profesionale individuale ale funcţionarilor
publici se face anual.
 (2) Procedura de evaluare are ca

scop:
 a) avansarea în gradele de

salarizare;
 b) retrogradarea în gradele de

salarizare;
 c) promovarea într-o funcţie publică

superioară;
 d) eliberarea din funcţia publică;

 e) stabilirea cerinţelor de formare
profesională a funcţionarilor publici.
 (3) În urma evaluării performanţelor

profesionale individuale funcţionarului public i se acordă unul dintre
următoarele calificative: "excepţional", "foarte bun",
"bun", "satisfăcător", "nesatisfăcător".
 (4) Evaluarea performanţelor profesionale

individuale ale înalţilor funcţionari publici se face de către o comisie de
evaluare, compusă din cinci personalităţi, recunoscute ca specialişti în
administraţia publică, propuse de ministrul administraţiei publice şi numite
prin decizie a primului-ministru.
 (5) Metodologia de evaluare a

performanţelor profesionale individuale ale funcţionarilor publici se aprobă
prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor
Publici, după consultarea organizaţiilor sindicale ale funcţionarilor publici,
reprezentative la nivel naţional."
<a name=5687891></a> 38. Capitolul VII va

<o:p> </o:p>

VII
Acorduri

colective. Comisii paritare
<o:p> </o:p>

(1) Autorităţile şi instituţiile publice pot încheia anual, în condiţiile
legii, acorduri cu sindicatele reprezentative ale funcţionarilor publici sau cu
reprezentanţii funcţionarilor publici, care să cuprindă numai măsuri
referitoare la:
 a) constituirea şi folosirea fondurilor

destinate îmbunătăţirii condiţiilor la locul de muncă;
 b) sănătatea şi securitatea în

muncă;
 c) programul zilnic de lucru;
 d) perfecţionarea profesională;
 e) alte măsuri decât cele prevăzute de

lege, referitoare la protecţia celor aleşi în organele de conducere ale
organizaţiilor sindicale.
 (2) În cazul în care sindicatul nu este

reprezentativ sau funcţionarii publici nu sunt organizaţi în sindicat, acordul
se încheie cu reprezentanţii funcţionarilor publici din respectiva autoritate
sau instituţie publică, desemnaţi în condiţiile legii.
 (3) Autoritatea sau instituţia publică va
furniza sindicatelor reprezentative sau reprezentanţilor funcţionarilor publici
informaţiile necesare pentru încheierea acordurilor privind raporturile de
serviciu, în condiţiile legii.

(1) În cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice se constituie comisii
paritare. În funcţie de numărul funcţionarilor publici din cadrul autorităţii
sau instituţiei publice, comisia paritară se poate constitui în cadrul acesteia
sau pentru mai multe autorităţi sau instituţii publice.
 (2) În alcătuirea comisiei paritare intră

un număr egal de reprezentanţi desemnaţi de conducătorul autorităţii sau
instituţiei publice şi de sindicatul reprezentativ al funcţionarilor publici.
În cazul în care sindicatul nu este reprezentativ sau funcţionarii publici nu
sunt organizaţi în sindicat, reprezentanţii lor vor fi desemnaţi prin votul
majorităţii funcţionarilor publici din respectiva autoritate sau instituţie
publică.
 (3) Reprezentanţii funcţionarilor publici

în comisia paritară pot să fie desemnaţi din rândul funcţionarilor publici
aleşi în organele de conducere ale sindicatului reprezentativ sau din rândul
reprezentanţilor funcţionarilor publici aleşi pentru negocierea acordurilor cu
conducerea autorităţii sau instituţiei publice.
 (4) În cazul constituirii unei comisii

paritare comune pentru mai multe autorităţi sau instituţii publice, aceasta va
fi compusă dintr-un număr egal de reprezentanţi ai acestor autorităţi sau
instituţii publice, desemnaţi în condiţiile alin. (2).

(1) Comisiile paritare sunt consultate la negocierea de către autorităţile şi
instituţiile publice a acordurilor cu sindicatele reprezentative ale
funcţionarilor publici sau cu reprezentanţii acestora.
 (2) Comisiile paritare participă la

stabilirea măsurilor de îmbunătăţire a activităţii autorităţilor şi
instituţiilor publice pentru care sunt constituite.
 (3) Comisiile paritare urmăresc permanent

realizarea acordurilor stabilite între sindicatele reprezentative sau
reprezentanţii funcţionarilor publici cu autorităţile sau instituţiile
publice.
 (4) Comisia paritară întocmeşte rapoarte

trimestriale cu privire la respectarea prevederilor acordurilor încheiate în
condiţiile legii, pe care le comunică conducerii autorităţii sau instituţiei
publice, precum şi conducerii sindicatelor reprezentative ale funcţionarilor
publici."
<a name=5687892></a> 39. Articolele 62, 63,

64, 65, 66, 66, 67 şi 68 se abrogă.

 "Art. 70 - (1) Încălcarea cu vinovăţie
de către funcţionarii publici a îndatoririlor corespunzătoare funcţiei publice pe
care o deţin şi a normelor de conduită profesională şi civică prevăzute de lege
constituie abatere disciplinară şi atrage răspunderea disciplinară a
 (2) Constituie abateri disciplinare

 a) întârzierea sistematică în efectuarea

lucrărilor;
 b) neglijenţa repetată în rezolvarea

lucrărilor;
 c) absenţe nemotivate de la

 d) nerespectarea în mod repetat a

programului de lucru;
 e) intervenţiile sau stăruinţele pentru

soluţionarea unor cereri în afara cadrului legal;
 f) nerespectarea secretului profesional sau

a confidenţialităţii lucrărilor cu acest caracter;
 g) manifestări care aduc atingere

prestigiului autorităţii sau instituţiei publice în care îşi desfăşoară
activitatea;
 h) desfăşurarea în timpul programului de

lucru a unor activităţi cu caracter politic;
 i) refuzul de a îndeplini atribuţiile de

 j) încălcarea prevederilor legale

referitoare la îndatoriri, incompatibilităţi, conflicte de interese şi
interdicţii stabilite prin lege pentru funcţionarii publici;
 k) stabilirea de către funcţionarii publici

de execuţie de relaţii directe cu petenţii în vederea soluţionării cererilor
 (3) Sancţiunile disciplinare sunt:
 a) mustrare scrisă;
 b) diminuarea drepturilor salariale cu 5 -

20% pe o perioadă de până la 3 luni;
 c) suspendarea dreptului de avansare în

gradele de salarizare sau, după caz, de promovare în funcţia publică pe o
perioadă de la 1 la 3 ani;
 d) trecerea într-o funcţie publică inferioară

pe o perioadă de până la un an, cu diminuarea corespunzătoare a
salariului;
 e) destituirea din funcţia publică.
 (4) La individualizarea sancţiunii

disciplinare se va ţine seama de cauzele şi gravitatea abaterii disciplinare,
împrejurările în care aceasta a fost săvârşită, gradul de vinovăţie şi
consecinţele abaterii, comportarea generală în timpul serviciului a
funcţionarului public, precum şi de existenţa în antecedentele acestuia a altor
sancţiuni disciplinare care nu au fost radiate în condiţiile prezentei
legi.
 (5) Sancţiunile disciplinare se aplică în

termen de cel mult 6 luni de la data săvârşirii abaterilor."

 "Art. 71 - (1) Sancţiunea disciplinară

prevăzută la art. 70 alin. (3) lit. a) se poate aplica direct de către
conducătorul autorităţii sau instituţiei publice, la propunerea conducătorului
compartimentului în care funcţionează cel în cauză.
 (2) Sancţiunile disciplinare prevăzute la

art. 70 alin. (3) lit. b) - e) se aplică de conducătorul autorităţii sau
instituţiei publice, la propunerea comisiei de disciplină.
 (3) Sancţiunile disciplinare pentru înalţii

funcţionari publici se aplică prin decizie a primului-ministru, prin ordin al
ministrului ori, după caz, al conducătorului autorităţii sau instituţiei
publice centrale, pentru cei prevăzuţi la art. 11 lit. g), la propunerea
 (4) Sancţiunile disciplinare nu pot fi

aplicate decât după cercetarea prealabilă a faptei săvârşite şi după audierea
funcţionarului
public. Audierea funcţionarului public trebuie consemnată în scris, sub
sancţiunea nulităţii. Refuzul funcţionarului public de a se prezenta la audieri
sau de a semna o declaraţie privitoare la abaterile disciplinare care i se
impută se consemnează într-un proces-verbal."

 "Art. 72 - (1) În cadrul autorităţilor

sau instituţiilor publice se constituie comisii de disciplină. În funcţie de
numărul funcţionarilor publici din cadrul fiecărei autorităţi sau instituţii
publice, comisia de disciplină se poate constitui pentru o singură autoritate
sau instituţie publică sau pentru mai multe.
 (2) În alcătuirea comisiei de disciplină

intră un număr egal de reprezentanţi desemnaţi de conducătorul autorităţii sau
instituţiei publice şi de sindicatul reprezentativ al funcţionarilor publici.
În cazul în care sindicatul nu este reprezentativ sau funcţionarii publici nu
sunt organizaţi în sindicat, reprezentanţii vor fi desemnaţi prin votul
majorităţii funcţionarilor publici din respectiva autoritate sau instituţie
publică.
 (3) Fiecare comisie de disciplină are un

preşedinte, care nu face parte din reprezentanţii prevăzuţi la alin. (2), desemnat
de conducătorul autorităţii sau instituţiei publice, cu consultarea
sindicatului reprezentativ sau, după caz, a funcţionarilor publici.
 (4) În cazul constituirii unei comisii de

disciplină comune pentru mai multe autorităţi sau instituţii publice, aceasta
va fi compusă dintr-un număr egal de reprezentanţi ai acestor autorităţi sau
instituţii publice, desemnaţi în condiţiile alin. (2). În acest caz,
preşedintele comisiei de disciplină se desemnează în condiţiile alin. (3), pe
baza propunerii comune a conducătorilor autorităţilor şi instituţiilor
publice.
 (5) Comisia de disciplină pentru înalţii

funcţionari publici este compusă din 7 înalţi funcţionari publici.
 (6) Comisiile de disciplină sunt competente

să cerceteze faptele sesizate ca abateri disciplinare şi să propună sancţiunea
aplicabilă funcţionarilor publici din autorităţile sau instituţiile publice
 (7) Modul de constituire a comisiilor de

disciplină, componenţa, atribuţiile, modul de sesizare şi procedura de lucru a
acestora
se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Agenţiei Naţionale a
Funcţionarilor Publici."

abrogă.


style='font-size:8.0pt'>1 - (1) Pentru
evidenţierea situaţiei disciplinare a funcţionarului public, Agenţia Naţională
a Funcţionarilor Publici va elibera un cazier administrativ, conform bazei de
date pe care o administrează.
 (2) Cazierul administrativ este un act care

cuprinde sancţiunile disciplinare aplicate funcţionarului public şi care nu au
fost radiate în condiţiile legii.
 (3) Cazierul administrativ este necesar în

următoarele cazuri:
 a) desemnarea unui funcţionar public ca

membru în comisia de concurs pentru recrutarea funcţionarilor publici;
 b) desemnarea unui funcţionar public în

calitate de preşedinte şi membru în comisia de disciplină;
 c) desemnarea unui funcţionar public ca

membru în comisia paritară;
 d) ocuparea unei funcţii publice

corespunzătoare categoriei înalţilor funcţionari publici sau categoriei
funcţionarilor publici de conducere;
 e) în orice alte situaţii prevăzute de

lege.
 (4) Cazierul administrativ este eliberat la

solicitarea:
 a) funcţionarului public interesat;
 b) conducătorului autorităţii sau

instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea;
 c) preşedintelui comisiei de

disciplină;
 d) altor persoane prevăzute de

lege."

 "Art. 75 - (1) Sancţiunile

disciplinare se radiază de drept, după cum urmează:
 a) în termen de 6 luni de la aplicare,

sancţiunea disciplinară prevăzută la art. 70 alin. (3) lit. a);
 b) în termen de un an de la expirarea

termenului pentru care au fost aplicate, sancţiunile disciplinare prevăzute la
art. 70 alin. (3) lit. b) - d);
 c) în termen de 7 ani de la aplicare,

sancţiunea prevăzută la art. 70 alin. (3) lit. e).
 (2) Radierea sancţiunilor disciplinare

prevăzute la alin. (1) lit. a) şi b) se constată prin act administrativ al
conducătorului autorităţii sau instituţiei publice."

 "Art. 79 - (1) Răspunderea

funcţionarului public pentru infracţiunile săvârşite în timpul serviciului sau
în legătură cu atribuţiile funcţiei publice pe care o ocupă se angajează
potrivit legii penale.
 (2) În cazul în care s-a pus în mişcare

acţiunea penală pentru săvârşirea unei infracţiuni de natura celor prevăzute la
art. 49 lit. h), conducătorul autorităţii sau instituţiei publice va dispune
suspendarea funcţionarului public din funcţia publică pe care o deţine.
 (3) Dacă se dispune scoaterea de sub

urmărire penală ori încetarea urmăririi penale, precum şi în cazul în care
instanţa judecătorească dispune achitarea sau încetarea procesului penal,
suspendarea
din funcţia publică încetează, iar funcţionarul public respectiv va fi
reintegrat în funcţia publică deţinută anterior şi îi vor fi achitate
drepturile salariale aferente perioadei de suspendare.
 (4) În situaţia în care nu sunt întrunite

condiţiile pentru angajarea răspunderii penale, iar fapta funcţionarului public
poate fi considerată abatere disciplinară, va fi sesizată comisia de disciplină
competentă."

abrogă.
<a name=5687901></a> 48. Capitolul IX va avea următorul cuprins:
<o:p> </o:p>

IX

class=rvts71>Modificarea,
suspendarea şi încetarea raportului de serviciu
<o:p> </o:p>
 Secţiunea 1
 Modificarea raportului de serviciu
<o:p> </o:p>

Modificarea raportului de serviciu are loc prin:
 a) delegare;
 b) detaşare;
 c) transfer;
 d) mutarea în cadrul altui compartiment al

autorităţii sau instituţiei publice;
 e) exercitarea cu caracter temporar a unei

funcţii publice de conducere.

(1) Delegarea se dispune în interesul autorităţii sau instituţiei publice în
care este încadrat funcţionarul public, pe o perioadă de cel mult 60 de zile
calendaristice într-un an.
 (2) Funcţionarul public poate refuza

delegarea dacă se află în una dintre următoarele situaţii:
 a) graviditate;
 b) îşi creşte singur copilul minor;
 c) starea sănătăţii, dovedită cu certificat

medical, face contraindicată delegarea.
 (3) Delegarea pe o perioadă mai mare de 60

de zile calendaristice în cursul unui an se poate dispune numai cu acordul
scris al funcţionarului public. Măsura se poate dispune pentru o perioadă de
cel mult 90 de zile calendaristice într-un an.
 (4) Pe timpul delegării funcţionarul public

îşi păstrează funcţia publică şi salariul, iar autoritatea sau instituţia
publică care îl deleagă este obligată să suporte costul integral al
transportului, cazării şi al indemnizaţiei de delegare.

(1) Detaşarea se dispune în interesul autorităţii sau instituţiei publice în
care urmează să îşi desfăşoare activitatea funcţionarul public, pentru o
perioadă de cel mult 6 luni. În cursul unui an calendaristic un funcţionar
public poate fi detaşat mai mult de 6 luni numai cu acordul său scris.
 (2) Detaşarea se poate dispune doar dacă

pregătirea profesională a funcţionarului public corespunde atribuţiilor şi
responsabilităţilor funcţiei publice pe care urmează să fie detaşat.
 (3) Funcţionarul public poate refuza

detaşarea dacă se află în una dintre următoarele situaţii:

medical, face contraindicată detaşarea;
 d) detaşarea se face într-o localitate în

care nu i se asigură condiţii corespunzătoare de cazare;
 e) este singurul întreţinător de

familie;
 f) motive familiale temeinice justifică

refuzul de a da curs detaşării.
 (4) Pe perioada detaşării funcţionarul

public îşi păstrează funcţia publică şi salariul. Dacă salariul corespunzător
funcţiei publice pe care este detaşat este mai mare, el are dreptul la acest
salariu. Pe timpul detaşării în altă localitate autoritatea sau instituţia
publică beneficiară este obligată să-i suporte costul integral al
transportului, dus şi întors, cel puţin o dată pe lună, al cazării şi al
indemnizaţiei de detaşare.

(1) Transferul, ca modalitate de modificare a raportului de serviciu, poate
avea loc între autorităţile sau instituţiile publice după cum urmează:
 a) în interesul serviciului;
 b) la cererea funcţionarului public.
 (2) Transferul se poate face într-o funcţie

publică pentru care sunt îndeplinite condiţiile specifice prevăzute în fişa
 (3) Transferul în interesul serviciului se

poate face numai cu acordul scris al funcţionarului public transferat. În cazul
transferului în interesul serviciului în altă localitate, funcţionarul public
transferat are dreptul la o indemnizaţie egală cu salariul net calculat la
nivelul salariului din luna anterioară celei în care se transferă, la
acoperirea tuturor cheltuielilor de transport şi la un concediu plătit de 5
zile. Plata acestor drepturi se suportă de autoritatea sau instituţia publică
la care se face transferul, în termen de cel mult 15 zile de la data aprobării
transferului.
 (4) Transferul în interesul serviciului se

face într-o funcţie publică echivalentă cu funcţia publică deţinută de funcţionarul
public.
 (5) Transferul la cerere se face într-o

funcţie publică echivalentă, în urma aprobării cererii de transfer a
funcţionarului public de către conducătorul autorităţii sau instituţiei publice
la care se solicită transferul.
 Art. 85 - (1)

Mutarea în cadrul altui compartiment al autorităţii sau instituţiei publice
poate fi definitivă sau temporară.
 (2) Mutarea definitivă în cadrul altui

compartiment se aprobă, cu acordul scris al funcţionarului public, de către
conducătorul autorităţii sau instituţiei publice în care îşi desfăşoară
activitatea funcţionarul public.
 (3) Mutarea temporară în cadrul altui

compartiment se dispune motivat, în interesul autorităţii sau instituţiei
publice, de către conducătorul autorităţii sau instituţiei publice, pe o
perioadă de maximum 6 luni într-un an, cu respectarea pregătirii profesionale
şi a salariului pe care îl are funcţionarul public.

(1) Exercitarea cu caracter temporar a unei funcţii publice de conducere
vacante se realizează prin promovarea temporară a unui funcţionar public care
îndeplineşte condiţiile specifice pentru ocuparea acestei funcţii
publice.
 (2) Măsura prevăzută la alin. (1) se

dispune de către conducătorul autorităţii sau instituţiei publice, pe o
perioadă de maximum 6 luni, cu avizul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor
Publici.
 (3) Exercitarea cu caracter temporar a unei

funcţii publice de conducere al cărei titular este suspendat în condiţiile
prezentei legi se realizează prin promovarea temporară, pe durata suspendării
titularului, a unui funcţionar public care îndeplineşte condiţiile specifice
pentru ocuparea acestei funcţii publice.
 (4) Măsura prevăzută la alin. (3) se

dispune de către conducătorul autorităţii sau instituţiei publice.
 (5) Dacă salariul corespunzător funcţiei

publice pe care este delegat să o exercite este mai mare, funcţionarul public
are dreptul la acest salariu.
<o:p> </o:p>
 Suspendarea

raportului de serviciu
<o:p> </o:p>

(1) Raportul de serviciu se suspendă de drept atunci când funcţionarul public
se află în una dintre următoarele situaţii:
 a) este numit sau ales într-o funcţie de

demnitate publică, pentru perioada respectivă;
 b) este încadrat la cabinetul unui

demnitar;
 c) este desemnat de către autoritatea sau

instituţia publică să desfăşoare activităţi în cadrul unor misiuni diplomatice
ale României ori în cadrul unor organisme sau instituţii internaţionale, pentru
perioada respectivă;
 d) desfăşoară activitate sindicală pentru

care este prevăzută suspendarea, în condiţiile legii;
 e) efectuează stagiul militar, serviciul

militar alternativ, este concentrat sau mobilizat;
 f) este arestat preventiv;
 g) efectuează tratament medical în

străinătate, dacă funcţionarul public nu se află în concediu medical pentru
incapacitate temporară de muncă, precum şi pentru însoţirea soţului sau, după
caz, a soţiei ori a unei rude până la gradul I inclusiv, în condiţiile
legii;
 h) se află în concediu pentru incapacitate

temporară de muncă, în condiţiile legii;
 i) carantină, în condiţiile legii;
 j) concediu de maternitate, în condiţiile

legii;
 k) este dispărut, iar dispariţia a fost

constatată prin hotărâre judecătorească irevocabilă;
 l) forţa majoră;
 m) în alte cazuri expres prevăzute de

lege.
 (2) În termen de 5 zile calendaristice de

la data încetării motivului de suspendare de drept, funcţionarul public este
obligat să informeze în scris conducătorul autorităţii sau instituţiei publice
despre acest fapt.
 (3) Conducătorul autorităţii sau

instituţiei publice are obligaţia să asigure, în termen de 5 zile, condiţiile
necesare reluării activităţii de către funcţionarul public.

(1) Raportul de serviciu se suspendă la iniţiativa funcţionarului public în
 a) concediu pentru creşterea copilului în

vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, până la împlinirea
vârstei de 3 ani, în condiţiile legii;
 b) concediu pentru îngrijirea copilului

bolnav în vârstă de până la 7 ani sau, în cazul copilului cu handicap pentru
afecţiunile intercurente, până la împlinirea vârstei de 18
ani;<o:p></o:p>

 c) desfăşurarea unei activităţi în cadrul

unor organisme sau instituţii internaţionale, în alte situaţii decât cele
prevăzute la art. 87 alin. (1) lit. c);
 d) pentru participare la campania

electorală;
 e) pentru participarea la grevă, în

 (2) Raportul de serviciu se poate suspenda

la cererea motivată a funcţionarului public.
 (3) Cererea de suspendare a raportului de

serviciu se face în scris cu cel puţin 15 zile calendaristice înainte de data
când se solicită suspendarea.
 (4) Suspendarea raportului de serviciu se

constată în cazurile prevăzute la alin. (1) lit. b) şi la art. 87 alin. (1)
lit. c), precum şi în alte cazuri reglementate prin legi speciale, respectiv se
aprobă în cazul prevăzut la alin. (2), prin act administrativ al conducătorului
autorităţii sau instituţiei publice.
 (5) Dispoziţiile art. 87 alin. (2) se

aplică în mod corespunzător şi pentru cazurile prevăzute la alin. (1) şi
(2).

(1) Reluarea activităţii se dispune prin act administrativ al conducătorului
autorităţii sau instituţiei publice.
 (2) Actul administrativ prin care se

constată, respectiv se aprobă suspendarea raportului de serviciu, precum şi cel
prin care se dispune reluarea activităţii de către funcţionarul public se
comunică Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, în termen de 10 zile
lucrătoare de la data emiterii.
 (3) Pe perioada suspendării raportului de

serviciu autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia să rezerve postul
aferent funcţiei publice. Ocuparea acestuia se face, pe o perioadă determinată,
de un funcţionar public din corpul de rezervă. În situaţia în care în corpul de
rezervă nu există funcţionari publici care să îndeplinească cerinţele
specifice, postul poate fi ocupat în baza unui contract individual de muncă pe
o perioadă egală cu perioada suspendării raporturilor de serviciu.
<o:p> </o:p>
 Încetarea

raportului de serviciu
<o:p> </o:p>

(1) Încetarea raporturilor de serviciu ale funcţionarilor publici are loc în
următoarele condiţii:
 a) de drept;
 b) prin acordul părţilor, consemnat în

scris;
 c) prin eliberare din funcţia

publică;
 d) prin destituire din funcţia

 e) prin demisie.
 (2) Raportul de serviciu încetează de

drept:
 a) la data decesului funcţionarului

public;
 b) la data rămânerii irevocabile a

hotărârii judecătoreşti de declarare a morţii funcţionarului public;
 c) dacă funcţionarul public nu mai

îndeplineşte una dintre condiţiile prevăzute la art. 49 lit. a), d) şi
f);
 d) la data comunicării deciziei de

pensionare pentru limită de vârstă ori invaliditate a funcţionarului
public;
 e) ca urmare a constatării nulităţii

absolute a actului administrativ de numire în funcţia publică, de la data la
care nulitatea a fost constatată prin hotărâre judecătorească
definitivă;
 f) când funcţionarul public a fost

condamnat printr-o hotărâre judecătorească definitivă pentru o faptă prevăzută
la art. 49 lit. h) sau prin care s-a dispus aplicarea unei sancţiuni privative
de libertate, la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare;
 g) ca urmare a interzicerii exercitării

profesiei sau a funcţiei, ca măsură de siguranţă ori ca pedeapsă complementară,
de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti prin care s-a dispus
interdicţia;
 h) la data expirării termenului pe care a

fost exercitată, cu caracter temporar, funcţia publică.
 (3) Constatarea cazului de încetare de

drept a raportului de serviciu se face, în termen de 5 zile lucrătoare de la
intervenirea lui, prin act administrativ al conducătorului autorităţii sau
instituţiei publice. Actul administrativ prin care s-a constatat intervenirea
unui caz de încetare de drept a raporturilor de serviciu se comunică Agenţiei
Naţionale a Funcţionarilor Publici, în termen de 10 zile lucrătoare de la
emiterea lui.
 (4) Conducătorul autorităţii sau instituţiei

publice va dispune eliberarea din funcţia publică prin act administrativ, care
se comunică funcţionarului public în termen de 5 zile lucrătoare de la emitere,
pentru motive neimputabile funcţionarului public, în următoarele cazuri:
 a) autoritatea sau instituţia publică şi-a

încetat activitatea ori a fost mutată într-o altă localitate, iar funcţionarul
public nu este de acord să o urmeze;
 b) autoritatea sau instituţia publică îşi

reduce
personalul ca urmare a reorganizării activităţii, prin reducerea postului
ocupat de funcţionarul public;
 c) ca urmare a admiterii cererii de

reintegrare în funcţia publică ocupată de către funcţionarul public a unui
funcţionar public eliberat sau destituit nelegal ori pentru motive
neîntemeiate, de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti de
reintegrare;
 d) pentru incompetenţă profesională în

cazul obţinerii calificativului "nesatisfăcător" la evaluarea
performanţelor profesionale individuale;
 e) funcţionarul public nu mai îndeplineşte

condiţia prevăzută la art. 49 lit. g);
 f) starea sănătăţii fizice sau/şi psihice a

funcţionarului public, constatată prin decizie a organelor competente de
expertiză medicală, nu îi mai permite acestuia să îşi îndeplinească atribuţiile
corespunzătoare funcţiei publice deţinute.
 (5) Destituirea din funcţia publică se

dispune prin act administrativ al conducătorului autorităţii sau instituţiei
publice, care se comunică funcţionarului public în termen de 5 zile lucrătoare
de la data emiterii, pentru motive imputabile funcţionarului public, în
următoarele cazuri:
 a) ca sancţiune disciplinară, aplicată

pentru săvârşirea repetată a unor abateri disciplinare sau a unei abateri
disciplinare care a avut consecinţe grave;
 b) dacă s-a ivit un motiv legal de

incompatibilitate, iar funcţionarul public nu acţionează pentru încetarea
acestuia într-un termen de 10 zile calendaristice de la data intervenirii
cazului de incompatibilitate.
 (6) Funcţionarul public poate să comunice
încetarea raporturilor de serviciu prin demisie, notificată în scris
conducătorului autorităţii sau instituţiei publice. Demisia nu trebuie motivată
şi produce efecte după 30 de zile calendaristice de la înregistrare.
 (7) Reorganizarea activităţii, în sensul

dispoziţiilor prezentei legi, constă în mutarea autorităţii sau a instituţiei
publice în altă localitate ori, în cazul prevăzut la alin. (4) lit. b), în
modificarea substanţială a atribuţiilor autorităţii sau instituţiei publice,
precum şi a structurii organizatorice a compartimentelor. Reducerea unui post
este justificată dacă atribuţiile aferente acestuia se modifică în proporţie de
peste 50% sau dacă sunt modificate condiţiile specifice de ocupare a postului
respectiv.
 (8) La încetarea raportului de serviciu

funcţionarul public are îndatorirea să predea lucrările şi bunurile care i-au
fost încredinţate în vederea exercitării atribuţiilor de serviciu.
 (9) La încetarea raportului de serviciu

funcţionarul
public îşi păstrează drepturile dobândite în cadrul carierei, cu excepţia
cazului în care raportul de serviciu a încetat din motive imputabile
 (10) Funcţionarii publici beneficiază de

drepturi din bugetul asigurărilor pentru şomaj, în cazul în care raporturile de
serviciu le-au încetat în condiţiile prevăzute la:
 a) alin. (2) lit. c), cu excepţia cazului

în care funcţionarul public nu mai îndeplineşte condiţia prevăzută la art. 49
lit. a);
 b) alin. (2) lit. e) şi h);
 c) alin. (4).

(1) Autoritatea sau instituţia publică este obligată să acorde funcţionarilor
publici un preaviz de 30 de zile calendaristice, în cazul eliberării din
funcţia publică pentru situaţiile prevăzute la art. 90 alin. (4).
 (2) În perioada de preaviz conducătorul

autorităţii sau instituţiei publice poate acorda celui în cauză reducerea
programului de lucru, până la 4 ore zilnic, fără afectarea drepturilor
salariale cuvenite.

(1) Funcţionarii publici pot fi eliberaţi din funcţia publică în situaţiile
prevăzute la art. 90 alin. (4) lit. b), c) şi e), în cazul în care nu există
funcţii publice vacante corespunzătoare în cadrul autorităţii sau instituţiei
publice.
 (2) În cazurile prevăzute la art. 90 alin.

(4) lit. a) - c) şi e) autoritatea sau instituţia publică are obligaţia de a
solicita Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, în perioada de preaviz,
lista funcţiilor publice vacante.
 (3) În cazul în care există o funcţie

publică vacantă, identificată în perioada de preaviz, funcţionarul public va fi
transferat în interesul serviciului sau la cerere.

(1) Redistribuirea funcţionarilor publici se face de către Agenţia Naţională a
Funcţionarilor Publici, astfel:
 a) în cadrul autorităţilor sau instituţiilor

publice din aceeaşi localitate sau dintr-o localitate aflată la o distanţă de
până la 50 km de localitatea de domiciliu;
 b) în cadrul autorităţilor sau

instituţiilor publice din alt judeţ sau aflate la o distanţă mai mare de 50 km
de localitatea de domiciliu, la cererea funcţionarului public.
 (2) Redistribuirea funcţionarilor publici

se face pe o funcţie publică echivalentă cu funcţia publică deţinută.
 (3) Redistribuirea se poate face şi într-o

funcţie publică inferioară vacantă, cu acordul scris al funcţionarului
public.

Publici va asigura redistribuirea pe funcţii publice temporar vacante, ca
urmare a suspendării titularului pe o perioadă de cel puţin o lună, a
funcţionarilor publici din corpul de rezervă care îndeplinesc condiţiile
specifice pentru ocuparea funcţiei publice respective. În cazul în care există
mai mulţi funcţionari publici care îndeplinesc condiţiile specifice pentru
ocuparea funcţiei publice respective, Agenţia Naţională a Funcţionarilor
Publici organizează, în colaborare cu autoritatea sau instituţia publică în
cadrul căreia se află funcţia publică vacantă, o testare profesională pentru
selectarea funcţionarului public care urmează să fie redistribuit.
 (5) Redistribuirea funcţionarilor publici

din corpul de rezervă se dispune prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale
a Funcţionarilor Publici.
 (6) Conducătorii autorităţilor şi

instituţiilor publice au obligaţia de a numi funcţionarii publici redistribuiţi
cu caracter permanent sau temporar.
 (7) În cazul în care conducătorii

autorităţilor şi instituţiilor publice refuză încadrarea funcţionarilor publici
în condiţiile alin. (6), funcţionarul public se poate adresa instanţei de
contencios administrativ competente.

(1) Corpul de rezervă este format din funcţionarii publici care au fost
eliberaţi din funcţia publică în condiţiile art. 90 alin. (4) lit. a) - c) şi
e) şi este gestionat de Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici.
 (2) Funcţionarii publici părăsesc corpul de

rezervă şi pierd calitatea de funcţionar public în următoarele situaţii:
 a) după împlinirea termenului de 2 ani de

la data trecerii în corpul de rezervă;
 b) în cazul în care Agenţia Naţională a

Funcţionarilor Publici îl redistribuie într-o funcţie publică vacantă
corespunzătoare studiilor absolvite şi pregătirii profesionale, iar
funcţionarul public o refuză;
 c) angajarea în baza unui contract de muncă

pe o perioadă mai mare de 12 luni;
 d) la cererea funcţionarului public.
 Art.

94 -
(1) În cazul în care raportul de serviciu a încetat din motive pe care
funcţionarul public le consideră netemeinice sau nelegale, acesta poate cere
instanţei de contencios administrativ anularea actului administrativ prin care
s-a constatat sau s-a dispus încetarea raportului de serviciu, în termen de 30
de zile calendaristice de la comunicare, şi plata de către autoritatea sau
instituţia publică emitentă a actului administrativ a unei despăgubiri egale cu
salariile indexate, majorate şi recalculate, şi cu celelalte drepturi de care
ar fi beneficiat funcţionarul public.
 (2) La solicitarea funcţionarului public,

instanţa care a constatat nulitatea actului administrativ va dispune
reintegrarea acestuia în funcţia publică deţinută."
<a name=5687902></a> 49. Articolele 95, 96

şi 97 se abrogă.

 "Art. 98 - Funcţiile publice se

stabilesc pentru fiecare autoritate şi instituţie publică, în parte, de
conducătorul
acesteia ori prin hotărâre a consiliului judeţean sau, după caz, a consiliului
local, pe baza activităţilor prevăzute la art. 2 alin. (1) şi (3) şi cu avizul
Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici."
<a name=5687904></a> 51. Articolele 100 şi

101 se abrogă.

 "Art. 103 - Dispoziţiile prezentei

legi se completează cu prevederile legislaţiei muncii, precum şi cu
reglementările de drept comun civile, administrative sau penale, după caz, în
măsura în care nu contravin legislaţiei specifice funcţiei
publice."

<a name=5687907></a> 54. Anexa la Legea nr.

188/1999, cu modificările şi completările ulterioare, se înlocuieşte cu anexa
la prezentul titlu.
<a name=5687908></a> Art. XIV - (1) Regulamentul de organizare şi funcţionare al Agenţiei
Naţionale a Funcţionarilor Publici se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la
propunerea Ministerului Administraţiei Publice, în termen de 30 de zile de la
intrarea în vigoare a dispoziţiilor prezentei legi.
 (2) În termen de 60 de zile de la aprobarea

Regulamentului de organizare şi funcţionare a Agenţiei Naţionale a
Funcţionarilor Publici, autorităţile şi instituţiile publice vor transmite
acesteia datele personale ale funcţionarilor publici, precum şi funcţiile
publice vacante.
<a name=5687909></a> Art. XV - (1) În termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare
a prezentei legi, autorităţile şi instituţiile publice prevăzute la <a
class=rvts61> alin. (1) din Legea nr. 188/1999, cu modificările şi
completările ulterioare, au obligaţia de a armoniza statutele speciale cu
prevederile prezentului titlu, cu consultarea şi avizul Agenţiei Naţionale a
Funcţionarilor Publici.
<a name=5687910></a> Art. XVI - (1) Autorităţile şi instituţiile publice din administraţia
publică centrală şi locală au obligaţia:
 a) de a solicita avizul Agenţiei Naţionale

a Funcţionarilor Publici pentru stabilirea funcţiilor publice, până la data de
1 iunie 2003;
 b) de a face modificările corespunzătoare

în structura organizatorică şi în statele de funcţii, stabilirea numărului
maxim de funcţii publice, cu respectarea prevederilor prezentei legi, până la
data de 1 iulie 2003;
 c) de a face reîncadrarea funcţionarilor

publici, conform prevederilor prezentei legi, până la data de 15 iulie
2003.
 (2) Structura organizatorică a

autorităţilor şi instituţiilor publice trebuie să respecte următoarele
cerinţe:
 a) pentru constituirea unui birou este

necesar un număr de minimum 5 posturi de execuţie;
 b) pentru constituirea unui serviciu este

 c) pentru constituirea unei direcţii este

 d) pentru constituirea unei direcţii

generale este necesar un număr de minimum 25 de posturi de execuţie.
 (3) În cadrul autorităţilor şi

instituţiilor publice din administraţia publică centrală numărul funcţiilor
publice din clasa I este de minimum 70% din numărul total al funcţiilor
publice.
 (5) *** Abrogat de O.G. Nr. 2/2006 şi de L. Nr.
251/2006
 (6) *** Abrogat de O.G. Nr. 2/2006 şi de L. Nr.
251/2006
<a name=5687911></a> Art. XVII - (1) Funcţionarii publici numiţi în funcţiile publice
prevăzute de <a
href="javascript:OpenDocumentView(22127,%20300622);">Legea
nr. 188/1999</a>, cu modificările şi completările
ulterioare, vor fi:
 a) numiţi în funcţiile publice prevăzute în

anexa la prezentul titlu, dacă desfăşoară una dintre activităţile prevăzute
la <a href="javascript:OpenDocumentView(22127,%20300626);">art.
2</a> alin. (3) şi îndeplinesc condiţiile prevăzute la <a
class=rvts61> din Legea nr. 188/1999, cu modificările şi completările
ulterioare, în limita funcţiilor publice stabilite conform art. XVI;
 b) eliberaţi din funcţiile publice

deţinute, în cazul în care nu îndeplinesc condiţiile prevăzute la lit. a) şi
condiţiile de reîncadrare. Aceştia vor fi încadraţi cu contract individual de
muncă, în condiţiile legii.
 (2) Reîncadrarea în funcţii publice

corespunzătoare categoriei înalţilor funcţionari publici şi categoriei
funcţionarilor publici de conducere din cadrul fiecărei autorităţi sau
instituţii publice se face astfel:
 a) în limita funcţiilor publice prevăzute

potrivit structurii organizatorice;
 b) cu respectarea condiţiilor minime de

vechime în specialitate şi a studiilor necesare exercitării funcţiei publice,
prevăzute
de Legea nr. 188/1999, cu modificările şi completările ulterioare.
 (3) Funcţionarii publici reîncadraţi în

funcţii publice conform alin. (2) îşi păstrează funcţiile publice deţinute,
dacă până la data de 31 decembrie 2008 au absolvit programele de formare
specializată şi perfecţionare în administraţia publică, organizate de
Institutul Naţional de Administraţie, sau o formă de învăţământ
postuniversitar, cu durata de minimum un an, în ţară sau în străinătate, ori au
dobândit titlul ştiinţific de doctor în specialitatea funcţiei publice
 (4) Funcţionarii publici care nu

îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin. (2) pot fi reîncadraţi, potrivit
studiilor absolvite, în funcţii publice de execuţie, dacă îndeplinesc
condiţiile prevăzute de prezenta lege.
 (5) Funcţionarii publici eliberaţi din
funcţiile publice beneficiază de drepturi din bugetul asigurărilor pentru
şomaj, în condiţiile legii.
<a name=5687912></a> Art. XVIII - Pentru anul 2003 funcţionarii publici îşi menţin
drepturile salariale stabilite conform <a
192/2002</a> privind reglementarea drepturilor de
natură salarială ale funcţionarilor publici, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 949 din 24 decembrie 2002.
<a name=5687913></a> Art. XIX - Funcţionarilor publici care au absolvit forme de
învăţământ postuniversitar în specialitatea administraţie publică sau care, la
data intrării în vigoare a prezentului titlu, urmează una dintre formele de
învăţământ menţionate le sunt echivalate aceste studii cu programele de formare
şi perfecţionare în administraţia publică, organizate de Institutul Naţional de
Administraţie.
<a name=5687914></a> Art. XX - *** Abrogat de L. Nr. 251/2006
<a name=5687915></a> Art. XXI - În funcţiile de prefect şi subprefect pot fi numite
persoanele care îndeplinesc condiţiile prevăzute de prezentul titlu pentru
numirea ca înalt funcţionar public, începând cu anul 2006, în mod eşalonat, în
baza hotărârii Guvernului. Până la acea dată funcţiilor de prefect şi
subprefect li se aplică regimul juridic prevăzut de <a
href="javascript:OpenDocumentView(22157,%20301655);">Legea administra</a><a
href="javascript:OpenDocumentView(22157,%20301655);">iei publice locale nr.
215/2001</a>, cu modificările şi completările
<a name=5687916></a> Art. XXII - Autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia de a
comunica Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, până la data de 15 august
2003, datele cuprinse în dosarele profesionale ale funcţionarilor publici,
precum şi date privind funcţiile publice.
<a name=5687917></a> Art. XXIII - La propunerea Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici,
prin hotărâre a Guvernului, se aprobă:
 a) normele privind organizarea şi

dezvoltarea carierei funcţionarilor publici, în termen de 60 de zile de la data
intrării în vigoare a prezentei legi;
 b) normele privind organizarea şi

funcţionarea comisiilor de disciplină şi a comisiilor paritare, în termen de 60
de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
<a name=5687918></a> Art. XXIV - Comisiile de disciplină şi comisiile paritare organizate
în temeiul <a
href="javascript:OpenDocumentView(22127,%20300622);">Legii
nr. 188/1999</a>, cu modificările şi completările ulterioare,
se consideră legal constituite până la data intrării în vigoare a hotărârii
Guvernului privind organizarea şi funcţionarea comisiilor de disciplină şi a
comisiilor paritare. Prevederile <a
href="javascript:OpenDocumentView(18040,%20198454);">rii Guvernului nr.
1.084/2001</a> privind aprobarea Metodologiei de
evaluare a performanţelor profesionale individuale ale funcţionarilor publici,
precum şi de contestare a calificativelor acordate, ale <a
1.085/2001</a> privind organizarea perioadei de stagiu,
condiţiile de evaluare şi regulile specifice aplicabile funcţionarilor publici
debutanţi şi ale <a
1.087/2001</a> privind organizarea şi desfăşurarea
concursurilor şi examenelor pentru ocuparea funcţiilor publice se aplică în mod
corespunzător.
<a name=5687919></a> Art. XXV - Prevederile art. 22, art. 29 alin. (1), art. 491,
art. 52 - 56, art. 74, precum şi ale art. 83 alin. (4), referitoare la acordarea
indemnizaţiei de detaşare, din <a
class=rvts61>, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică începând
cu data de 1 ianuarie 2004.
<a name=5687920></a> Art. XXVI - Legea nr. 188/1999, cu modificările şi completările
ulterioare, inclusiv cu cele aduse prin prezentul titlu, se va republica în
<o:p> </o:p>
<a name=5687921></a> Anexă
 la titlul III
<o:p> </o:p>

class=rvts71>LISTA

class=rvts71>cuprinzând
funcţiile publice
<o:p> </o:p>
<a name=5687922></a> I. Funcţii publice

generale:
 1. secretar general al Guvernului şi

secretar general adjunct al Guvernului;
 2. consilier de stat;
 3. secretar general şi secretar general

adjunct din ministere şi alte organe de specialitate ale administraţiei publice
 4. prefect;
 5. subprefect;
 6. secretar general al prefecturii,

secretar general al judeţului şi al municipiului Bucureşti;
 7. director general din cadrul ministerelor

şi al celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice
 8. director general adjunct, director şi

director adjunct din aparatul ministerelor şi al celorlalte organe de
specialitate ale administraţiei publice centrale;
 9. secretar al municipiului, al sectorului

municipiului Bucureşti, al oraşului şi comunei;
 10. director executiv şi director executiv

adjunct ai serviciilor publice descentralizate ale ministerelor şi ale altor organe
de specialitate ale administraţiei publice centrale, precum şi în cadrul
aparatului propriu al autorităţilor administraţiei publice locale;
 11. şef serviciu;
 12. şef birou;
 13. expert, consilier, inspector, consilier

juridic, auditor;
 14. referent de specialitate;
 15. referent.
<o:p> </o:p>
 NOTĂ:
 Funcţii publice generale, altele decât cele

prevăzute la pct. I, se stabilesc cu avizul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor
Publici.
<o:p> </o:p>
<a name=5687923></a> II. Funcţii publice

specifice:
 1. arhitect-şef;
 2. inspector de concurenţă;
 3. inspector vamal;
 4. inspector de muncă;
 5. controlor delegat;
 6. comisar.
<o:p> </o:p>
 NOTĂ:
 Funcţii publice specifice, altele decât

cele prevăzute la pct. II, se pot stabili de autorităţile şi instituţiile publice,
cu avizul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici.
<o:p> </o:p>

adoptată în temeiul prevederilor art. 113 din Constituţia României, în urma
angajării răspunderii Guvernului în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în
şedinţa comună din data de 31 martie 2003.
<o:p> </o:p>

VALER

DORNEANU

SENATULUI
NICOLAE

VĂCĂROIU

class=rvts61>_____________
</div>
<div>

5.4pt'>
</td>
</td>
</td>
</td>
</td>
</tr>
</table>
</div>

5.4pt'>
Roman"'>DCC<o:p></o:p>
</td>
</td>
Roman"'>17.11.2020<o:p></o:p>
</td>
Roman"'>03.02.2021<o:p></o:p>
</td>
</td>
</tr>
</td>
</td>
Roman"'>26.03.2020<o:p></o:p>
</td>
Roman"'>31.03.2020<o:p></o:p>
</td>
Roman"'>Aprobată
</td>
</tr>
</td>
</td>
Roman"'>29.11.2018<o:p></o:p>
</td>
Roman"'>09.12.2018<o:p></o:p>
</td>
</td>
</tr>
</td>
</td>
Roman"'>20.07.2018<o:p></o:p>
</td>
Roman"'>28.07.2018<o:p></o:p>
</td>
</td>
</tr>
</td>
</td>
Roman"'>28.06.2018<o:p></o:p>
</td>
Roman"'>02.07.2018<o:p></o:p>
</td>
</td>
</tr>
</td>
</td>
Roman"'>08.05.2018<o:p></o:p>
</td>
Roman"'>22.06.2018<o:p></o:p>
</td>
</td>
</tr>
</td>
</td>
Roman"'>17.10.2017<o:p></o:p>
</td>
Roman"'>18.12.2017<o:p></o:p>
</td>
</td>
</tr>
</td>
</td>
Roman"'>27.04.2017<o:p></o:p>
</td>
Roman"'>18.07.2017<o:p></o:p>
</td>
</td>
</tr>
</td>
</td>
Roman"'>29.05.2017<o:p></o:p>
</td>
Roman"'>02.06.2017<o:p></o:p>
</td>
</td>
</tr>
</td>
</td>
Roman"'>13.07.2016<o:p></o:p>
</td>
Roman"'>22.07.2016<o:p></o:p>
</td>
</td>
</tr>
</td>
</td>
Roman"'>19.04.2016<o:p></o:p>
</td>
Roman"'>23.06.2016<o:p></o:p>
</td>
</td>
</tr>
</td>
</td>
Roman"'>16.06.2016<o:p></o:p>
</td>
Roman"'>21.06.2016<o:p></o:p>
</td>
Roman"'>Aprobată
</td>
</tr>
</td>
</td>
Roman"'>24.03.2016<o:p></o:p>
</td>
Roman"'>25.04.2016<o:p></o:p>
</td>
</td>
</tr>
</td>
</td>
Roman"'>24.02.2016<o:p></o:p>
</td>
Roman"'>25.02.2016<o:p></o:p>
</td>
Roman"'>Aprobată
</td>
</tr>
</td>
</td>
Roman"'>13.10.2015<o:p></o:p>
</td>
Roman"'>08.12.2015<o:p></o:p>
</td>
</td>
</tr>
</td>
</td>
Roman"'>17.04.2015<o:p></o:p>
</td>
Roman"'>24.04.2015<o:p></o:p>
</td>
</td>
</tr>
</td>
</td>
Roman"'>02.07.2014<o:p></o:p>
</td>
Roman"'>11.09.2014<o:p></o:p>
</td>
</td>
</tr>
</td>
</td>
Roman"'>19.07.2013<o:p></o:p>
</td>
Roman"'>01.02.2014<o:p></o:p>
</td>
</td>
</tr>
</td>
</td>
Roman"'>26.06.2013<o:p></o:p>
</td>
Roman"'>27.06.2013<o:p></o:p>
</td>
Roman"'>Aprobată
</td>
</tr>
</td>
</td>
Roman"'>29.06.2012<o:p></o:p>
</td>
Roman"'>05.07.2012<o:p></o:p>
</td>
</td>
</tr>
</td>
</td>
Roman"'>31.08.2011<o:p></o:p>
</td>
Roman"'>01.01.2012<o:p></o:p>
</td>
Roman"'>Aprobată
</td>
</tr>
</td>
</td>
Roman"'>30.11.2011<o:p></o:p>
</td>
Roman"'>07.12.2011<o:p></o:p>
</td>
Roman"'>Aprobată
</td>
</tr>
</td>
</td>
Roman"'>27.06.2011<o:p></o:p>
</td>
Roman"'>30.06.2011<o:p></o:p>
</td>
</td>
</tr>
</td>
</td>
Roman"'>12.11.2008<o:p></o:p>
</td>
Roman"'>17.11.2008<o:p></o:p>
</td>
Roman"'>Aprobată
</td>
</tr>
</td>
</td>
Roman"'>03.03.2005<o:p></o:p>
</td>
Roman"'>07.03.2005<o:p></o:p>
</td>
</td>
</tr>
</td>
</td>
Roman"'>07.12.2004<o:p></o:p>
</td>
Roman"'>09.12.2004<o:p></o:p>
</td>
</td>
</tr>
</td>
</td>
Roman"'>16.11.2004<o:p></o:p>
</td>
Roman"'>22.11.2004<o:p></o:p>
</td>
Roman"'>Aprobată
</td>
</tr>
</td>
</td>
Roman"'>07.04.2004<o:p></o:p>
</td>
Roman"'>20.04.2004<o:p></o:p>
</td>
</td>
</tr>
</td>
</td>
Roman"'>02.10.2003<o:p></o:p>
</td>
Roman"'>14.10.2003<o:p></o:p>
</td>
</td>
</tr>
</td>
</td>
Roman"'>24.06.2003<o:p></o:p>
</td>
Roman"'>01.07.2003<o:p></o:p>
</td>
</td>
</tr>
</table>


6 iunie 2002

Statutul poliţistului
<o:p> </o:p>


<a href="javascript:OpenDocumentView(334185,%206404431);">D.C.C.

114/03.02.2021


<o:p> </o:p>
 Parlamentul

României adoptă prezenta lege.
<o:p> </o:p>

generale
<o:p> </o:p>

class=rvts61> - (1) Poliţistul este funcţionar public civil, cu statut
special, înarmat, ce poartă, de regulă, uniformă şi exercită atribuţiile
stabilite pentru Poliţia Română prin lege, ca instituţie specializată a
statului.
 (2) Exercitarea profesiei de poliţist

implică, prin natura sa, îndatoriri şi riscuri deosebite.
 (3) Statutul special este conferit de

îndatoririle şi riscurile deosebite, de portul de armă şi de celelalte
diferenţieri prevăzute în prezentul statut.

class=rvts61> - (1) Poliţistul este învestit cu exerciţiul autorităţii
publice, pe timpul şi în legătură cu îndeplinirea atribuţiilor şi îndatoririlor
de serviciu, în limitele competenţelor stabilite prin lege.
 (2) Autoritatea funcţiei nu poate fi

exercitată în interes personal.

class=rvts61> - Poliţistul îşi desfăşoară activitatea profesională în
interesul şi în sprijinul persoanei, comunităţii şi instituţiilor statului,
exclusiv pe baza şi în executarea legii, cu respectarea principiilor
imparţialităţii, nediscriminării, proporţionalităţii şi gradualităţii.

class=rvts61> - (1) Poliţistul este obligat să respecte drepturile şi
libertăţile fundamentale ale omului, Constituţia şi legile ţării, jurământul de
credinţă faţă de România, prevederile regulamentelor de serviciu şi să
îndeplinească ordinele şi dispoziţiile legale ale şefilor ierarhici privind
activitatea sa profesională.
 (2) Poliţistul răspunde, în condiţiile
legii, pentru modul în care îşi execută atribuţiile de serviciu.

class=rvts61> - Şefii ierarhici din cadrul Poliţiei Române răspund pentru
legalitatea dispoziţiilor date subordonaţilor.
 Ei sunt obligaţi să verifice dacă acestea

au fost transmise şi înţelese corect şi să controleze modul de îndeplinire a
lor.

class=rvts61> - Poliţistul beneficiază de drepturi compensatorii acordate
potrivit prezentei legi pentru condiţiile speciale şi riscurile pe care le
implică exercitarea profesiei.

class=rvts61> - Calitatea de poliţist se dobândeşte şi se pierde în
condiţiile prevăzute de prezenta lege.
<o:p> </o:p>
 Cariera

poliţistului
<o:p> </o:p>
 Selecţionarea

şi pregătirea poliţiştilor
<o:p> </o:p>

class=rvts61> - Profesia de poliţist poate fi exercitată numai de către
persoana care a dobândit această calitate, în condiţiile legii.

class=rvts61> - (1) Poliţiştii provin, de regulă, din rândul absolvenţilor
instituţiilor de învăţământ ale Ministerului Afacerilor Interne.
 (2) Ofiţerii de poliţie pot proveni şi din

rândul agenţilor de poliţie absolvenţi cu diplomă de licenţă sau echivalentă ai
instituţiilor de învăţământ superior cu profil corespunzător specialităţilor
necesare poliţiei.
 (21) În raport cu nevoile operative ale structurilor Ministerului
Afacerilor Interne, pentru ocuparea funcţiilor de execuţie vacante pot fi
reîncadrate ca poliţişti persoane cărora le-au încetat raporturile de serviciu
în condiţiile art. 69 alin. (1) lit. b), d) - f) şi j), care au studii
corespunzătoare cerinţelor postului şi îndeplinesc condiţiile legale, potrivit
categoriei din care au făcut parte.

class=rvts61>) Prin excepţie de la prevederile alin. (1) şi (2), pentru
reducerea deficitului de poliţişti în structurile Ministerului Afacerilor
Interne, pot fi încadrate direct sau transferate din instituţiile din sistemul
de apărare, ordine publică şi securitate naţională, pe funcţii de execuţie
vacante de poliţist, persoane cu studii corespunzătoare cerinţelor postului şi
care îndeplinesc condiţiile legale.
 (3) Pentru unele funcţii pot fi încadraţi

direct sau transferaţi din instituţiile publice de apărare şi siguranţă
naţională specialişti cu studii corespunzătoare cerinţelor postului şi care
îndeplinesc condiţiile legale.
 (4) Admiterea în instituţiile de învăţământ

ale Ministerului Afacerilor Interne se realizează prin concurs.
 (5) Ocuparea funcţiilor de poliţist în

condiţiile alin. (21),
(22) şi (3) se realizează prin concurs sau
examen, după caz.

class=rvts61> - (1) La concursul de admitere în instituţiile de învăţământ
ale Ministerului Afacerilor Interne şi la ocuparea funcţiilor de poliţist în
condiţiile art. 9 alin. (21),
(22) şi (3) are acces orice
persoană, indiferent de rasă, naţionalitate, sex, religie, avere sau origine
socială, care îndeplineşte, pe lângă condiţiile generale legale prevăzute
pentru funcţionarii publici, şi următoarele condiţii speciale:
 a) să fie aptă din punct de vedere medical,

fizic şi psihologic;
 b) să nu aibă antecedente penale sau să nu

fie în curs de urmărire penală ori de judecată pentru săvârşirea de
infracţiuni;
 c) să aibă un comportament corespunzător

principiilor
care guvernează profesia de poliţist.

class=rvts61>) Îndeplinirea condiţiei prevăzute la alin. (1) lit. a) se
constată de structurile de specialitate ale Ministerului Afacerilor Interne,
printr-o examinare medicală şi evaluare psihologică, potrivit reglementărilor
specifice în domeniu. În cazul în care se constată neîndeplinirea condiţiei,
procedura de recrutare încetează pentru candidatul respectiv.

class=rvts61>) La concursurile sau examenele prevăzute la art. 9 alin. (5)
poate participa orice persoană care îndeplineşte, pe lângă condiţiile prevăzute
la alin. (1), şi următoarele criterii specifice:
 a) nu are tatuaje ori elemente ornamentale,

de orice natură, aplicate, inserate sau implantate pe/în corp, neacoperite de
vestimentaţie, în ţinuta de vară;
 b) dacă prin reîncadrare sau încadrare

directă, potrivit nivelului studiilor şi/sau vechimii în specialitate, nu
dobândeşte un grad profesional mai mic decât gradul militar echivalent deţinut
în rezervă.

class=rvts61>) Verificarea criteriului specific prevăzut la alin. (12) lit. a) se realizează cu ocazia
examinării medicale.
 (2) În primul an de activitate, poliţistul

încadrat direct sau transferat trebuie să urmeze un curs pentru iniţierea în
carieră în instituţiile de formare profesională ale Ministerului Afacerilor
Interne.

class=rvts61>) Cursurile pentru iniţierea în carieră sunt programe de formare
profesională organizate potrivit specificului funcţiilor/posturilor
Ministerului Afacerilor Interne şi au o durată de cel puţin:
 a) 3 luni, pentru poliţistul care a

dobândit această calitate în condiţiile art. 9 alin. (22);
 b) 4 săptămâni, pentru poliţistul care a

dobândit această calitate în condiţiile art. 9 alin. (3).
 (3) Candidaţii care au promovat concursul

de admitere în instituţiile de învăţământ ale Ministerului Afacerilor Interne,
precum şi persoanele care urmează să ocupe funcţiile de poliţist în condiţiile
art. 9 alin. (21),
(22) şi (3) nu trebuie să aibă calitatea
de membru al vreunui partid politic sau organizaţii cu caracter politic.
 (4) Dacă în perioada desfăşurării

activităţii de poliţist sau a studiilor în instituţiile de învăţământ ale
Ministerului Afacerilor Interne intervine vreuna dintre situaţiile prevăzute la
art. 45 alin. (1), se ia măsura destituirii celui în cauză sau a exmatriculării,
după caz. În situaţiile în care elevul, studentul sau poliţistul se află în
curs de cercetare penală ori de judecată, măsura exmatriculării, respectiv cea
a destituirii, se ia după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare a
instanţei de judecată.
 (5) Recrutarea şi selecţionarea

candidaţilor la concursurile de admitere în instituţiile de învăţământ proprii
se realizează potrivit metodologiei aprobate prin ordin al ministrului
afacerilor interne.

class=rvts61> - (1) Ministerul Afacerilor Interne, prin structurile de
specialitate, asigură pregătirea continuă a poliţiştilor pentru ridicarea
nivelului profesional.
 (2) *** Abrogat prin <a

href="javascript:OpenDocumentView(237590,%204446629);">O.U.G. nr. 21/2016</a>
 (3) Formarea profesională continuă a

poliţistului, pentru dezvoltarea carierei, se asigură prin:
 a) cursuri de capacitate profesională

pentru obţinerea gradelor profesionale de: comisar-şef de poliţie, subcomisar
de poliţie sau agent-şef de poliţie;
 b) cursuri pentru schimbarea

specialităţii/profilului de muncă;
 c) alte cursuri necesare îndeplinirii

atribuţiilor postului, desfăşurate în ţară sau în străinătate.

class=rvts61> - În programele de pregătire a viitorilor poliţişti, elevi
sau studenţi din instituţiile de învăţământ ale Ministerului Afacerilor Interne
se prevăd activităţi specifice pregătirii militare, pentru primul an de studii,
fapt ce le asigură, după promovarea acestui an, echivalarea îndeplinirii
serviciului militar obligatoriu.
<o:p> </o:p>
 Obţinerea

gradelor profesionale şi încadrarea poliţiştilor în categorii şi grade
profesionale
<o:p> </o:p>

class=rvts61> - (1) Poliţiştii pot fi debutanţi sau definitivi.
 (2) Poliţiştii debutanţi sunt persoanele

care ocupă, pe durata perioadei de stagiu, un post în cadrul Poliţiei
Române.

class=rvts61> - (1) Poliţiştii se încadrează în două categorii, definite
în raport cu nivelul studiilor necesare, după cum urmează:
 a) categoria A - Corpul ofiţerilor de

poliţie - cuprinde ofiţeri de poliţie cu studii superioare;
 b) categoria B - Corpul agenţilor de

poliţie - cuprinde agenţi de poliţie cu studii liceale sau postliceale cu
diplomă.
 (2) Categoriile de poliţişti se împart pe

corpuri şi grade profesionale, după cum urmează:
 I. Corpul ofiţerilor de poliţie:
 a) chestor general de poliţie;
 b) chestor-şef de poliţie;
 c) chestor principal de poliţie;
 d) chestor de poliţie;
 e) comisar-şef de poliţie;

 f) comisar de poliţie;
 g) subcomisar de poliţie;
 h) inspector principal de poliţie;
 i) inspector de poliţie;
 j) subinspector de poliţie.
 II. Corpul agenţilor de poliţie:
 a) agent-şef principal de poliţie;
 b) agent-şef de poliţie;
 c) agent-şef adjunct de poliţie;
 d) agent principal de poliţie;
 e) agent de poliţie.
 (3) Gradele profesionale de chestor,

comisar-şef şi comisar pot fi obţinute numai de către ofiţeri cu studii
superioare de lungă durată, absolvite cu diplomă de licenţă sau
echivalentă.

class=rvts81> - (1) Acordarea gradelor
profesionale se face prin avansare de către:
 a) Preşedintele României, pentru ofiţerii

de poliţie la gradul de chestor de poliţie, chestor principal de poliţie, chestor-
şef
de poliţie şi chestor general de poliţie, la propunerea ministrului afacerilor
interne;
 b) ministrul afacerilor interne,

pentru:
 (i) conducătorii unităţilor

Ministerului Afacerilor Interne pe care le coordonează direct şi adjuncţii
acestora;
 (ii) conducătorii unităţilor

aparatului central şi subordonate Ministerului Afacerilor Interne, precum şi
adjuncţii acestora, la propunerea secretarului de stat/secretarului general
care coordonează activitatea structurii în care sunt încadraţi
poliţiştii;
 (iii) poliţiştii din unităţile

aparatului central şi unităţile subordonate Ministerului Afacerilor Interne ai
căror conducători nu au calitatea de ordonatori de credite, la propunerea
şefului unităţii;
 c) inspectorul general al Poliţiei Române

pentru poliţiştii din inspectoratul general şi unităţile din subordinea
inspectoratului general ai căror conducători nu au calitatea de ordonatori de
credite, precum şi pentru conducătorii unităţilor subordonate inspectoratului
general şi adjuncţii acestora;
 d) şeful unităţii Ministerului Afacerilor

Interne care are calitatea de ordonator de credite, pentru poliţiştii din
subordine, alţii decât cei prevăzuţi la lit. b) şi c);
 e) şeful unităţii Ministerului Afacerilor

Interne care exercită competenţe de coordonare şi control metodologic al
serviciilor publice comunitare, pentru poliţiştii din cadrul serviciilor
publice comunitare sau detaşaţi la aceste servicii.

89/2003

class=rvts61> - (1) Pentru obţinerea gradului profesional următor
poliţistul trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii:
 a) să aibă împlinit stagiul minim în gradul

profesional deţinut sau să îl împlinească în cursul anului calendaristic
respectiv;
 b)*) să fi fost apreciat pe întreaga perioadă a stagiului minim
în grad cu calificativul de cel puţin "bine". Anii în care
poliţistului i s-au acordat calificative inferioare acestuia sau nu a fost
evaluat nu intră în calculul stagiului minim în grad.

class=rvts61>) Acordarea gradului profesional următor, în cadrul aceleiaşi
categorii, se face în ordinea ierarhică a gradelor, în limita numărului de
posturi prevăzute cu gradele respective, aprobat de ministrul afacerilor
interne.
 (2) Gradul profesional de comisar-şef de

poliţie, subcomisar de poliţie sau agent-şef de poliţie poate fi obţinut în
urma absolvirii unui curs de capacitate profesională, organizat pentru
respectivul grad profesional.

class=rvts61>) Sunt exceptaţi de la absolvirea cursului prevăzut la alin. (2)
ofiţerul de poliţie care a absolvit un curs postuniversitar, un program
universitar de master sau care a dobândit titlul ştiinţific de doctor în
domeniul management sau în specialitatea studiilor funcţiei de bază, precum şi
agentul de poliţie care a absolvit studii superioare.

class=rvts61>) Gradul profesional de chestor poate fi obţinut de comisarul-şef
de poliţie care a promovat examenul organizat în acest scop.
 *) Prin derogare de la prevederile art. 16

alin. (1) lit. b), la stabilirea stagiului minim în grad se ia în calcul şi
anul 2015 (a se vedea <a
href="javascript:OpenDocumentView(238655,%204471213);">art. IV</a> din L. nr. 152/2016).
<o:p> </o:p>

class=rvts61> - Stagiul minim în gradele profesionale este:
 I. Corpul ofiţerilor de poliţie:
<o:p> </o:p>
 a) chestor-şef de poliţie

- 2 ani;
 b) chestor principal de poliţie

- 2 ani;
 c) chestor de poliţie

- 2
ani;
 d) comisar-şef de poliţie

- 3 ani;
 e) comisar de poliţie

- 3 ani;
 f) subcomisar de poliţie

- 4 ani;
 g) inspector principal de poliţie

- 3 ani;
 h) inspector de poliţie

- 3
ani;
 i) subinspector de poliţie

- 4 ani.
<o:p> </o:p>
 II. Corpul agenţilor de poliţie:
<o:p> </o:p>
 a) agent-şef de poliţie

- 5
ani;
 b) agent-şef adjunct de poliţie

- 5 ani;
 c) agent principal de poliţie

- 5 ani;
 d) agent de poliţie

-
5 ani.
<o:p> </o:p>

class=rvts61> şi Art. 19 - *** Abrogate prin <a

class=rvts61> - Poliţistului care şi-a sacrificat viaţa în timpul
îndeplinirii îndatoririlor de serviciu i se acordă post-mortem gradul de
subinspector de poliţie, pentru agenţii de poliţie, şi gradul următor, pentru
ofiţerii de poliţie.

class=rvts61> - (1) Absolventului cu diplomă de licenţă al unui program de
studii de ordine şi siguranţă publică, respectiv drept, organizat la forma de
învăţământ cu frecvenţă în cadrul Academiei de Poliţie "Alexandru Ioan
Cuza" a Ministerului Afacerilor Interne i se acordă gradul profesional de
subinspector de poliţie şi este încadrat ca debutant pe o perioadă de stagiu de
12 luni.
 (2) Absolventului şcolii de formare a

agenţilor de poliţie i se acordă gradul profesional de agent de poliţie şi este
încadrat ca debutant pe o perioadă de stagiu de 6 luni.
 (3) Prevederile alin. (1) şi (2) se aplică

în mod corespunzător şi absolventului pregătit pentru nevoile Ministerului
Afacerilor Interne la alte instituţii de învăţământ.

(1), absolventului Institutului Medico-Militar i se echivalează gradul militar
cu gradul profesional, în condiţiile art. 73 alin. (1) şi (2), şi este încadrat
într-o funcţie specifică corespunzătoare gradului profesional deţinut.
 (5) Poliţistului care intră în corpul

ofiţerilor de poliţie în condiţiile art. 9 alin. (2) şi absolventului cu
diplomă de licenţă al unui program de studii organizat la forma de învăţământ
cu frecvenţă redusă în cadrul Academiei de Poliţie "Alexandru Ioan
Cuza" a Ministerului Afacerilor Interne i se acordă gradul profesional în
funcţie de vechimea în structurile Ministerului Afacerilor Interne,
astfel:
 a) sub 5 ani - subinspector de

poliţie;
 b) între 5 şi 10 ani - inspector de

 c) peste 10 ani - inspector principal de

poliţie.
 (6) Persoanei reîncadrate ca poliţist

potrivit art. 9 alin. (21)
i se acordă gradul profesional în funcţie de pregătirea sa şi de vechimea în
specialitatea corespunzătoare studiilor absolvite, raportate la cerinţele
 (7) Încadrarea în funcţie a poliţistului

prevăzut la alin. (5) şi reîncadrarea poliţistului prevăzut la alin. (6) se
realizează în condiţiile art. 22 alin. (4).
 (8) Persoanei care dobândeşte statutul de

poliţist prin încadrare directă sau transfer, potrivit art. 9 alin. (22) sau (3), i se acordă gradul
profesional în funcţie de pregătirea sa şi de vechimea în specialitatea
corespunzătoare studiilor absolvite, raportate la cerinţele postului.
Încadrarea poliţistului se face în funcţia minimă prevăzută de lege
corespunzătoare gradului profesional acordat, pe o perioadă de probă de 6 luni
sau 12 luni, în raport cu categoria din care face parte şi cu gradul
profesional acordat.
 (9) Prevederile alin. (8), referitoare la

acordarea gradelor profesionale, se aplică şi în cazul poliţistului prevăzut la
alin. (5), dacă prin aplicarea acestora i s-ar acorda un grad profesional mai
mare decât în condiţiile alin. (5).
 (10) În cazul poliţistului - personal de

specialitate medical, perioada de rezidenţiat stabilită potrivit prevederilor
legale se ia în calcul la acordarea gradului profesional.
 (11) Persoanei care dobândeşte statutul de

poliţist prin reîncadrare, încadrare directă sau transfer, potrivit art. 9
alin. (21) sau (22), nu i se poate modifica raportul de
serviciu, prin delegare, detaşare, mutare sau transfer, timp de cel puţin doi
ani de la numirea în prima funcţie, cu excepţia situaţiei în care intervine
reorganizarea unităţii.
 (12) La expirarea perioadei de stagiu sau

de probă, poliţistul susţine examenul de definitivare în profesie. Poliţistului
declarat nepromovat îi încetează raportul de serviciu.
 (13) Perioada de stagiu şi perioada de

probă constituie vechime în poliţie.
 (14) Metodologia privind organizarea

perioadei de stagiu şi a perioadei de probă, precum şi cea privind organizarea şi
desfăşurarea examenului de definitivare în profesie se stabilesc prin ordin al
ministrului afacerilor interne.

class=rvts61> - (1) Funcţiile poliţiştilor se diferenţiază prin categorie,
grad profesional şi coeficient.
 (2) Funcţiile poliţiştilor, după natura

lor, sunt de execuţie şi de conducere, iar după nivelul studiilor absolvite
sunt funcţii din categoria A şi funcţii din categoria B.
 (3) Fiecare dintre cele două categorii de

funcţii se împarte în grade profesionale, conform structurii ierarhice
prevăzute la art. 14.
 (4) Poliţiştii se încadrează în funcţii de

execuţie prevăzute în statele de organizare cu grade profesionale egale sau mai
mari cu cel mult 3 trepte faţă de cele pe care le au.

class=rvts61>) *** Abrogat prin <a

class=rvts61>) După definitivarea în profesie, poliţistul este încadrat în
funcţie în condiţiile alin. (4).

class=rvts61>) *** Introdus prin O.U.G. nr. 21/2016 şi eliminat prin <a
class=rvts61> de aprobare a O.U.G. nr. 21/2016
 (5) Funcţiile şi modul de salarizare ale

poliţiştilor se stabilesc prin lege, în termen de 6 luni de la data intrării în
vigoare a prezentei legi.
 (6) Pentru motive temeinic justificate,

poliţiştii pot fi numiţi, la solicitarea acestora, în funcţii inferioare
gradelor profesionale pe care le au, cu excepţia situaţiilor care decurg din
aplicarea art. 2731 alin.
(3) sau art. 2749.
 (7) Competenţele emiterii actelor

administrative privind naşterea, modificarea, suspendarea şi încetarea
raportului de serviciu al poliţistului se stabilesc prin ordin al ministrului
afacerilor interne, în condiţiile legii.


class=rvts61> - (1) La acordarea primului grad profesional, absolventul
sau persoana care a dobândit calitatea de poliţist în condiţiile art. 9 alin.
(21), (22) şi (3) depune jurământul de credinţă
în faţa şefului instituţiei de învăţământ sau, după caz, a şefului unităţii de
poliţie şi în prezenţa a doi poliţişti.
 (2) Jurământul de credinţă are următorul

conţinut: "Jur să respect Constituţia, drepturile şi libertăţile
fundamentale ale omului, să aplic în mod corect şi fără părtinire legile ţării,
să-mi îndeplinesc cu răspundere şi bună credinţă îndatoririle ce-mi revin
potrivit funcţiei şi să păstrez secretul profesional. Aşa să-mi ajute
Dumnezeu!"
 (3) Jurământul de credinţă se poate depune

şi fără formula religioasă de încheiere.
 (4) Jurământul de credinţă este semnat de

către absolventul sau poliţistul încadrat direct sau transferat şi, după caz,
de către şeful instituţiei de învăţământ sau de şeful unităţii, precum şi de către
poliţiştii asistenţi.
 (5) Jurământul de credinţă este

contrasemnat de ministrul afacerilor interne, se păstrează la dosarul personal
al poliţistului, iar o copie de pe înscris se înmânează acestuia.
 (6) Semnarea jurământului de credinţă

presupune şi acordul implicit al poliţistului pentru testarea fidelităţii şi
integrităţii sale profesionale prin efectuarea unor verificări de specialitate,
în condiţiile legii.

class=rvts61> - La acordarea primului grad profesional, la numirea şi
eliberarea dintr-o funcţie de conducere, precum şi la încetarea raporturilor de
serviciu, poliţistul este obligat să îşi declare averea, conform legii.

class=rvts61> - (1) Fiecare poliţist are un dosar personal care
cuprinde:
 a) documentul de numire în funcţie,

documentul de atestare a studiilor şi cel privind depunerea
jurământului;
 b) documentele privind evaluarea anuală a

activităţii acestuia, avansările în funcţii, grade sau categorii, recompensele
acordate, precum şi sancţiunile ce i-au fost aplicate, ordonate cronologic şi
fără discontinuităţi;
 c) declaraţia de avere şi alte documente,

stabilite prin ordin al ministrului afacerilor interne.
 (2) Se interzice introducerea în dosarul

personal al poliţistului a oricăror documente referitoare la opiniile sale
politice, sindicale, religioase sau de orice altă natură.
 (3) Poliţistul îşi poate consulta dosarul

personal, iar, la cerere, i se vor elibera copii de pe actele existente, care
nu conţin informaţii clasificate, în condiţiile legii.

class=rvts81>*) - (1) Evaluarea activităţii
profesionale individuale şi a conduitei poliţistului, denumită în
continuare evaluare de serviciu, se realizează o dată pe an. Perioada evaluată este cuprinsă
între 1 ianuarie şi 31 decembrie din anul pentru care se face evaluarea, iar în
cazul personalului didactic şi didactic auxiliar perioada evaluată este
corespunzătoare anului de învăţământ.
 (2) Prin excepţie, evaluarea de serviciu se

realizează şi pentru o perioadă mai mică decât cea prevăzută la alin. (1), în
 a) la acordarea gradului profesional

următor;
 b) la modificarea sau suspendarea

raportului de serviciu, care produce consecinţe pe o perioadă mai mare de 60 de
zile calendaristice, sau la încetarea raportului de serviciu;
 c) la modificarea sau suspendarea

raportului de serviciu, care produce consecinţe pe o perioadă mai mare de 60 de
zile calendaristice, sau la încetarea raportului de serviciu, în alte situaţii
decât cele prevăzute la art. 69 alin. (1) lit. g), h), i) sau l), al persoanei
care are competenţa de a întocmi evaluarea;
 d) în alte situaţii decât cele prevăzute la

lit. a) - c), atunci când activitatea desfăşurată de poliţist este mai mare de
30 de zile.
 (3) Evaluarea de serviciu realizată în

condiţiile alin. (1) reprezintă evaluare de serviciu anuală, iar cea realizată
în condiţiile alin. (2) reprezintă evaluare de serviciu parţială.
 (4) Poliţistului i se întocmeşte evaluare

de serviciu anuală numai dacă perioada de activitate desfăşurată este, cumulat,
de cel puţin 6 luni inclusiv.
 (5) În situaţia în care perioada prevăzută

la alin. (4) este rezultatul mai multor perioade de activitate profesională
însumate, evaluate în condiţiile alin. (2), rezultatul evaluării de serviciu
anuale se stabileşte pe baza punctajului obţinut ca medie ponderată a
punctajelor obţinute la evaluările de serviciu parţiale.
 *) În situaţia în care, prin acte

normative, calificativele obţinute la evaluările anuale reprezintă o condiţie,
iar perioada luată în calcul include anul 2015, această condiţie se consideră
îndeplinită. Aceste dispoziţii nu se aplică în situaţia în care evaluarea de
serviciu anuală, pentru anul 2015, a fost finalizată până la data de 8
decembrie 2015 (a se vedea <a
href="javascript:OpenDocumentView(238655,%204471212);">art. III</a> din L. 152/2016).
<o:p> </o:p>

class=rvts71> - (1) Evaluarea de serviciu
anuală se realizează între 1 ianuarie şi 15 februarie din anul următor
perioadei evaluate.
 (2) În cazul personalului didactic şi didactic

auxiliar, evaluarea de serviciu anuală se realizează între 1 octombrie şi 15
noiembrie.

class=rvts71>_____________

class=rvts61> a fost introdus prin L. nr. 152/2016 de la data de 22 iulie
2016.
<o:p> </o:p>

se întocmeşte de către şeful nemijlocit şi se aprobă de şeful ierarhic al
acestuia. Au competenţe de evaluare a personalului exclusiv şefii care
îndeplinesc atribuţiile funcţiilor prevăzute cu salariu de comandă, persoanele
care ocupă funcţii de demnitate publică, precum şi prefecţii.
(1), ministrul afacerilor interne întocmeşte şi aprobă evaluarea de serviciu
pentru poliţiştii din instituţiile/unităţile/structurile pe care le coordonează
nemijlocit, pentru care are competenţă de numire.
 (3) În cazul poliţiştilor care au calitatea

de ataşaţi de afaceri interne sau ofiţeri de legătură, evaluarea de serviciu se
întocmeşte de către şeful structurii care coordonează activitatea acestora şi
se aprobă de secretarul de stat coordonator al activităţilor de reprezentare
externă.
 (4) Nu poate realiza evaluarea de serviciu

persoana care se află în una dintre următoarele situaţii:
 a) este soţ/soţie, rudă sau afin până la

gradul al IV-lea inclusiv cu poliţistul evaluat;
 b) i-au încetat raporturile de serviciu în

condiţiile art. 69 alin. (1) lit. g), h), i) sau l).
 (5) În situaţiile prevăzute la alin. (4),

evaluarea de serviciu se întocmeşte, respectiv se aprobă, de către persoanele
desemnate, în scris, de şeful unităţii. Dacă şeful unităţii se află în una
dintre situaţiile prevăzute la alin. (4), evaluarea de serviciu se întocmeşte,
respectiv se aprobă, de către persoanele desemnate, în scris, de către şeful
ierarhic superior al acestuia.

class=rvts71>_____________

2016.
<o:p> </o:p>

se realizează în baza următoarelor criterii:
 a) modul de îndeplinire a sarcinilor,

îndatoririlor şi responsabilităţilor înscrise în fişa postului;
 b) legalitatea exercitării competenţelor

conferite de funcţie;
 c) nivelul cunoştinţelor şi deprinderilor

specifice, raportat la cerinţele postului;
 d) aptitudini personale şi respectarea

normelor de etică şi deontologie aplicabile poliţistului;
 e) aptitudini organizatorice sau, exclusiv

pentru personalul care îndeplineşte atribuţiile funcţiilor prevăzute cu salariu
de comandă, capacităţi manageriale demonstrate în îndeplinirea
atribuţiilor.
 (2) Pentru fiecare dintre criteriile
prevăzute la alin. (1), în formularul de evaluare de serviciu se prevăd
indicatori de evaluare. Pe baza punctajului acordat fiecărui indicator de
evaluare se calculează punctajul general.
 (3) În funcţie de punctajul general

obţinut, poliţistului i se acordă unul dintre următoarele calificative:
"foarte bine", "bine", "satisfăcător",
"nesatisfăcător".
 (4) Punctajul acordat fiecărui indicator de

evaluare, punctajul general, constatările şi concluziile evaluării de serviciu
şi calificativul se consemnează în formularul de evaluare de serviciu.
 (5) Modelul formularului de evaluare de

serviciu se stabileşte prin ordinul prevăzut la art. 266.

class=rvts71>_____________

2016.
<o:p> </o:p>

class=rvts71> - (1) Rezultatul evaluării de
serviciu se aduce la cunoştinţă poliţistului în termen de 5 zile lucrătoare de
la data aprobării.
 (2) Poliţistul nemulţumit de rezultatul

evaluării de serviciu poate formula contestaţie în termen de 5 zile lucrătoare
de la luarea la cunoştinţă.

(2), poliţistul a cărui evaluare de serviciu a fost aprobată de ministrul
afacerilor interne se poate adresa instanţei de contencios administrativ, în
condiţiile legii. În această situaţie, procedura administrativă prealabilă
prevăzută la art. 7 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu
modificările şi completările ulterioare, nu se mai efectuează.
 (4) Contestaţia formulată în condiţiile

prevăzute la alin. (2), cu precizarea motivelor contestării şi a argumentelor
corespunzătoare, se depune la secretariatul unităţii din care face parte
persoana care a aprobat evaluarea.
 (5) Contestaţia, împreună cu formularul de

evaluare de serviciu, se înaintează de către şeful care a aprobat evaluarea, în
termen de 3 zile lucrătoare, şefului ierarhic superior al acestuia.
 (6) În termen de două zile lucrătoare,

şeful ierarhic superior prevăzut la alin. (5) numeşte o comisie de soluţionare
a contestaţiei, formată dintr-un număr impar de membri, dar nu mai puţin de 3,
dintre care unul este desemnat preşedinte. Comisia soluţionează contestaţia în
termen de cel mult 10 zile lucrătoare de la data constituirii.
 (7) Modul de soluţionare a contestaţiei se

consemnează într-un proces-verbal, semnat de membrii comisiei, şi se aduce la
cunoştinţa poliţistului în termen de 5 zile lucrătoare de la
soluţionare.
 (8) Poliţistul nemulţumit de rezultatul

contestaţiei se poate adresa instanţei de contencios administrativ, în
condiţiile legii. În această situaţie, procedura administrativă prealabilă
prevăzută la art. 7 din Legea nr. 554/2004, cu modificările şi completările
ulterioare, nu se mai efectuează.

class=rvts71>_____________

2016.
<o:p> </o:p>

class=rvts71> - Calificativul obţinut la
evaluarea activităţii desfăşurate în cadrul unor/pentru organisme interne şi
internaţionale se echivalează cu unul dintre calificativele prevăzute la art.
263 alin. (3),
potrivit unei proceduri stabilite prin ordinul prevăzut la art. 26_____________

2016.
<o:p> </o:p>

class=rvts71> - Metodologia privind
evaluarea de serviciu a poliţiştilor se aprobă prin ordin al ministrului

class=rvts71>_____________

2016.
<o:p> </o:p>

class=rvts61> - *** Abrogat prin <a
<o:p> </o:p>
<a name=6404599></a> Secţiunea a 3-a*)
 Modificarea şi suspendarea raportului de

serviciu al poliţistului
<o:p> </o:p>
 *) Secţiunea a 3-a a fost introdusă prin

O.U.G. nr. 21/2016 de la data de 21 iunie 2016.
<o:p> </o:p>
<a name=6404600></a> §1. Norme generale

privind modificarea şi suspendarea raportului de serviciu al

class=rvts81>*) - (1) Raportul de serviciu al
poliţistului se poate modifica prin:
 a) delegare;
 b) detaşare;
 c) participare la misiuni

internaţionale;
 d) împuternicire pe o funcţie de

conducere;
 e) transfer;
 f) mutare;
 g) punere la dispoziţie.
 (2) Modificarea raportului de serviciu în

cazurile prevăzute la alin. (1) lit. a) - f) se poate realiza după
definitivarea în profesie, cu excepţia situaţiilor în care a intervenit
reorganizarea unităţii.

iunie 2016.
<o:p> </o:p>

class=rvts81>*) - Raportul de serviciu al
poliţistului se suspendă de drept, din iniţiativa sau la cererea sa.

<o:p> </o:p>

class=rvts81>*) - În perioada concediului pentru
incapacitate temporară de muncă, concediului de maternitate, concediului pentru
îngrijirea copilului bolnav ori a copilului cu handicap pentru afecţiuni
intercurente, precum şi a suspendării, raportul de serviciu al poliţistului nu
poate fi modificat decât din iniţiativa sau, după caz, cu acordul scris al
acestuia, cu excepţia următoarelor situaţii:
 a) ca urmare a desfiinţării postului

ocupat, prin reorganizarea activităţii Ministerului Afacerilor Interne sau a
unei unităţi;
 b) s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii

penale, cu excepţia situaţiei în care aceasta a fost pusă în mişcare pentru o
infracţiune din culpă care nu este în legătură cu serviciul;
 c) s-a dispus măsura arestării preventive

sau arestului la domiciliu;
 d) s-a dispus măsura controlului judiciar

sau controlului judiciar pe cauţiune, cu interdicţia exercitării
profesiei.

<o:p> </o:p>

class=rvts81>*) - În vederea modificării sau
suspendării raportului de serviciu, în cazurile prevăzute de prezenta secţiune,
poliţistul se numeşte într-un stat de organizare, denumit în
continuare stat anexă.

<o:p> </o:p>

class=rvts81>*) - Modificarea şi suspendarea
raportului de serviciu al poliţistului se dispun sau, după caz, se constată
prin act administrativ emis potrivit competenţelor de gestiune a resurselor
umane.

<o:p> </o:p>
<a name=6404606></a> §2. Delegarea

class=rvts61> - (1) Delegarea reprezintă exercitarea temporară de către
poliţist a unor activităţi corespunzătoare postului ocupat, în afara locului
său de muncă, în aceeaşi unitate sau într-o altă unitate. Delegarea se dispune
în interesul unităţii în care este încadrat poliţistul sau în interesul
unităţii ierarhic superioare.

(1), pe perioada delegării, poliţistul poate exercita, cu acordul său scris,
alte activităţi decât cele corespunzătoare postului ocupat, stabilite în actul
administrativ de modificare a raporturilor de serviciu.
 (3) Prin excepţie de la alin. (2), în

situaţia instituirii stării de urgenţă, de asediu, de mobilizare şi pe timp de
război, pentru delegarea dispusă în condiţiile prevederilor alin. (2) nu este
necesar acordul scris al poliţistului.

<o:p> </o:p>

class=rvts81>*) - Delegarea poate fi dispusă
pentru o perioadă de cel mult 60 de zile calendaristice într-o perioadă de 12
luni. Delegarea pe o perioadă mai mare de 60 de zile calendaristice într-o
perioadă de 12 luni se poate dispune numai cu acordul scris al
poliţistului.

<o:p> </o:p>
<a name=6404609></a> §3. Detaşarea

class=rvts61> - (1) Detaşarea poliţistului constă în schimbarea temporară
a locului de muncă şi exercitarea atribuţiilor în cadrul altor
unităţi/structuri din Ministerul Afacerilor Interne ori la alte instituţii sau
autorităţi publice, la solicitarea acestora. În mod excepţional şi numai cu
acordul scris al poliţistului, prin detaşare se poate schimba şi specificul
muncii.
 (2) Detaşarea se dispune în interesul

unităţii în cadrul căreia poliţistul urmează să îşi desfăşoare
activitatea.
 (3) Detaşarea se poate dispune numai dacă

pregătirea profesională a poliţistului îi permite exercitarea atribuţiilor şi
responsabilităţilor funcţiei pe care urmează să fie numit temporar.
 (4) Detaşarea poliţistului se dispune pe un

post vacant sau temporar vacant.

<o:p> </o:p>

class=rvts81>*) - (1) Detaşarea poate fi dispusă
fără acordul poliţistului pentru o perioadă de cel mult 6 luni. Detaşarea
poliţistului pentru o perioadă de cel mult 12 luni se poate dispune numai cu
acordul său.

(1), detaşarea poliţistului, cu acordul său scris, în cadrul unor autorităţi
publice se face pe perioada stabilită prin dispoziţiile legale în vigoare
aplicabile
situaţiilor respective.
 (3)**) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), în situaţia
instituirii stării de urgenţă, de asediu, de mobilizare şi pe timp de război,
detaşarea poate fi dispusă fără acordul poliţistului pentru o perioadă de cel
mult 12 luni, fără a depăşi perioada pe care s-a instituit starea de urgenţă,
de asediu, de mobilizare şi de război.

 **) Prevederile alin. (3) se aplică, în mod

corespunzător, şi detaşărilor aflate în curs la data de 31 martie 2020 (a se
vedea <a href="javascript:OpenDocumentView(311088,%205872186);">art.
VI</a> din O.U.G. nr. 36/2020).
<o:p> </o:p>

class=rvts81>*) - (1) Detaşarea poliţistului la
instituţiile din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi securitate
naţională, la alte autorităţi şi instituţii publice sau la Corpul Naţional al
Poliţiştilor se realizează după numirea în statul anexă constituit în acest
scop.
 (2) Detaşarea la instituţii de apărare

naţională, ordine publică şi securitate naţională sau la alte autorităţi şi
instituţii publice se poate face, în condiţiile legii, şi fără numirea în
statul anexă, situaţie în care unitatea are obligaţia de a rezerva postul
ocupat de către poliţist anterior detaşării.

<o:p> </o:p>

class=rvts81>*) - Încetarea detaşării realizată
potrivit art. 2710 alin.
(1) determină revenirea poliţistului în unitatea din care a plecat, în vederea
numirii în funcţie potrivit art. 2731<o:p> </o:p>
<a name=6404614></a> §4. Dispoziţii comune

privind delegarea şi detaşarea

class=rvts61> - Poliţistul poate refuza delegarea sau detaşarea dacă se
află în una dintre următoarele situaţii:

medical eliberat/ avizat de structurile medicale ale Ministerului Afacerilor
Interne, face contraindicată delegarea sau detaşarea, raportat la atribuţiile
de serviciu şi condiţiile de muncă specifice locului de muncă unde este
detaşat/delegat;
 d) este singurul întreţinător al

familiei;
 e) alte motive personale temeinic

justificate.

<o:p> </o:p>

class=rvts81>*) - Delegarea, respectiv detaşarea
încetează în următoarele situaţii:
 a) la data expirării perioadei pentru care

s-a dispus;
 b) desfăşurarea activităţii care a impus

delegarea, respectiv detaşarea nu mai este necesară;
 c) şeful unităţii în care este încadrat

poliţistul îşi retrage acordul cu privire la detaşarea poliţistului;
 d) la cererea poliţistului, când a intervenit

una dintre situaţiile prevăzute la art. 2712<o:p> </o:p>
<a name=6404617></a> §5. Participarea la

misiuni internaţionale

class=rvts61> - (1) Participarea poliţistului la o misiune internaţională
care presupune desfăşurarea altor activităţi decât cele corespunzătoare
postului se realizează după numirea în statul anexă constituit în acest
scop.
 (2) Încheierea misiunii internaţionale

determină revenirea poliţistului în unitatea din care a plecat, în vederea
numirii în funcţie potrivit art. 2731<o:p> </o:p>
<a name=6404619></a> §6.

Împuternicirea

class=rvts61> - (1) Împuternicirea reprezintă exercitarea cu caracter
temporar a atribuţiilor unei funcţii de conducere, pe un post vacant sau pe un
post temporar vacant al cărui titular este împuternicit pe o altă funcţie de
conducere ori nu este prezent în unitate mai mult de 30 de zile calendaristice
consecutiv, cu excepţia perioadei concediului de odihnă.
 (2) Poate fi împuternicit poliţistul care

îndeplineşte condiţiile de studii prevăzute în fişa postului, nu este cercetat
disciplinar sau nu se află sub efectul unei sancţiuni disciplinare.
 (3) Pe perioada împuternicirii, poliţistul

beneficiază, după caz, şi de drepturile care se cuvin poliţistului
detaşat.

<o:p> </o:p>

class=rvts81>*) - (1) Poliţistul poate fi
împuternicit, cu acordul acestuia, pe o perioadă de maximum 6 luni. Prelungirea
împuternicirii poate fi dispusă, cu acordul poliţistului, pentru maximum 6
luni, perioadă în care sunt obligatorii organizarea şi desfăşurarea concursului
pentru ocuparea postului.
 (2) În cazul postului de conducere temporar

vacant, împuternicirea se poate dispune până la încetarea situaţiei care a
condus la vacantarea temporară a postului.

<o:p> </o:p>

class=rvts81>*) - Împuternicirea încetează în
 a) la data expirării perioadei pentru care

s-a dispus;
 b) la ocuparea postului;
 c) la revenirea titularului

 d) la solicitarea scrisă a poliţistului

împuternicit;
 e) la iniţiativa persoanei care a dispus-

o.

<o:p> </o:p>
<a name=6404623></a> §7. Transferul

class=rvts81>*) - (1) Transferul poliţistului se
realizează, cu aprobarea ministrului afacerilor interne, la instituţiile de
apărare, ordine publică şi securitate naţională.
 (2) Transferul se realizează:
 a) în interesul serviciului, cu acordul

poliţistului;
 b) la cererea poliţistului, cu acordul

conducătorilor instituţiilor prevăzute la alin. (1).

<o:p> </o:p>
<a name=6404625></a> §8. Mutarea

class=rvts81>*) - Poliţistul poate fi mutat în aceeaşi unitate sau într-o altă
unitate din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, din aceeaşi localitate sau
din altă localitate, cu acordul şefului unităţii în care este încadrat, precum
şi al şefului unităţii în care urmează să se mute, în următoarele
situaţii:
 a) în interesul serviciului;
 b) la cererea poliţistului.

<o:p> </o:p>

class=rvts71> - Mutarea în interesul
serviciului se face numai cu acordul scris al poliţistului.

<o:p> </o:p>
<a name=6404628></a> §9. Punerea la

dispoziţie

class=rvts71> - (1) Poliţistul este
eliberat din funcţie şi pus la dispoziţie, în vederea numirii într-o funcţie
prin aplicarea prevederilor art. 2731, în următoarele situaţii:
 a) ca urmare a desfiinţării efective a

postului ocupat, prin reorganizarea activităţii Ministerului Afacerilor Interne
sau a unei unităţi;
 b) când nu poate fi repus în funcţia

deţinută anterior, la încetarea motivului numirii într-un stat anexă;
 c) ca urmare a clasării "apt

limitat" de către comisiile de expertiză medico-militară, atunci când nu
mai poate îndeplini atribuţiile funcţiei deţinute;
 d) când nu sunt acordate sau când sunt

retrase de către autorităţile competente avizele, autorizaţiile sau atestările
necesare exercitării funcţiei;
 e) când un alt poliţist este repus în

funcţia deţinută anterior, potrivit art. 2729 sau ca urmare a reintegrării, prin hotărâre judecătorească
definitivă;
 f) la solicitarea motivată, în scris, a

poliţistului.
 (2) Poliţistul este pus la dispoziţie când

faţă de acesta s-a pus în mişcare acţiunea penală, cu excepţia situaţiei în care
acţiunea penală a fost pusă în mişcare pentru o infracţiune din culpă care nu
este în legătură cu serviciul.
 (3) Punerea la dispoziţie în situaţiile

prevăzute la alin. (1) lit. c), d) şi e) şi alin. (2) se constată la data
luării la cunoştinţă a respectivelor situaţii.
 (4) Poliţistul este pus la dispoziţia

unităţii din care face parte sau, cu acordul lui, la dispoziţia altei
unităţi.

<o:p> </o:p>
class=rvts81>*) - Situaţia poliţistului pus la
dispoziţie se soluţionează astfel:
 a) pentru poliţistul prevăzut la art.

2721 alin. (1), în termen de cel mult
6 luni, care poate fi prelungit cu încă cel mult 6 luni, cu aprobarea
ministrului afacerilor interne;
 b) pentru poliţistul prevăzut la art.

2721 alin. (2), atunci când se
dispune clasarea, renunţarea la urmărirea penală, achitarea, renunţarea la
aplicarea pedepsei, amânarea aplicării pedepsei, precum şi în cazul încetării
procesului penal.

<o:p> </o:p>

class=rvts81>*) - (1) Pe perioada punerii la
dispoziţie, poliţistul îndeplineşte acele sarcini şi atribuţii stabilite în
scris de şeful unităţii, comunicate sub semnătură.
 (2) În situaţia în care faţă de poliţist

s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale, acestuia i se stabilesc
sarcini şi atribuţii de serviciu care nu sunt de natură a impieta buna
desfăşurare a procesului penal.
 (3) Poliţistul pus la dispoziţie

beneficiază de drepturile băneşti prevăzute de legislaţia privind salarizarea
poliţiştilor aflaţi în această situaţie, precum şi de celelalte drepturi
prevăzute în prezenta lege.

<o:p> </o:p>
<a name=6404632></a> §10. Suspendarea

class=rvts81>*) - Suspendarea raportului de
serviciu are ca efect suspendarea îndeplinirii atribuţiilor de către
poliţist.

<o:p> </o:p>

poliţistului se suspendă de drept în următoarele situaţii:
 a) este arestat preventiv sau se află în

arest la domiciliu;
 b) se află sub control judiciar sau control

judiciar pe cauţiune şi s-a dispus interdicţia exercitării profesiei;
 c) îndeplineşte o funcţie de conducere

salarizată în cadrul organizaţiilor sindicale, constituite potrivit
legii;
 d) este numit într-o funcţie în cadrul

cabinetului demnitarului, în afara Ministerului Afacerilor Interne;
 e) este dispărut, iar dispariţia a fost

constatată prin hotărâre judecătorească definitivă;
 f) a fost instituită carantina, în

condiţiile legii, cu excepţia situaţiilor în care carantina se instituie la
locul de muncă sau în care activitatea profesională se desfăşoară, pe perioada
carantinei, de la domiciliu sau telemuncă;
 g) forţă majoră;
 h) nu susţine evaluarea psihologică care se

efectuează periodic, la reluarea activităţii, la solicitarea comisiilor de
expertiză/evaluare a capacităţii de muncă sau când este dispusă ca urmare a
constatării motivate a existenţei unor indicii comportamentale temeinice care
ar putea reclama necesitatea examinării psihologice;
 i) în alte cazuri expres prevăzute de

lege.
 (2) Perioada în care raportul de serviciu

al poliţistului este suspendat potrivit prevederilor alin. (1) lit. c)
constituie vechime în serviciu. Pentru această perioadă funcţiile de conducere
din organizaţia sindicală se echivalează cu funcţiile prevăzute în legislaţia
privind salarizarea poliţiştilor, în vederea deschiderii drepturilor de pensie
ca poliţist.
 (3) Echivalarea funcţiilor, potrivit alin.
(2), se face prin ordin al ministrului afacerilor interne, la propunerea
organizaţiei sindicale şi cu avizul Ministerului Muncii şi Justiţiei
Sociale.
 (4) Drepturile reglementate de prezenta

lege, cu excepţia celor prevăzute la art. 28 alin. (1) lit. a), d) - f), i), j)
şi l) - n) şi art. 31, se acordă, potrivit condiţiilor legale în vigoare,
poliţistului aflat în situaţia prevăzută la alin. (1) lit. c).

<o:p> </o:p>

poliţistului se poate suspenda, la iniţiativa sa, în următoarele
situaţii:
 a) pentru efectuarea concediului de

creştere a copilului;
 b) pentru desfăşurarea unei activităţi în

cadrul unor organisme sau instituţii internaţionale;
 c) însoţeşte soţul trimis în misiune

permanentă în străinătate, în condiţiile <a
class=rvts61> privind Statutul Corpului diplomatic şi consular al
României, cu modificările ulterioare, pe perioada misiunii.
 (2) Raportul de serviciu se poate suspenda

la cererea motivată a poliţistului, pentru un interes personal legitim, în alte
cazuri decât cele prevăzute la alin. (1), pe o perioadă cuprinsă între o lună
şi 3 ani.

<o:p> </o:p>

class=rvts81>*) - (1) Încetarea suspendării are
loc la data prevăzută în actul administrativ, emis în acest scop.
 (2) În situaţia în care în actul

administrativ de suspendare nu este prevăzută perioada suspendării, în termen
de 5 zile lucrătoare de la data încetării motivului care a determinat
suspendarea, poliţistul este obligat să informeze în scris despre acest fapt
unitatea din care face parte.

class=rvts61>) Prin excepţie de la prevederile alin. (1) şi (2), în situaţia
instituirii, după caz, a stării de urgenţă, de asediu, de mobilizare şi pe timp
de război, şeful unităţii poate dispune, în funcţie de evoluţia situaţiei
operative şi de specificul activităţilor şi necesităţile unităţii, încetarea
suspendării dispusă în condiţiile art. 2725 alin. (1) lit. c), d) şi i) ori ale art. 2726 alin. (1) lit. b) şi alin. (2).
În această situaţie, poliţistul este obligat să se prezinte la unitatea în care
este încadrat, în cel mai scurt timp posibil.
 (3) Emiterea unui aviz psihologic de către

un psiholog cu atribuţii de exercitare a actului psihologic în unităţile
Ministerului Afacerilor Interne, în situaţia prevăzută la art. 2725 lit. h), constituie motiv de
încetare a suspendării.

<o:p> </o:p>

class=rvts81>*) - (1) Poliţistul aflat în una
dintre situaţiile prevăzute la art. 2725, art. 2726 alin.
(1) lit. b) şi c) şi alin. (2) se numeşte într-o funcţie identică în statul
anexă constituit în acest scop. La încetarea suspendării, poliţistul este numit
în funcţie potrivit art. 2731 (2) În situaţia suspendării raportului de

serviciu pentru efectuarea concediului de creştere a copilului, unitatea are
obligaţia de a rezerva postul ocupat de către poliţist anterior
suspendării.
 (3) Poliţistului suspendat i se retrag

lucrările, armamentul şi echipamentele care i-au fost repartizate în vederea
îndeplinirii atribuţiilor de serviciu.

<o:p> </o:p>
<a name=6404638></a> §11. Dispoziţii comune

privind punerea la dispoziţie şi suspendarea

class=rvts81>*) - Atunci când s-a dispus
clasarea, renunţarea la urmărirea penală, achitarea, renunţarea la aplicarea
pedepsei, amânarea aplicării pedepsei, precum şi în cazul încetării procesului
penal, poliţistul este repus în funcţia deţinută şi în toate drepturile avute
la data punerii la dispoziţie sau suspendării, inclusiv de compensare a celor
de care a fost privat pe perioada punerii la dispoziţie sau suspendării.

<o:p> </o:p>

class=rvts61>(1) Atunci când s-a dispus condamnarea prin hotărâre
judecătorească definitivă, la pedeapsa închisorii cu suspendarea executării
pedepsei sau amenzii penale pentru o infracţiune săvârşită din culpă care nu
este în legătură cu serviciul, menţinerea în activitate a poliţistului se
analizează la nivelul unităţii din care acesta face parte.
 (2) În situaţia aprobării menţinerii în

activitate, poliţistul este numit în funcţie potrivit art. 27<o:p> </o:p>
<a name=6404641></a> §12. Numirea în funcţie

şi recunoaşterea unor drepturi

class=rvts61>(1) Ordinea
de prioritate în vederea numirii în funcţie este următoarea:
 a) în funcţia ocupată anterior,

corespunzătoare postului ocupat, dacă este vacant, caz în care acordul
poliţistului nu mai este necesar;
 b) într-o funcţie similară, în unitatea din

care face parte;
 c) într-o funcţie similară, în altă

unitate;
 d) într-o funcţie prevăzută cu un

coeficient egal sau inferior celei ocupate anterior, în unitatea din care face
parte;
 e) într-o funcţie prevăzută cu un

coeficient egal sau inferior celei ocupate anterior, în altă unitate;
 f) într-o funcţie inferioară gradului

profesional deţinut, în unitatea din care face parte;
 g) într-o funcţie inferioară gradului

profesional deţinut, în altă unitate.
 (2) În vederea numirii în funcţie,

poliţistului i se prezintă funcţiile vacante în ordinea de prioritate prevăzută
la alin. (1). Dacă poliţistul nu îşi exprimă acordul pentru una dintre
funcţiile prezentate, procedura se repetă, o singură dată.
 (3) În situaţia în care nu se realizează

numirea în funcţie după parcurgerea procedurii prevăzute la alin. (2),
poliţistul este numit, fără acordul său, într-o funcţie potrivit ordinii de
priorităţi prevăzute la alin. (1), în aceeaşi unitate sau într-o unitate din
aceeaşi localitate.
 (4) Pe parcursul procedurii de numire în

funcţie, la cerere, poliţistul poate fi numit direct în oricare dintre
funcţiile vacante prevăzute la alin. (1).

<o:p> </o:p>

class=rvts61>(1) Perioada în care un poliţist a exercitat atribuţiile unei funcţii
de conducere prin împuternicire constituie vechime în funcţii de
 (2) Perioada suspendării raporturilor de

serviciu nu constituie vechime în serviciu, cu excepţia situaţiei când prin
lege se dispune altfel.
<o:p> </o:p>

class=rvts71>Secţiunea a 4-a*)
 Ocuparea posturilor vacante
<o:p> </o:p>
 *) Secţiunea a 4-a a fost introdusă prin

O.U.G. nr. 21/2016 de la data de 21 iunie 2016.
<o:p> </o:p>

class=rvts81>*) - Postul vacant se ocupă de
poliţistul care îndeplineşte condiţiile de ocupare prevăzute în fişa postului,
precum şi condiţiile prevăzute de prezenta secţiune.

<o:p> </o:p>

class=rvts81>*) - Postul de execuţie vacant se
ocupă prin:
 a) numirea absolventului instituţiei de

învăţământ a Ministerului Afacerilor Interne sau care pregăteşte personal
pentru nevoile Ministerului Afacerilor Interne;
 b) mutare, la cerere sau în interesul

serviciului;
 c) concurs sau examen, după caz, în

situaţiile prevăzute la art. 9 alin. (2), (21), (22) şi
(3).

<o:p> </o:p>

class=rvts81>*) - (1) Postul de conducere vacant
se ocupă prin:
 a) concurs sau examen, după caz;
 b) mutare, la cerere sau în interesul

serviciului, când funcţia este prevăzută cu coeficient egal sau inferior celui
anterior deţinut;
 c) numire directă pe acelaşi post sau, cu

acordul scris al poliţistului, pe un post prevăzut cu coeficient egal sau
inferior celui anterior deţinut;
 c1) numire directă a poliţistului pe o funcţie de demnitate publică
ori cu rang de demnitar sau pe o funcţie de conducere la cabinetul
demnitarului, prevăzute a fi încadrate cu poliţişti, în cadrul Ministerului
Afacerilor Interne, potrivit competenţelor stabilite prin lege;
 d) alte cazuri prevăzute de lege.
 (2) Numirea directă prevăzută la alin. (1)

lit. c) poate fi aplicată în următoarele situaţii:
 a) ca urmare a reorganizării

unităţii;
 b) ca urmare a reintegrării, prin hotărâre

judecătorească definitivă, a altui poliţist în funcţia de conducere
ocupată;
 c) la încetarea numirii în statul anexă, dacă

anterior poliţistul a ocupat o funcţie de conducere;
 d) ca urmare a punerii la dispoziţie în

condiţiile art. 2721 alin.
(1) lit. f).
 (3) În perioada ocupării funcţiei prevăzute

la alin. (1) lit. c1),
poliţistul exercită atribuţiile stabilite în fişa postului, potrivit legii, de
ministrul afacerilor interne sau, după caz, de demnitar.

<o:p> </o:p>

class=rvts81>*) - (1) În vederea ocupării
postului vacant prin concurs sau examen, se constituie comisie de concurs şi
comisie de soluţionare a contestaţiilor. În cadrul comisiei de concurs pot
funcţiona subcomisii.
 (2) Comisia de concurs prevăzută la alin.

(1) se alcătuieşte dintr-un număr impar de membri. Aceştia au funcţia cel puţin
egală cu cea prevăzută pentru postul scos la concurs, iar cel puţin unul dintre
membri are studiile de specialitate cerute pentru ocuparea postului scos la
concurs.
 (3) Componenţa nominală a comisiilor

prevăzute la alin. (1), precum şi desemnarea secretarilor acestora se stabilesc
prin ordin/dispoziţie emise potrivit competenţelor.
 (4) Concursul se organizează de către

unitatea în al cărei stat de organizare este prevăzut postul vacant sau de
eşaloanele superioare/unităţile care asigură coordonarea metodologică a
structurilor în care se regăsesc posturile.
 (5) Concursul se poate organiza şi pentru

ocuparea mai multor posturi vacante din aceeaşi specialitate.

<o:p> </o:p>

class=rvts81>*) - (1) Anunţul pentru ocuparea
prin concurs a postului vacant se afişează la sediul unităţii şi se publică
prin grija compartimentului de resurse umane, cu cel puţin 15 zile lucrătoare
înainte de data desfăşurării concursului, pe pagina de internet a unităţii sau
a eşalonului superior ori, dacă aceasta nu există ori nu este operaţională, în
presa scrisă.
 (2) Concursul pentru ocuparea postului de

execuţie vacant care presupune desfăşurarea activităţii sub o altă identitate
decât cea reală se organizează fără aplicarea regulilor de publicitate.

<o:p> </o:p>

class=rvts81>*) - Concursul pentru ocuparea
postului de conducere vacant constă în susţinerea unui interviu structurat pe
subiecte profesionale, care se înregistrează audio şi/sau video.

<o:p> </o:p>

class=rvts81>*) - (1) Concursul pentru ocuparea
postului de execuţie vacant constă în susţinerea unui test scris, care poate fi
înregistrat/supravegheat video, pentru verificarea cunoştinţelor necesare
îndeplinirii atribuţiilor postului.
 (2) În funcţie de specificul atribuţiilor

postului de execuţie vacant, testul scris poate fi precedat de susţinerea a cel
puţin unei probe, cu relevanţă directă pentru performanţa pe post, cu caracter
eliminatoriu, care se înregistrează audio şi/sau video, după cum
 a) probă practică;
 b) evaluarea performanţei fizice;
 c) evaluarea competenţelor

lingvistice.

<o:p> </o:p>

class=rvts81>*) - Comisia de concurs elaborează
subiectele şi baremele de corectare/apreciere şi notare, în concordanţă cu
tematica şi bibliografia stabilite.

<o:p> </o:p>
class=rvts81>*) - (1) Evaluarea probelor
prevăzute la art. 2738 şi
2739 se face cu note
de la 1 la 10.
 (2) Nota de promovare a fiecărei probe de

concurs este minimum 7,00.
 (3) Proba de evaluare a performanţei fizice

se apreciază şi se promovează potrivit baremelor specifice prevăzute de ordinul
ministrului afacerilor interne privind activităţile de educaţie fizică şi sport
în Ministerul Afacerilor Interne.
 (4) Candidaţii sunt declaraţi

"admis" în ordinea descrescătoare a notelor obţinute la interviul
structurat pe subiecte profesionale sau, după caz, la testul scris, în limita
numărului posturilor pentru care au candidat.
 (5) Rezultatele finale ale concursului se

înscriu într-un tabel nominal şi se aduc la cunoştinţă prin afişare.

<o:p> </o:p>

class=rvts81>*) - (1) În situaţia în care, la
concursul pentru ocuparea unui post de conducere vacant, mai mulţi candidaţi
obţin aceeaşi notă, este declarat "admis" candidatul care are cea mai
mare vechime în specialitatea postului scos la concurs.
 (2) În situaţia în care mai mulţi candidaţi

au aceeaşi vechime în specialitatea postului scos la concurs, este declarat
"admis" candidatul care are cea mai mare vechime în studiile necesare
postului scos la concurs.

<o:p> </o:p>

class=rvts81>*) - (1) În situaţia în care, la
concursul pentru ocuparea unui post de execuţie vacant, mai mulţi candidaţi au
aceeaşi notă, iar concursul a constat şi în susţinerea unei probe eliminatorii,
este declarat "admis" candidatul care are cea mai mare notă la
aceasta.
 (2) În situaţia în care au fost susţinute

mai multe probe eliminatorii, este declarat "admis" candidatul care a
obţinut nota finală cea mai mare, stabilită ca medie aritmetică a notelor la
aceste probe.
 (3) În situaţia în care concursul a constat

doar în susţinerea probei scrise, departajarea candidaţilor se realizează pe
baza rezultatelor obţinute în urma susţinerii unui interviu structurat pe
subiecte profesionale.

<o:p> </o:p>

class=rvts81>*) - (1) Poliţistul nemulţumit de
rezultatul obţinut la proba/probele eliminatorii sau la testul scris/interviul
structurat pe subiecte profesionale poate formula contestaţie, o singură dată
pentru fiecare probă, în termen de 24 de ore de la afişare.
 (2) Comisia de soluţionare a contestaţiilor

are obligaţia de a soluţiona contestaţiile în termen de 2 zile lucrătoare de la
expirarea termenului de depunere.
 (3) Admiterea contestaţiei la proba/probele

eliminatorie/ eliminatorii are drept consecinţă replanificarea candidatului şi
susţinerea din nou a probei/probelor respective.
 (4) Nota acordată după soluţionarea

contestaţiei la testul scris/interviul structurat pe subiecte profesionale este
definitivă.
 (5) Rezultatele la contestaţii se aduc la

cunoştinţă prin afişare.

<o:p> </o:p>

class=rvts81>*) - Agentul de poliţie care a
absolvit studii superioare poate participa la concursul pentru ocuparea unui
post de execuţie vacant de ofiţer, dacă îndeplineşte cumulativ următoarele
 a) este declarat "apt" la

evaluarea psihologică organizată în acest scop;
 b) nu este cercetat disciplinar sau nu se

află sub efectul unei sancţiuni disciplinare;
 c) nu este pus la dispoziţie ori suspendat

din funcţie în condiţiile art. 2721 alin. (2) sau art. 2725 lit. a), b) şi h);
 d) a obţinut calificativul de cel puţin

"bine" la ultimele două evaluări anuale de serviciu.

<o:p> </o:p>

class=rvts81>*) - (1) La concursul pentru
ocuparea unui post de conducere vacant poate participa poliţistul care:
 a) este declarat "apt medical" şi

"apt" la evaluarea psihologică organizată în acest scop;
 b) nu este cercetat disciplinar, nu se află

sub efectul unei sancţiuni disciplinare sau faţă de acesta nu a fost pusă în
mişcare acţiunea penală;
 c) a obţinut calificativul de cel puţin

"bine" la ultimele două evaluări anuale de serviciu;
 d) îndeplineşte condiţiile de vechime şi

studii, conform alin. (2) şi (3).
 (2) Condiţiile de vechime necesare

participării ofiţerilor de poliţie la concurs sunt:
 I. pentru funcţia de inspector general şi

inspector general adjunct/similare şi funcţiile superioare celei de şef
serviciu/similare de la nivelul aparatului central al Ministerului Afacerilor
Interne:
 a) vechime în specialitatea studiilor

necesare exercitării funcţiei - 7 ani;
 b) vechime în funcţii de conducere în
unităţi ale Ministerului Afacerilor Interne - 4 ani;
 II. pentru funcţiile superioare celei de

şef serviciu/similare, altele decât cele prevăzute la pct. I:

 b) vechime în funcţii de conducere în unităţi

ale Ministerului Afacerilor Interne - 3 ani;
 III. pentru funcţiile de contabil-şef şi

funcţiile de şef serviciu/similare de la toate nivelurile ierarhice, precum şi
pentru funcţiile de şef poliţie oraş şi adjunct şef poliţie oraş:

 b) vechime în specialitatea structurii

pentru care se organizează concurs - 3 ani;
 IV. pentru oricare alte funcţii de

conducere inferioare celor prevăzute la pct. III, de la toate nivelurile
ierarhice - vechime în specialitatea studiilor necesare exercitării funcţiei -
2 ani;
 V. pentru funcţiile de şef birou care

presupun atribuţii de poliţie judiciară - 2 ani vechime în specialitatea
studiilor necesare exercitării funcţiei sau 3 ani vechime în calitate de organ
de cercetare al poliţiei judiciare.
 (3) Prevederile alin. (2) pct. IV se aplică

şi pentru participarea agenţilor de poliţie la concursul de ocupare a
funcţiilor pentru care agenţii de poliţie beneficiază de indemnizaţie de
 (4) Poate participa la concursul pentru

ocuparea funcţiilor prevăzute la alin. (2) pct. I, II, III ofiţerul de poliţie
care a absolvit studii postuniversitare sau studii universitare de master în
domeniul management sau în specialitatea studiilor funcţiei de bază.
 (5) Face excepţie de la condiţia prevăzută

la alin. (2) pct. III lit. b) funcţia de şef de serviciu/similară, dacă
unitatea nu are prevăzută o funcţie de ofiţer de execuţie în domeniu.
 (6) Funcţia similară se stabileşte prin

raportare la coeficient, nivelul ierarhic şi gradul profesional
prevăzut.

<o:p> </o:p>
class=rvts81>*) - (1) Candidatului declarat
"admis" la concursul pentru ocuparea unei funcţii de execuţie i se
acordă gradul profesional şi este numit în funcţie numai dacă sunt îndeplinite
condiţiile prevăzute la art. 10 alin. (1). Motivarea deciziilor bazate pe
considerente de ordine publică sau securitate naţională nu se comunică.
 (2) Candidatul declarat "admis"

la concursul pentru ocuparea unei funcţii de execuţie în situaţia prevăzută la
art. 9 alin. (2) sau pentru ocuparea unui post de conducere vacant, din statul de
organizare al altei unităţi decât cea în care este încadrat, se mută în
interesul serviciului, fără acordul şefului unităţii cedente.

<o:p> </o:p>

class=rvts81>*) - În cazul în care ocuparea
postului vacant pentru care s-a organizat concurs nu este posibilă din motive
care ţin exclusiv de persoana candidatului declarat "admis", oferta
de ocupare a postului se face candidatului clasat pe următorul loc, în ordinea
descrescătoare a notelor obţinute.

<o:p> </o:p>

class=rvts61> - Pentru poliţistul care ocupă în Ministerul Afacerilor
Interne o funcţie de demnitate publică ori cu rang de demnitar sau o funcţie la
cabinetul demnitarului, unitatea are obligaţia de a rezerva postul ocupat, în
condiţiile art. 2735 alin.
(1) lit. a) - c) în cazul posturilor de conducere ori în conformitate cu
reglementările legale în cazul posturilor de execuţie, de către poliţist
anterior numirii. La eliberarea din funcţia de demnitate publică ori cu rang de
demnitar sau din funcţia la cabinetul demnitarului, poliţistul este numit în
postul rezervat.

iulie 2018.
<o:p> </o:p>
 Drepturile,

îndatoririle şi restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertăţi ale
<o:p> </o:p>
 Drepturile

<o:p> </o:p>

class=rvts61> - (1) Poliţistul are dreptul la:
 a) salariu lunar, potrivit legii;
 b) ajutoare şi alte drepturi băneşti, ale

căror cuantumuri se stabilesc prin lege;
 c) uniformă, echipament specific, alocaţii

pentru hrană, asistenţă medicală şi psihologică, proteze, precum şi medicamente
gratuite, în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului;
 d) locuinţă de intervenţie, de serviciu,

socială sau de protocol, după caz, în condiţiile legii;
 e) concedii de odihnă, concedii de studii

şi învoiri plătite, concediu fără plată, în condiţiile stabilite prin hotărâre
a Guvernului;
 f) concedii medicale pentru: caz de boală,

prevenirea îmbolnăvirilor, refacerea şi întărirea sănătăţii, accidente produse
în timpul şi din cauza serviciului; concedii de maternitate, pentru îngrijirea
copilului bolnav în vârstă de până la 3 ani, îngrijirea copilului până la
împlinirea vârstei de 2 ani, precum şi în alte situaţii, în condiţiile
stabilite prin lege;
 g) bilete de odihnă, tratament şi

recuperare, în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului;
 h) pensii, în condiţiile stabilite prin

lege;
 i) indemnizaţii de instalare, de mutare, de

delegare sau de detaşare, precum şi decontarea cheltuielilor de cazare, în
condiţiile stabilite prin lege;
 j) decontarea cheltuielilor de transport în

cazul deplasării în interesul serviciului, mutării în alte localităţi şi o dată
pe an pentru efectuarea concediului de odihnă, precum şi în alte situaţii, în
condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului;
 k) încadrarea activităţii în condiţii

deosebite,
speciale sau alte condiţii de muncă, potrivit legii;
 l) portul permanent al armamentului din

dotare sau achiziţionat personal, în condiţiile legii;
 m) asigurarea despăgubirilor de viaţă,

sănătate şi bunuri, în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului;
 n) tratament medical în străinătate pentru

afecţiuni contractate în timpul exercitării profesiei, în condiţiile stabilite
prin hotărâre a Guvernului;
 o) decontarea cheltuielilor de asistenţă

juridică ocazionate de procedurile judiciare, penale şi/sau civile, iniţiate
împotriva sa, pentru fapte săvârşite în exercitarea atribuţiilor de serviciu,
precum şi în situaţia în care este victimă a unor fapte de ultraj, în
condiţiile stabilite prin ordin al ministrului afacerilor interne.
 (2) Armamentul dobândit personal se deţine

după pensionare pe baza permisului obţinut, în condiţiile legii.

class=rvts61> - (1) Pentru activitatea desfăşurată poliţiştilor li se
conferă ordine şi medalii, potrivit legii.
 (2) În cazul întreruperii activităţii în

poliţie, timpul cât poliţistul a desfăşurat o altă activitate nu va fi luat în
calculul vechimii în poliţie pentru care se conferă ordinul sau medalia.
 (3) Poliţiştii decoraţi cu Ordinul Meritul

Militar şi Semnul onorific În Serviciul Armatei îşi păstrează toate drepturile
dobândite anterior intrării în vigoare a prezentei legi.

class=rvts61> -
*** Introdus prin O.U.G. nr. 89/2003 şi abrogat de O.U.G. Nr. 102/2004

class=rvts61> - Dreptul la pensii şi asigurări sociale pentru poliţişti se
exercită prin sistemul pensiilor militare de stat şi alte drepturi de asigurări
sociale din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi securităţii
naţionale în condiţiile prevăzute de <a
href="javascript:OpenDocumentView(277218,%205193434);">Legea</a> nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu
modificările şi completările ulterioare.

class=rvts61> - (1) Poliţistul numit în prima funcţie sau mutat în
interesul serviciului într-o altă localitate decât cea în care îşi are
domiciliul şi care nu deţine locuinţă proprietate personală în acea localitate,
nici el şi nici soţia/soţul acestuia, în situaţia în care nu i se poate asigura
spaţiu de locuit corespunzător, are dreptul la o compensaţie pentru chirie de
până la 50% din salariul de bază.
class=rvts61>) Poliţistul numit în prima funcţie sau mutat în interesul
serviciului în localitatea în care îşi are domiciliul, dar care nu deţine
locuinţă proprietate personală în acea localitate, nici el şi nici soţia/soţul
acestuia, în situaţia în care nu i se poate asigura spaţiul de locuit
corespunzător, poate beneficia de compensaţia lunară pentru chirie, prevăzută
la alin. (1), în cazuri justificate, pe baza rezultatelor anchetei sociale
efectuate de o comisie constituită prin ordin al ministrului afacerilor
interne, însuşite de către conducătorul unităţii din care face parte
poliţistul, la solicitarea acestuia.

class=rvts61>) Poliţistul care îndeplineşte condiţiile de acordare a
compensaţiei lunare pentru chirie potrivit alin. (1) şi (11) şi care contractează un credit
ipotecar/imobiliar destinat achiziţionării unei locuinţe beneficiază de
compensaţia lunară pentru chirie, pe o perioadă ce nu poate depăşi durata de
derulare a creditului respectiv, pentru plata ratei sau a unei fracţiuni din
rata aferentă creditului. În această situaţie, compensaţia lunară pentru chirie
se acordă în cuantumul prevăzut la alin. (1), dar nu poate depăşi rata lunară
plătită pentru creditul ipotecar/imobiliar.

class=rvts61>) În situaţia prevăzută la alin. (1), compensaţia lunară pentru chirie se acordă pentru o singură
locuinţă achiziţionată pe timpul carierei. Compensaţia lunară pentru chirie nu
se poate acorda concomitent pentru situaţia prevăzută la alin. (1) şi
(11) şi pentru situaţia prevăzută la alin.
(12), caz în care
poliţistul optează pentru una dintre aceste situaţii.

class=rvts61>) Pentru persoanele prevăzute la alin. (12), sumele pot fi justificate cu un
contract de vânzare-cumpărare cu plata în rate a unei locuinţe.
 (2) Soţul sau soţia poliţistului

mutat/mutată în interesul serviciului în altă localitate, care a fost
încadrat/încadrată în muncă şi a întrerupt activitatea datorită mutării
împreună cu soţul sau soţia, are dreptul la o indemnizaţie lunară de 50% din
salariul de bază al poliţistului, până la o nouă angajare sau până la prestarea
unei alte activităţi aducătoare de venituri, dar nu mai mult de 9 luni.

102/2004
 (4) De indemnizaţia lunară prevăzută la

alin. (2) beneficiază şi soţul sau soţia care, la data mutării poliţistului,
era înscris/înscrisă, în condiţiile legii, ca şomer, dar numai după expirarea
termenului de plată a ajutorului de şomaj, stabilit prin lege.
 (5) Cuantumul compensaţiei prevăzute la

alin. (1) şi condiţiile de acordare se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la
propunerea ministrului afacerilor interne.

class=rvts61> - (1) Poliţistul va fi sprijinit în construirea sau
cumpărarea, o singură dată în timpul carierei, a unei locuinţe proprietate
personală în localitatea în care îşi are sediul unitatea de poliţie la care
este încadrat, în condiţiile legii.
 (2) *** Abrogat de <a

href="javascript:OpenDocumentView(62772,%201109291);">L. Nr. 562/2004</a>
 (3) Criteriile şi condiţiile de sprijin

prevăzute la alin. (1) se stabilesc prin ordin al ministrului afacerilor
interne.

class=rvts61> - În exercitarea atribuţiilor de serviciu poliţistul
beneficiază de protecţie specială, în condiţiile legii.

class=rvts61> - (1) La cerere, poliţistul încadrat într-un grad de
invaliditate, ca urmare a rănirii acestuia în timpul sau în legătură cu
exercitarea atribuţiilor de serviciu, poate fi menţinut în activitate în
funcţii de poliţist în unităţi ale Ministerului Afacerilor Interne.
 (2) La cerere, persoana al cărei raport de

serviciu a încetat, fiind încadrată într-un grad de invaliditate, ca urmare a
rănirii acesteia în timpul sau în legătură cu exercitarea atribuţiilor de
serviciu, poate fi numită, fără examen ori concurs, în funcţii de poliţist în
unităţi ale Ministerului Afacerilor Interne.
 (3) Menţinerea sau numirea în funcţii de

poliţist potrivit alin. (1) ori (2) se face prin ordin al ministrului
afacerilor interne, pe baza propunerii şefului unităţii din care acesta face
parte, respectiv a făcut parte şi a avizului comisiei de expertiză medicală şi
evaluare a capacităţii de muncă.
 (4) Comisia de expertiză medicală şi

evaluare a capacităţii de muncă constată dacă atribuţiile funcţiilor pe care
urmează să fie menţinut, respectiv numit sunt compatibile cu incapacitatea dată
de afecţiunea fizică/psihică şi pot fi îndeplinite fără riscul de a o
agrava.
 (5) Domeniile de activitate, condiţiile,

precum şi procedura privind menţinerea sau numirea în funcţii de poliţist
potrivit alin. (1) şi (2) se stabilesc prin ordin al ministrului afacerilor
interne.

<o:p> </o:p>

class=rvts61> - Poliţistului i se asigură gratuit echipamentul de
protecţie adecvat misiunilor specifice pe care le îndeplineşte, iar în cazul în
care, ca urmare a îndeplinirii atribuţiilor de serviciu, i s-a degradat sau
distrus îmbrăcămintea ori alte bunuri personale, are dreptul la despăgubiri
corespunzătoare.

class=rvts61> - Membrii familiei poliţistului beneficiază gratuit, în
condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului, de:
 a) asistenţă medicală şi medicamente în

cadrul sistemului de asigurări de sănătate specific apărării, ordinii publice,
siguranţei naţionale şi autorităţii judecătoreşti;
 b) decontarea cheltuielilor de transport în

situaţia mutării poliţistului în interes de serviciu în altă localitate.

class=rvts61> - În sensul prevederilor prezentei legi, familia
poliţistului cuprinde soţul/soţia, copiii şi părinţii aflaţi în întreţinerea
legală a acestuia.

class=rvts61> - (1) Copiii aflaţi în întreţinerea poliţistului decedat sau
încadrat într-un grad de invaliditate ca urmare a rănirii acestuia în timpul
ori în legătură cu exercitarea atribuţiilor de serviciu pot fi înmatriculaţi,
la cerere, în instituţiile de învăţământ ale Ministerului Afacerilor
Interne.

poliţistului decedat sau încadrat într-un grad de invaliditate ca urmare a
rănirii acestuia în timpul ori în legătură cu exercitarea atribuţiilor de
serviciu, precum şi soţul sau soţia acestuia pot fi numiţi în funcţii de
poliţist ori angajaţi ca personal contractual, fără examen sau concurs, în
unităţi ale Ministerului Afacerilor Interne, dacă îndeplinesc condiţiile
legale.
 (3) Identificarea funcţiei în vederea

numirii, respectiv angajării potrivit alin. (2) se face ţinând cont de studiile
solicitantului şi de cerinţele postului.
 (4) Prin ordin al ministrului afacerilor

interne se stabilesc condiţiile şi procedura de aplicare a prevederilor
prezentului articol.

class=rvts101>1*) - La decesul unui poliţist, Ministerul Afacerilor Interne
acordă familiei acestuia sau persoanei care a suportat cheltuielile ocazionate
de deces, după caz, un ajutor suplimentar de deces egal cu de trei ori salariul
de bază avut.

class=rvts61> a fost introdus prin <a
class=rvts61>, publicată în M. Of. Nr. 715 din 14 octombrie 2003.
<o:p> </o:p>
class=rvts61> - (1) Poliţistul pensionat şi soţia/soţul acestuia au
dreptul gratuit la asistenţă medicală şi medicamente, în cadrul sistemului de
asigurări de sănătate specific apărării, ordinii publice, siguranţei naţionale
şi autorităţii judecătoreşti, şi au acces la casele de odihnă, sanatoriile,
bazele sportive şi alte spaţii pentru odihnă şi agrement, care aparţin sau sunt
în administrarea Ministerului Afacerilor Interne.
 (2) Poliţistul pensionat şi soţul/soţia

acestuia, care au acces la casele de odihnă, sanatoriile, bazele sportive şi
alte spaţii pentru odihnă şi agrement care aparţin sau sunt în administrarea
Ministerului Afacerilor Interne, beneficiază de înlesniri stabilite prin ordin
al ministrului afacerilor interne.

class=rvts61> - (1) Durata programului de lucru al poliţistului este de 8
ore pe zi şi 5 zile pe săptămână, stabilită astfel încât să se asigure
continuitatea serviciului poliţienesc şi refacerea capacităţii de muncă, în
condiţiile prevăzute de lege.
 (2) Programul de lucru, formele de

organizare a acestuia şi acordarea repausului săptămânal se stabilesc prin
ordin al ministrului afacerilor interne, după consultarea Corpului Naţional al
Poliţiştilor.
 (3) Dacă interesele serviciului o impun,

acordarea zilelor de odihnă săptămânale ce se cuvin poliţistului poate fi
amânată, în mod excepţional, cel mult de două ori într-o lună.

class=rvts61> - Poliţistul şi membrii familiei sale au dreptul la
protecţie din partea structurilor specializate ale statului faţă de
ameninţările sau violenţele la care ar putea fi supuşi ca urmare a exercitării
atribuţiilor de serviciu sau în legătură cu acestea.
<o:p> </o:p>
 Îndatoririle

<o:p> </o:p>

style='background:yellow;mso-highlight:yellow'> - Poliţistul este
dator:<span

b) să dovedească solicitudine şi respect faţă de orice persoană, în
special faţă de grupurile vulnerabile, să îşi consacre activitatea profesională
îndeplinirii cu competenţă, integritate, corectitudine şi conştiinciozitate a
îndatoririlor specifice de serviciu prevăzute de lege; - Poliţistul este
obligat:<span

a) să păstreze secretul profesional, precum şi confidenţialitatea
datelor dobândite în timpul desfăşurării activităţii, în condiţiile legii, cu
excepţia cazurilor în care îndeplinirea sarcinilor de serviciu, nevoile
justiţiei sau legea impun dezvăluirea acestora;<span

b) să manifeste corectitudine în rezolvarea problemelor personale, în
aşa fel încât să nu beneficieze şi nici să nu lase impresia că beneficiază de
datele confidenţiale obţinute în calitatea sa oficială;<span style='background:yellow;mso-highlight:
d) să aibă o conduită corectă, să nu abuzeze de calitatea oficială şi să
nu compromită, prin activitatea sa publică ori privată, prestigiul funcţiei sau
al instituţiei din care face parte;e) să informeze de îndată structura de resurse umane a
unităţii din care face parte despre dobândirea calităţii procesuale de învinuit
sau inculpat, precum şi despre măsurile procesuale penale dispuse ori
hotărârile penale pronunţate împotriva sa. - Poliţistului îi este
interzis, în orice împrejurare:<span style='background:yellow;

a) să primească, să solicite, să accepte, direct sau indirect, ori să
facă să i se promită, pentru sine sau pentru alţii, în considerarea calităţii
sale oficiale, daruri sau alte avantaje;<span style='background:

b) să rezolve cereri care nu sunt de competenţa sa ori care nu i-au fost
repartizate de şefii ierarhici sau să intervină pentru soluţionarea unor
asemenea cereri, în scopurile prevăzute la lit. a);<span

d) să provoace unei persoane suferinţe fizice ori psihice cu scopul de a
obţine de la această persoană sau de la o terţă persoană informaţii sau
mărturisiri, de a o pedepsi pentru un act pe care aceasta sau o terţă persoană
l-a comis ori este bănuită că l-a comis, de a o intimida sau de a face presiuni
asupra ei ori asupra unei terţe persoane; - (1) Serviciul
poliţienesc are caracter permanent şi obligatoriu.<span

(2) Poliţistul este obligat să se prezinte la programul de lucru
stabilit, precum şi în afara acestuia, în situaţii temeinic justificate, pentru
îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, cu compensarea timpului lucrat, potrivit
legii.<span style='background:yellow;mso-

(3) În situaţii de catastrofe, calamităţi sau tulburări de amploare ale
ordinii şi liniştii publice ori alte asemenea evenimente poliţistul este
obligat să se prezinte de îndată la unitatea de poliţie din care face

(4) La instituirea stării de urgenţă, de asediu, de mobilizare şi pe
timp de război, poliţistul aflat în concediu de odihnă, concediu de studii,
învoire plătită sau concediu fără plată este obligat să contacteze în cel mai
scurt timp posibil şeful nemijlocit, care dispune cu privire la condiţiile de
întrerupere a acestor situaţii şi de reluare a activităţii, în funcţie de
specificul acesteia şi necesităţile unităţii.<span

(5) În situaţia instituirii stării de urgenţă, şeful unităţii poate
dispune/aproba, în funcţie de evoluţia situaţiei operative şi de specificul
activităţilor şi necesităţile unităţii, efectuarea totală/parţială a
concediului de odihnă sau acordarea unor zile de învoire plătită, după
caz. Secţiunea a 3-a Restrângerea exerciţiului unor drepturi şi
libertăţi - (1) Poliţistului îi este
interzis:<span style='background:yellow;mso-highlight:

g) să efectueze, direct sau prin persoane interpuse, activităţi de
comerţ ori să participe la administrarea sau conducerea unor societăţi
comerciale, cu excepţia calităţii de acţionar; privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în
exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri,
prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările

(2) Poliţistul poate prezenta în public, numai în condiţiile stabilite
prin ordin al ministrului afacerilor interne, informaţii şi date obţinute în
exercitarea atribuţiilor de serviciu sau poate face comentarii referitoare la
astfel de date şi informaţii, dacă prin acestea nu este încălcat principiul
prezumţiei de nevinovăţie ori nu sunt lezate dreptul la propria imagine,
demnitatea, viaţa intimă, familială ori privată a persoanei sau nu este
prejudiciată finalizarea urmăririi penale într-o cauză aflată în curs de
cercetare ori de judecare.<span style='background:yellow;

(3) Datele şi informaţiile clasificate, potrivit legii, obţinute de
poliţist în timpul exercitării atribuţiilor profesionale nu pot fi făcute
publice pe o perioadă de 5 ani de la încetarea raporturilor sale de serviciu,
dacă legea nu prevede altfel. şi Art.
class=rvts61> - ***
Abrogate prin <a href="javascript:OpenDocumentView(237590,%204446644);">O.U.G. nr.
21/2016</a><o:p></o:p>

style='background:yellow;mso-highlight:yellow'> - (1) Poliţiştii se pot
asocia şi pot constitui asociaţii cu caracter profesional, umanitar,
tehnico-ştiinţific, cultural, religios şi sportiv-recreativ, fără a aduce
atingere îndeplinirii atribuţiilor şi îndatoririlor de serviciu.
 (2) şi (3)

*** Abrogate prin <a
<o:p> </o:p>
 Corpul

Naţional al Poliţiştilor
<o:p> </o:p>

class=rvts61> - (1) Se înfiinţează Corpul Naţional al Poliţiştilor, ca
persoană juridică de drept public, denumit în continuare Corpul, cu sediul în
municipiul Bucureşti, reprezentând forma de organizare pe criteriu profesional,
autonom, apolitic şi nonprofit a poliţiştilor.
 (2) Corpul promovează interesele

poliţiştilor şi apără drepturile acestora.
 (3) Organizarea şi funcţionarea Corpului se
realizează pe principiile teritorialităţii, eligibilităţii, mutualităţii şi
ierarhiei
structurilor de conducere.
 (4) Organele de conducere şi control ale

Corpului sunt:
 a) congresul naţional;
 b) consiliul naţional;
 c) consiliul Direcţiei Generale de Poliţie

a Municipiului Bucureşti, consiliile inspectoratelor judeţene de poliţie şi
consiliile instituţiilor de învăţământ ale Ministerului Afacerilor Interne şi
teritoriale;
 d) cenzorii.
 (5) Organele de conducere ale Corpului vor

fi alese din 4 în 4 ani şi vor reprezenta, în mod proporţional, toate
categoriile de poliţişti. Pe durata mandatului, poliţiştii aleşi în organele de
conducere vor fi detaşaţi, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului

class=rvts61> - Prin organele sale de conducere Corpul exercită
următoarele atribuţii:
 a) întreprinde măsuri pentru asigurarea

integrităţii morale şi profesionale a poliţiştilor, precum şi a unei activităţi
eficiente a acestora;
 b) oferă consultanţă la elaborarea

propunerilor de acte normative care se referă la activitatea poliţiei sau la
statutul
poliţistului;
 c) *** Abrogată de O.U.G. Nr.

89/2003
 d) la cerere, reprezintă interesele

poliţiştilor împotriva cărora au fost dispuse sancţiuni disciplinare;
 e) participă la elaborarea Codului de etică

şi deontologie al poliţistului, ale cărui prevederi sunt obligatorii în
exercitarea profesiei de poliţist;
 f) *** Abrogată de O.U.G. Nr.

89/2003
 g) reprezintă profesia de poliţist,

împreună cu Inspectoratul General al Poliţiei, în raporturile cu organisme
guvernamentale, foruri profesionale şi ştiinţifice, instituţii publice, precum
şi cu alte persoane juridice şi fizice;
 h) promovează pe plan extern relaţii cu

organizaţii şi instituţii profesionale similare;
 i) ţine şi actualizează permanent evidenţa
membrilor săi.

class=rvts61> - (1) Veniturile Corpului se constituie din:
 a) taxa de înscriere, cotizaţii lunare ale

membrilor, alte venituri realizate din manifestări ştiinţifice, culturale şi
sportive, precum şi din drepturi editoriale;
 b) resurse obţinute de la bugetul de stat

şi/sau bugetele locale;
 c) donaţii şi sponsorizări din partea unor

persoane fizice sau juridice, din ţară ori din străinătate, în condiţiile legii
şi ale normelor instituite de ministrul afacerilor interne;
 d) chirii, dobânzi şi orice alte surse

legale.
 (2) Consiliile prevăzute la art. 49 alin.

(4) lit. c) virează periodic Corpului o cotă-parte din veniturile încasate, în
condiţiile stabilite prin regulament.
 (3) Fondurile băneşti obţinute în

condiţiile alin. (1) pot fi utilizate pentru perfecţionarea pregătirii
profesionale, acordarea de burse şi de ajutoare, crearea unor instituţii cu
scop ştiinţific, investiţii legate de dotarea cu mijloace adecvate
activităţilor Corpului, cheltuieli administrativ-gospodăreşti, asistenţa
juridică a membrilor, cumpărarea şi administrarea unor hoteluri, case de odihnă
şi cluburi ale poliţiştilor şi pentru fondul de salarii destinat aparatului
tehnico-administrativ propriu.

class=rvts61> - Modul de organizare şi funcţionare a Corpului se stabileşte,
în condiţiile prezentei legi, prin Regulamentul de organizare şi funcţionare
aprobat prin hotărâre a Guvernului.
<o:p> </o:p>
 Recompense,

răspunderea juridică şi sancţiuni
<o:p> </o:p>
 Recompense
<o:p> </o:p>

class=rvts61> - Pentru contribuţii deosebite la apărarea ordinii publice,
a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor şi la prevenirea
faptelor antisociale, poliţistului i se pot conferi decoraţii, în condiţiile
legii.

class=rvts61> - (1) Poliţistul poate fi recompensat prin:
 a) ridicarea unei sancţiuni disciplinare

aplicate, în situaţia în care se remarcă în mod deosebit în activitatea
desfăşurată;
 b) mulţumiri scrise, aduse la cunoştinţă

individual sau în faţa personalului, pentru îndeplinirea în condiţii foarte
bune a atribuţiilor de serviciu şi misiunilor;
 c) felicitări scrise sau verbale, aduse la

cunoştinţă individual sau în faţa personalului, pentru îndeplinirea deosebită a
atribuţiilor de serviciu şi misiunilor;
 d) premii în bani sau obiecte, atunci când

s-a evidenţiat prin obţinerea de rezultate exemplare în activitate;
 e) însemne onorifice, diplome de merit şi

distincţii, pentru obţinerea de rezultate foarte bune la absolvirea unor
cursuri sau la competiţii sportive, cu prilejul unor aniversări, manifestări
cultural-artistice şi sociale ori al finalizării unor acţiuni/misiuni, precum
şi în situaţia încetării raporturilor de serviciu pentru motive
neimputabile;
 f) arme albe sau de foc, pentru acte de

eroism, curaj deosebit, devotament şi pentru merite deosebite în îndeplinirea
unor atribuţii de serviciu şi misiuni;
 g) titluri de onoare, pentru acte de

eroism, curaj deosebit, devotament şi pentru merite deosebite în îndeplinirea
unor atribuţii şi misiuni;
 h) înscrierea pe placa de onoare a gradului

profesional, numelui şi prenumelui, la absolvirea perioadei de formare într-o
instituţie de învăţământ a Ministerului Afacerilor Interne, ca şef de
promoţie.

class=rvts61>) Recompensele prevăzute la alin. (1) se acordă de către persoanele
care au competenţa de numire în funcţie a poliţistului sau, după caz, de către
şefii ierarhici superiori ai persoanelor menţionate, care au competenţă de
gestiune a resurselor umane.

class=rvts61>) Pentru o sancţiune disciplinară dispusă de şeful ierarhic superior,
recompensa prevăzută la alin. (1) lit. a) se acordă tot de către acesta, la
propunerea şefului unităţii în care îşi desfăşoară activitatea poliţistul
sancţionat. În cazul poliţistului mutat la altă unitate, recompensa se acordă
de către şeful care îndeplineşte funcţia similară celui care a aplicat
sancţiunea disciplinară.

class=rvts61>) În cazul poliţistului aflat sub efectul unei sancţiuni
disciplinare, recompensa prevăzută la alin. (1) lit. a) se acordă prioritar, în
raport cu celelalte recompense.
 (2) Pentru merite excepţionale în atingerea
unor obiective deosebite în activitatea poliţiei, poliţistul poate fi avansat
în gradul profesional următor, înaintea îndeplinirii stagiului minim, în
condiţiile stabilite prin ordin al ministrului afacerilor interne.
 (3) *** Abrogat de <a

<o:p> </o:p>
<a name=6404699></a> Secţiunea a 2-a*)
 Răspunderea

juridică şi sancţiuni
<o:p> </o:p>
 *) Pentru cercetarea şi sancţionarea

abaterilor disciplinare săvârşite de poliţişti pe durata stării de urgenţă
instituite prin <a
href="javascript:OpenDocumentView(310046,%205848275);">Decretul</a> nr. 195/2020, anterior datei de 31 martie 2020, se aplică
prevederile legale în vigoare la data săvârşirii acestora (a se
vedea <a
href="javascript:OpenDocumentView(311088,%205872185);">art. V</a> din O.U.G. nr. 36/2020).
<o:p> </o:p>

class=rvts61> - Încălcarea de către poliţist, cu vinovăţie, a
îndatoririlor de serviciu angajează răspunderea sa disciplinară, materială,
civilă sau penală, după caz.

class=rvts61> - Este absolvit de orice răspundere poliţistul care, prin
exercitarea, în limitele legii, a atribuţiilor de serviciu, a cauzat suferinţe
sau vătămări unor persoane ori a adus prejudicii patrimoniului acestora.

class=rvts61> - Constituie abateri disciplinare, dacă nu au fost săvârşite
în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să fie considerate
infracţiuni, următoarele fapte săvârşite de poliţist, comise cu
vinovăţie:
 a) comportarea necorespunzătoare, în

serviciu, familie sau în societate, care aduce atingere onoarei, probităţii
profesionale a poliţistului sau prestigiului instituţiei;
 b) neglijenţa manifestată în îndeplinirea

îndatoririlor de serviciu sau a dispoziţiilor primite de la şefii ierarhici sau
de la autorităţile anume abilitate de lege;
 c) întârzierea repetată sau nejustificată a

soluţionării lucrărilor;
 c1) refuzul nejustificat de a îndeplini o atribuţie de serviciu
cuprinsă în fişa postului;
 d) depăşirea atribuţiilor de serviciu ori

lipsa de solicitudine în relaţiile cu cetăţenii;
 e) absenţa nemotivată ori întârzierea

repetată de la serviciu;
 f) producerea de pagube materiale unităţii

din care face parte sau patrimoniului Ministerului Afacerilor Interne;
 g) încălcarea normelor privind

confidenţialitatea activităţii desfăşurate;
 h) nerespectarea prevederilor jurământului

de credinţă;
 i) imixtiunea ilegală în activitatea altui

poliţist;
 j) intervenţia pentru influenţarea soluţionării

unor cereri privind satisfacerea intereselor oricărei persoane.
 k) încălcarea prevederilor referitoare la

îndatoriri, incompatibilităţi, conflicte de interese şi interdicţiile stabilite
prin lege.

class=rvts61> - (1) Sancţiunile disciplinare care pot fi aplicate
poliţiştilor sunt:
 a) mustrare scrisă;
 b) diminuarea salariului funcţiei de bază

cu 5 - 20% pe o perioadă de 1 - 3 luni;
 c) amânarea promovării în grade

profesionale sau funcţii superioare pe o perioadă de 1 - 3 ani;
 d) trecerea într-o funcţie inferioară până

la cel mult nivelul de bază al gradului profesional deţinut;
 e) destituirea din poliţie.
 (2) Mustrarea scrisă constă în reproşul

oficial adresat, în scris, poliţistului vinovat.
 (3) Procentul şi perioada pentru care se

aplică sancţiunea prevăzută la alin. (1) lit. b) se stabilesc prin actul
administrativ de sancţionare.
 (4) Aplicarea sancţiunii prevăzute la alin.

(1) lit. c) se dispune fie cu privire la amânarea promovării în grade
profesionale, fie cu privire la amânarea promovării în funcţii superioare. În
cazul amânării promovării în grade profesionale superioare, termenul de
executare a sancţiunii curge de la data aplicării actului administrativ de
sancţionare şi are ca efect suspendarea curgerii stagiului în grad.
 (5) Trecerea într-o funcţie inferioară până

la cel mult nivelul de bază al gradului profesional deţinut se realizează prin
eliberarea din funcţia deţinută şi numirea poliţistului într-o funcţie
inferioară celei pe care o ocupă, în limita nivelului de bază al gradului
profesional deţinut. În cazul poliţistului care ocupă o funcţie de conducere,
numirea se poate face şi într-o funcţie de conducere inferioară pentru care
îndeplineşte condiţiile de ocupare.
 (6) Destituirea din poliţie constă în

încetarea raporturilor de serviciu.

class=rvts121>*) - Pentru prevenirea săvârşirii
de abateri disciplinare, persoana prevăzută la art. 59 alin. (2) poate dispune
atenţionarea poliţistului. În acest caz, măsura se dispune în scris, are
caracter administrativ-preventiv şi nu produce consecinţe asupra raportului de
serviciu.
 *)

Prin <a
href="javascript:OpenDocumentView(334185,%206404441);">Decizia</a> nr. 833/2020, publicată în M.
Of. nr. 114 din 3 februarie 2021, Curtea Constituţională a constatat că
dispoziţiile art. 581 sunt neconstituţionale.
Potrivit art. 147 alin. (1) din Constituţie, "Dispoziţiile din legile şi
ordonanţele în vigoare, precum şi cele din regulamente, constatate ca fiind
neconstituţionale, îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la
publicarea deciziei Curţii Constituţionale dacă, în acest interval, Parlamentul
sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituţionale cu
dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca
fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept".
 **) Art. 58 a fost introdus prin L. nr. 81/2015 de la data de 24 aprilie
2015.
<o:p> </o:p>

class=rvts81>*) - Procedura disciplinară are la
bază următoarele principii:
 a) prezumţia

de nevinovăţie - poliţistul cercetat este
considerat nevinovat pentru fapta sesizată ca abatere disciplinară atât timp
cât vinovăţia sa nu a fost dovedită;
 b) garantarea

dreptului la apărare - se recunoaşte dreptul
poliţistului
de a formula şi de a susţine apărări în favoarea sa, de a prezenta probele şi
motivaţiile pe care le consideră necesare în apărarea sa şi de a fi
asistat;
 c) celeritatea

procedurii - cauza se soluţionează fără
întârziere, cu respectarea drepturilor persoanelor implicate şi a regulilor
prevăzute de lege;
 d) contradictorialitatea - asigurarea posibilităţii persoanelor aflate pe poziţii
divergente de a se exprima cu privire la orice act sau fapt care are legătură
cu abaterea disciplinară sesizată;
 e) proporţionalitatea - asigurarea unui raport corect între gravitatea abaterii
disciplinare, circumstanţele săvârşirii acesteia şi sancţiunea disciplinară
propusă;
 f) unicitatea

sancţiunii - pentru o abatere disciplinară nu se
poate aplica decât o singură sancţiune disciplinară;
 g) legalitatea

sancţiunii - sancţiunea disciplinară nu poate fi
decât una dintre sancţiunile disciplinare prevăzute la art. 58 alin.
(1).

2015.
<o:p> </o:p>

class=rvts81>*) - (1) Procedura disciplinară nu
este publică.
 (2) Citarea şi ascultarea poliţistului

cercetat, înregistrarea cererilor/rapoartelor scrise ale acestuia şi
consemnarea susţinerilor sale sunt obligatorii. Procedura disciplinară continuă
dacă poliţistul, în mod nejustificat, nu dă curs citării procedurale.
 (3) Poliţistul cercetat are dreptul să

cunoască în întregime actele cercetării şi să solicite administrarea de probe
în apărare. Poliţistul cercetat are dreptul să depună în apărarea sa orice
înscrisuri doveditoare pe care le deţine, inclusiv rapoarte de expertiză
extrajudiciară.
 (4) Poliţistul cercetat disciplinar are

dreptul să fie asistat, la cerere, de un poliţist ales de către acesta, de un
reprezentant
desemnat de Corp ori de organizaţia sindicală sau de un avocat, cu respectarea
prevederilor legale referitoare la protecţia informaţiilor clasificate.
Neîndeplinirea condiţiilor privind accesul la informaţii clasificate ori
neprezentarea poliţistului ales, a reprezentantului ori a avocatului nu
constituie motiv de amânare a procedurii cercetării disciplinare.
 (5) Nu au dreptul să asiste poliţistul

cercetat, în condiţiile alin. (4), următoarele persoane:
 a) şeful unităţii sau înlocuitorul legal al

acestuia, în perioada cât îndeplineşte atribuţiile titularului;
 b) poliţistul desemnat să efectueze

cercetarea prealabilă;
 c) poliţiştii care fac parte din colectivul

prevăzut la art. 623 alin.
(1);
 d) poliţistul care îndeplineşte atribuţii

de consilier juridic în unităţi ale Ministerului Afacerilor Interne.

2015.
<o:p> </o:p>

class=rvts81>*) - (1)
Sancţiunile disciplinare se stabilesc şi se dispun numai după cercetarea
prealabilă şi după consultarea Consiliului de disciplină, denumit în
continuare consiliul,
cu excepţia sancţiunilor prevăzute la art. 58 alin. (1) lit. a) şi b), care se
pot aplica fără consultarea consiliului.

(1), pentru abaterile disciplinare săvârşite pe timpul stării de urgenţă, de
asediu, de mobilizare şi pe timp de război, sancţiunile disciplinare prevăzute
la art. 58 alin. (1) se aplică după efectuarea cercetării prealabile, fără
consultarea consiliului de disciplină.

2015.
<o:p> </o:p>

class=rvts61> - (1) Cercetarea prealabilă are ca scop stabilirea
existenţei/inexistenţei abaterii disciplinare şi a vinovăţiei, cu privire la
aspectele sesizate sau cunoscute, la cauzele şi împrejurările concrete în care
acestea s-au produs.
 (2) Cercetarea prealabilă se poate dispune
de persoana care, pe orice cale, a luat cunoştinţă de săvârşirea uneia sau mai
multor fapte ce pot constitui abateri disciplinare, după caz, astfel:
 a) persoana care are competenţa de numire

în funcţie a poliţistului cercetat sau şeful unităţii ierarhic
superioare;
 b) şeful unităţii sau instituţiei de învăţământ

din Ministerul Afacerilor Interne la care poliţistul este delegat sau detaşat
ori la care urmează cursuri sau susţine examene de carieră;
 c) şeful instituţiei subordonate

Ministerului Afacerilor Interne care exercită competenţe de coordonare şi
control metodologic al serviciilor publice comunitare sau ministrul afacerilor
interne, pentru poliţiştii din cadrul serviciilor publice comunitare sau
detaşaţi la aceste servicii.
 (3) Cercetarea prealabilă se efectuează la

nivelul unităţii conduse de persoana care a dispus-o, cu respectarea termenelor
prevăzute la art. 60 alin. (1), de poliţişti anume desemnaţi din cadrul
 (4) Poliţiştii desemnaţi cu efectuarea

cercetării prealabile se nominalizează numai din rândul poliţiştilor care au
calitatea de organe de cercetare penală ale poliţiei judiciare sau care au
studii juridice şi, de regulă, sunt cel puţin egali în grad sau în funcţie cu
poliţistul cercetat. Nu poate efectua cercetarea prealabilă poliţistul care
îndeplineşte atribuţii de consilier juridic în/pentru unitatea în care îşi
desfăşoară activitatea poliţistul cercetat sau cel care urmează să avizeze,
ulterior, pentru legalitate, actul administrativ de sancţionare.
 (5) În actul administrativ prin care se

declanşează cercetarea prealabilă se nominalizează poliţistul cercetat,
poliţistul care va efectua cercetarea şi, după caz, un poliţist desemnat să
ajute la efectuarea acesteia.

class=rvts81>*) - (1) Dacă în cadrul
desfăşurării cercetării prealabile sunt identificate şi alte abateri
disciplinare, persoana care a dispus efectuarea cercetării prealabile poate
dispune extinderea cercetării acestora.
 (2) La terminarea verificărilor, poliţistul

desemnat întocmeşte un proiect de raport de cercetare prealabilă. O fotocopie a
proiectului se înmânează poliţistului cercetat sau, după caz, în situaţia în
care documentul conţine informaţii clasificate, se aduce la cunoştinţa
acestuia, pe bază de semnătură.
 (3) Cu această ocazie, în termen de 3 zile

lucrătoare de la data înmânării documentului sau, după caz, de la data aducerii
la cunoştinţă, în condiţiile alin. (2), poliţistul cercetat poate formula
obiecţii şi solicita noi probe în apărare. Rezultatul analizei şi, după caz, al
verificărilor se consemnează în proiectul raportului de cercetare
prealabilă.
 (4) În termen de două zile lucrătoare de la
data finalizării raportului în condiţiile alin. (3), o fotocopie a acestuia se
înmânează poliţistului cercetat sau, după caz, în situaţia în care documentul
conţine informaţii clasificate, se aduce la cunoştinţa acestuia, pe bază de
semnătură.

(2) - (4), pentru abaterile disciplinare săvârşite pe timpul stării de urgenţă,
de asediu, de mobilizare şi pe timp de război, poliţistul desemnat întocmeşte
proiectul raportului de cercetare prealabilă în termen de maximum 5 zile
calendaristice de la data desemnării, care se aduce la cunoştinţa poliţistului
cercetat.
 (6) În situaţia prevăzută la alin. (5),

poliţistul cercetat poate formula/depune obiecţii şi probe în apărarea sa, pe
toată perioada cercetării prealabile, dar nu mai târziu de 6 zile
calendaristice de la data desemnării poliţistului care efectuează cercetarea
prealabilă. Raportul de cercetare prealabilă se finalizează în termen de maximum
7 zile calendaristice de la data desemnării. La data finalizării, raportul se
prezintă persoanei care a dispus-o.

2015.
<o:p> </o:p>

class=rvts81>*) - Raportul de cercetare
prealabilă cuprinde, în mod obligatoriu:
 a) numărul actului administrativ prin care

a fost desemnat cu efectuarea cercetării prealabile;
 b) descrierea faptei sesizate şi persoanele

implicate;
 c) procedeele şi modalităţile de

verificare;
 d) concluziile privind existenţa sau

inexistenţa aspectelor sesizate şi a vinovăţiei poliţistului cercetat;
 e) prevederile legale încălcate de poliţist

şi încadrarea juridică a faptelor reţinute, cu indicarea probelor şi a
dovezilor pe care se întemeiază;
 f) motivele privind respingerea cererilor

sau a probelor propuse în apărare de către poliţistul cercetat;
 g) cauzele şi condiţiile care au generat şi

favorizat comiterea abaterilor;
 h) alte date şi elemente apreciate ca necesare,

după caz.

2015.
<o:p> </o:p>

class=rvts81>*) - (1) După efectuarea cercetării
prealabile, dosarul de cercetare prealabilă se prezintă persoanei care a
dispus-o, care poate lua una dintre următoarele măsuri:
 a) clasarea dosarului, în cazul

inexistenţei faptei, constatării nevinovăţiei poliţistului cercetat,
prescrierii faptei sau în situaţia încetării raporturilor de serviciu ale
poliţistului cercetat;
 b) restituirea motivată a dosarului pentru

completarea cercetării prealabile;
 c) aplicarea măsurii prevăzute la art.

581 sau, după caz, a unei sancţiuni
disciplinare dintre cele prevăzute la art. 58 alin. (1) lit. a) şi b);
 d) sesizarea şi consultarea

consiliului.

(1) lit. c) şi d), pentru abaterile disciplinare săvârşite pe timpul stării de
urgenţă, de asediu, de mobilizare şi pe timp de război, persoana care a dispus
cercetarea prealabilă poate aplica măsura prevăzută la art. 581 sau, după caz, o sancţiune
disciplinară dintre cele prevăzute la art. 58 alin. (1).

2015.
<o:p> </o:p>

class=rvts81>*) - Rapoartele ofiţerilor din
Corpul de control al ministrului ori din structurile de control ale
inspectoratelor generale/similare pentru structurile din subordine, întocmite
în urma activităţilor de control, constituie rapoarte de cercetare prealabilă,
dacă cerinţele privind cercetarea prealabilă prevăzute de prezenta lege au fost
îndeplinite.

2015.
<o:p> </o:p>

class=rvts61> - (1) Sancţiunile disciplinare se dispun în termen de cel
mult 6 luni de la data la care persoana prevăzută la art. 59 alin. (2) a luat
cunoştinţă despre comiterea faptei, dar nu mai târziu de 2 ani de la data
săvârşirii acesteia. Termenul de 6 luni este termen de prescripţie, iar
termenul de 2 ani este termen de decădere.
 (2) Termenele prevăzute la alin. (1) se

suspendă, de drept, pe perioada şi în situaţiile următoare:
 a) de la data sesizării, în condiţiile

legii, a organelor de urmărire penală şi până la data soluţionării definitive a
cauzei, dacă pentru fapta care constituie abatere disciplinară s-a dispus
sesizarea organelor de urmărire penală;
 b) de la data la care poliţistul se află în

concedii sau învoiri plătite, în condiţiile legii, este trimis în misiuni ori
de la data suspendării raporturilor de serviciu şi până la data reluării
activităţii sau, după caz, încheierii misiunii.
 (3) În situaţia în care cercetarea

prealabilă se efectuează pentru abateri săvârşite de mai mulţi poliţişti, iar
pentru unul/unii dintre aceştia a intervenit una dintre situaţiile prevăzute la
alin. (2), cauza se poate disjunge, urmând ca procedura disciplinară să
continue pentru ceilalţi poliţişti.
 (4) La stabilirea sancţiunii se ţine seama

de activitatea desfăşurată anterior, de împrejurările în care abaterea disciplinară
a fost săvârşită, de cauzele, gravitatea şi consecinţele acesteia, de gradul de
vinovăţie a poliţistului, precum şi de preocuparea pentru înlăturarea urmărilor
faptei comise.

class=rvts61>) La stabilirea sancţiunii pentru abaterile disciplinare săvârşite
pe timpul stării de urgenţă, de asediu, de mobilizare şi pe timp de război,
persoana care a dispus cercetarea prealabilă are în vedere gravitatea faptei
care constituie abatere disciplinară şi efectele produse de aceasta, prin
raportare la împrejurarea în care aceasta a fost săvârşită, în contextul
mobilizării, al stării de urgenţă, al stării de asediu sau al stării de
război.
 (5) Sancţiunile disciplinare se dispun prin

act administrativ al persoanei prevăzute la art. 59 alin. (2) care a dispus
efectuarea cercetării prealabile sau controlul.
 (6) Actul administrativ emis în condiţiile

alin. (5) trebuie să cuprindă:
 a) descrierea faptei care constituie

abatere disciplinară şi încadrarea juridică a acesteia;
 b) precizarea prevederilor legale încălcate

de către poliţist;
 c) motivele pentru care au fost înlăturate

apărările formulate;
 d) sancţiunea disciplinară şi temeiul legal

în baza căruia aceasta se aplică şi, după caz, motivul pentru care a fost
aplicată o altă sancţiune disciplinară decât cea propusă de consiliu;
 e) termenul în care sancţiunea disciplinară

poate fi contestată şi persoana competentă să soluţioneze contestaţia, în
condiţiile art. 61, după caz;
 f) instanţa competentă la care poate fi

contestat
actul administrativ prin care s-a dispus sancţiunea disciplinară;
 g) alte date şi elemente apreciate ca

necesare, după caz.
 (7) Actul administrativ prin care se

dispune sancţionarea poliţistului se emite în termen de cel mult 30 de zile de
la finalizarea cercetării disciplinare.
 (8) În cazul destituirii din poliţie,

sancţiunea disciplinară intervine, de drept, de la data rămânerii definitive a
actului administrativ de sancţionare, în condiţiile art. 61, şi se constată
prin act administrativ emis de persoana care are competenţa să acorde grade
profesionale, potrivit art. 15.

class=rvts61> - Pentru abaterile disciplinare săvârşite pe timpul stării
de urgenţă, de asediu, de mobilizare şi pe timp de război, procedura
disciplinară nu se suspendă, cu excepţia situaţiilor în care, potrivit legii,
au fost sesizate organele de urmărire penală.

martie 2020.
<o:p> </o:p>

class=rvts61> - (1) Poliţistul poate contesta sancţiunea disciplinară, în
termen de 10 zile lucrătoare de la data luării la cunoştinţă, şefului unităţii
ierarhic superioare.
 (2) Şeful unităţii ierarhic superioare

prevăzut la alin. (1) se pronunţă prin decizie motivată, în termen de 20 de
zile de la data înregistrării contestaţiei. Decizia motivată se comunică
poliţistului sancţionat disciplinar, în termen de două zile lucrătoare de la
data emiterii acesteia.
 (3) Efectele sancţiunii disciplinare se

suspendă până la emiterea deciziei motivate de soluţionare a
contestaţiei.
 (4) În situaţia în care poliţistul

sancţionat disciplinar nu depune contestaţie în termenul prevăzut la alin. (1),
actul administrativ de sancţionare produce efecte de la data expirării acestui
termen.
 (5) În cazul în care a fost depusă

contestaţie, şeful care a aplicat sancţiunea disciplinară înaintează cu
celeritate şefului unităţii ierarhic superioare dosarul cauzei şi un raport
motivat cu privire la sancţiunea în cauză, precum şi la motivele propunerii de
respingere/admitere a contestaţiei.
 (6) Prin decizie motivată, şeful unităţii

ierarhic superioare poate dispune, după caz:
 a) respingerea contestaţiei ca tardiv

introdusă sau ca neîntemeiată şi menţinerea sancţiunii aplicate;
 b) admiterea contestaţiei şi aplicarea unei

sancţiuni mai blânde decât cea aplicată prin actul administrativ contestat sau
aplicarea măsurii prevăzute la art. 581, în situaţia în care apreciază că scopul răspunderii disciplinare
poate fi atins astfel;
 c) admiterea contestaţiei şi anularea

actului administrativ de sancţionare.
 (7) Decizia motivată trebuie să cuprindă

cel puţin următoarele:
 a) descrierea faptei care constituie

abatere disciplinară;
 b) precizarea prevederilor legale încălcate

de poliţist;
 c) analiza susţinerilor prezentate de

poliţist în cuprinsul contestaţiei;
 d) temeiul de drept în baza căruia se

aplică sancţiunea disciplinară;
 e) motivul admiterii sau respingerii

contestaţiei poliţistului cu privire la sancţiunea aplicată.
 (8) Poliţistul nemulţumit de sancţiunea

aplicată se poate adresa instanţei de contencios administrativ, în condiţiile
legii, fără parcurgerea procedurii prealabile.
 (9) În situaţia în care sancţiunea a fost

dispusă de ministrul afacerilor interne, măsura se contestă în
href="javascript:OpenDocumentView(214646,%203896431);">Legii</a> contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările
şi completările ulterioare.

class=rvts61> - Actul administrativ prin care se aplică sancţiunea pentru
abaterile disciplinare săvârşite pe timpul stării de urgenţă, de asediu, de
mobilizare şi pe timp de război produce efecte de la data comunicării acestuia
şi poate fi contestat direct la instanţa de contencios administrativ potrivit
legii.

martie 2020.
<o:p> </o:p>

class=rvts61> - (1) Consiliul se constituie şi funcţionează la nivelul
aparatului central al Ministerului Afacerilor Interne şi al direcţiilor
generale/direcţiilor din cadrul acestuia, la nivelul inspectoratelor generale,
al celorlalte structuri din subordinea Ministerului Afacerilor Interne şi
structurilor subordonate acestora.
 (2) Consiliul este un organism colectiv de

analiză juridică şi profesională a abaterilor comise de poliţişti şi a modului
în care acestea au fost cercetate, constituit pentru a fi consultat de către
persoanele prevăzute la art. 59 alin. (2).
 (3) În situaţia în care persoanele

prevăzute la art. 59 alin. (2) dispun sesizarea şi consultarea consiliului,
dosarul cercetării prealabile se înaintează acestuia, prin grija structurii de
resurse umane a unităţii.
 (4) Dezbaterile consiliului se consemnează

în procese-verbale de şedinţă, iar concluziile şi propunerile se consemnează în
încheiere.
 (5) Încheierea consiliului trebuie să

cuprindă următoarele:
 a) numărul şi data de înregistrare a

raportului de cercetare prealabilă, cu rezoluţia persoanei prevăzute la art. 59
alin. (2) privind sesizarea şi consultarea consiliului;
 b) numărul actului administrativ prin care

s-a constituit consiliul, unitatea în care funcţionează şi componenţa acestuia,
precum şi, după caz, modificările survenite în componenţă prin înlocuirea unor
membri;
 c) gradul profesional, numele, prenumele şi

funcţia poliţistului a cărui faptă a fost cercetată şi unitatea din care face
parte;
 d) prezentarea pe scurt a faptei sesizate

şi a circumstanţelor în care a fost săvârşită;
 e) date şi informaţii referitoare la
procedura urmată;
 f) evaluarea probelor administrate;
 g) alte date şi elemente apreciate ca

necesare, după caz;
 h) propunerea consiliului;
 i) motivarea propunerii;
 j) gradul profesional, numele, prenumele şi

semnătura preşedintelui, ale celorlalţi membri ai consiliului, precum şi ale
secretarului;
 k) data întocmirii încheierii.
 (6) Consiliul poate propune:
 a) clasarea dosarului, în cazul constatării

inexistenţei faptelor cercetate, nevinovăţiei poliţistului cercetat, împlinirii
termenului de prescripţie a răspunderii, precum şi în situaţia încetării
raporturilor de serviciu ale poliţistului cercetat;
 b) aplicarea măsurii prevăzute la art.

581;
 c) aplicarea uneia dintre sancţiunile

prevăzute la art. 58 alin. (1).
 (7) Concluziile consiliului cu privire la

existenţa/inexistenţa abaterii disciplinare şi vinovăţia/nevinovăţia
poliţistului cercetat sunt obligatorii pentru persoanele prevăzute la art. 59
alin. (2), iar propunerea cu privire la sancţiunea disciplinară sau cu privire
la aplicarea măsurii prevăzute la art. 581 are caracter consultativ.

size:8.0pt'>1*) - În cazul săvârşirii unor abateri disciplinare grave care
aduc atingere imaginii şi credibilităţii instituţiei, precum şi profesiei de
poliţist, cercetarea prealabilă şi consultarea consiliilor de disciplină se
dispun şi se efectuează imediat după constatarea faptei.

class=rvts61> a fost introdus prin <a
class=rvts61>, publicată în M. Of. Nr. 1083 din 22 noiembrie 2004.
<o:p> </o:p>

class=rvts81>*) - În urma analizării cauzei în
consiliu, persoanele prevăzute la art. 59 alin. (2) pot lua una dintre
următoarele măsuri:
 a) clasarea dosarului, în cazul constatării

inexistenţei faptelor cercetate, nevinovăţiei poliţistului cercetat, împlinirii
termenului de prescripţie a răspunderii, precum şi în situaţia încetării
raporturilor de serviciu ale poliţistului cercetat;
 b) restituirea motivată a dosarului

aceluiaşi consiliu pentru completarea cercetării disciplinare;
 c) aplicarea măsurii prevăzute la art.

581 sau, după caz, a unei sancţiuni
dintre cele prevăzute la art. 58 alin. (1).

2015.
<o:p> </o:p>

class=rvts81>*) - (1) La nivelul structurilor
prevăzute la art. 62 alin. (1), cu excepţia direcţiilor generale/direcţiilor
din cadrul aparatului central al Ministerului Afacerilor Interne, se
stabileşte, prin act administrativ al şefului, un colectiv de poliţişti,
desemnaţi câte maximum 5 din fiecare specialitate existentă în cadrul acestora,
definitivaţi în profesie, apreciaţi pentru integritatea morală, competenţă
profesională şi credibilitate, denumit în continuare colectiv.
 (2) Membrii colectivului se numesc pe o

perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînnoirii mandatului o singură
dată.
 (3) Membrii colectivului participă la un

program de pregătire privind procedura disciplinară, organizat prin grija
structurilor de resurse umane.

2015.
<o:p> </o:p>

class=rvts81>*) - (1) Pentru constituirea
consiliului, la nivelul structurilor prevăzute la art. 62 alin. (1), prin act
administrativ al persoanei prevăzute la art. 59 alin. (2) sunt nominalizaţi 3
membri, dintre poliţiştii care fac parte din colectiv, şi un secretar, din
cadrul structurii de resurse umane. Consiliul se numeşte pentru fiecare caz în
parte şi are în componenţă 3 membri titulari, dintre care unul este desemnat
preşedinte, şi un secretar.
 (2) În cazuri obiective se poate dispune

înlocuirea unuia sau a unor membri ai consiliului cu alţi membri din cadrul
colectivului.
 (3) La desemnarea membrilor consiliului se

urmăreşte
ca unul dintre aceştia să aibă specialitatea poliţistului cercetat şi cel puţin
unul dintre membri să fie licenţiat în drept. Cele două condiţii pot fi
îndeplinite cumulativ de acelaşi membru.
 (4) Nu pot fi nominalizaţi membri ai

consiliului poliţiştii care au calitatea de consilier juridic, aflaţi în
situaţia de a aviza ulterior actul administrativ de sancţionare.

2015.
<o:p> </o:p>

class=rvts81>*) - În cazul în care, pe parcursul
cercetării disciplinare, există suspiciuni rezonabile cu privire la săvârşirea
unor infracţiuni, poliţistul desemnat să efectueze cercetarea prealabilă sau,
după caz, membrii consiliului întocmesc un proces-verbal despre împrejurările
constatate, în vederea sesizării organelor de urmărire penală competente, în
61</a> din Legea nr. 135/2010 privind Codul de
procedură penală, cu modificările şi completările ulterioare. În acest caz,
procedura disciplinară pentru aceste fapte se suspendă până la soluţionarea
definitivă a cauzei penale.

2015.
<o:p> </o:p>

class=rvts81>*) - (1) În perioada cercetării
disciplinare, poliţistul nu poate fi mutat, delegat, detaşat, împuternicit pe o
funcţie de conducere şi nici nu poate fi trimis la misiuni
internaţionale.

(1), poliţistul cercetat poate fi mutat în situaţia în care, în urma
reorganizării unităţii, funcţia ocupată de acesta nu se mai regăseşte în statul
de organizare.
 (3) Mutarea poliţistului în condiţiile

alin. (2) nu afectează procedura disciplinară declanşată faţă de acesta.

2015.
<o:p> </o:p>

class=rvts81>*) - Poliţistul se află sub efectul
unei sancţiuni disciplinare, după cum urmează:
 a) 6 luni de la aplicare, pentru sancţiunea

disciplinară prevăzută la art. 58 alin. (1) lit. a);
 b) un an de la expirarea termenului pentru

care au fost aplicate sancţiunile disciplinare prevăzute la art. 58 alin. (1)
lit. b) şi c), respectiv de la aplicarea sancţiunii prevăzute la art. 58 alin.
(1) lit. d);
 c) 7 ani de la data aplicării sancţiunii

prevăzute la art. 58 alin. (1) lit. e).

2015.
<o:p> </o:p>

class=rvts81>*) - Normele de aplicare a
prevederilor prezentului capitol, referitoare la recompense şi răspunderea
disciplinară, se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

2015.
<o:p> </o:p>

class=rvts61> - (1) Poliţistul răspunde pentru pagubele cauzate patrimoniului
unităţii, potrivit legislaţiei aplicabile personalului civil din Ministerul
Afacerilor Interne.
 (2) Poliţistul nu răspunde de pagubele

cauzate patrimoniului unităţii dacă acestea sunt consecinţa unei acţiuni
desfăşurate în limitele legii.

class=rvts61>*** Abrogat de L. Nr. 281/2003

<o:p> </o:p>
 Încetarea

raporturilor de serviciu ale poliţiştilor
<o:p> </o:p>

class=rvts61> - (1) Stabilitatea poliţistului la locul de muncă este
garantată, în condiţiile prezentei legi.
 (2) Raportul de serviciu al poliţistului ia

naştere o dată cu acordarea primului grad profesional.



class=rvts61> - (1) Încetarea raporturilor de serviciu ale poliţistului se
dispune în mod corespunzător de către persoanele care, potrivit art. 15, au
competenţa de acordare a gradelor profesionale şi are loc:
 a) la împlinirea vârstei şi a celorlalte

condiţii necesare pensionării în sistemul public de pensii pentru instituţiile
din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei
 b) la pierderea capacităţii de muncă, în

condiţiile legii, cu excepţia situaţiei în care a intervenit menţinerea în
activitate în condiţiile art. 331;
 c) la împlinirea limitei de vârstă în grad

profesional;
 d) la cerere;
 e) la numirea într-o altă funcţie

 f) prin demisie;
 g) la destituirea din poliţie;
 h) la acordarea calificativului

nesatisfăcător, de două ori;
 i) când este condamnat prin hotărâre

judecătorească rămasă definitivă, cu excepţia cazurilor în care s-a dispus
suspendarea executării pedepsei sub supraveghere sau amenzii penale pentru
infracţiuni săvârşite din culpă, pe baza aprobării persoanelor care au acordat
gradele profesionale prevăzute la art. 15;
 j) pentru alte motive sau nevoi ale

Ministerului Afacerilor Interne, pe parcursul perioadei de punere la dispoziţie
în condiţiile art. 2721 alin.
(1) atunci când nu s-a putut realiza numirea într-o funcţie;
 k) când nu promovează examenul de

definitivare prevăzut la art. 21 alin. (5);
 l) când s-a stabilit că a fost încadrat în

mod fraudulos în poliţie, chiar dacă această situaţie a fost depistată
ulterior;
 m) *** Abrogată prin <a

 n) când poliţistul nu a susţinut, din motive

imputabile, evaluarea psihologică în termen de 3 luni de la data suspendării
raportului de serviciu în condiţiile art. 27 lit. h).
 (2) Pe timpul stării de urgenţă, de asediu,

de mobilizare şi pe timp de război, raporturile de serviciu ale poliţistului nu
pot înceta în condiţiile alin. (1) lit. a), c), d), f) şi j).

size:8.0pt'>1*) - (1) Limitele de vârstă în gradul profesional până la care
poliţiştii pot fi menţinuţi în serviciu sunt vârstele standard de pensionare
pentru limită de vârstă prevăzute de legislaţia de asigurări sociale şi pensii
care reglementează sistemul public de pensii pentru instituţiile din domeniul
apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale.
 (2) Chestorii de poliţie, chestorii

principali de poliţie, chestorii şefi de poliţie şi chestorii generali de
poliţie sunt menţinuţi în serviciu după împlinirea vârstei standard de
pensionare până la vârsta de 60 de ani sau încetează raporturile de serviciu,
la cerere, în condiţiile prevederilor legale în vigoare.
 (3) După împlinirea vârstei de 60 de ani,

poliţiştii prevăzuţi la alin. (2) pot fi menţinuţi în serviciu până la
împlinirea vârstei de 62 de ani, la cerere, dacă starea de sănătate le permite
rezolvarea în foarte bune condiţii a atribuţiilor ce le revin, cu aprobarea
anuală a ministrului afacerilor interne.
 (4) În raport cu nevoile de încadrare,

poliţiştii, alţii decât cei prevăzuţi la alin. (2), pot fi menţinuţi în
serviciu după împlinirea vârstei standard de pensionare până la vârsta de 60 de
ani, după cum urmează:
 a) cu aprobarea anuală a ministrului

afacerilor interne, pentru ofiţerii de poliţie;
 b) cu aprobarea anuală a inspectorilor

generali/similari, pentru agenţii de poliţie.

class=rvts61> a fost introdus prin O.U.G. nr. 89/2003, publicată în M. Of.
Nr. 715 din 14 octombrie 2003.
<o:p> </o:p>

class=rvts61> - (1) Prin excepţie de la prevederile art. 691, ofiţerii de poliţie şi agenţii de
poliţie, personal de specialitate medico-sanitar, indiferent de gradul
profesional deţinut, pot fi menţinuţi în serviciu, la cerere, cu aprobare
anuală, după împlinirea vârstei standard de pensionare, dacă starea de sănătate
le permite rezolvarea în bune condiţii a atribuţiilor ce le revin, până la
împlinirea vârstei de pensioare pentru personalul de specialitate
medico-sanitar civil.
 (2) Competenţele privind aprobarea

menţinerii în serviciu prevăzute la art. 691 alin. (4) se aplică în mod corespunzător şi situaţiilor
prevăzute la alin. (1).

class=rvts71>_____________

2018.
<o:p> </o:p>

class=rvts61> - (1) Candidatul admis în instituţiile de formare
profesională iniţială ale Ministerului Afacerilor Interne sau care formează
personal pentru nevoile Ministerului Afacerilor Interne este obligat să încheie
un angajament că va lucra în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, pentru o
perioadă de 10 ani de la data naşterii raportului de serviciu.
 (2)*) La încetarea calităţii de elev, ca urmare a admiterii într-o
altă instituţie de formare profesională iniţială a Ministerului Afacerilor
Interne sau care formează personal pentru nevoile Ministerului Afacerilor
Interne, se completează un nou angajament, încheiat în condiţiile alin. (1),
care cumulează şi perioada anterioară rămasă de executat, stabilită
proporţional cu perioada de şcolarizare.
 (3)*) La admiterea agentului de poliţie la un program de studii de
licenţă, cu frecvenţă, în cadrul unei instituţii de învăţământ superior a
Ministerului Afacerilor Interne sau care formează personal pentru nevoile
Ministerului Afacerilor Interne, se completează un nou angajament, încheiat în
condiţiile alin. (1), care cumulează şi perioada anterioară rămasă de
executat.
 *) De prevederile alin. (2) şi (3) pot

beneficia şi persoanele care, înainte de data de 2 iulie 2018, nu au restituit
cheltuielile efectuate pe timpul şcolarizării şi se află în una dintre
 a) le-a încetat calitatea de elev, ca

urmare a admiterii într-o altă instituţie de formare profesională iniţială a
Ministerului Afacerilor Interne sau care formează personal pentru nevoile
Ministerului Afacerilor Interne;
 b) aveau calitatea de agent de poliţie şi

au fost admişi la un program de studii de licenţă, cu frecvenţă, în cadrul unei
instituţii de învăţământ superior a Ministerului Afacerilor Interne sau care
formează personal pentru nevoile Ministerului Afacerilor Interne. (a se
vedea <a href="javascript:OpenDocumentView(277376,%205196546);">art.
II</a> din O.U.G. nr. 53/2018)
<o:p> </o:p>
 (4) Poliţistul care urmează un program de

formare profesională continuă sau un curs de iniţiere în carieră este obligat
să încheie un angajament că va lucra în cadrul Ministerului Afacerilor Interne,
pentru o perioadă stabilită prin ordin al ministrului afacerilor interne,
proporţional cu durata cursului sau programului urmat.
 (5) Elevul, studentul sau poliţistul care

refuză încheierea unui nou angajament în condiţiile alin. (2) şi (3) sau care
nu respectă condiţiile angajamentelor încheiate este obligat să restituie,
proporţional
cu perioada rămasă de executat, cheltuielile efectuate în total pe timpul
şcolarizării/desfăşurării programelor/cursurilor, potrivit reglementărilor în
vigoare.
<o:p> </o:p>
<a name=6404737></a> Cap. VI


Dispoziţii finale şi tranzitorii
<o:p> </o:p>

class=rvts61> - (1) Poliţiştii care la data încetării raporturilor de
serviciu nu îndeplinesc condiţiile de vârstă şi vechime pentru a li se acorda
pensie de serviciu beneficiază de programe de reconversie profesională
astfel:
 a) în următoarele 6 luni după adoptarea

măsurilor prevăzute la art. 69 alin. (1) lit. j);
 b) după apariţia situaţiei prevăzute la

art. 69 lit. b).
 (2) Reconversia profesională a poliţiştilor

aflaţi în situaţiile menţionate la alin. (1) se asigură prin grija Ministerului
Afacerilor Interne, în colaborare cu Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei
Sociale şi Persoanelor Vârstnice şi cu Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei
de Muncă, pe baza protocoalelor încheiate în acest sens.
 (3) Modul de organizare şi desfăşurare a

programelor de reconversie profesională se stabileşte prin ordin al ministrului
 (4) În vederea reconversiei profesionale

poliţiştii pot urma gratuit cursuri de calificare, recalificare, perfecţionare
sau, după caz, alte forme de pregătire profesională, organizate de Ministerul
Afacerilor Interne, şi, cu suportarea cheltuielilor de către acest minister,
cursuri organizate de alte ministere, precum şi de către instituţii ori
persoane juridice de drept privat autorizate, potrivit legii, în acest
scop.
 (5) Contravaloarea cursurilor organizate în

afara Ministerului Afacerilor Interne în condiţiile alin. (4) se suportă din
bugetul acestuia, în limita a 3 salarii brute obţinute de poliţist la data
încetării raporturilor de serviciu.

class=rvts61> - (1) Pe data intrării în vigoare a prezentei legi
poliţiştilor aflaţi în funcţie nu le sunt aplicabile dispoziţiile acesteia
privind condiţiile de studii şi stagiu în grad, cu excepţia cazurilor în care
aceştia fac obiectul unei avansări sau promovări.
 (2) La aceeaşi dată poliţiştilor absolvenţi

cu diplomă ai Academiei de Poliţie "Alexandru Ioan Cuza" a
Ministerului Afacerilor Interne sau ai altor instituţii de învăţământ superior
acreditate le vor fi acordate grade profesionale în condiţiile stabilite prin
prezenta lege.
 (3) Poliţiştii vor depune jurământul de

credinţă. Refuzul depunerii jurământului de credinţă atrage destituirea din
poliţie, acesta fiind consemnat prin încheierea unui proces-verbal, semnat de
persoanele prevăzute la art. 23 alin. (1).

class=rvts61> - (1) La data intrării în vigoare a prezentei legi gradele
militare ale poliţiştilor vor fi echivalate cu gradele profesionale, conform
pregătirii şi studiilor fiecăruia, cu menţinerea drepturilor câştigate
anterior, după cum urmează:
 A. Ofiţerii de poliţie:
 a) sublocotenent - subinspector de

 b) locotenent - inspector de

 c) căpitan - inspector principal de

 d) maior - subcomisar de poliţie;
 e) locotenent-colonel - comisar de

 f) colonel - comisar-şef de poliţie;
 g) general de brigadă - chestor de

 h) general-maior - chestor principal de

 i) general-locotenent - chestor-şef de

 j) general - chestor general de

poliţie.
 B. Agenţii de poliţie:
 a) maistru militar clasa a IV-a şi

sergent-major - agent de poliţie;
 b) maistru militar clasa a III-a şi

plutonier - agent principal de poliţie;
 c) maistru militar clasa a II-a şi

plutonier-major - agent-şef adjunct de poliţie;
 d) maistru militar clasa I şi plutonier

adjutant - agent-şef de poliţie;
 e) maistru militar principal şi plutonier

adjutant-şef - agent-şef principal de poliţie.
 (2) Echivalarea gradelor privind agenţii şi

ofiţerii de poliţie este valabilă şi în cazul încetării raporturilor de
serviciu ale poliţiştilor, precum şi în cazul mutării cadrelor militare sau a
poliţiştilor între unităţile de poliţie şi celelalte unităţi ale Ministerului
Afacerilor Interne ori în cazul transferului la/de la alte instituţii din
sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, după
caz.
 (3) Comisarilor-şefi de poliţie care au o

vechime în gradul profesional sau în gradul de colonel de minimum 5 ani şi au
fost încadraţi în această perioadă cel puţin 3 ani în funcţii prevăzute în
statele de organizare cu grad profesional de chestor de poliţie sau general de
brigadă ori superioare şi au fost apreciaţi în ultimii 3 ani cu calificativul
de cel puţin "foarte bun", la încetarea raporturilor de serviciu li
se poate acorda gradul profesional de chestor de poliţie, în condiţiile
 (4) Poliţiştii ofiţeri care nu au absolvit

studii superioare de scurtă sau de lungă durată cu diplomă vor fi încadraţi în
funcţii potrivit gradelor profesionale echivalente.
 (5) Ofiţerilor de poliţie stabiliţi la

alin. (1) lit. A li se va acorda gradul profesional următor numai după
absolvirea studiilor superioare corespunzătoare categoriei din care fac
parte.
 (6) Agenţii de poliţie care nu au absolvit

studii liceale şi postliceale cu diplomă vor fi încadraţi în funcţii potrivit
gradelor profesionale echivalente.


 (9) Stagiul în gradul militar avut la data

echivalării va fi luat în calcul la acordarea gradelor profesionale, potrivit
alin. (1) şi cu respectarea condiţiilor prevăzute la art. 16 alin. (1) lit.
b).
 (10) Acordarea gradelor profesionale pentru

poliţişti se face, de regulă, o dată pe an, cu prilejul "Zilei Poliţiei
Române".
 (11) Acordarea gradelor profesionale la

încadrarea directă a poliţiştilor se face potrivit competenţelor stabilite prin
ordin al ministrului afacerilor interne.
 (12) Acordarea gradelor profesionale

poliţiştilor prevăzuţi la art. 9 alin. (2) şi la art. 54 alin. (2) se poate
face în tot cursul anului.

class=rvts61> - (1) Evidenţa poliţiştilor pe timpul şi după încetarea
raporturilor de serviciu, precum şi modalităţile de păstrare a acesteia se
stabilesc prin ordin al ministrului afacerilor interne.
 (2) La încetarea raporturilor de serviciu

poliţistul este obligat ca în termen de 15 zile să se prezinte la centrul
militar pe raza căruia domiciliază, pentru a fi luat în evidenţă ca rezervist
cu specialitatea "poliţie" şi gradul militar echivalent gradului
profesional avut la data respectivă în grupa de evidenţă a Ministerului
Afacerilor Interne.
 (3) Poliţiştii luaţi în evidenţă ca

rezervişti pot fi concentraţi sau mobilizaţi pentru completarea efectivelor
unităţilor Ministerului Afacerilor Interne, în condiţiile prevăzute de
lege.

class=rvts61> - Prin ordin al ministrului afacerilor interne se stabilesc
aspecte procedurale cu privire la:
 a) organizarea şi desfăşurarea cursurilor

de formare profesională a poliţistului, precum şi a concursurilor şi examenelor
prevăzute de prezenta lege;
 b) naşterea, modificarea, suspendarea şi

încetarea raporturilor de serviciu.

<o:p> </o:p>

class=rvts61> - Descrierea uniformei de poliţist şi a însemnelor
distinctive se stabileşte prin hotărâre a Guvernului.

class=rvts61> - (1) Prevederile prezentei legi se aplică, în mod
corespunzător, şi personalului Poliţiei de Frontieră Române, Inspectoratului
General pentru Imigrări, Direcţiei Generale Anticorupţie, Administraţiei
Naţionale a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale, instituţiilor prefectului,
Direcţiei Generale de Paşapoarte, Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi
Administrarea Bazelor de Date, Direcţiei Regim Permise de Conducere şi
Înmatriculare a Vehiculelor, Agenţiei Naţionale Antidrog, Agenţiei Naţionale
împotriva Traficului de Persoane, Academiei de Poliţie "Alexandru Ioan
Cuza", Institutului de Studii pentru Ordine Publică, Centrului Naţional
SIS, Casei de Pensii Sectoriale a Ministerului Afacerilor Interne, Clubului
Sportiv "Dinamo" Bucureşti, Centrului de Psihosociologie al
Ministerului Afacerilor Interne, unităţilor din aparatul central al
Ministerului Afacerilor Interne şi al structurilor subordonate acestora,
încadrat pe posturi prevăzute în statele de organizare a fi încadrate cu
poliţişti.
 (2) Competenţele stabilite inspectorului

general al Poliţiei Române prin prezenta lege se exercită pentru personalul din
structurile prevăzute la alin. (1) de către conducătorii acestora.

class=rvts61> - Plata drepturilor băneşti cuvenite poliţiştilor, prevăzute
în prezenta lege, se face din fondurile alocate de la bugetul de stat.


class=rvts61> - În unităţile administrativ-teritoriale în care persoanele
aparţinând unor minorităţi naţionale deţin o pondere de peste 20% vor fi
angajaţi şi poliţişti care cunosc şi limba respectivă.

class=rvts61> - În condiţiile legii, prin hotărâre a Guvernului, se poate
înfiinţa Casa de credit pentru poliţişti.

class=rvts61> - (1) Hotărârile Guvernului şi ordinele ministrului
afacerilor interne date în aplicarea prezentei legi se vor emite în termen de
30 de zile de la data intrării în vigoare a acesteia.
 (2) Până la adoptarea hotărârilor Guvernului

prevăzute la alin. (1) poliţiştii beneficiază de drepturile corespunzătoare
prevăzute în actele normative în vigoare pentru cadrele militare.

class=rvts61> - (1) Prezenta lege va intra în vigoare în termen de 60 de
zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea
I.
 (2) La aceeaşi dată orice alte dispoziţii

contrare se abrogă.
<o:p> </o:p>

adoptată de Senat în şedinţa din 13 mai 2002, cu respectarea prevederilor art.
74 alin. (1) din Constituţia României.
<o:p> </o:p>
p.

PREŞEDINTELE
SENATULUI,
DORU

IOAN TĂRĂCILĂ
<o:p> </o:p>
 Această lege a fost adoptată de Camera

Deputaţilor în şedinţa din 14 mai 2002, cu respectarea prevederilor art. 74
alin. (1) din Constituţia României.
<o:p> </o:p>

VALER

DORNEANU

class=rvts61>_____________
</div>
<div>


5.4pt'>
</td>
<td colspan=2 style='padding:.75pt .75pt .75pt .75pt'>
</td>
</td>
</td>
</td>
</tr>
Roman"'>Ordin<o:p></o:p>
</td>
</td>
Roman"'>29.05.2020<o:p></o:p>
</td>
Roman"'>05.06.2020<o:p></o:p>
</td>
</td>
</tr>
Roman"'>Ordonanta<o:p></o:p>
</td>
</td>
Roman"'>28.01.2020<o:p></o:p>
</td>
Roman"'>02.02.2020<o:p></o:p>
</td>
</td>
</tr>
</td>
</td>
Roman"'>04.07.2019<o:p></o:p>
</td>
Roman"'>09.07.2019<o:p></o:p>
</td>
</td>
</tr>
</td>
</td>
Roman"'>04.07.2019<o:p></o:p>
</td>
Roman"'>09.07.2019<o:p></o:p>
</td>
</td>
</tr>
</td>
</td>
Roman"'>04.09.2018<o:p></o:p>
</td>
Roman"'>11.09.2018<o:p></o:p>
</td>
</td>
</tr>
</td>
</td>
Roman"'>21.11.2017<o:p></o:p>
</td>
Roman"'>22.11.2017<o:p></o:p>
</td>
</td>
</tr>
</td>
</td>
Roman"'>30.09.2016<o:p></o:p>
</td>
Roman"'>30.09.2016<o:p></o:p>
</td>
</td>
</tr>
<![if !supportMisalignedColumns]>
<tr height=0>
<td width=1 style='border:none'></td>
</tr>
<![endif]>
</table>
<a name=6028310></a>Ministerul Afacerilor Interne

class=rvts110>ORDIN Nr. 140*)

2 septembrie 2016

activitatea de management resurse umane în unităţile de poliţie ale
Ministerului Afacerilor Interne
<o:p> </o:p>
Publicat în: Baza de date

"EUROLEX"
<o:p> </o:p>


<a href="javascript:OpenDocumentView(316464,%206027384);">O.

Nr. 87/29.05.2020</a> Publicat în M.Of. Nr.
479/05.06.2020


<o:p> </o:p>
 **) Notă importantă:
 Pentru aplicarea prezentului ordin, a se

vedea prevederile art. 3.
<o:p> </o:p>
 Având în vedere dispoziţiile <a

class=rvts71> alin. (5), art. 15 alin. (1) lit. c), art. 21 alin. (8),
art. 22 alin. (7), art. 25 alin. (1), art. 263 alin. (5), art.
class=rvts71>, art. 26, art. 54 alin. (2), art. 73 alin. (11), art. 74 şi art.
74 din
Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi
completările ulterioare, ale <a
class=rvts71> şi 109 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor
militare, cu modificările şi completările ulterioare, ale <a
class=rvts71> alin. (2), art. 41, art. 176 alin. (3) şi (5) şi art. 339
alin. (3) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi
class=rvts71> din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru
asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor
publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu
modificările şi completările ulterioare, şi ale <a
href="javascript:OpenDocumentView(9288,%2068669);">rii</a> Guvernului
nr. 510/1998 privind aprobarea Metodologiei-cadru pentru gestionarea resurselor
umane în administraţia publică centrală,
 în temeiul <a
class=rvts71> alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007
privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Interne, aprobată
cu modificări prin Legea nr. 15/2008, cu modificările şi completările
ulterioare,
<o:p> </o:p>
 ministrul afacerilor interne emite

următorul ordin:
<o:p> </o:p>

class=rvts71>Prezentul ordin conţine prevederi referitoare la:
 a) activităţile de analiză a postului şi de

întocmire a fişei postului, prevăzute în anexa nr. 1;
 b) recrutarea poliţiştilor, prevăzute în

anexa nr. 2;
 c) selecţionarea poliţiştilor, prevăzute în

 c1) proba, normele şi
baremele
pentru evaluarea performanţei fizice, prevăzute în anexa nr. 3;
 d) formarea profesională a poliţiştilor,

prevăzute în anexa nr. 4;
 e) perioada de stagiu/probă, definitivarea în

profesie şi exercitarea tutelei profesionale a poliţiştilor, prevăzute în anexa
nr. 5;
 f) acordarea gradelor profesionale,

înaintarea în gradul profesional următor, precum şi încadrarea în funcţii,
 g) proceduri privind naşterea, modificarea,

suspendarea şi încetarea raporturilor de serviciu ale poliţiştilor, prevăzute
în anexa nr. 7;
 h) evaluarea de serviciu a poliţiştilor,

 i) sistemul de gestiune a datelor de

personal, prevăzute în anexa nr. 9;
 j) procedura de notificare privind exercitarea altor funcţii sau
activităţi, prevăzute în anexa nr. 10;
 k) competenţele de gestiune a resurselor
umane, prevăzute în anexa nr. 11.

class=rvts71>Se aprobă modelele, conţinutul şi instrucţiunile de completare a
următoarelor formulare:
 a) "Chestionar pentru analiza

postului", prevăzut în anexa nr. 12;
 b) "Fişa de observaţie a sarcinilor

postului", prevăzută în anexa nr. 13;
 c) "Structura fişei postului şi

instrucţiuni de completare", prevăzute în anexa nr. 14;
 d) "Programul activităţilor de tutelă

profesională", prevăzut în anexa nr. 15;
 e) "Referatul tutorelui",

prevăzut în anexa nr. 16;
 f) "Raportul de stagiu", prevăzut

 g) "Raportul de evaluare a perioadei

de stagiu/probă/tutelă profesională", prevăzut în anexa nr. 18;
 h) "Evaluarea de serviciu",

prevăzută în anexa nr. 19;
 i) "Evaluare de serviciu - fişa

sintetică", prevăzută în anexa nr. 20;
 j) "Îndrumarul de organizare şi

desfăşurare a interviului de evaluare", prevăzut în anexa nr. 21;
 k) "Îndrumarul de completare a

formularului de evaluare de serviciu a poliţiştilor", prevăzut în anexa
nr. 22;
 l) "Fişa matricolă", prevăzută în

 m) "Situaţie centralizatoare privind

modul de utilizare a competenţelor poliţistului care a frecventat programe de
pregătire profesională în străinătate", prevăzută în anexa nr. 24;
 n) "Tabel cu rezultatele obţinute la

concurs", prevăzut în anexa nr. 25;
 o) "Model de borderou", prevăzut

 p) Tabel centralizator cu rezultatele

obţinute de candidaţi în cadrul probei de evaluare a performanţei fizice la
concursurile pentru admiterea în instituţiile de învăţământ care pregătesc
personal pentru nevoile MAI, precum şi pentru ocuparea posturilor vacante,
prevăzut în anexa nr. 27.
class=rvts71>Dispoziţiile prezentului ordin se aplică:
 a) poliţiştilor;
 b) cadrelor militare în rezervă şi în

retragere, precum şi veteranilor de război care au avut calitatea de
poliţişti;
 c) funcţionarilor publici, numai cu privire

la dispoziţiile privind gestiunea datelor de personal;
 d) personalului contractual, numai cu

privire la dispoziţiile privind analiza postului şi gestiunea datelor de
 e) elevilor şi studenţilor, numai cu

privire la dispoziţiile privind tutela profesională.

class=rvts71>În sensul prezentului ordin, termenii şi expresiile utilizate au
următorul înţeles:
 a) post (de

muncă) - componenta de bază a unei structuri
organizatorice, căreia îi este asociat un set de sarcini, îndatoriri şi
responsabilităţi ce revin unei anumite persoane şi pentru care Ministerul
Afacerilor Interne (MAI) stabileşte, potrivit legii, un raport de serviciu/raport de muncă;
în cadrul statului de organizare, postul este unic;

class=rvts81>funcţie - expresia sintetică şi generalizată a ansamblului de sarcini,
îndatoriri şi responsabilităţi de serviciu, desfăşurate permanent,
corespunzătoare unei anumite categorii de activităţi din MAI, respectiv rolul,
de conducere sau de execuţie, ce revine unei persoane în structura instituţiei;
este elementul de generalizare a posturilor asemănătoare; mai multe posturi pot
avea în statul de organizare al unităţii aceeaşi funcţie, cum ar fi, de
exemplu: şef secţie de poliţie orăşenească, ofiţer psiholog, consilier
juridic;
 c) funcţie

de specialitate - funcţia care implică, între
cerinţele de ocupare prevăzute în fişa postului, existenţa unei specializări
ori calificări profesionale pentru care MAI nu poate asigura formarea
profesională iniţială sau continuă prin reţeaua proprie de instituţii de
învăţământ;
 d) competenţă

de gestiune a resurselor umane - drept conferit
de actele normative în vigoare prin care ministrul afacerilor interne, alte
persoane care ocupă funcţii de demnitate publică în cadrul MAI sau, după caz,
persoanele care ocupă funcţii de conducere realizează managementul resurselor
umane;
 e) numire în

funcţie - manifestarea de voinţă cu caracter
unilateral,
exercitată în condiţiile legii prin emiterea unui act administrativ de către
persoana cu competenţă de gestiune a resurselor umane, având ca finalitate
stabilirea funcţiei exercitate de persoana numită;
 f) specialitatea

studiilor absolvite - specializarea şi, după
caz, domeniul de studii universitare sau, în cazul studiilor preuniversitare,
profilul de studii obţinute ca efect al absolvirii unei forme de
învăţământ;
 g) vechime

în specialitatea structurii - perioada
desfăşurată într-un domeniu, prin raportare la natura activităţilor
 h) instituţie

de învăţământ - denumire generică ce include
instituţii de învăţământ ale MAI şi alte instituţii de învăţământ care
pregătesc personal pentru nevoile MAI.

class=rvts71>Directorul general al Direcţiei generale management resurse umane,
denumită în continuare DGMRU, este abilitat să emită precizări referitoare la aplicarea
prezentului ordin, precum şi proceduri şi formulare utilizate în activitatea de
management resurse umane, al căror conţinut se postează pe site-ul oficial al
MAI.

class=rvts71>Anexele nr. 1 - 26 fac parte integrantă din prezentul
ordin.

class=rvts71>La data intrării în vigoare a prezentului ordin, <a
href="javascript:OpenDocumentView(192928,%203522500);">Ordinul</a> ministrului afacerilor interne nr. 105/2013 privind
activitatea de planificare structurală şi management organizatoric în unităţile
Ministerului Afacerilor Interne, publicat în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 448 din 22 iulie 2013, se modifică după cum urmează:

alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
 "(2) În anexele la regulament se

prevăd diagrama de relaţii şi structura organizatorică - reprezentarea
grafică."
<a name=6028320></a> 2. În anexa nr. 2, la

capitolul VI, paragraful al doilea se modifică şi va avea următorul
cuprins:
 "Anexe
 - Structura organizatorică - reprezentarea

grafică
 - Diagrama de relaţii

 - Alte anexe, dacă este cazul".

class=rvts71>La data intrării în vigoare a prezentului ordin îşi încetează
aplicabilitatea asupra personalului prevăzut la art. 3 următoarele:
 a) Instrucţiunile ministrului de interne

nr. 363/2002 privind pregătirea continuă a personalului Ministerului Afacerilor
Interne);
 b) Ordinul ministrului administraţiei şi

internelor nr. 300/2004 privind unele activităţi specifice domeniului resurse
umane în unităţile Ministerului Afacerilor Interne, cu modificările şi
completările ulterioare c) Ordinul ministrului administraţiei şi

internelor nr. 339/2004 privind participarea personalului Ministerului
Afacerilor Interne la programe de pregătire profesională în străinătate şi
utilizarea ulterioară a acestuia3);
 d) Ordinul ministrului administraţiei şi

internelor nr. 600/2005 pentru aprobarea competenţelor de gestiune a resurselor
umane ale ministrului administraţiei şi internelor, secretarilor de stat,
secretarului general şi şefilor/comandanţilor unităţilor Ministerului
Afacerilor Interne, cu modificările şi completările ulterioare e) Ordinul ministrului internelor şi

reformei administrative nr. 665/2008 privind unele activităţi de management
resurse umane în unităţile Ministerului Afacerilor Interne, publicat în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 833 din 11 decembrie 2008, cu
modificările şi completările ulterioare;
 f) Ordinul ministrului administraţiei şi

internelor nr. 69/2009 pentru aprobarea Ghidului carierei poliţiştilor şi
cadrelor militare din Ministerul Afacerilor Interne, publicat în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 312 din 12 mai 2009, cu modificările şi

style='font-size:8.0pt'>1) Instrucţiunile
ministrului de interne nr. 363/2002 privind pregătirea continuă a personalului
Ministerului de Interne nu au fost publicate în Monitorul Oficial al României,
Partea I, deoarece au ca obiect reglementări din sectorul naţional de apărare,
ordine publică şi siguranţă naţională.

style='font-size:8.0pt'>2) Ordinul ministrului
administraţiei şi internelor nr. 300/2004 privind unele activităţi specifice
domeniului
resurse umane în unităţile Ministerului Afacerilor Interne nu a fost publicat
în Monitorul Oficial al României, Partea I, deoarece are ca obiect reglementări
din sectorul naţional de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

administraţiei şi internelor nr. 339/2004 privind participarea personalului
Ministerului Afacerilor Interne la programe de pregătire profesională în
străinătate şi utilizarea ulterioară a acestuia nu a fost publicat în Monitorul
Oficial al României, Partea I, deoarece are ca obiect reglementări din sectorul
naţional de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

administraţiei şi internelor nr. 600/2005 pentru aprobarea competenţelor de
gestiune a resurselor umane ale ministrului administraţiei şi internelor,
secretarilor de stat, secretarului general şi şefilor/comandanţilor unităţilor
Ministerului Afacerilor Interne, cu modificările şi completările ulterioare, nu
a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, deoarece are ca
obiect reglementări din sectorul naţional de apărare, ordine publică şi
siguranţă naţională.
<o:p> </o:p>

class=rvts71>La data intrării în vigoare a prezentului ordin, <a
class=rvts71> ministrului administraţiei şi internelor nr. 298/2011
privind procedura şi cazurile de modificare şi/sau suspendare a raporturilor de
serviciu ale poliţiştilor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 929 din 28 decembrie 2011, cu modificările şi completările ulterioare, se
abrogă.

class=rvts71>Procedurile de concurs nefinalizate la data intrării în vigoare a
prezentului ordin se finalizează potrivit reglementărilor aflate în vigoare la
momentul iniţierii acestora.

class=rvts71>Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României,
Partea I.

class=rvts71>Prezentul ordin intră în vigoare la data de 10 septembrie
2016.
<o:p> </o:p>

class=rvts71>Ministrul afacerilor interne,
Petre

Tobă
<o:p> </o:p>
<a name=6028327></a><o:p> </o:p>

yellow;mso-highlight:yellow'>Anexa Nr. 10Procedura de notificare privind
exercitarea altor funcţii sau activităţi(1)
Poliţistul poate exercita, potrivit legii, funcţii sau activităţi în domeniul
didactic, al cercetării ştiinţifice, al creaţiei literar-artistice, precum şi
funcţii în alte domenii de activitate din sectorul privat, care nu sunt în
legătură directă sau indirectă cu atribuţiile exercitate de poliţist, potrivit
fişei postului.<span style='background:yellow;mso-

(2) Funcţiile sau activităţile prevăzute la alin. (1) se pot exercita
fără a afecta îndeplinirea atribuţiilor funcţiei de poliţist şi, după caz, a
obligaţiilor prevăzute la din Legea nr. 360/2002 privind Statutul
poliţistului, cu modificările şi completările

Poliţistul care intenţionează să exercite funcţiile sau activităţile prevăzute
la art. 1 alin. (1) este obligat să informeze şeful unităţii, printr-un raport
scris, care trebuie să cuprindă:<span style='background:yellow;mso-
e) asumarea faptului că funcţia exercitată în sectorul privat nu este în
legătură directă sau indirectă cu atribuţiile exercitate ca poliţist, potrivit
fişei postului;Poliţistul
are obligaţia de a informa şeful unităţii, în termen de 5 zile de la data la
care intervin schimbări cu privire la exercitarea funcţiilor sau activităţilor
prevăzute la art. 1 alin. (1).
<o:p> </o:p>
<o:p> </o:p>
</div>
<div>
<a name=4572428></a>Ministerul Afacerilor Interne

class=rvts11>ORDIN Nr. 177

16 noiembrie 2016

activitatea de management resurse umane în unităţile militare ale Ministerului
Afacerilor Interne
<o:p> </o:p>
Publicat în: Monitorul Oficial Nr. 931 din 18 noiembrie

2016
<o:p> </o:p>
 Având în vedere dispoziţiile <a

class=rvts21> privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi
class=rvts21>, art. 176 alin. (3) şi (5) şi art. 339 alin. (3) din Legea
educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, şi
ale <a href="javascript:OpenDocumentView(9288,%2068669);">Hot</a><a
href="javascript:OpenDocumentView(9288,%2068669);">rii</a> Guvernului
nr. 510/1998 privind aprobarea Metodologiei-cadru pentru gestionarea resurselor
umane în administraţia publică centrală,
 în temeiul prevederilor <a

class=rvts21> alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007
privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Interne, aprobată
cu modificări prin Legea nr. 15/2008, cu modificările şi completările
ulterioare,
<o:p> </o:p>
 ministrul

afacerilor interne emite următorul ordin:
<o:p> </o:p>

class=rvts21>Prezentul ordin conţine prevederi referitoare la:
 a) activităţile de analiză a postului şi de

întocmire a fişei postului, prevăzute în anexa nr. 1;
 b) recrutarea cadrelor militare, prevăzute

 c) selecţionarea cadrelor militare,

 d) formarea profesională a cadrelor

militare, prevăzute în anexa nr. 4;
 e) exercitarea tutelei profesionale a

cadrelor militare, prevăzute în anexa nr. 5;
 f) acordarea gradelor militare şi

înaintarea în gradul militar următor, prevăzute în anexa nr. 6;
 g) naşterea şi modificarea raporturilor de

serviciu, suspendarea din funcţie şi trecerea în rezervă a cadrelor militare,
 h) aprecierea de serviciu a cadrelor

militare, prevăzute în anexa nr. 8;
 i) sistemul de gestiune a datelor de

personal, prevăzute în anexa nr. 9;
 j) condiţiile în care cadrele militare din Ministerul Afacerilor Interne
pot desfăşura şi alte activităţi remunerate în afara programului de lucru,
prevăzute în anexa nr. 10;
 k) competenţele de gestiune a resurselor

umane, prevăzute în anexa nr. 11.

class=rvts21>Se aprobă modelele, conţinutul şi instrucţiunile de completare ale
formularelor:
 a) "Chestionar pentru analiza

postului", prevăzut în anexa nr. 12;
 b) "Fişa de observaţie a sarcinilor

postului",
 c) "Structura fişei postului" şi

"Instrucţiuni de completare a fişei postului", prevăzute în anexa nr.
14;
 d) "Programul activităţilor de tutelă

profesională", prevăzut în anexa nr. 15;
 e) "Referat", prevăzut în anexa

nr. 16;
 f) "Raport de încheiere a tutelei

profesionale", prevăzut în anexa nr. 17;
 g) "Raport de evaluare a perioadei de

tutelă profesională", prevăzut în anexa nr. 18;
 h) "Apreciere de serviciu",

 i) "Apreciere de serviciu - fişa

sintetică cu aprecierile parţiale de serviciu şi calificativul final",
 j) "Îndrumar de organizare şi

desfăşurare a interviului de apreciere", prevăzut în anexa nr. 21;
 k) "Îndrumar de completare a

formularului de apreciere de serviciu a cadrelor militare", prevăzut în
 l) "Fişa matricolă", prevăzută în

 m) "Situaţie centralizatoare privind

modul de utilizare a cadrului militar care a frecventat programe de pregătire
profesională în străinătate în anul ...", prevăzută în anexa nr.
24;
 n) "Tabel cu rezultatele obţinute la

concursul pentru ocuparea postului de ...", prevăzut în anexa nr.
25;
 o) "Model de borderou", prevăzut

în anexa nr. 26.

class=rvts21>Dispoziţiile prezentului ordin se aplică:
 a) cadrelor militare în activitate din

Ministerul Afacerilor Interne, denumit în continuare MAI;
 b) cadrelor militare în rezervă, în

retragere, precum şi veteranilor de război care au avut calitatea de cadre
militare în MAI;
 c) soldaţilor şi gradaţilor profesionişti,

numai în părţile referitoare la analiza postului şi gestiunea datelor de
 d) funcţionarilor publici, numai cu privire

la dispoziţiile privind gestiunea datelor de personal;
 e) personalului contractual, numai cu

privire la dispoziţiile privind analiza postului şi gestiunea datelor de
 f) elevilor şi studenţilor, numai cu

privire la dispoziţiile privind tutela profesională.

class=rvts21>În sensul prezentului ordin, termenii şi expresiile utilizate au
următorul înţeles:
 a) post (de

muncă) - componenta de
bază a unei structuri organizatorice căreia îi este asociat un set de sarcini,
îndatoriri şi responsabilităţi ce revin unei anumite persoane şi pentru care MAI
stabileşte, potrivit legii, raporturi de serviciu/raporturi de muncă; în cadrul
statului de organizare postul este unic;

class=rvts61>funcţie - expresia sintetică şi
generalizată a ansamblului de sarcini, îndatoriri şi responsabilităţi de
serviciu, desfăşurate permanent, corespunzătoare unei anumite categorii de
activităţi din MAI, respectiv rolul, de conducere sau de execuţie, ce revine
unei sau unor persoane în structura instituţiei; este elementul de generalizare
a posturilor asemănătoare; mai multe posturi pot avea în statul de organizare
al unităţii aceeaşi funcţie, cum ar fi, de exemplu: ofiţer psiholog, consilier
juridic;
 c) funcţie

de specialitate -
funcţia care implică, între cerinţele de ocupare prevăzute în fişa postului,
existenţa unei specializări ori calificări profesionale pentru care MAI nu
poate asigura formarea profesională iniţială sau continuă prin reţeaua proprie
de instituţii de învăţământ;
 d) competenţă

de gestiune a resurselor umane - drept conferit de actele normative în vigoare prin care
ministrul afacerilor interne, alte persoane care ocupă funcţii de demnitate
publică în cadrul MAI sau, după caz, persoanele care ocupă funcţii de conducere
realizează managementul resurselor umane;
 e) numire în
funcţie - manifestarea
de voinţă cu caracter unilateral, exercitată în condiţiile legii prin emiterea
unui act administrativ de către persoana cu competenţă de gestiune a resurselor
umane, având ca finalitate stabilirea funcţiei exercitate de persoana
numită;
 f) specialitatea

studiilor absolvite -
specializarea şi, după caz, domeniul de studii universitare sau/şi, în cazul
studiilor preuniversitare, profilul de studii obţinute ca efect al absolvirii
unei forme de învăţământ;
 g) vechime

în specialitatea structurii - perioada desfăşurată într-un domeniu, prin raportare la natura
activităţilor desfăşurate;
 h) vechime

în specialitatea studiilor - experienţa dobândită în temeiul unui contract individual de
muncă, al unui raport de serviciu sau ca profesie liberală, demonstrată cu
documente
corespunzătoare de către persoana care a desfăşurat o activitate într-o funcţie
de specialitate corespunzătoare profesiei sau specializării sale, prin
raportare la domeniul general de absolvire a studiilor potrivit nivelurilor de
organizare a învăţământului în România;
 i) instituţie

de învăţământ -
denumire generică ce include instituţii de învăţământ ale MAI şi alte
instituţii de învăţământ care pregătesc personal pentru nevoile MAI.

class=rvts21>Directorul general al Direcţiei generale management resurse umane,
denumită în continuare DGMRU, este abilitat să emită precizări referitoare la aplicarea
prezentului ordin, precum şi proceduri şi formulare utilizate în activitatea de
management resurse umane, al căror conţinut se postează pe site-ul oficial al
MAI.

class=rvts21>Anexele nr. 1 - 26*) fac parte integrantă din prezentul
ordin.
 *) Anexele nr. 1 - 26 se publică în

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 931 bis, care se poate achiziţiona
de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome "Monitorul
Oficial", Bucureşti, şos. Panduri nr. 1.
<o:p> </o:p>

class=rvts21>La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă:
 a) Instrucţiunile ministrului de interne

nr. 363/2002 privind pregătirea continuă a personalului Ministerului Afacerilor
Interne1);
 b) Ordinul ministrului administraţiei şi

internelor nr. 300/2004 privind unele activităţi specifice domeniului resurse
umane în unităţile Ministerului Afacerilor Interne, cu modificările şi
completările ulterioare2 c) Ordinul ministrului administraţiei şi

internelor nr. 339/2004 privind participarea personalului Ministerului
Afacerilor Interne la programe de pregătire profesională în străinătate şi
utilizarea ulterioară a acestuia3 d) Ordinul ministrului administraţiei şi

internelor nr. 600/2005 pentru aprobarea competenţelor de gestiune a resurselor
umane ale ministrului administraţiei şi internelor, secretarilor de stat,
secretarului general şi şefilor/comandanţilor unităţilor Ministerului
Afacerilor Interne, cu modificările şi completările ulterioare4);
<a name=4572471></a> e) <a

class=rvts21> ministrului internelor şi reformei administrative nr.
665/2008 privind unele activităţi de management resurse umane în unităţile
Ministerului Afacerilor Interne, publicat în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 833 din 11 decembrie 2008, cu modificările şi completările
ulterioare;
<a name=4572472></a> f) <a

class=rvts21> viceprim-ministrului, ministrul administraţiei şi
internelor, nr. 69/2009 pentru aprobarea Ghidului carierei poliţiştilor şi
cadrelor militare din Ministerul Afacerilor Interne, publicat în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 312 din 12 mai 2009, cu modificările şi
 1) Instrucţiunile ministrului de interne nr. 363/2002 privind
pregătirea continuă a personalului Ministerului Afacerilor Interne nu au fost
publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, deoarece au ca obiect
reglementări din sectorul naţional de apărare, ordine publică şi siguranţă
naţională.

class=rvts21>) Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. 300/2004
privind unele activităţi specifice domeniului resurse umane în unităţile
Ministerului Afacerilor Interne nu a fost publicat în Monitorul Oficial al
României, Partea I, deoarece are ca obiect reglementări din sectorul naţional
de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

privind participarea personalului Ministerului Afacerilor Interne la programe
de pregătire profesională în străinătate şi utilizarea ulterioară a acestuia nu
a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, deoarece are ca
obiect reglementări din sectorul naţional de apărare, ordine publică şi
siguranţă naţională.

pentru aprobarea competenţelor de gestiune a resurselor umane ale ministrului
administraţiei şi internelor, secretarilor de stat, secretarului general şi
şefilor/comandanţilor unităţilor Ministerului Afacerilor Interne, cu
modificările şi completările ulterioare, nu a fost publicat în Monitorul
Oficial al României, Partea I, deoarece are ca obiect reglementări din sectorul
naţional de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.
<o:p> </o:p>

class=rvts21>Procedurile de concurs nefinalizate la data intrării în vigoare a
prezentului ordin se finalizează potrivit reglementărilor aflate în vigoare la
momentul iniţierii acestora.

class=rvts21>Aprecierea de serviciu anuală pentru anul 2016 se realizează
pentru perioada 1 decembrie 2015 - 31 decembrie 2016.

class=rvts21>Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României,
Partea I.

class=rvts21>Prezentul ordin intră în vigoare la data de 21 noiembrie
2016.
<o:p> </o:p>

class=rvts21>Ministrul afacerilor interne,
Ioan-

Dragoş
Tudorache

class=rvts91>_____________

de LM<o:p></o:p>
<o:p> </o:p>
<span style='font-size:11.5pt;font-family:"Verdana",sans-serif;
color:black;border:none windowtext 1.0pt;mso-border-alt:none windowtext 0in;
padding:0in;background:yellow;mso-highlight:yellow;mso-
shading:white'>.<span name="id_anxA2008" style='box-sizing: border-box;
font-variant-ligatures: normal;font-variant-caps: normal;font-variant-numeric:
inherit;
font-variant-east-asian: inherit;font-stretch: inherit;line-height:inherit;
orphans: 2;widows: 2;-webkit-text-stroke-width: 0px;text-decoration-thickness:
initial;
text-decoration-style: initial;text-decoration-color: initial;word-spacing:
0px' id="id_anxA2008"><span onmouseover="marcheaza(id_anxA2008_ttl,id_anxA2008)"
onmouseout="demarcheaza(id_anxA2008_ttl,id_anxA2008)"
onmousedown="plusMinus(id_anxA2008_bdy,id_cllpsdA2008)"
style='box-sizing: border-box;font-style:inherit;font-variant:inherit;
font-stretch: inherit;line-height:inherit'
id="id_anxA2008_ttl">Anexa<span style='font-size:8.5pt;font-family:"Verdana",sans-serif;
color:darkblue;border:none windowtext 1.0pt;mso-border-alt:none windowtext 0in;
padding:0in;background:yellow;mso-highlight:yellow;mso-shading:white'> nr.
10 <o:p></o:p>

class=apar>Condițiile
în care cadrele militare din MAI<span style='font-size:
11.5pt;font-family:"Verdana",sans-serif;color:black;border:none windowtext 1.0pt;
mso-border-alt:none windowtext 0in;padding:0in;background:yellow;mso-highlight:
yellow;mso-shading:white'> pot desfășura și alte activități
remunerate
în afara programului de lucru<o:p></o:p>


class=scapttl><span onmouseover="marcheaza(id_capA2014_ttl,id_capA2014)"
onmouseout="demarcheaza(id_capA2014_ttl,id_capA2014)"
onmousedown="plusMinus(id_capA2014_bdy,id_cllpsdA2014)"
font-stretch: inherit;line-height:inherit' id="id_capA2014_ttl"><span
style='font-size:10.5pt;font-family:"Verdana",sans-serif;color:brown;
border:none windowtext 1.0pt;mso-border-alt:none windowtext 0in;padding:0in;
background:yellow;mso-highlight:yellow;mso-
shading:white'><o:p> </o:p>


class=scapttl><span style='font-size:10.5pt;font-family:"Verdana",sans-serif;
color:brown;border:none windowtext 1.0pt;mso-border-alt:none windowtext 0in;
padding:0in;background:yellow;mso-highlight:yellow;mso-shading:white'>Capitolul
I Condițiile cu care cadrele militare din MAI pot
desfășura și alte activități remunerate<o:p></o:p>

class=sartttl><o:p> </o:p>
<span
onmouseover="marcheaza(id_artA2017_ttl,id_artA2017)"
onmouseout="demarcheaza(id_artA2017_ttl,id_artA2017)"
onmousedown="plusMinus(id_artA2017_bdy,id_cllpsdA2017)"
font-stretch: inherit;line-height:inherit' id="id_artA2017_ttl">

class=sartttl>Articolul
1<o:p></o:p>

class=salnttl><span
onmouseover="marcheaza(id_litA2018_ttl,id_litA2018)"
onmouseout="demarcheaza(id_litA2018_ttl,id_litA2018)"
onmousedown="plusMinus(id_litA2018_short,id_litA2018_bdy)"
style='box-sizing: border-box' id="id_litA2018_ttl">(1) Cadrul
militar poate desfășura activități remunerate în alte domenii de activitate, prin
cumul, în condițiile legii și ale prezentei anexe, numai dacă:<o:p></o:p>

class=slitttl><span style='font-size:11.5pt;font-family:"Verdana",sans-
serif;
color:darkred;border:none windowtext 1.0pt;mso-border-alt:none windowtext 0in;
font-stretch: inherit;font-size:inherit;line-height:inherit'
id="id_litA11399990_ttl">a)<span style='font-size:11.5pt;font-family:"Verdana",sans-
serif;
color:blue;border:none windowtext 1.0pt;mso-border-alt:none windowtext 0in;
padding:0in;background:yellow;mso-highlight:yellow;mso-shading:white'>îndeplinirea
noilor atribuții nu afectează eficiența îndeplinirii atribuțiilor funcției de
bază deținute în MAI;<o:p></o:p>

class=slitttl>b)<span style='font-size:11.5pt;font-family:"Verdana",sans-serif;
color:black;border:dotted #FEFEFE 1.0pt;mso-border-alt:dotted #FEFEFE .75pt;
padding:0in;background:yellow;mso-highlight:yellow;mso-shading:white'> în
activitatea
desfășurată nu folosește aparatură, materiale, date și informații aflate în
folosința unității din care face parte;<o:p></o:p>


class=slitttl>c)personalul
medical prestează gărzi care nu afectează programul de asistență medicală al
unității în care este încadrat:<o:p></o:p>


style='box-sizing: border-box' id="id_litA2022">d)<span
style='font-size:11.5pt;font-family:"Verdana",sans-serif;color:black;
border:dotted #FEFEFE 1.0pt;mso-border-alt:dotted #FEFEFE .75pt;padding:0in;
serif;
padding:0in;background:yellow;mso-highlight:yellow;mso-shading:white'>desfășoară
activități lucrative în cadrul altor organizații sau societăți decât cele care
furnizează bunuri, execută lucrări ori prestează servicii unităților
MAI.<o:p></o:p>


class=salnttl>(2)Aprecierea
cu privire la îndeplinirea condiției prevăzute la <span style='font-size:11.5pt;font-family:"Verdana",sans-
serif;
color:darkgreen;border:none windowtext 1.0pt;mso-border-alt:none windowtext 0in;
padding:0in;background:yellow;mso-highlight:yellow;mso-shading:white'>alin. (1)
lit. a) se realizează de către șeful nemijlocit, în
funcție de specificul atribuțiilor funcției de bază, raportate la misiunile
unității, modul de organizare și planificare a activității și regulamentul de
ordine interioară.
<o:p></o:p>

shading:white'><o:p> </o:p>


class=spar>În situația în care este necesară
prezența în unitate în afara orelor de program a cadrului militar în vederea
executării unor misiuni, activități, servicii și sarcini, acesta este obligat
să se prezinte, de urgență, la unitatea MAI la care este
încadrat.<o:p></o:p>

class=scapttl><o:p> </o:p>
<span onmouseover="marcheaza(id_capA2026_ttl,id_capA2026)"
onmouseout="demarcheaza(id_capA2026_ttl,id_capA2026)"
onmousedown="plusMinus(id_capA2026_bdy,id_cllpsdA2026)"
font-stretch: inherit;line-height:inherit' id="id_capA2026_ttl">

class=scapttl>Capitolul
II Aspecte procedurale referitoare la desfășurarea
altor activități remunerate de cadrele militare<o:p></o:p>

class=sartttl>Articolul
3<o:p></o:p>

serif;
shading:white'><o:p> </o:p>


shading:white'>(1)Cadrul
militar care intenționează să desfășoare și alte activități remunerate este obligat
să solicite aprobarea șefului/comandantului unității, printr-un raport scris,
care trebuie să cuprindă:<o:p></o:p>

class=slitttl>a)denumirea
și obiectul de activitate al entității;<o:p></o:p>


class=slitttl>b)date
referitoare la activitățile pe care urmează să le
desfășoare;<o:p></o:p>


id="id_litA2033_ttl">c)programul
de lucru;<o:p></o:p>

id="id_litA2034_ttl">d)drepturile
și obligațiile pe care le are în cadrul entității
respective;<o:p></o:p>


id="id_litA2035_ttl">e)orice
alte date pe care le apreciază că ar fi utile.<o:p></o:p>


id="id_litA39226159_ttl">(2)După
înregistrare, raportul, avizat de șeful nemijlocit, se depune la structura de
resurse umane.<o:p></o:p>


serif;
style='box-sizing: border-box' id="id_artA2037_bdy">(1)Șeful/comandantul
unității analizează raportul în termen de 20 de zile.(2)În
situația în care, pentru fundamentarea deciziei apreciază necesar, poate
solicita informații suplimentare, precum și verificarea, de către șeful
nemijlocit al cadrului militar, a aspectelor prezentate în raportul prevăzut
la art. 3 alin.
(1), ținând
seama de dispozițiile actelor normative în vigoare și de cele ale prezentei
anexe.<o:p></o:p>


shading:white'>Articolul

id="id_artA62771892_bdy">În cazul în care șeful/comandantul unității, în urma
verificărilor, constată că activitățile care urmează a fi desfășurate contravin
prevederilor statutului de cadru militar ori ale prezentei anexe, nu aprobă
raportul. Motivele pentru care raportul nu este aprobat se aduc la cunoștința
cadrului militar. <o:p></o:p>


id="id_artA2042_bdy">În
cazul intervenirii unor schimbări cu privire la activitatea desfășurată în
condițiile <span style='font-size:11.5pt;font-family:"Verdana",sans-
serif;
color:darkgreen;border:none windowtext 1.0pt;mso-border-alt:none windowtext 0in;
padding:0in;background:yellow;mso-highlight:yellow;mso-shading:white'>art.
1, cadrele
militare au obligația de a informa șeful/comandantul unității în termen de 5
zile.<o:p></o:p>
</div>

<div>

mso-
highlight:yellow'>Mi
nisterul
Administraţiei şi InternelorORDIN Nr.

style='background:yellow;mso-highlight:yellow'>din 16 noiembrie


style='background:yellow;mso-highlight:yellow'>privind procedura de testare a
integrităţii profesionale a personalului Ministerului Administraţiei şi
InternelorPublicat

în: Monitorul Oficial Nr. 836 din 25 noiembrie 2011art. 17</a><a
href="javascript:OpenDocumentView(161183,%202948015);">1</a> din
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea şi
funcţionarea Ministerului Administraţiei şi Internelor, aprobată cu modificări
prin Legea nr. 15/2008, cu modificările şi completările ulterioare,
ale <a
class=rvts31> privind Statutul poliţistului, cu modificările şi
class=rvts31> privind Statutul cadrelor militare, cu modificările şi
modificările şi completările ulterioare, precum şi ale <a
class=rvts31> - Codul muncii, republicată,<o:p></o:p>

ţinând seama de dispoziţiile a
Guvernului nr. 120/2005 privind operaţionalizarea Direcţiei generale
anticorupţie din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, aprobată cu
modificări prin Legea nr. 383/2005,<o:p></o:p>

în temeiul art. 7 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.
30/2007, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008, cu modificările şi
completările ulterioare,Prezentul
ordin stabileşte procedura de testare a integrităţii profesionale a
personalului Ministerului Administraţiei şi Internelor, denumit în
continuare M.A.I.Testarea
poate fi efectuată la iniţiativa Direcţiei Generale Anticorupţie, denumită în
continuare D.G.A., sau la solicitarea
structurilor M.A.I.Subiect al
testării poate fi orice persoană care face parte din personalul
M.A.I.Testul are ca
obiectiv prevenirea faptelor de corupţie în care ar putea fi implicat
personalul M.A.I.(1) Testul se
va desfăşura cu respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale
omului, a demnităţii umane şi profesionale ale subiecţilor supuşi
testării.<span

(2) Se interzice folosirea activităţii de testare care are ca scop
ştirbirea autorităţii, prestigiului, imaginii persoanelor testate ori
intereselor legale circumscrise funcţiei pe care o deţin.provocare se înţelege acţiunea
poliţiştilor D.G.A. de a incita sau instiga la comiterea de infracţiuni/abateri
disciplinare.Selectarea
personalului ce urmează a fi testat se face în funcţie de zonele şi locurile cu
riscuri şi vulnerabilităţi la corupţie.(1) La
efectuarea testării se utilizează mijloace de înregistrare audiovideo, de
transport şi de comunicaţii din dotarea M.A.I., precum şi documente de
acoperire, în condiţiile prevăzute de actele normative în
vigoare.<span

(2) Dacă situaţia o impune, se pot folosi mijloace şi din alte surse,
numai cu consimţământul prealabil al proprietarului ori al persoanei care le
are în folosinţă, cu evitarea producerii deconspirării sau altor consecinţe
negative.Realizarea
testării va fi condusă nemijlocit de un ofiţer din structura de profil a
D.G.A., desemnat de către conducerea acestei unităţi, care va consemna într-un
raport aspectele rezultate în urma testului.În cazul în
care, cu ocazia testării profesionale, se constată comiterea unor fapte de
natură penală de către personalul M.A.I., poliţiştii din cadrul D.G.A. se
sesizează din oficiu, încheind un proces-verbal în acest sens, în conformitate
cu prevederile Codului de procedură penală.(1) În cazul
în care persoana testată a solicitat sau a primit bani ori alte foloase
utilizate în activitatea de testare, iar, în urma sesizării, organele
competente constată că fapta nu constituie infracţiune, D.G.A. îl informează pe
şeful structurii/instituţiei din care face parte persoana supusă testării, care
dispune măsuri disciplinare şi/sau administrative, conform dispoziţiilor
legale, care se aduc la cunoştinţa D.G.A.<span

(3) În situaţiile în care, în urma efectuării testului, rezultă alte
situaţii de încălcare a sarcinilor şi îndatoririlor profesionale, care nu au
legătură cu activităţile specifice de testare, şeful structurii/instituţiei
dispune măsuri în conformitate cu actele normative în vigoare.D.G.A. va
comunica rezultatul şi constatările activităţii de testare şefului
structurii/instituţiei, în cazul în care personalul supus testării a dat dovadă
de integritate.Şefii
structurilor/instituţiilor personalului supus testării au obligaţia de a
prelucra cu personalul din subordine cele mai importante aspecte evidenţiate în
urma realizării testului.Pentru
realizarea testării, D.G.A. utilizează resurse financiare destinate acestei
activităţi din bugetul alocat M.A.I.Prezentul
ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Ministrul
administraţiei şi internelor,Constantin-Traian
Igaş
</div>
<div>
<h3>Acte a căror acţiune

de modificare este inclusă în forma actualizată<o:p></o:p></h3>

5.4pt'>
mso-highlight:yellow'>Tip<o:p></o:p>
</td>
mso-highlight:yellow'>Număr<o:p></o:p>
</td>
mso-highlight:yellow'>Data Emiterii<o:p></o:p>
</td>
mso-highlight:yellow'>Data Aplicării<o:p></o:p>
</td>
mso-highlight:yellow'>Aprobată / Respinsă<o:p></o:p>
</td>
</tr>
</table>
</div>

5.4pt'>
</td>
</td>
</td>
</td>
</td>
</tr>
background:yellow;mso-highlight:yellow'>O.U.G.<o:p></o:p>
</td>
</td>
</td>
</td>
background:yellow;mso-highlight:yellow'>Respinsă de
Lege 324/2013<o:p></o:p>
</td>
</tr>
</td>
</td>
</td>
</td>
</td>
</tr>
</td>
</td>
</td>
</td>
</td>
</tr>
</table>
<a name=3648893></a>Guvernul
României<o:p></o:p>

style='background:yellow;mso-highlight:yellow'>ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ Nr.
120*)<o:p></o:p>

yellow;mso-highlight:yellow'>din 1 septembrie 2005<o:p></o:p>


yellow;mso-highlight:yellow'>privind operaţionalizarea Direcţiei generale
anticorupţie din cadrul Ministerului Administraţiei şi
Internelor<o:p></o:p>

Publicată în: Baza de

date "EUROLEX"<o:p></o:p>

yellow'>*) Declinare de răspundere: Textul prezentei forme actualizate nu are
caracter oficial.**) Notă:Text realizat la G&G CONSULTING, Departamentul juridic
(D.A.)Cuprinde toate modificările aduse actului oficial, inclusiv cele
prevăzute în:<a

href="javascript:OpenDocumentView(198491,%203646910);">L. Nr. 324/28.11.2013</a> Publicată în M.Of. Nr.
746/02.12.2013<o:p></o:p>

yellow'>Articolele care au suferit modificări sunt marcate cu albastru în
Cuprins.Pentru a le vizualiza, selectaţi articolul şi daţi click pe
butonul Istoric. Ţinând seama de
prevederile privind stabilirea unor măsuri pentru prevenirea şi
combaterea corupţiei în cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, prin
care s-a înfiinţat în subordinea ministrului administraţiei şi internelor
Direcţia generală anticorupţie, ca structură specializată pentru prevenirea şi
combaterea corupţiei în rândul personalului propriu,<o:p></o:p>

luând în considerare faptul că accelerarea luptei
împotriva corupţiei în administraţia publică constituie una dintre sarcinile
prioritare pe Capitolul 24 "Justiţie şi afaceri interne", a cărei
neîndeplinire poate sta la baza activării clauzei de amânare a aderării
României la Uniunea Europeană,<span style='background:yellow;

pentru îndeplinirea angajamentelor asumate de ţara noastră în cadrul
procesului de integrare în Uniunea Europeană, în contextul monitorizării
stricte pe care Comisia Europeană o aplică,<span

se impune luarea unor măsuri imediate, extraordinare pentru ca ofiţerii
de poliţie judiciară din cadrul Direcţiei generale anticorupţie să fie
abilitaţi să efectueze activităţi de descoperire a infracţiunilor de corupţie
ce intră în competenţa Parchetului Naţional Anticorupţie, săvârşite de
personalul Ministerului Administraţiei şi Internelor, precum şi acordarea
pentru personalul acestei structuri a unor sporuri specifice.Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de
urgenţă.(1) Direcţia generală anticorupţie este structura specializată a
Ministerului Administraţiei şi Internelor, cu personalitate juridică, pentru
prevenirea şi combaterea corupţiei în rândul personalului
ministerului. (2) Lucrătorii poliţiei judiciare din
cadrul Direcţiei generale anticorupţie au competenţa să efectueze, în
condiţiile prevăzute de lege, activităţi de prevenire şi descoperire, precum şi
actele de cercetare penală dispuse de procurorul competent privind infracţiunile
prevăzute de <a
href="javascript:OpenDocumentView(169172,%203103265);">Legea</a> nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea
faptelor de corupţie, cu modificările şi completările ulterioare, săvârşite de
personalul Ministerului Administraţiei şi Internelor.1 - (1) Direcţia generală anticorupţie administrează
sistemul telefonic call-center anticorupţie, constituit în scopul sesizării de
către cetăţeni a faptelor de corupţie, asigurând preluarea apelurilor şi
transmiterea
acestora către parchetul competent, conform legii.<span

(2) Sistemul telefonic call-center anticorupţie, înfiinţat la nivelul
Direcţiei generale anticorupţie, reprezintă o alternativă la celelalte linii
telefonice puse la dispoziţia publicului de alte instituţii publice, pentru
sesizarea faptelor de corupţie.<span style='background:yellow;

(3) Sesizările care nu au ca obiect săvârşirea unor fapte de corupţie se
transmit de către Direcţia generală anticorupţie organelor competente, în
conformitate cu prevederile legale.<span style='background:yellow;mso-highlight:

(5) Prelucrarea datelor cu caracter personal se realizează în condiţiile
legii, Direcţia generală anticorupţie având obligaţia de a asigura
confidenţialitatea şi securitatea datelor cu caracter personal colectate şi
stocate pe timpul efectuării apelurilor.<span style='background:

(6) Regulamentul de operare al sistemului telefonic call-center
anticorupţie se aprobă prin ordin comun al ministrului administraţiei şi
internelor şi al ministrului justiţiei.<span style='background:

(7) În vederea popularizării sistemului telefonic prevăzut la alin. (1),
instituţiile publice asigură afişarea de materiale informative la sediile
proprii, respectiv distribuirea acestora către populaţie. Materialele
informative se pun la dispoziţia instituţiilor publice, în mod gratuit, de
Direcţia generală anticorupţie. - Magistraţii, indiferent
de funcţia pe care o deţin, detaşaţi în funcţii de conducere la Direcţia
generală anticorupţie şi la structurile subordonate acesteia, din Ministerul
Administraţiei şi Internelor, beneficiază, în mod corespunzător, de drepturile
prevăzute pentru judecătorii şi procurorii detaşaţi în funcţii de conducere în
cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor,
potrivit din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 177/2002 privind
salarizarea şi alte drepturi ale magistraţilor, aprobată cu modificări şi
completări prin Legea nr. 347/2003, cu modificările

style='background:yellow;mso-highlight:yellow'> - La articolul 21</a> din Ordonanţa Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea şi
alte drepturi ale poliţiştilor, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 65 din 2 februarie 2003, aprobată cu modificări şi completări
prin Legea nr. 353/2003, cu modificările şi completările ulterioare, după
alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins:) Poliţiştii care desfăşoară
activităţi privind prevenirea şi combaterea corupţiei în rândul personalului
Ministerului Administraţiei şi Internelor beneficiază de un spor lunar de 30%
din salariul de bază."Articolul 23</a> din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 privind
Departamentul Naţional Anticorupţie, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 244 din 11 aprilie 2002, aprobată cu modificări şi
completări prin Legea nr. 503/2002, cu modificările şi completările ulterioare,
va avea următorul cuprins:<o:p></o:p>

"Art. 23 - Persoanele arestate preventiv în cauzele care sunt de
competenţa Departamentului Naţional Anticorupţie sunt deţinute în locuri anume
stabilite în cadrul Departamentului Naţional Anticorupţie, încadrate cu
personal detaşat de la Administraţia Naţională a Penitenciarelor, sau, după
caz, în secţiile de arest preventiv ale penitenciarelor ori în arestul
Direcţiei generale anticorupţie din cadrul Ministerului Administraţiei şi
Internelor." - Drepturile prevăzute la
art. 2 şi 3 se asigură din bugetul aprobat Ministerului Administraţiei şi
Internelor.PRIM-
MINISTRUCĂLIN POPESCU-
TĂRICEANUContrasemnează:Ministrul administraţiei şi
internelor,Vasile BlagaMinistrul muncii, solidarităţii
sociale şi familiei,Gheorghe BarbuMinistrul finanţelor
publice,Sebastian Teodor Gheorghe
Vlădescu
<div>


5.4pt'>
</td>
</td>
</td>
</td>
</td>
</tr>
</table>
</div>

5.4pt'>
</td>
</td>
Roman"'>07.08.2020<o:p></o:p>
</td>
Roman"'>10.08.2020<o:p></o:p>
</td>
</td>
</tr>
</td>
</td>
Roman"'>09.04.2020<o:p></o:p>
</td>
Roman"'>13.04.2020<o:p></o:p>
</td>
</td>
</tr>
</td>
</td>
Roman"'>28.06.2017<o:p></o:p>
</td>
Roman"'>01.07.2017<o:p></o:p>
</td>
</td>
</tr>
</table>
<a name=6149823></a>Guvernul României

class=rvts18>ORDONANŢĂ Nr. 137 Republicată*)

31 august 2000

prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare**)
<o:p> </o:p>
Publicată în: Baza de date

"EUROLEX"
<o:p> </o:p>


<a href="javascript:OpenDocumentView(320833,%206149539);">L.

713/07.08.2020


<o:p> </o:p>
 **) Republicată în temeiul <a

href="javascript:OpenDocumentView(191969,%203497845);">art. II</a> din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 19/2013 pentru
modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 137/2000 privind
prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 183 din 2 aprilie 2013, aprobată cu
modificări şi completări prin Legea nr. 189/2013, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 380 din 27 iunie 2013, dându-se textelor o
nouă numerotare.
 Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 a fost

republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 99 din 8 februarie
2007 şi, ulterior, a mai fost modificată şi completată prin:
 - Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.

75/2008 privind stabilirea de măsuri pentru soluţionarea unor aspecte
financiare în sistemul justiţiei, aprobată cu modificări şi completări prin
Legea nr. 76/2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
231 din 8 aprilie 2009;
 - Legea nr. 61/2013 pentru modificarea

Ordonanţei Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor
formelor
de discriminare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 158
din 25 martie 2013;
 - Rectificarea referitoare la forma

republicată a Ordonanţei Guvernului nr. 137/2000, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 133 din 24 februarie 2014.
 ***)

Prin <a
href="javascript:OpenDocumentView(111837,%202101184);">Decizia</a> Curţii Constituţionale nr.
1.325 din 4 decembrie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a
prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi
sancţionarea tuturor formelor de discriminare, publicată în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr. 872 din 23 decembrie 2008, s-a constatat că
dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea
tuturor formelor de discriminare sunt neconstituţionale în măsura în care din
acestea se desprinde înţelesul că instanţele judecătoreşti au competenţa să
anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege,
considerând că sunt discriminatorii, şi să le înlocuiască cu norme create pe
cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative.
<o:p> </o:p>
 Principii şi definiţii
<o:p> </o:p>

style='background:yellow;mso-highlight:yellow'>(1) În România, stat de drept,
democratic şi social, demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor,
libera dezvoltare a personalităţii umane reprezintă valori supreme şi sunt
garantate de lege. (i) dreptul la libera circulaţie şi la alegerea
reşedinţei; (ii) dreptul de a părăsi ţara şi de a se întoarce în
ţară; (iii) dreptul de a obţine şi de a renunţa la cetăţenia
română; (iv) dreptul de a se căsători şi de a-şi alege
partenerul; (v) dreptul de proprietate; (vi) dreptul la moştenire; (vii) dreptul la libertatea de gândire, conştiinţă şi
religie; (viii) dreptul la libertatea de opinie şi de
exprimare; (ix) dreptul la libertatea de întrunire şi de
asociere; (x) dreptul de petiţionare; (i) dreptul la muncă, la libera alegere a ocupaţiei, la
condiţii de muncă echitabile şi satisfăcătoare, la protecţia împotriva şomajului,
la un salariu egal pentru muncă egală, la o remuneraţie echitabilă şi
satisfăcătoare; (ii) dreptul de a înfiinţa sindicate şi de a se afilia
unor sindicate; (iii) dreptul la locuinţă; (iv) dreptul la sănătate, la îngrijire medicală, la
securitate socială şi la servicii sociale; (v) dreptul la educaţie şi la pregătire
profesională; (vi) dreptul de a lua parte, în condiţii de egalitate, la
activităţi culturale şi sportive;<span style='background:yellow;

f) dreptul de acces la toate locurile şi serviciile destinate folosinţei

(3) Exercitarea drepturilor enunţate în cuprinsul prezentului articol
priveşte persoanele aflate în situaţii comparabile.
 *)
Prin Decizia</a><sp
an
yellow'> Curţii Constituţionale nr. 818 din 3 iulie 2008 referitoare la
excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1, art. 2 alin. (3) şi
art. 27 din Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi
al României, Partea I, nr. 537 din 16 iulie 2008, s-a constatat că prevederile
art. 1, art. 2 alin. (3) şi art. 27 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr.
137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare,
republicată, sunt neconstituţionale, în măsura în care din acestea se desprinde
înţelesul că instanţele judecătoreşti au competenţa să anuleze ori să refuze
aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt
discriminatorii, şi să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu
prevederi cuprinse în alte acte normative. - Prin <span
an
excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1, art. 2 alin. (1) -
(3), art. 6 şi art. 27 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 privind
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 537 din 16 iulie 2008, s-a
constatat că prevederile art. 1, art. 2 alin. (3) şi art. 27 alin. (1) din
Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor
formelor de discriminare, republicată, sunt neconstituţionale, în măsura în
care din acestea se desprinde înţelesul că instanţele judecătoreşti au
competenţa să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de
lege, considerând că sunt discriminatorii, şi să le înlocuiască cu norme create
pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte
normative. Curţii Constituţionale nr. 820 din 3 iulie 2008, referitoare la
art. 27 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi

an
excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1, art. 2 alin. (1), (3)
şi (11) şi art. 27 din Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi
prevederi cuprinse în alte acte normative.
<o:p> </o:p>

style='background:yellow;mso-highlight:yellow'>(1) Potrivit prezentei
ordonanţe, prin discriminare se înţelege
orice deosebire, excludere, restricţie sau preferinţă, pe bază de rasă,
naţionalitate,
etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală,
vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infectare HIV, apartenenţă la o
categorie defavorizată, precum şi orice alt criteriu care are ca scop sau efect
restrângerea, înlăturarea recunoaşterii, folosinţei sau exercitării, în
condiţii de egalitate, a drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale sau
a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social şi
cultural sau în orice alte domenii ale vieţii publice.<span style='background:yellow;mso-

(3) Sunt discriminatorii, potrivit prezentei ordonanţe, prevederile,
criteriile sau practicile aparent neutre care dezavantajează anumite persoane,
pe baza criteriilor prevăzute la alin. (1), faţă de alte persoane, în afara
cazului în care aceste prevederi, criterii sau practici sunt justificate
obiectiv de un scop legitim, iar metodele de atingere a acelui scop sunt
adecvate şi necesare*).<span

(4) Orice comportament activ ori pasiv care, prin efectele pe care le
generează, favorizează sau defavorizează nejustificat ori supune unui tratament
injust sau degradant o persoană, un grup de persoane sau o comunitate faţă de
alte persoane, grupuri de persoane sau comunităţi atrage răspunderea
contravenţională conform prezentei ordonanţe, dacă nu intră sub incidenţa legii
penale.<span style='background:yellow;mso-

(5) Constituie hărţuire şi se sancţionează contravenţional orice
comportament pe criteriu de rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie,
categorie socială, convingeri, gen, orientare sexuală, apartenenţă la o
categorie defavorizată, vârstă, handicap, statut de refugiat ori azilant sau
orice alt criteriu care duce la crearea unui cadru intimidant, ostil, degradant
ori ofensiv. (5) Constituie hărţuire morală la locul de muncă şi se sancţionează
disciplinar, contravenţional sau penal, după caz, orice comportament exercitat
cu privire la un angajat de către un alt angajat care este superiorul său
ierarhic, de către un subaltern şi/sau de către un angajat comparabil din punct
de vedere ierarhic, în legătură cu raporturile de muncă, care să aibă drept
scop sau efect o deteriorare a condiţiilor de muncă prin lezarea drepturilor
sau demnităţii angajatului, prin afectarea sănătăţii sale fizice sau mentale
ori prin compromiterea viitorului profesional al acestuia, comportament
manifestat în oricare dintre următoarele forme: a) conduită ostilă sau
nedorită; b) comentarii verbale; c) acţiuni sau gesturi.) Constituie hărţuire morală la locul de muncă orice comportament care,
prin caracterul său sistematic, poate aduce atingere demnităţii, integrităţii
fizice ori mentale a unui angajat sau grup de angajaţi, punând în pericol munca
lor sau degradând climatul de lucru. În înţelesul prezentei legi, stresul şi
epuizarea fizică intră sub incidenţa hărţuirii morale la locul de
muncă.) Fiecare angajat are dreptul la un loc de muncă lipsit de acte de
hărţuire morală. Niciun angajat nu va fi sancţionat, concediat sau discriminat,
direct sau indirect, inclusiv cu privire la salarizare, formare profesională,
promovare sau prelungirea raporturilor de muncă, din cauză că a fost supus sau
că a refuzat să fie supus hărţuirii morale la locul de muncă.) Angajaţii care săvârşesc acte sau fapte de hărţuire morală la locul
de muncă răspund disciplinar, în condiţiile legii şi ale regulamentului intern
al angajatorului. Răspunderea disciplinară nu înlătură răspunderea
contravenţională sau penală a angajatului pentru faptele
respective.) Angajatorul are obligaţia de a lua orice măsuri necesare în scopul
prevenirii şi combaterii actelor de hărţuire morală la locul de muncă, inclusiv
prin prevederea în regulamentul intern al unităţii de sancţiuni disciplinare
pentru angajaţii care săvârşesc acte sau fapte de hărţuire morală la locul de
muncă.) Este interzisă stabilirea de către angajator, în orice formă, de
reguli sau măsuri interne care să oblige, să determine sau să îndemne angajaţii
la săvârşirea de acte sau fapte de hărţuire morală la locul de
muncă.) Angajatul, victimă a hărţuirii morale la locul de muncă, trebuie să
dovedească elementele de fapt ale hărţuirii morale, sarcina probei revenind
angajatorului, în condiţiile legii. Intenţia de a prejudicia prin acte sau
fapte de hărţuire morală la locul de muncă nu trebuie dovedită.<span

(6) Orice deosebire, excludere, restricţie sau preferinţă bazată pe două
sau mai multe criterii prevăzute la alin. (1) constituie circumstanţă agravantă
la stabilirea răspunderii contravenţionale dacă una sau mai multe dintre
componentele acesteia nu intră sub incidenţa legii penale.Constituie victimizare şi
se sancţionează contravenţional conform prezentei ordonanţe orice tratament
advers, venit ca reacţie la o plângere sau acţiune în justiţie cu privire la
încălcarea principiului tratamentului egal şi al
nediscriminării.<span style='background:yellow;

(9) Măsurile luate de autorităţile publice sau de persoanele juridice de
drept privat în favoarea unei persoane, unui grup de persoane sau a unei
comunităţi, vizând asigurarea dezvoltării lor fireşti şi realizarea efectivă a
egalităţii de şanse a acestora în raport cu celelalte persoane, grupuri de
persoane sau comunităţi, precum şi măsurile pozitive ce vizează protecţia
grupurilor defavorizate nu constituie discriminare în sensul prezentei
ordonanţe.<span style='background:yellow;

a) prevenirea oricăror fapte de discriminare, prin instituirea unor măsuri
speciale, inclusiv a unor acţiuni afirmative, în vederea protecţiei persoanelor
defavorizate care nu se bucură de egalitatea şanselor;
 *)
Prin <span
an

an
Ordonanţa
Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de
discriminare, republicată, sunt neconstituţionale, în măsura în care din
acestea se desprinde înţelesul că instanţele judecătoreşti au competenţa să
cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative.<span

an

an
sancţionarea tuturor formelor de discriminare, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 537 din 16 iulie 2008, s-a constatat că prevederile
prevederi cuprinse în alte acte normative.
<o:p> </o:p>

style='background:yellow;mso-highlight:yellow'>Dispoziţiile prezentei ordonanţe
se aplică tuturor persoanelor fizice sau juridice, publice sau private, precum
şi instituţiilor publice cu atribuţii în ceea ce priveşte:În înţelesul
prezentei ordonanţe, categorie
defavorizată este acea
categorie de persoane care fie se află pe o poziţie de inegalitate în raport cu
majoritatea cetăţenilor datorită diferenţelor identitare faţă de majoritate,
fie se confruntă cu un comportament de respingere şi
marginalizare.Diferenţa de
tratament bazată pe o caracteristică legată de criteriile prevăzute la art. 2
alin. (1) nu constituie discriminare atunci când, în temeiul naturii
activităţilor ocupaţionale sau al contextului în care acestea se desfăşoară, o
asemenea caracteristică reprezintă o cerinţă profesională reală şi
determinantă, cu condiţia ca obiectivul să fie legitim şi cerinţa
proporţională.
<o:p> </o:p>
 Dispoziţii speciale
<o:p> </o:p>
<a name=6149832></a> Secţiunea I
 Egalitatea în activitatea economică şi în

materie de angajare şi profesie
<o:p> </o:p>

class=rvts91>Constituie contravenţie, conform prezentei ordonanţe,
condiţionarea participării la o activitate economică a unei persoane ori a
alegerii sau exercitării libere a unei profesii de apartenenţa sa la o anumită
rasă, naţionalitate, etnie, religie, categorie socială, respectiv de
convingerile, de sexul sau orientarea sexuală, de vârsta sau de apartenenţa sa
la o categorie defavorizată.

class=rvts91>Constituie contravenţie, conform prezentei ordonanţe, discriminarea
unei persoane pentru motivul că aparţine unei anumite rase, naţionalităţi,
etnii, religii, categorii sociale sau unei categorii defavorizate, respectiv
din cauza convingerilor, vârstei, sexului sau orientării sexuale a acesteia,
într-un raport de muncă şi protecţie socială, cu excepţia cazurilor prevăzute
de lege, manifestată în următoarele domenii:
 a) încheierea, suspendarea, modificarea sau

încetarea raportului de muncă;
 b) stabilirea şi modificarea atribuţiilor

de serviciu, locului de muncă sau a salariului;
 c) acordarea altor drepturi sociale decât

cele reprezentând salariul;
 d) formarea, perfecţionarea, reconversia şi

promovarea profesională;
 e) aplicarea măsurilor disciplinare;
 f) dreptul de aderare la sindicat şi accesul

la facilităţile acordate de acesta;
 g) orice alte condiţii de prestare a

muncii, potrivit legislaţiei în vigoare.

class=rvts91>(1) Constituie contravenţie, conform prezentei ordonanţe, refuzul
unei persoane fizice sau juridice de a angaja în muncă o persoană pentru
motivul că aceasta aparţine unei anumite rase, naţionalităţi, etnii, religii,
categorii sociale sau unei categorii defavorizate ori din cauza convingerilor,
vârstei, sexului sau orientării sexuale a acesteia, cu excepţia cazurilor prevăzute
de lege.
 (2) Constituie contravenţie, conform

prezentei ordonanţe, condiţionarea ocupării unui post prin anunţ sau concurs,
lansat de angajator ori de reprezentantul acestuia, de apartenenţa la o anumită
rasă, naţionalitate, etnie, religie, categorie socială sau la o categorie
defavorizată, de vârsta, de sexul sau orientarea sexuală, respectiv de
convingerile candidaţilor, cu excepţia situaţiei prevăzute la art. 2 alin.
(9).
 (3) Persoanele fizice şi juridice cu

atribuţii în medierea şi repartizarea în muncă vor aplica un tratament egal
tuturor celor aflaţi în căutarea unui loc de muncă, vor asigura tuturor
persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă accesul liber şi egal la
consultarea cererii şi ofertei de pe piaţa muncii, la consultanţa cu privire la
posibilităţile de ocupare a unui loc de muncă şi de obţinere a unei calificări
şi vor refuza sprijinirea cererilor discriminatorii ale angajaţilor.
Angajatorii vor asigura confidenţialitatea datelor privitoare la rasa,
naţionalitatea, etnia, religia, sexul, orientarea sexuală sau a altor date cu
caracter privat care privesc persoanele aflate în căutarea unui loc de
muncă.

class=rvts91>Constituie contravenţie, conform prezentei ordonanţe,
discriminarea angajaţilor de către angajatori, în raport cu prestaţiile sociale
acordate, din cauza apartenenţei angajaţilor la o anumită rasă, naţionalitate,
origine etnică, religie, categorie socială sau la o categorie defavorizată ori
pe baza vârstei, sexului, orientării sexuale sau convingerilor promovate de
ei.
<o:p> </o:p>
<a name=6149837></a> Secţiunea a II-a
 Accesul la serviciile publice

administrative şi juridice, de sănătate, la alte servicii, bunuri şi
facilităţi
<o:p> </o:p>

class=rvts91>Constituie contravenţie, conform prezentei ordonanţe, dacă fapta nu
intră sub incidenţa legii penale, discriminarea unei persoane fizice, a unui
grup de persoane din cauza apartenenţei acestora ori a persoanelor care
administrează persoana juridică la o anumită rasă, naţionalitate, etnie,
religie, categorie socială sau la o categorie defavorizată, respectiv din cauza
convingerilor, vârstei, sexului sau orientării sexuale a persoanelor în cauză
prin:
 a) refuzarea acordării serviciilor publice

administrative şi juridice;
 b) refuzarea accesului unei persoane sau

unui grup de persoane la serviciile de sănătate publică - alegerea medicului de
familie, asistenţă medicală, asigurările de sănătate, serviciile de urgenţă sau
alte servicii de sănătate;
 c) refuzul de a vinde sau de a închiria un

teren sau imobil cu destinaţie de locuinţă;
 d) refuzul de a acorda un credit bancar sau

de a încheia orice alt tip de contract;
 e) refuzul accesului unei persoane sau unui

grup de persoane la serviciile oferite de teatre, cinematografe, biblioteci,
muzee şi expoziţii;
 f) refuzul accesului unei persoane sau unui

grup de persoane la serviciile oferite de magazine, hoteluri, restaurante,
baruri, discoteci sau de orice alţi prestatori de servicii, indiferent dacă
sunt în proprietate privată ori publică;
 g) refuzul accesului unei persoane sau unui

grup de persoane la serviciile oferite de companiile de transport în comun -
prin avion, vapor, tren, metrou, autobuz, troleibuz, tramvai, taxi sau prin
alte mijloace;
 h) refuzarea acordării pentru o persoană

sau un grup de persoane a unor drepturi sau facilităţi.
<o:p> </o:p>
<a name=6149839></a> Secţiunea a III-

a
 Accesul la educaţie
<o:p> </o:p>

class=rvts91>(1) Constituie contravenţie, conform prezentei ordonanţe,
refuzarea accesului unei persoane sau unui grup de persoane la sistemul de educaţie
de stat sau privat, la orice formă, grad şi nivel, din cauza apartenenţei
acestora la o anumită rasă, naţionalitate, etnie, religie, categorie socială
sau la o categorie defavorizată, respectiv din cauza convingerilor, vârstei,
sexului sau orientării sexuale a persoanelor în cauză.
 (2) Prevederile alin. (1) se aplică tuturor

fazelor sau etapelor din sistemul educaţional, inclusiv la admiterea sau la
înscrierea în unităţile ori instituţiile de învăţământ şi la evaluarea ori
examinarea cunoştinţelor.

prezentei ordonanţe, solicitarea unor declaraţii doveditoare ale apartenenţei
acelei persoane sau acelui grup la o anumită etnie, care să condiţioneze
accesul unei persoane sau unui grup de persoane la educaţie în limba maternă.
Excepţie face situaţia în care în învăţământul liceal şi universitar candidaţii
concurează pe locuri special acordate pentru o anumită minoritate şi se impune
dovedirea, printr-un act din partea unei organizaţii legal constituite a
minorităţii
respective, a apartenenţei la această minoritate.
 (4) Prevederile alin. (1) - (3) nu pot fi

interpretate în sensul restrângerii dreptului unităţii ori instituţiei de
învăţământ de a refuza înscrierea sau admiterea unei persoane ale cărei cunoştinţe
ori rezultate anterioare nu corespund standardelor sau condiţiilor de înscriere
cerute pentru accesul în instituţia respectivă, atât timp cât refuzul nu este
determinat de apartenenţa persoanei în cauză la o anumită rasă, naţionalitate,
etnie, religie, categorie socială sau la o categorie defavorizată, respectiv
din cauza convingerilor, vârstei, sexului sau orientării sexuale a
 (5) Prevederile alin. (1) şi (2) nu pot fi

interpretate în sensul restrângerii dreptului unităţii ori instituţiei de
învăţământ pentru pregătirea personalului de cult de a refuza înscrierea unei
persoane al cărei statut confesional nu corespunde condiţiilor stabilite pentru
accesul în instituţia respectivă.

prezentei ordonanţe, orice îngrădiri pe criterii de apartenenţă la o anumită
rasă, naţionalitate, etnie, religie, categorie socială sau la o categorie
defavorizată în procesul de înfiinţare şi de acreditare a instituţiilor de
învăţământ înfiinţate în cadrul legislativ în vigoare.
<o:p> </o:p>
<a name=6149841></a> Secţiunea a IV-a
 Libertatea de circulaţie, dreptul la libera

alegere a domiciliului şi accesul în locurile publice
<o:p> </o:p>

class=rvts91>(1) Constituie contravenţie, conform prezentei ordonanţe, orice
acţiuni constând în ameninţări, constrângeri, folosirea forţei sau orice alte
mijloace de asimilare, strămutare sau colonizare de persoane, în scopul
modificării compoziţiei etnice, rasiale sau sociale a unei zone a ţării sau a
unei localităţi.

prezentei ordonanţe, orice comportament constând în determinarea părăsirii
domiciliului, în deportare sau în îngreunarea condiţiilor de viaţă şi de trai
cu scopul de a se ajunge la renunţarea la domiciliul tradiţional al unei
persoane sau al unui grup de persoane aparţinând unei anumite rase,
naţionalităţi, etnii sau religii, respectiv al unei comunităţi, fără acordul
acestora. Constituie o încălcare a prevederilor prezentei ordonanţe atât
obligarea unui grup de persoane aflate în minoritate de a părăsi localitatea,
aria sau zonele în care locuieşte, cât şi obligarea unui grup de persoane
aparţinând majorităţii de a se stabili în localităţi, arii sau zone locuite de
o populaţie aparţinând minorităţilor naţionale.

class=rvts91>Constituie contravenţie, conform prezentei ordonanţe, orice
comportament care are ca scop mutarea sau alungarea unei persoane sau unui grup
de persoane dintr-un cartier sau dintr-un imobil din cauza apartenenţei
acestora la o anumită rasă, naţionalitate, etnie, religie, categorie socială
sau la o categorie defavorizată, respectiv din cauza convingerilor, vârstei,
sexului sau orientării sexuale a persoanelor în cauză.

class=rvts91>Constituie contravenţie, conform prezentei ordonanţe, interzicerea
accesului unei persoane sau al unui grup de persoane în locurile publice din
cauza apartenenţei acestora la o anumită rasă, naţionalitate, etnie, religie,
categorie socială sau la o categorie defavorizată, respectiv din cauza
convingerilor, vârstei, sexului sau orientării sexuale a persoanelor în
cauză.
<o:p> </o:p>
<a name=6149845></a> Secţiunea a V-a
 Dreptul la demnitatea personală
<o:p> </o:p>

style='background:yellow;mso-highlight:yellow'>Constituie contravenţie, conform
prezentei ordonanţe, dacă fapta nu intră sub incidenţa legii penale, orice
comportament manifestat în public, având caracter de propagandă
naţionalist-şovină, de instigare la ură rasială sau naţională, ori acel
comportament care are ca scop sau vizează atingerea demnităţii ori crearea unei
atmosfere de intimidare, ostile, degradante, umilitoare sau ofensatoare,
îndreptat împotriva unei persoane, unui grup de persoane sau unei comunităţi şi
legat de apartenenţa acestora la o anumită rasă, naţionalitate, etnie, religie,
categorie socială sau la o categorie defavorizată ori de convingerile, sexul
sau orientarea sexuală a acestuia.
<o:p> </o:p>

yellow;mso-highlight:yellow'>Secţiunea a VI-aConsiliul
Naţional pentru Combaterea Discriminării, denumit în
continuare Consiliul, este
autoritatea de stat în domeniul discriminării, autonomă, cu personalitate
juridică, aflată sub control parlamentar şi totodată garant al respectării şi
aplicării principiului nediscriminării, în conformitate cu legislaţia internă
în vigoare şi cu documentele internaţionale la care România este

class=rvts91>În
exercitarea atribuţiilor sale, Consiliul îşi desfăşoară activitatea în mod
independent, fără ca aceasta să fie îngrădită sau influenţată de către alte
instituţii ori autorităţi publice.(1) Consiliul
este responsabil cu aplicarea şi controlul respectării prevederilor prezentei
legi în domeniul său de activitate, precum şi în ceea ce priveşte armonizarea
dispoziţiilor din cuprinsul actelor normative sau administrative care contravin
principiului nediscriminării.<span style='background:yellow;

(2) Consiliul elaborează şi aplică politici publice în materia
nediscriminării. În acest sens, Consiliul va consulta autorităţile publice,
organizaţiile neguvernamentale, sindicatele şi alte entităţi legale care
urmăresc protecţia drepturilor omului sau care au un interes legitim în
combaterea discriminării.(1) În vederea
combaterii faptelor de discriminare, Consiliul îşi exercită atribuţiile în
următoarele domenii:(1) Persoana
care se consideră discriminată poate sesiza Consiliul în termen de un an de la
data săvârşirii faptei sau de la data la care putea să ia cunoştinţă de
săvârşirea ei.<span style='background:yellow;

(3) Prin cererea introdusă potrivit alin. (1), persoana care se
consideră discriminată are dreptul să solicite înlăturarea consecinţelor
faptelor discriminatorii şi restabilirea situaţiei anterioare
discriminării.<span style='background:yellow;mso-highlight:

(4) Colegiul director al Consiliului dispune măsurile specifice
constatării existenţei discriminării, cu citarea obligatorie a părţilor. Citarea
se poate face prin orice mijloc care asigură confirmarea primirii.
Neprezentarea părţilor nu împiedică soluţionarea sesizării.<span
(6) Persoana interesată va prezenta fapte pe baza cărora poate fi
prezumată existenţa unei discriminări directe sau indirecte, iar persoanei
împotriva căreia s-a formulat sesizarea îi revine sarcina de a dovedi că nu a
avut loc o încălcare a principiului egalităţii de tratament. În faţa Colegiului
director se poate invoca orice mijloc de probă, respectând regimul
constituţional al drepturilor fundamentale, inclusiv înregistrări audio şi
video sau date statistice.<span style='background:yellow;

(7) Hotărârea Colegiului director de soluţionare a unei sesizări se
adoptă în termen de 90 de zile de la data sesizării şi cuprinde: numele
membrilor Colegiului director care au emis hotărârea, numele, domiciliul sau
reşedinţa părţilor, obiectul sesizării şi susţinerile părţilor, descrierea
faptei de discriminare, motivele de fapt şi de drept care au stat la baza
hotărârii Colegiului director, modalitatea de plată a amenzii, dacă este cazul,
calea de atac şi termenul în care aceasta se poate exercita. *) Prin Curţii Constituţionale nr. 997 din 7 octombrie 2008 referitoare
la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 20 din Ordonanţa
Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de
discriminare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 774 din
18 noiembrie 2008, s-a constatat că dispoziţiile art. 20 alin. (3) din
formelor de discriminare sunt neconstituţionale, în măsura în care sunt
interpretate în sensul că acordă Consiliului Naţional pentru Combaterea
Discriminării competenţa ca, în cadrul activităţii sale jurisdicţionale, să
cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative.Prevederile
art. 20 se aplică în mod corespunzător în cazul în care Consiliul investighează
din oficiu fapte sau acte de discriminare.(1) Consiliul
este condus de un preşedinte cu rang de secretar de stat, ales de membrii
Colegiului director din rândul acestora, pentru un mandat de 5 ani.
Preşedintele este ordonator principal de credite. Preşedintele este ajutat în
activitatea sa de un vicepreşedinte, ales de Colegiul director dintre membrii
acestuia, pentru un mandat de 2 ani şi jumătate.<span

(2) Raportul anual de activitate al Consiliului se dezbate şi se aprobă
de Parlament. Raportul de activitate se depune la birourile permanente ale
Camerei Deputaţilor şi Senatului până la data de 15 aprilie a anului
următor.(1) Colegiul
director al Consiliului este organ colegial, deliberativ şi decizional,
responsabil pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute de lege.<span style='background:yellow;mso-

(6) În situaţia în care împotriva unui membru al Colegiului director se
pune în mişcare acţiunea penală, acesta se consideră suspendat de drept din
funcţie până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti. Dacă prin
hotărâre se constată nevinovăţia persoanei în cauză, suspendarea ei din funcţie
încetează, este repusă în toate drepturile avute anterior suspendării şi i se
achită drepturile băneşti de care a fost lipsită.<span style='background:yellow;mso-

Propunerile nominale pentru Colegiul director se înaintează birourilor
permanente ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, cu 60 de zile înainte de data
la care mandatele vor deveni vacante. Propunerile vor fi însoţite de:
curriculum vitae, cazier judiciar şi declaraţii pe propria răspundere ale
candidaţilor din care să reiasă că nu se încadrează în prevederile art. 23
alin. (3) lit. e) şi f).<span style='background:yellow;

(2) Birourile permanente ale celor două Camere ale Parlamentului publică
pe paginile de internet ale Camerei Deputaţilor şi Senatului candidaturile
depuse şi înaintează propunerile comisiilor permanente de specialitate, în
vederea audierii candidaţilor în şedinţă comună. În termen de 10 zile de la
publicarea candidaturilor se pot depune la comisiile permanente de
specialitate, în scris, obiecţiuni argumentate cu privire la candidaturile
depuse.<span style='background:yellow;mso-

(3) În urma audierii candidaţilor, comisiile permanente de specialitate
întocmesc un aviz comun, pe care îl prezintă în şedinţa comună a Camerei
Deputaţilor şi Senatului, până la data la care expiră mandatele.1 - (1) Mandatul membrilor Colegiului director se
exercită de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a
hotărârii Parlamentului de numire a acestora.<span

(2) Mandatul membrului Colegiului director al Consiliului durează până
la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a hotărârii
Parlamentului de numire a noului membru, dar nu mai mult de 6 luni de la data
împlinirii termenului prevăzut de art. 25 alin. (2).<span

(3) Mandatul preşedintelui şi vicepreşedintelui Consiliului durează până
la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a hotărârii
Colegiului director prin care au fost aleşi noul preşedinte şi noul
vicepreşedinte al Consiliului, dar nu mai mult de 6 luni de la data împlinirii
termenului prevăzut la art. 22 alin. (1). a fost introdus prin
O.U.G. nr. 45/2020 de la data de 13 aprilie 2020.(1) Membrii
Colegiului director al Consiliului sunt garanţi ai interesului

(2) Durata mandatului membrilor Colegiului director este de 5 ani, iar
numirea acestora se face eşalonat, în funcţie de expirarea
mandatelor.<span

(3) În cazul în care un loc în Colegiul director devine vacant înaintea
expirării mandatului, acesta va fi ocupat de o altă persoană numită, conform
procedurii reglementate de prezenta ordonanţă, pentru restul de mandat rămas
vacant.<span

(5) În soluţionarea cazurilor de discriminare, membrii Colegiului
director au calitatea de agent constatator care aplică sancţiunile pentru
contravenţiile stabilite prin prezenta ordonanţă. Aceştia îşi pot delega
calitatea de agent constatator persoanelor din aparatul de lucru al
Consiliului.<o:p> </o:p>

class=rvts91>(1) Contravenţiile prevăzute la art. 2 alin. (2), (4), (5) şi (7),
art. 6 - 9, art. 10, art. 11 alin. (1), (3) şi (6), art. 12, 13, 14 şi 15 se
sancţionează cu amendă de la 1.000 lei la 30.000 lei, dacă discriminarea
vizează o persoană fizică, respectiv cu amendă de la 2.000 lei la 100.000 lei,
dacă discriminarea vizează un grup de persoane sau o comunitate.

yellow'>) Constituie contravenţie hărţuirea morală la locul de muncă săvârşită
de către un angajat, prin lezarea drepturilor sau demnităţii unui alt angajat,
şi se pedepseşte cu amendă de la 10.000 lei la 15.000 lei.) Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă: a) de la 30.000 lei la 50.000 lei
neîndeplinirea de către angajator a obligaţiilor prevăzute la art. 2 alin.
(5); b) de la 50.000 lei la 200.000 lei
nerespectarea de către angajator a prevederilor art. 2 alin. (5).<span style='background:

(2) Consiliul sau, după caz, instanţa de judecată poate obliga partea
care a săvârşit fapta de discriminare să publice, în mass-media, un rezumat al
hotărârii de constatare, respectiv al sentinţei judecătoreşti.) Ori de câte ori va constata săvârşirea unei fapte de hărţuire morală
la locul de muncă, instanţa de judecată poate, în condiţiile
legii: a) să dispună obligarea angajatorului la
luarea tuturor măsurilor necesare pentru a stopa orice acte sau fapte de
hărţuire morală la locul de muncă cu privire la angajatul în
cauză; b) să dispună reintegrarea la locul de
muncă a angajatului în cauză; c) să dispună obligarea angajatorului la
plata către angajat a unei despăgubiri în cuantum egal cu echivalentul
drepturilor salariale de care a fost lipsit; d) să dispună obligarea angajatorului la
plata către angajat a unor daune compensatorii şi morale; e) să dispună obligarea angajatorului la
plata către angajat a sumei necesare pentru consilierea psihologică de care
angajatul are nevoie, pentru o perioadă rezonabilă stabilită de către medicul
de medicină a muncii; f) să dispună obligarea angajatorului la
modificarea evidenţelor disciplinare ale angajatului.) Ori de câte ori va constata săvârşirea unei fapte de hărţuire morală
la locul de muncă, Consiliul aplică, în condiţiile legii, oricare dintre
măsurile prevăzute la alin. (2) lit. a) şi e).) Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 100.000
lei la 200.000 lei neaducerea de către angajator la îndeplinire a măsurilor
dispuse de către Consiliu. Plata amenzii nu exonerează angajatorul de aducerea
la îndeplinire a obligaţiilor prevăzute la alin. (2).*** Abrogat prin L. nr.
167/2020</a><o:p></o:p>

(5) La cererea agenţilor constatatori, reprezentanţii legali ai
autorităţilor
şi instituţiilor publice şi ai agenţilor economici supuşi controlului, precum
şi persoanele fizice au obligaţia, în condiţiile legii:(1) Persoana
care se consideră discriminată poate formula în faţa instanţei de judecată o
cerere pentru acordarea de despăgubiri şi restabilirea situaţiei anterioare
discriminării sau anularea situaţiei create prin discriminare, potrivit
dreptului comun. Cererea este scutită de taxă judiciară de timbru şi nu este
condiţionată de sesizarea Consiliului*).<span

(4) Persoana interesată va prezenta fapte pe baza cărora poate fi
prezumată existenţa unei discriminări directe sau indirecte, iar persoanei
împotriva căreia s-a formulat sesizarea îi revine sarcina de a dovedi că nu a
avut loc o încălcare a principiului egalităţii de tratament. În faţa instanţei
se poate invoca orice mijloc de probă, respectând regimul constituţional al
drepturilor fundamentale, inclusiv înregistrări audio şi video sau date
statistice.<span

(5) La cerere, instanţa poate dispune retragerea sau suspendarea de
către autorităţile emitente a autorizaţiei de funcţionare a persoanelor
juridice care, printr-o acţiune discriminatoare, cauzează un prejudiciu
semnificativ sau care, deşi cauzează un prejudiciu redus, încalcă în mod
repetat prevederile prezentei ordonanţe. *) Prin <span
an

an
formelor de discriminare, republicată, sunt neconstituţionale, în măsura în
care din acestea se desprinde înţelesul că instanţele judecătoreşti au
competenţa să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de
lege, considerând că sunt discriminatorii, şi să le înlocuiască cu norme create
pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte
normative.(1) Organizaţiile
neguvernamentale care au ca scop protecţia drepturilor omului sau care au
interes legitim în combaterea discriminării au calitate procesuală activă în
cazul în care discriminarea se manifestă în domeniul lor de activitate şi aduce
atingere unei comunităţi sau unui grup de persoane. Dispoziţii finale
<o:p> </o:p>

class=rvts91>(1) Structura organizatorică şi celelalte atribuţii de funcţionare
ale Consiliului şi ale Colegiului director vor fi reglementate prin ordin al
preşedintelui Consiliului.
 (2) În vederea exercitării atribuţiilor

sale, Consiliul îşi constituie structuri teritoriale de control şi de
monitorizare.

class=rvts91>(1) Bugetul Consiliului face parte integrantă din bugetul de stat.
Proiectul de buget se întocmeşte de Consiliu, cu avizul Ministerului Finanţelor
Publice.
 (2)*) Salarizarea funcţionarilor publici şi

a personalului încadrat cu contract individual de muncă din cadrul Consiliului
se face la nivelul corespunzător celorlalte autorităţi publice autonome aflate
sub controlul Parlamentului, potrivit <a
href="javascript:OpenDocumentView(84161,%201575078);">anexei nr. I</a> la Ordonanţa Guvernului nr. 2/2006 privind reglementarea
drepturilor salariale şi a altor drepturi ale funcţionarilor publici pentru
anul 2006, respectiv <a
href="javascript:OpenDocumentView(112643,%202116951);">anexei nr. I</a> la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2000 privind
sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din
sectorul bugetar, cu modificările şi completările ulterioare.

 *) La data republicării prezentei

ordonanţe, salarizarea personalului plătit din fonduri publice este
reglementată de <a
href="javascript:OpenDocumentView(197954,%203640848);">Legea-cadru nr.
284/2010</a> privind salarizarea unitară a personalului plătit din
fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 877
din 28 decembrie 2010, cu modificările şi completările ulterioare.
 **) Legea-cadru nr. 284/2017 a fost

abrogată prin <a
href="javascript:OpenDocumentView(254606,%204816224);">Legea-cadru nr.
153/2017</a><o:p> </o:p>

class=rvts91>Prezenta ordonanţă intră în vigoare în termen de 60 de zile de la
data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.

class=rvts91>La data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe se abrogă orice
alte dispoziţii contrare.
<o:p> </o:p>
<a name=6149868></a> NOTĂ:
 Reproducem mai jos menţiunea referitoare la

transpunerea normelor comunitare în dreptul intern din Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 19/2013 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului
nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de
discriminare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 183 din
2 aprilie 2013:
 "Prezenta ordonanţă de urgenţă

transpune prevederile Directivei 2000/43/CE a Consiliului din 29 iunie din 29
iunie 2000 de punere în aplicare a principiului egalităţii de tratament între
persoane, fără deosebire de rasă sau origine etnică, publicată în Jurnalul
Oficial al Comunităţilor Europene (JOCE) seria L, nr. 180 din 19 iulie 2000, şi
ale Directivei 2000/78/CE a Consiliului din 27 noiembrie 2000 de creare a unui
cadru general în favoarea egalităţii de tratament, în ceea ce priveşte
încadrarea în muncă şi ocuparea forţei de muncă, publicată în Jurnalul Oficial
al Comunităţilor Europene (JOCE), seria L, nr. 303 din 2 decembrie
2000."

class=rvts91>_____________
</div>

highlight:yellow'>Parlamentul
RomânieiLEGE Nr.

style='background:yellow;mso-highlight:yellow'>din 14 decembrie


style='background:yellow;mso-highlight:yellow'>privind protecţia personalului
din autorităţile publice, instituţiile publice şi din alte unităţi care
semnalează încălcări ale legiiParlamentul României adoptă prezenta lege.Dispoziţii generale - Prezenta lege
reglementează unele măsuri privind protecţia persoanelor care au reclamat ori
au sesizat încălcări ale legii în cadrul autorităţilor publice, instituţiilor
publice şi al altor unităţi, săvârşite de către persoane cu funcţii de
conducere sau de execuţie din autorităţile, instituţiile publice şi din
celelalte unităţi bugetare prevăzute la art. 2. - (1) Dispoziţiile
prezentei legi se aplică autorităţilor şi instituţiilor publice din cadrul
administraţiei publice centrale, administraţiei publice locale, aparatului
Parlamentului, aparatului de lucru al Administraţiei Prezidenţiale, aparatului
de lucru al Guvernului, autorităţilor administrative autonome, instituţiilor
publice de cultură, educaţie, sănătate şi asistenţă socială, companiilor
naţionale, regiilor autonome de interes naţional şi local, precum şi
societăţilor naţionale cu capital de stat.<span style='background:

(2) Prezenta lege se aplică şi persoanelor numite în consilii
ştiinţifice şi consultative, comisii de specialitate şi în alte organe
colegiale organizate în structura ori pe lângă autorităţile sau instituţiile

style='background:yellow;mso-highlight:yellow'> - În înţelesul prezentei
legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarea
semnificaţie:avertizare în interes public înseamnă
sesizarea făcută cu bună-credinţă cu privire la orice faptă care presupune o
încălcare a legii, a deontologiei profesionale sau a principiilor bunei
administrări, eficienţei, eficacităţii, economicităţii şi
transparenţei;avertizor înseamnă persoana care face o
sesizare potrivit lit. a) şi care este încadrată în una dintre autorităţile
publice, instituţiile publice sau în celelalte unităţi prevăzute la art.

mso-highlight:yellow'>comisie de disciplină înseamnă
orice organ însărcinat cu atribuţii de cercetare disciplinară, prevăzut de lege
sau de regulamentele de organizare şi funcţionare a autorităţilor publice,
instituţiilor publice sau a celorlalte unităţi prevăzute la art.
2.Principii generale - Principiile care
guvernează protecţia avertizării în interes public sunt
următoarele:<span

a) principiul legalităţii, conform căruia autorităţile publice,
instituţiile publice şi celelalte unităţi prevăzute la art. 2 au obligaţia de a
respecta drepturile şi libertăţile cetăţenilor, normele procedurale, libera
concurenţă şi tratamentul egal acordat beneficiarilor serviciilor publice,
potrivit legii;<span style='background:yellow;mso-

b) principiul supremaţiei interesului public, conform căruia, în înţelesul
prezentei legi, ordinea de drept, integritatea, imparţialitatea şi eficienţa
autorităţilor publice şi instituţiilor publice, precum şi a celorlalte unităţi
prevăzute la art. 2 sunt ocrotite şi promovate de lege;<span style='background:yellow;

d) principiul nesancţionării abuzive, conform căruia nu pot fi sancţionate
persoanele care reclamă ori sesizează încălcări ale legii, direct sau indirect,
prin aplicarea unei sancţiuni inechitabile şi mai severe pentru alte abateri
disciplinare. În cazul avertizării în interes public, nu sunt aplicabile
normele deontologice sau profesionale de natură să împiedice avertizarea în
interes public;<span style='background:yellow;mso-

e) principiul bunei administrări, conform căruia autorităţile publice,
instituţiile publice şi celelalte unităţi prevăzute la art. 2 sunt datoare să
îşi desfăşoare activitatea în realizarea interesului general, cu un grad
ridicat de profesionalism, în condiţii de eficienţă, eficacitate şi
economicitate a folosirii resurselor;<span style='background:

f) principiul bunei conduite, conform căruia este ocrotit şi încurajat
actul de avertizare în interes public cu privire la aspectele de integritate
publică şi bună administrare, cu scopul de a spori capacitatea administrativă
şi prestigiul autorităţilor publice, instituţiilor publice şi al celorlalte
unităţi prevăzute la art. 2;<span style='background:yellow;

g) principiul echilibrului, conform căruia nici o persoană nu se poate
prevala de prevederile prezentei legi pentru a diminua sancţiunea
administrativă sau disciplinară pentru o faptă a sa mai gravă;<span

h) principiul bunei-credinţe, conform căruia este ocrotită persoana
încadrată
într-o autoritate publică, instituţie publică sau în altă unitate bugetară
dintre cele prevăzute la art. 2, care a făcut o sesizare, convinsă fiind de
realitatea stării de fapt sau că fapta constituie o încălcare a


mso-highlight:yellow'>Avertizarea privind fapte de încălcare a
legii - Semnalarea unor fapte de
încălcare a legii de către persoanele menţionate la art. 1 şi 2, prevăzute de
lege ca fiind abateri disciplinare, contravenţii sau infracţiuni, constituie
avertizare în interes public şi priveşte:<span style='background:
a) infracţiuni de corupţie, infracţiuni asimilate infracţiunilor de
corupţie, infracţiuni în legătură directă cu infracţiunile de corupţie,
infracţiunile de fals şi infracţiunile de serviciu sau în legătură cu
serviciul;<span style='background:yellow;

m) administrarea defectuoasă sau frauduloasă a patrimoniului public şi
privat al autorităţilor publice, instituţiilor publice şi al celorlalte unităţi
prevăzute la art. 2;<span style='background:yellow;mso-highlight:

n) încălcarea altor dispoziţii legale care impun respectarea
principiului bunei administrări şi cel al ocrotirii interesului

style='background:yellow;mso-highlight:yellow'> - Sesizarea privind
încălcarea legii sau a normelor deontologice şi profesionale, conform art. 4
lit. h), poate fi făcută, alternativ sau cumulativ:<span style='background:yellow;mso-highlight:

b) conducătorului autorităţii publice, instituţiei publice sau al
unităţii bugetare din care face parte persoana care a încălcat prevederile
legale, potrivit art. 5, sau în care se semnalează practica ilegală, chiar dacă
nu se poate identifica exact făptuitorul;<span style='background:

c) comisiilor de disciplină sau altor organisme similare din cadrul
autorităţii publice, instituţiei publice sau al unităţii prevăzute la art. 2,
din care face parte persoana care a încălcat legea, conform art.

d) organelor judiciare;Protecţia funcţionarilor publici, a personalului
contractual şi a altor categorii de personal - (1) În faţa comisiei de
disciplină sau a altor organe similare, avertizorii beneficiază de protecţie

a) avertizorii în interes public beneficiază de prezumţia de
bună-credinţă, în condiţiile art. 4 lit. h), până la proba
contrară;<span

b) la cererea avertizorului cercetat disciplinar ca urmare a unui act de
avertizare, comisiile de disciplină sau alte organisme similare din cadrul
autorităţilor publice, instituţiilor publice sau al altor unităţi prevăzute la
art. 2 au obligaţia de a invita presa şi un reprezentant al sindicatului sau al
asociaţiei profesionale. Anunţul se face prin comunicat pe pagina de Internet a
autorităţii publice, instituţiei publice sau a unităţii bugetare, cu cel puţin
3 zile lucrătoare înaintea şedinţei, sub sancţiunea nulităţii raportului şi a
sancţiunii
disciplinare aplicate.<span style='background:yellow;mso-highlight:

(2) În situaţia în care cel reclamat prin avertizarea în interes public
este şef ierarhic, direct sau indirect, ori are atribuţii de control, inspecţie
şi evaluare a avertizorului, comisia de disciplină sau alt organism similar va
asigura protecţia avertizorului, ascunzându-i identitatea. - În cazul avertizărilor
în interes public, prevăzute la art. 5 lit. a) şi b), se vor aplica din oficiu
prevederile <a href="javascript:OpenDocumentView(26697,%20416976);">art. 12</a> alin. (2) lit. a) din Legea nr. 682/2002 privind protecţia
martorilor.<o:p></o:p>

style='background:yellow;mso-highlight:yellow'> - (1) În litigiile de
muncă sau în cele privitoare la raporturile de serviciu, instanţa poate dispune
anularea sancţiunii disciplinare sau administrative aplicate unui avertizor,
dacă sancţiunea a fost aplicată ca urmare a unei avertizări în interes public,
făcută cu bună-credinţă.<span style='background:yellow;

(2) Instanţa verifică proporţionalitatea sancţiunii aplicate
avertizorului pentru o abatere disciplinară, prin compararea cu practica
sancţionării sau cu alte cazuri similare din cadrul aceleiaşi autorităţi
publice, instituţii publice sau unităţi bugetare, pentru a înlătura
posibilitatea sancţionării ulterioare şi indirecte a actelor de avertizare în
interes public, protejate prin prezenta lege.Dispoziţii tranzitorii şi finale - Prezenta lege, în
privinţa protecţiei avertizorilor în interes public, se completează cu
dispoziţiile <a href="javascript:OpenDocumentView(47563,%20795118);">Codului
muncii</a>, precum şi cu prevederile <a
modificările ulterioare.<o:p></o:p>

style='background:yellow;mso-highlight:yellow'> - În termen de 30 de zile
de la intrarea în vigoare a prezentei legi, autorităţile publice, instituţiile
publice şi celelalte unităţi bugetare prevăzute la art. 2 îşi vor pune de acord
regulamentele de ordine interioară cu prevederile acesteia.Această lege a fost adoptată de
Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin.
(2) din Constituţia României, republicată.PREŞEDINTELE CAMEREI
DEPUTAŢILORVALER DORNEANUPREŞEDINTELE
SENATULUINICOLAE VĂCĂROIU
<div style='mso-element:footnote-list'><![if !supportFootnotes]> 
<hr align=left size=1 width="33%">
<![endif]>
<div style='mso-element:footnote' id=ftn1>
<a

style='mso-footnote-id:ftn1' href="#_ftnref1" name="_ftn1" title=""><![if !
supportFootnotes]><span style='font-size:10.0pt;mso-bidi-font-size:11.0pt;
mso-fareast-font-family:"Times New Roman";mso-fareast-theme-font:minor-fareast;
mso-ansi-language:EN-US;mso-fareast-language:EN-US;mso-bidi-language:AR-
SA'>[1]<![endif]></a>
Mihaela Miroiu, Gabriela Blebea Nicolae, Introducere
în etica profesională, Editura Trei, 2001. 
</div>
<div style='mso-element:footnote' id=ftn2>
<a style='mso-footnote-id:ftn2'
href="#_ftnref2" name="_ftn2" title=""><![if !supportFootnotes]><span style='font-size:10.0pt;mso-bidi-font-size:11.0pt;
mso-fareast-font-family:"Times New Roman";mso-fareast-theme-font:minor-fareast;
mso-ansi-language:EN-US;mso-fareast-language:EN-US;mso-bidi-language:AR-
SA'>[2]<![endif]></a>
A se vedea şi Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan” „Dicţionar Explicativ al Limbii Române
Moderne”, ediţia a II-a, Editura Univers Enciclopedic Buc. 1998. 
</div>
</div>
</body>
</html>

571 Din 2004

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

571 Din 2004

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

<html xmlns:v="urn:schemas-microsoft-com:vml"

<body lang=EN-US link=blue vlink=purple style='tab-interval:.5in'>

<h1 style='margin-left:-.25pt'><a name=1115789></a><a name="_GoBack"></a>Guvernul

<p class=MsoNormal align=center style='margin-top:0in;margin-right:202.25pt;

<p class=MsoNormal align=center style='margin-top:0in;margin-right:0in;

<p class=MsoNormal align=center style='margin-top:0in;margin-right:.25pt;

<p class=MsoNormal align=center style='margin-top:0in;margin-right:0in;

<h1 style='margin-left:-.25pt'>Publicată în: Monitorul Oficial Nr. 813 din 7

<p class=MsoNormal style='margin-bottom:1.05pt;line-height:107%'><span

<p class=MsoNormal style='margin-top:0in;margin-right:.45pt;margin-bottom:0in;

<p class=MsoNormal style='margin-bottom:1.2pt;line-height:107%'><span

<p class=MsoNormal style='margin-top:0in;margin-right:0in;margin-bottom:1.0pt;

<p class=MsoNormal style='margin-bottom:.9pt;line-height:107%'><span

<p class=MsoNormal style='margin-top:0in;margin-right:.45pt;margin-bottom:0in;

<p class=MsoNormal style='margin-top:0in;margin-right:.45pt;margin-bottom:0in;

<p class=MsoNormal style='margin-top:0in;margin-right:.45pt;margin-bottom:0in;

<p class=MsoNormal style='margin-top:0in;margin-right:.45pt;margin-bottom:0in;

<p class=MsoNormal style='line-height:107%'><span style='color:black'><span

<p class=MsoNormal align=center style='margin-top:0in;margin-right:.1pt;

<h2 align=center style='margin-top:0in;margin-right:.15pt;margin-bottom:0in;

<p class=MsoNormal align=center style='margin-top:0in;margin-right:0in;

<p class=MsoNormal align=center style='margin-top:0in;margin-right:.1pt;

<p class=MsoNormal align=center style='margin-left:1.05pt;text-align:center;

<h2 align=center style='margin-top:0in;margin-right:198.5pt;margin-bottom:0in;

<p class=MsoNormal align=center style='margin-top:0in;margin-right:0in;

<p class=MsoNormal align=center style='margin-top:0in;margin-right:192.1pt;

<p class=MsoNormal align=center style='margin-top:0in;margin-right:0in;

<p class=MsoNormal align=center style='margin-top:0in;margin-right:.2pt;

<p class=MsoNormal align=center style='margin-top:0in;margin-right:.25pt;

<p class=MsoNormal style='margin-bottom:.8pt;line-height:107%'><span

<h1 style='margin-left:-.25pt'><span style='mso-spacerun:yes'> </span>Anexă<span

<p class=MsoNormal style='line-height:107%'><span style='color:black'><span

<p class=MsoNormal align=center style='margin-top:0in;margin-right:.05pt;

<p class=MsoNormal style='line-height:107%'><span style='color:black'><span

<p class=MsoNormal style='margin-top:0in;margin-right:0in;margin-bottom:1.0pt;

<p class=MsoNormal style='margin-bottom:.65pt;line-height:107%'><span

<p class=MsoNormal style='margin-top:0in;margin-right:0in;margin-bottom:1.0pt;

<p class=MsoNormal style='margin-top:0in;margin-right:.45pt;margin-bottom:0in;

<h2 style='margin-left:-.25pt'><span style='color:black'><span

<p class=MsoNormal style='margin-top:0in;margin-right:.45pt;margin-bottom:.55pt;

<p class=MsoNormal style='margin-top:0in;margin-right:.45pt;margin-bottom:.55pt;

<p class=MsoNormal style='margin-top:0in;margin-right:.45pt;margin-bottom:.55pt;

<p class=MsoNormal style='margin-top:0in;margin-right:.45pt;margin-bottom:.55pt;

<p class=MsoNormal style='margin-top:0in;margin-right:.45pt;margin-bottom:.55pt;

<h2 style='margin-left:-.25pt'><span style='color:black'><span

<p class=MsoNormal style='margin-top:0in;margin-right:.45pt;margin-bottom:.55pt;

<p class=MsoNormal style='margin-top:0in;margin-right:.45pt;margin-bottom:.55pt;

<p class=MsoNormal style='margin-top:0in;margin-right:.45pt;margin-bottom:.55pt;

<p class=MsoNormal style='margin-top:0in;margin-right:.45pt;margin-bottom:.55pt;

<p class=MsoNormal style='margin-top:0in;margin-right:.45pt;margin-bottom:.55pt;

<h2 style='margin-left:-.25pt'><span style='color:black'><span

<p class=MsoNormal style='margin-top:0in;margin-right:21.65pt;margin-bottom:

<p class=MsoNormal style='margin-top:0in;margin-right:.45pt;margin-bottom:0in;

<p class=MsoNormal style='margin-top:0in;margin-right:.45pt;margin-bottom:.55pt;

<p class=MsoNormal style='margin-top:0in;margin-right:.45pt;margin-bottom:.55pt;

<p class=MsoNormal style='margin-top:0in;margin-right:.45pt;margin-bottom:.55pt;

<p class=MsoNormal style='margin-top:0in;margin-right:.45pt;margin-bottom:.55pt;

<p class=MsoNormal style='margin-top:0in;margin-right:.45pt;margin-bottom:.55pt;

<p class=MsoNormal style='margin-top:0in;margin-right:.45pt;margin-bottom:.55pt;

<p class=MsoNormal style='margin-top:0in;margin-right:.45pt;margin-bottom:.55pt;

<p class=MsoNormal style='margin-top:0in;margin-right:.45pt;margin-bottom:.55pt;

<p class=MsoNormal style='margin-top:0in;margin-right:.45pt;margin-bottom:.55pt;

<p class=MsoNormal style='margin-top:0in;margin-right:.45pt;margin-bottom:.55pt;