LUCRAREA Nr.6 DETERMINAREA PARAMETRILOR TEHNOLOC Sain cern 1 OPTIMILA FRETAREA SI PRESREA LA RECE A PLE ELOR DE AUTOMOBI LE. LCONTINUTUL LUCRARIL 1 A Determinarea parametrilor dimensionali ai pieselor conjugate si a valoriiefective a strangerii 1.2 Stabilirea tipului de bucsare (fretare sau presare la rece) Fi 1.3.Determinarea temperaturii de incalzire (subracire) a piesei cuprinzatoare, sau cuprinse. 1.4.Calculul parametrilor tehnologici la presaréa (depresarea) BEE bucselor. 1.5.Intocmirea referatului 2.UTILAJE,APARATE gi SDV-uri NECESARE. : 2.1.Sublere de exterior: 0-150mm; 0-250mm, Va=0,1; V-0,0Smm, 2.2.Micrometre de exterior si de interior (0-25;25-50;50-75mm), 2.3.Minimetru; 2.4.Trusa de comparatoare de exterior, 2.5.Presa hidraulica sau mecanica, 2.6.Instalatie termostata pentru incalzirea pieselor cuprinzatoare, 2.7.Cuptor electric pentru incalzirea pieselor; 3.MODUL DE DESFASURARE A LUCRARIL 3.1 Determinarea parametrilor dimensionali ai pieselor conjugate $1 a valorii efective a strangerii. Reconditionarea prin utilizarea pieselor intermediare, const in prelucrarea suprafetei uzate la o cota majorata (alezajul) sau micsorata (arborele) si montarea prin fretare sau presare la rece a unei piese special confectionate, de obicei sub forma de bucsa cilindrica neteda. Materialul bucselor poate fi din OLC 45, pentru mangonarea fusurilor de arbori ai transmisiei, fonta cenusie sau material metaloceramic (ghiduri de supape), aliaje antifrictiune (bronz, babit), materiale plastice (poliamidele). Piesele care urmeaza sa fie asamblate prin strangere, prelucrate anterior, vor fi supuse unui control dimensional de catre studenti. Acest control _consta in masurarea dimensiunilor efective ale pieselor si compararea acestora cu valorile jnscrise in documentatia tehnica (desene de executie).Se va avea in vedere ca pentru yealizarea strangerii corespunzatoare, grosimea minima a bueselor din otel sau fonta sa fie de 1,8...2.0mm. Ajustajul cu strangere|9] rezulta in urma asamblarii unui arbore cu un alezaj, la care orice, dimensiune ciectiva a arborelui este mai mare decat orice Giuensiune 33tine prin presarea celor doua piese, a alezajului (fig.1) O astfel de asamblare se ob cestora. cea ce produce o deformare elastica sau chiar plastica a a Fig.l Valorile limita ale strangerii sunt: S mats Ginax =D min E s : Simin = Amin = Dnax . inale si abat ile sau inlocuind diametrele limita in functie de diametrele nominale §1 abater! corespunzatoare se obtine: Sax =(N+as)—(N+An=as-A Smin = (N+a))—(N+As)=a1-As Toleranta strangerii va fi : Ts = Smmax ~ S min sau: Ts= (inax — Dyin) — Gin —D rin) = RAT Ta Relatia caracteristica a acestui tip de ajustaj[5] este: a, >As 3.2 Stabilirea tipului de bucsare (fretare sau bucsare)[5,8]; in functie de destinatia pieselor bucsate, de conditiile tehnice gi functionale ale acestora si de solicitarile la care este supusa asamblarea prin strangere, se va analiza critic avantajele fiecarui tip de bucsare sI se va stabili varianta optima. 3.3.Determinarea temperaturii de incalzire (subracire) a piselor cuprinzatoare (cuprinse). : Reconditionarea prin bucsare este eficienta atunci cand piesele ajustajului lucreaza la sarcini mari, si deci necesita strangeri mari, cand piesele au pereti subtiri si coeficienti de dilatare liniara. diferiti sau cand piesele lucreaza la temperaturi mari. ; Temperatura de incalzire (subracire) a piesei cuprinzatoare (cuprinse) se calculeaza[2,5,8] cu relatia: Simaxtim Ts 752.7 0+ Tal°K) 34in care: 10° g- coeficientul de dilatare (contractie) termica liniara a materialului piesei, exprimat in [mm/K] (vezi tab.1.); d- diametrul de contact {mm]; Snax ~Stringerea maxima din asamblare, [mm]; T, - temperatura mediului ambiant, [PK]; dm - jocul minim de montaj, [mm]; 4 Subracirea pieselor mari se poate realiza in carbon solid (198°K), NH; lichid (153°K), N2 sau O; lichid (83°K). Tabelul 1. Coeficientii de dilatare (contractie) liniari si modulele de elasticitate ale materialelor metalice|8]; Coeficien{ii de dilatare (contractie) liniara incalzire subracire Materialul pieselor incalzite(subracite) Modulele de elasticitate | (2.0-2.1)105 | 200-210 }(0.7-1.05)10® | _ 70-105 (0.9-1.5)10% 90-150 | Ofel - ofel turnat Fonta turnata Fonta maleabila _ ("0.85.10 ee aoe 0.8.10 80 Alsi aliajele lui (0.65-0.75)105 3.4.Calculul parametrilor tehnologici la presarea (depresarea)[8]la rece a bucselor. Se disting doua cazuri: A.Strangerea efectiva este determinata - in acest caz calculul consta in urmatoarele: a.Presiunea de contact maxima: : ae ol N= is Pee eee, mm? J zt) unde: ieapoenoeue si sunt coeficientii de forma, calculati in raport cu coeficientii lui Poisson, vp Si va(tb.2 ie sie ‘ : : Ergi E, - modulele de elasticitate ale piesci-fus gi alezaj. (tb.2). Smax - Strngerea maxima efectiva, [um]; d, desi d,- diametrele comun, al fusului gi al alezajului. 35Tabelul 2[8] Seslibial AsO" b.Forta teoreticd de presare sau de depresare a bucset: Fy =undip{N] in care: 1, este coeficientul de frecare dintre suprafetele fus-alezaj, in contact. El are valori diferite la depresare gi la presare. d- diametrul de contact.{mm|]; [- lungimea de contact [mm]; p- presiunea de contact [N/mm]; cForfa reali minima pe care trebuie si o dezvolte presa hidraulica sau mecanica: EF =pFpIN]; unde feste un coeficient de siguranta care se accepta p=0,5-2,0, extremele corespunzand pentru presele de mana (B = 0,5), si pentru presele hidraulice de minimum (10-20)tone; B, Strangerea nu este determinata[8]. a. Presiunea de contact minima: pens 10| (24)° +F3 J} sexattvsenm?s unde: M, si F, sunt momentul de torsiune si forfa axiala care solicita asamblarea. b. Strangerea minima teoretica: 10% Sinn =p (442) [um]; c, Strangerea minima efectiva: Sain = Seinin + UF Up 36in care u si uw, sunt corectiile datorate rugozotifii si temperaturi. d. Presiunea maxima d gi G. Presiicg le contact la vare incepe i mai ee pe curgerea celui mai slab Prax = MIN(D ca, Pct) da? Pcr= So -oolN/mm? ); d3-d? Pea = 5“ + GcalN/mm? J; unde oc Si dca Sunt limitele de curgere ale materialelor fus si d. Forta axiala de presare se calculeaza ca in cazul A. Tabelul 3.Coeficienti de frecare !a presarea (depresarea) compensatorilor de uzare[8]. __ | Procedeul imbinarii Valoarea coeficienfilor feo Ldepres Hpres OLC 35:0LC55 Presare 0,06-0,12 | 0,06-0,22 Fe 200;Fc 400 Presare 0,07-0.12 | 0,06-0,14 Otel OLC 35 Alama; Presare - 0,05-0,10 OLC 55 OLC35,0LC55 incalzire 0.08-0.19 - OLC35;0LC55 Racire 0,07-0.16 - Fc200;Fe400 incalzire sau racire 0,07-0,09 4,.REZULTATELE MASURATORILOR SI INTOCMIREA REFERATULUI DE LABORATOR Pentru elaborarea referatului se va folosi modelul prezentat in cele ce urmeaza: FACULTATEA DE MECANICA Catedra :Autovehicule rutiere Laboratorul: Fabricarea ; repararea industriala a autovehicolelor DETERMINAREA PARAMETRILOR TEHNO- Student:....... LOGICI OPTIMI LA FRETAREA SI PRESREA | Sectia: LA RECE A PIESELOR DE AUTOMOBILE. Lucrarea ur.6 4.1 .Caracteristicile tehnice ale pieselor conjugate (denumirea reperelor): a.Subansamblul (ansamblul) din care fac parte piesele de reconditionat prin fretare sau presare la rec b.Marca autovehiculului c Pareursul efectiv: 37‘ratului superficial:... uprinse sau cuprinzatoare: Dt ateaobsvtnsra eros d Materialul, tratamentul termic als e.Valoarea maxim admisa a uzurii piesei ¢ 4.2.Aparate, SDV-uni, si utilaje folosite la efectuarea lucrari:.. 4.4, Rezultatele masuratorilor arborelui sau alezajulu rii parametrilor dimensionali ai pieselor conjugate sia yalorii efective a strangerii. Tnt de uzare Uzura maxima _arbore alezaj 4.6 Stabilirea tipului de bucgare: 4.7.Caleulul temperaturii de incdlzire sau subracire a piesei cuprinse sau cuprinzatoare: Smactim Te apeg + Ta CK 4.8.Calculul parametrilor tehnologici la presarea (depresarea) la rece a bucselor, tindnd cont de cele prezentate la punctul 3.4.: 4.9.Concluzii Para ener mictodel de reconditionare cu erent compensatoarelor de UZATC!..... eee eeeseseceeteeetsseeteneerenseceseensennnceseennecanesesen 38