1. Un vultur sta pe pisc c-un pix in plisc. 2. Cupa cu capac, capac cu cupa. 3. Un cocostarc s-a dus la descocostarcarie, unde se descocostaércéreau si alfi cocostarci nedescocost€rcariti, ca sA se descocostarcdreasca de cocostarcaria lui. 4. Unui tamplar i s-a-ntamplat o intamplare. Alt tamplar, auzind de intamplarea tamplarului de la tamplarie a venit si s-a lovit cu tampla de tamplaria tamplarului cu intamplarea. 5. Pana cand a céraémidarit céraémidarul pe caramidarita, a cramidarit caramidarita pe caramidar. 6. Balaban Balabanescu balbaieste balbaituri balbaite pe negandite. 7. Capra calcd piatra. Piatra crapa-n patru. Crapa-i-ar capul caprei precum a crapat piatra-n patru. 8. Domnule Director, Doamna Dida Dragan doreste doua dude din dudul dumneavoastra de dincolo de drum. 9. Cosasul Saga cAnd coseste, cat sase sasi sasul coseste. Si-s sus gi-n jos de casa sa, coseste sasul gi-n gosea. Si sase case Sasac-si stie. - Ce sansa!... Sasa-si spuse siesi.CLAUDE AVELINE PORTRETUL PASARII-CARE-NU-E lata portretul Pasarii-Care-Nu-E. Nu-i vina ei ca cel ce le face pe toate Auitat s-o faca. Seaména, cu multe pasari, fiindcd vietuitoarele care nu sint seamana cu cele care sint. Dar cele care nu sint nu au nume. laté de ce pasdrea noastrd se cheama Pasdrea-Care-Nu-E. Si iat& de ce e atat de tristé. Poate ca doarme inca sau asteapta sa i se ingdduie a fi. Ar vrea sa stie daca poate s& deschida ciocul, daca are aripi, daca nu-si pierde culorile cand se scufunda in apa, ca o pasdre adevarata. Ar vrea sa se auda cantand. Ar vrea s&-i fie teama c-ar putea s& moara. Ar vrea 8a fac& pui mici, foarte urati si foarte vii. Pasdrea-Care-Nu-E viseaz s nu mai fie un vis. Nimeni nu e multumit, niciodata, nicaieri. Cum vrefi oare ca lumea s& mearga bine in conditiile astea?Sacadat si ritmat Am plecat hotarat Sa strabat incantat Acest hat blestemat. Sens ascuns, prins in vis Dus adus, iar apus Des atins, pas cu pas Mai pufos, mai cetos, Mai scémos. Duc in bac Sac de doc Aud oac. Aud crac O firac O fidrac iapuc i hurduc E tot drac. Prin ogeag Vad un murg Pus la plug Merg cu sarg Sar un prag Rup un drug Boabe curg Nu e murg Este sarg Dar mi-e drag Cae bleg Pintenog Sontorog $i olog. Apa Sagalnica Navainica Tarandu-se Azvarlindu-se Intorcandu-se Pr&busindu-se Se aduna Se indruma Si detuné in suviteSaltareje Si rézlete F&ra-a se pripi Fara-a ocoli Ea se prabusi Incotro, incotro? Incolo, incolo Acolo, acolo intr-un ritm zglobiu Unde nu mai stiu Spre sfanta sa sora Suzana se suie Spasita suspinul din suflet s8-i spuie Si-n spaima-i se zbate sin spasm se izbeste Si-n susur sarcastic suspinu-si sopteste Si sterse si slabe suspinele-i sunt Si-si sfasie-n spusa-i tot sufletul sfant. Sapte sape late Sapa-n sus sdite Peste sapte sate Gi-alte sapte sape Stau sirag smiltate Ca sa sape-n spate Peste sapte sate. Cosasul Sasa cand coseste Cat sase sasi sasul coseste Dar insusi Sasa-i sas cat sase $i-n sus gi-n jos la casa sa Coseste Sasa si-n sosea $i sase case Saga-i stie Ce sansa Saga-si spuse sie. Roua rece-n aurora Printre pietre, de-aur pare Printre ramuri, prin pripoare, Pare-ar fi margaritare. Grindina, prin grinzi, in ropot Rupe-n randuri, nor cu nor Trasnetul in patru crapa, Piatra caprei din pripor. Arar rarigtea rareste Vreascuri in carari ugor. Ori o piatra crap-n patru Ori o capra calea-n piatra Psatry pietre crap prin capreS&geata pornind, Soptind, forfotind, Clocotind gi cotind, Smorcaind, horcaind, Ici picnd strop cu strop, Ici jucand in potop, Naruind, staruind. Tremurand, murmurand, Taraind, paraind, Ropotind, bobotind, Duduind, zguduind, Vrajind, gafaind, Aromind si momind, Si murind, tres&rind gi sarind, Si fierband gi turband, Galopand si sApand, si rupand, si surpand, Stralucind, clipocind, ndlucind, ratacind, Lunecand , zdruncinand, si jucand si trecand, Unduind, serpuind si suind, si vuind, Spumegand, fumegand, rapagand si strigand D€ntuind, chefuind, duduind si huind, Bolborosind, regasind, poposind si sosind, Sopaind, ropaind, topaind, hopaind, Framéantand, si cantand, desfatand si saltand.Sageata pornind, Soptind, forfotind, Clocotind si cotind, Smoreaind, horcaind, Ici picAnd strop cu strop, Ici jucand in potop, Naruind, staruind. Tremurand, murmurand, Taraind, paraind, Ropotind, bobotind, Duduind, zguduind, Vrajind, gafaind, Aromind si momind, $i murind, tresarind si sarind, $i fierband si turband, Galopand si sapand, si rupand, si surpand, Stralucind, clipocind, nalucind, ratacind, Lunecand , zdruncinand, si jucAnd gi trecand, Unduind, serpuind si suind, si vuind, Spumegand, fumegand, rapagand si strigand D&ntuind, chefuind, duduind si huind, Bolborosind, regasind, poposind si sosind, Sopaind, ropaind, topaind, hopaind, Framantand, si cantand, desfatand si saltand.Ceea ce cerea celebrul Cicero gi cei cinci sute cincizeci si cinci de ciraci ai sai. Cinci sute cincizeci si cinci de ciuperci ciuruite pentru ciorba lui Ciorbea. 6 6 Sase sagi In sase saci. Cupa cu capac. f ~ Cer JON a Hribi fierti, hribi fripti. Coreleue 2 eccrelada © Premierul Lionel Rulcan, trimisul teroristilor transnistreni de Conferinta La - Regionala pentru Orient a reprosat ministrilor prezenti la a patra conferinté ci ~ ~ doresc s& tergiverseze rezolvarea altercatillor dintre partile beligerante al.- Ruanda si Trinidad. In replica, trimisii au precizat la rAndul lor libertatile forurilor tripatite, credibilitatea rezolvarilor si rezolutiilor indestructibile si inamovibilitatea parlamentarilor in legaturé cu problemele propuse anterior. Portarul Laurentiu Rulcan a reprosat arbitrului Arbitrel arbitrajul partinitor din partida Liverpool contra tuturor tricolorilor din cauza anularii golurilor si loviturilor libere. Arbitrel a anulat eronat sub privirile ministrilor gi liderilor Parlamentului Roméaniei. Comisia de arbitraj a sanctionat arbitrajul partinitor al centralului Arbitrel in meciul dintre toti tricolorii impotriva tuturor parlamentarilor sub ochii tuturor suporterilor de fotbal. STRAS STRES_ STRIS STROS STRUS STRAS STRAS Capra neagra sare piatra Piatra crapa-n patru Crapa-i-ar capul caprei negre Cum a crépat piatra-n patru. Boul breaz barlobreaz. E usor a spune boul breaz barlobreaz dar e greu a dezbrezi Brezitura boului breaz bariobreaz din boil bariobrezenilor.VRAJA Plosca plisti i plosca plosti >< Plom plosiu cu puni prosogi Praz propit pe placi cu pluni Doi taciuni si doi carbuni. Stirp stropit si stris silsit “S/Somoioc gi strug sirsit Stos-n stol si strag cu struni Doi t&ciuni si doi carbuni. Zizi zazag zobi cu zari Zmus zolid zomea pe zg&ri Zdrap cu zdraz gi Zdrazi-n zdruni Doi taciuni si doi c&rbuni. Litd-n lati si loft cu lifte Lulm lurostic lat la lefte Log lolis si luti loruni Doi taciuni si doi cdrbuni. Bete-n burti si porti cu pite Boroboate cu bubite Bot baltat de barzoi beti Bulbucati si bonti burefi. Referen: Baldabac babac buluc Caceaima ciubuc calmac Hodoronc hatar hulduc Papalaz popaz papuc.DTLAN in - aN “yuoDNTD DNRT TDLT TORT TDNT TDTD TLDT TLRT TLTD TLND TRTO TRDT TRLT TRNT TNTD TNDT TNLT TNRT LDTD LDLD LORD LDND LTDT LTLT LTRT LTNT LRTD LRDT LRLT LRNT LNTD LNDT LNLT LNRT RDTD RDLT RDRT RONT DNTL DNRD TDLD TDRD TDND TDTL TLDL TLRD TLTL TLNT TRIL TRDL TRLD TRND TNTL TNDL TNLD TNRD LDTL LDLT LDRT LDNT LTDL LTLD LTRD LTND LRTL LRDL LRLD LRND. LNTL LNDL LNLD LNRD RDTL RDLD RDRD RDND DNTR DNRL TDLR TORL TDNL TDTR TLDR TLRL TLIR TLNL TRTR TRDR TRLR TRNL TNTR TNDR TNLR TNRL LDTR LDLR LDRL LDNL LTDR LTLR LTRL LTNL LRTR LRDR LRLR LRNL LNTR LNDR LNLR LNRL RDTR RDLR RDRL RDNL DNTN DNRN TDLN TDRN TDNR TDTN TLON TLRN TLTN TLNR TRTN TRDN TRLN TRNR TNTN TNON TNLN TNRN LDTN LDLN LDRN LDNR LTDN LTLN LTRN LTNR LRTN LRDN LRLN LRNR LNTN LNDN LNLN LNRN RDTN RDLN RDRN RDNRA 13, TEXTE PENTRU OPTIMIZAREA MECANISMELOR DE ARTICULATIE 1. Pentru corectarea vocalei ,,e* De-ar fi si-mi dea mie o ie aramie-aurie gi tie badie o palarie cafenie-cenusie pentru chelie, cand mergi prin cdmpie la vie pe mosie, s scoti din glie, dintre iasomie, 0 gulie viorie-fumurie, ce te-mbie sho tai felie-felie, cu lacomie, langa o lipie cu piftie si iahnie acrie la o sindrofie. Tie, mie, lui Llie si ne dea cate-o bujie, baterie sau dulie, fie si o jucdrie-jonglerie, in drum ctre Eforie, sd ne fie pe vecie, pe gingie, pro sau contra astenie pe baza de anemie fara pic de calorie, poate numai de-o ficlie-ruginie, care sta intr-o chilie, cum ar sta-ntr-o colivie ca-n pustie si robie, catre seara la chindie, foaie verde razachie! SA se stie, fara galagie, cA scrie pe cutie, alifie, iar pe hdrtie o poezie de feerie cu o Marie mladie, zglobie si sasie, pirpirie, zurlie si cam dilie, 153in cap cu o scufie cat 0 gmal sau tichie aurie, fistichie, simu se prea gtie daca nu-i chiar o stafie! Se cheami trufie o maladie dintr-o mie, ce e sa fie ca o betie, ca o manie, apatie sau agonie cind cu trie gi mAnie adie, cao stihie cenusie, ca 0 lesie salcie, $i e-nfratie cu ce se stie c&e prostie, si nue mandrie cum el o stie din ineptie, caci pe vecie cee trufie, | nu gtiu s&-i fie de hac sa-i vie vreo doctorie sau terapie. Un ied, un miel, un iepure, un greier biet si-un viezure, ieseau piezis in serie, printre pietris puzderie; sfielnic mierla cu profesie, zicea crampeie cu impresie; nici mierea nu il sperie pe-un viespe in materie, cAnd fiece obsesie se-ncheie cu-o posesie. Fluiere din scaieti, fusteie din puiefi, ienupar in ierbar, pietre pentru pietrar, vie unui vier, oaie celui oier, geclaie peste claie mielute balaie! Cate bordeie, atitea curcubeie in ploaie sd steie, 2 stiubeie sa ie din putineie s& beie! XXX Jeri nu era nicdieri, nici pe palier, nici sub palmier, nici in iedera sau buruieni, fie c& trebuie, fie cA nu e voie, iar acum in miezul zilei se pieptana cu omizerie de perie, lua dintr-un cuier de fier o palarie cw paiete, avea lomieta si colier cu pietre scdnteietoare, si ele rotofeie ca el, avea maniere" ‘de pieton in. intirziere, care piere sovaielnic intr-un moment prielnic si fara piedica laiesirea din Ploiesti, si se pierde in troiene ca un proiect ieftin de statuie pe piedestal. De vrei sa bei un pic de clei, ii spun s&-l iei si cu mujdei; si-apoi, ehei! cAnd te inclei, sd te desclei cu ceai de tei sau cu ulei de cifiva lei; iar de mai vrei gi-alte idei tot cu temei, cum le spusei, s& mergi pe chei si pe alei cand e polei, c& esti holtei, gi trei cafei Grivei, sA cresti vifei si mielusei, purcei, carcei si porumbei, cu mei, hamei si cu tulei, sa fie grei si rotofei, ca niste lei si paralei sau, alelei! ca niste zmei. ce scot scantei de vrei-nu-vrei! 155Culeg_ 0 floare, privesc spre soare, ma vad voioasa si luminoasa. Intep baloane cdnd sunt in toane, nu fac fasoane cand am bomboane. M4 plimb prin ploaie caci sunt vioaie, mai sar $i-o coarda, sau rup o joarda, Foc sub picioare, m-avant cu-ardoare, mA prind in joaca, cd sunt bondoaca. Intind covoare, aprind cuptoare, bat 0 potcoava $i spun o snoava, si-acum in goand, spun o consoani. Am prins o cioara gi-o leg cu sfoar, a cata oara nu las s4 moara biata, mioara? Dar fiindca-i toamné, salut 0 doamna, iar sub balcoane murmur canoane. ~ Merge la moara, mestecd-n oala, lana 0 toarce, colacu-I coace, in zori se scoala, topeste smoala, cu ravna coase, zdrobeste oase. Mana motoare, face mosoare, mica butoane, taie cartoane, nu se socoate daca mai poate, cu fal& poarta aceasta soarta! Rade-n soare ca 0 floare, igi pune la cingatoare foaie verde de cicoare, si-apoi deapand fuioare rosioare la culoare, Toata, roata, numai roata, sd se mire lumea toata. 4. Pentru diftongul ,,ea“ intr-o dimineafa, fara ceaja deasa, se vedea totusi cd valea e sub deal si cararea nu este chiar o sosea, dar el mergea pe ea cu toata 4 convingerea 160cod pentru cA trebuia si mearga. Dinspre partea dreapta patrundea o mireasma dulceaga de odolean si de mesteacdn, si se auzea un freamat de creanga lang creanga. Nu-si didea seama cd fara teama mergea si venea de colo-colo, si cdnd putea, mai poposea oleaca sa-si astampere oboseala. Mai sus, deasupra pe o creasta, se vedea cum infrunzea $i se-nverzea padurea deasa, dar aici el viseaz4 la mireasa aleasa, glumeata si cam vorbareata, invelité-ntr-o beteald creat si mareata. isi amintea cd fara pripeala ieri ungea si intindea pe podea ceara cu o bidinea, prindea o perdea pe o vergea si iar visa tot la ea, dar inspre seara, vrea-nu vrea, trebuia s4 ceara niste vopsea pentru saltea si canapea. Ar vrea s priceapa, de ce in povestea Ini intreagd ceva nu se leaga, nici nu seamand cu zicerea: “promitea marea cu sarea”, intrebarea e prea grea i acum il durea o masea, iar afara-i vremea rea; dar de ce n-o-ntreaba pe ea “wa sfiala, dacé ne-a scdpat vreo greseala!? Tot el neaga fara seama ca-n preajma-i o cheamé, ca-n foi de ceapa s4 inceapa sa-i ghiceascA cea soart4 fireasc; apoi ciulea urechea cand auzea o cucuvea, vedea cum se deschidea o lalea, inc4pea pe o treapta dreapta ca sd stea, in gura cu o lulea cand bea cafea- ntr-o cafenea sau facea, colea, o coscogeamite cacealma cu belea ca o lichea sadea. Din zbor prindea o bezea (nu pe-a mea!) cu migcarea aleasd, nu stiu de unde culeasa, c& n-avea leaf decat pentru o acadea din care beteag ramanea dintr-un cheag de la peltea; si il prindea la iufealé o ameteald, iar atunci igi dadea in vileag tot aleanul. Cand aprindea luménarea il apuca jalea si intristarea gi raménea aga cu o curea ce lucea pe pantalonii sai de catifea; dupa toate acestea, dumnealui n-avea mintea intreaga sa-nteleaga, cd nimeni nu-l asteapta cu painea si sarea s4-I petreacd pana pleaca! 5. Pentru pseudovocalele finale ,, i, u “ Doi rafoi fac razboi cu doi pitigoi de soi de la noi din zAvoi, si un mierloi ce face taraboi de parc-ar zice din oboi. Mai sar scntei si din bordei unde-i Grivei cu trei purcei si doi pisoi de pe ladoi ce fac in doi un joc vioi ca dé viespoi in roi valvoi; mai sunt si cucuvai croncai pe clai, dulai si potai pe vai, cimpanzei mititei si cu carcei, cu schiau! de miau! si de bau-bau!. Jupoi un vulpoi, scot din butoi un iepuroi cu usturoi si un crustaceu rozaceu din elesteu, pui sali in tigai pentru madncii, un pui verzui in fundul cosului, si cdpastrui pe gétul calului, Mai iau si-un interviu unui bocciu in 16110. Pentru consoanele ,,s - z* in final de cuvant Un sas cu glas de bas, — cam gras si ras pe nas —, sta la taifas, de-un ceas, la parastas, despre un stras extras din pancreas, dupa un exces de acces, in mod expres, la congres, si despre un cneaz viteaz din Caucaz, — cu obraz plin de haz pe grumaz, — care s-a retras in pas de pegas pe'un vas cu ananas din Caracas, pe un timp noros, ploios, cetos si Beros, ‘ f dar s-a ales cu un deces dintr-un abces cu procea regres Am prins si am lins un ins distins, l-am adus, l-am condus, l-am propus, si l-am impus mai presus de un supus, apoi ]-am expus, l-am rapus, si indispus I-am exclus ca pe un zulus intrus, si-apoi i-am scris precis, fara dichis, un permis pentru abis sau paradis. Miss a zis un bis! , ca un vis, la Paris, si l-a zis asa decis cA aucis un cais trimis din Tunis; apoi a demis deschis si concis pentru un marchiz cu aviz pe parbriz, cam n&sos, burtos si deloc frumos, cam ursuz, obtuz si cu auz difuz, cam barbos, pletos dar luxos si banos, care a Tos un os gustos, poros, gros, soios si cleios, scos din sos, si adevenit atos, fibros si paios ca un rogoz in siloz la colhoz. Eu fes ades cu ghefsun fes cu care am succes ales, cos in sus si-n jos pe dos cu folos, apoi ies la ses pe zgaz la iaz, s8 vaz un iez-cucuiez tirolez; mai raz praz cu ragaz, Se Se eees&rez gi rulez un gnitel vienez pentru un chinez obez din orez, las un as retras cu interes expres, oftez si cedez un ide= cand dansez cu un danez burghéz lng un ceas netras rmas in impas, apoi visez un amorez dar ma salvez in Canalul de Suez. $i acum refuz sA scuz un ursuz confuz, fiindcd am spus c& am pus un fus in plus! 11. Pentru consoana ,,s* Silvestru s-a retras simandicos in silvostepa silvestra ca un sinistrat sinistru setos de sarcasm, sau ca un sudist subversiv, sud-estic sau sud-vestic, misterios, suspicios, superstifios si sinuos ca un sinus-cosinus sinusoidal, monstruos cAsapit de o sistolé spasmodica surprinsa de un insensibil stetoscop islandez, pana s-a stins cu.un suspin in sihastrie, intr-un solstifiu spectaculos In acest timp, unui subestimat specialist spadasin spaniol, sosit intr- un restaurant self-service, i s-a servit o spuma siropoasa in sosiera, o semiconserva slinoasa-unsuroasa si alte substange seroase si sAtioase, cu care i s-au deschis lesnicios metastaze. Ambii s-au stins cu un surds senin de Calipso de pe Mississipi, suprasensibil, supraexpus si sugestiv ce s-a scurs intr-un-susur supersonic in stratosfera, peste un strat noros gros de stratus cumulus, pe care-I supraestimase cu subiectivism un singur subcomisar sectorist. Un ziarist peisagist a descris sub asterisc cum se asemuiesc Caius lulius Augustus si Titus Flavius Vespasianus, care aveau 0 serioasa sursa de seminfe.de susan, posesori, ai unui soi stas , consistent $i persistent, sesizabil numai intr-un subsol lutos, nisipos, spafios, somptuos si luminos ca Sirius, stea solara, astru cosmic suspus si suspendat intr-un suspans suspect. de suspensie, pe care I-a scos de sus $i l-a ascuns jos ca s4 nu se lase dus de nas. 7 Apoi intr-o ipostaza de asasin sfatos, in nonsens sau consens cu un sdrman senerisim, sper gi spuse sup&racios in sinea sa, cd astd-seara va subzista ca Sisifin osanda lui Zeus, si se puse a glasui cu un glas sau glascior de sopran solist, pus pe un ison sostenuto, cand fortissimo cand pianissimo de vals sau sonet sonor dintr-un opus select, presupus a fi scris intr-un post-scriptum pesimist si ramas in manuscris, de un igienist anestezist, dispus s4 sustina cu 167ipsos un dispensar igrasios, de-sine-statator $i neaspectuos, pana cand un stu- dios solipsist ce filozofeaza silogistic, stors de stres isoscel, a silabisit sfios, sofisticat si fara sens, substantive in semison si semiconsoana, despre care s-a scris $i S-a spus raspicat in subsidiar $i insidios, ca statistic s-ar fi sustras de la clasicism gi s-au subscris la islamism. Atunci, un succesor de plexiglas, snatos, sptos si musculos; strans cu presa, insistase obsesiv, posesiv si cu substrat, in plind sesiune la o sucursala, 8 se sisteze sistemul fiscalist sezonist, prescris cu strabism si sténgism dar si cu un prisos respectuos, mai presus de un parazitism odios. Dar nu este destul de sigur daca asa brusc i subit se sfarsi povestea! 12. Pentru terminafia ,, -2i* Nu crezi decat dacd vezi c& sunt guvizi gi stavrizi rapizi, plozi de miriapozi schilozi sau de gasteropozi gi cefalopozi, gramezi de pomezi pentru iezi cucuiezi, leoparzi cu barzi longobarzi, brigazi la parzi pe strzi, san izbandi la cei plpanzi si flamanzi. Te amuzi cénd auzi cA niste camarazi nomazi, scunzi i rotunzi - vezi s nu-i confunzi -, se plimba pe sub brazi , cand niste andaluzi confuzi si obtuzi sunt uzi, sau cnd aprozi comozi si nerozi, blonzi si vagabonzi, zac ca niste prazi prin ogrdzi; apoi te aprinzi cand pretinzi sa te prinzi s4 colinzi si vezi cA depinzi de niste ghizi invalizi si morbizi, dar lucizi si avizi dupa bani lichizi. Suspenzi amenzi pentru comenzi de benzi, de lazi si de cdzi, vinzi grinzi, prinzi oglinzi, botezi cirezi, cazezi chinezi, refuzi harbuzi, scuzi mofluzi si acuzi ursuzi, cazi si te arzi, notezi si dictezi, inovezi cand boxezi, cedezi cand donezi $i mizezi cand dublezi, oftezi cand dansezi, etalezi cdnd ornezi, comanzi doctoranzi flamanzi, patrunzi c4ci coresponzi si te ascunzi si nu raspunzi. Mai lucrezi in livezi, excelezi cAnd pozezi sau filmezi, brodezi, pictezi si colorezi, patinezi si schiezi cdnd cad zApezi, radiezi cénd crezi cA te bazezi pe dovezi, visezi si evadezi ca si te distrezi dar abuzezi cAnd fumezi $i inhalezi. Dac te scuzi, te acuzi; mai bine oftezi cdnd vezi niste obezi, si nu cutezi s& te asezi ca s& cinezi. in loc s& te superi mai bine s4 pierzi niste monezi verzi, sau s& rozi cozi de electrozi, iar ca s& scazi, azi la amiazi te scalzi in stropi calzi, gi iti recomanzi, ca la gurmanzi, ascensiuni pe Anzi! 16213. Pentru consoanele ,,t- d‘ in final de cuvint Un cadet in buret, cu epolet gi firet, un camarad cam fad si fara grad, care a cdzut candva in vad la Bagdad, altfel baiat delicat din Calafat, acum gripat gi cu omoplat lat dar cam luxat, s-a ofticat fiindcd a mancat, cu apetit de parazit parlit si falit, un stufat alterat; apoi aga ambalat, armat si legat, a fost pus la iernat intr-un palat cu un cat neterminat si ingrat luminat de un agregat cu electrod anod gi catod, si apoi a fost tratat: luat nitrat-dat fosfat, -i masat din nou pe omplatul lat, pana a devenit dungat, dinfat, patrat, $i aga preparat i s-a facut un prohod, ca lui Irod, la Novgorod. Ce pacat de acest biet baiat, acrobat ciudat, atlet brunet cu diabet, transformat intr-un ciot de cagalot, sau daca nu, intr-un recrut mut czut pe sezut. O! ai un buchet violet si cochet pe corset!; regret, dar e cu magnet, asa cd imi permit voit un pefit tacit, intr-un boschet discret si secret, cAci poate fi tocit pana si un cufit aurit!; dar - “zdmbit topit subit!” , c&ci fugarit am fugit grabit si trantit ca un granit turtit, boltit si pravalit la rasarit. Mi s-a recomandat un tratat elevat cu citat dedicat unui cumnat ratat, chiar i un pamflet cu epitet de ofet despre un portret siret, si mi s-a cantat un cuplet in cvintet cu falset, ca un ciripit si piuit inedit, pan am cdzut ca un dud crud la sud de Aiud. Am baut un surogat aromat de naut, la Beirut, apoiam zAcut si m-am zbatut cd m-a durut acut la inceput; acum rod comod un fenacod, asud si sunt ud ca un zalud, si aga gripat, ruinat gi ruginat, ma zbat ca s4 razbat in acest vid stupid de torid, incat mi s-a acrit de cand mé agit ca un aiurit. Eu cred cd ged pe pled, si ci pot s preced un ied patruped 169Si jovial, pe toate le lagi ca s4 agtepfi arsifa intr-un locgor marginas, in care orisicdnd un sipot de rausor repejor serpuind, sugoteste printre sistur! rAvasite si coceni rsinogi 16. Pentru consoanele ,¢- 2" in final decuvint A. George e perspicace, tace si face ce-i place: uneori se complace si ca prins in ace, zace linga coniace, iar pe 1a zece cand e rece, el se trece si petrece ca un berbece zevzece. Nu stiu dacd-i place supa de potroace, daca nu, atunci desface capace de pe spanace, iar cand vremea trece, vrea sa plece s se inece, sau se intrece un iaz sa sece. igi prezice c un complice vrea sa-I strice, cA il stoarce prin mijloace dibace gi eficace, dar n-o si-I oblige ca de pe catalige sa strige cé-l frige cand infinge nite carlige Mai bine s4 se aplece gi din zece in zece sa disece 15 zodiece aztece, chiar si mai sténgace daca o face cat mai tenace, apoi sa indice niste ibrice si polonice antice, propice unui gramitice peltice care zice, cum zice, cA nu-i lege ce nu drege, se-njelege! $i atunci, e cam precoce sa disloce din gaoace de sub carapace un cazace care incepe sa joace cam stangace prin baltoace ‘Amice voinice, arunca popice si culege spice daca nu vrei sd te vezice niste urzice inamice: apoi vei zice cu 0 voce feroce $i atroce: te-ntoarce si vino-ncoace noroace, cruce lang cruce la rascruce gi nu te duce ca un habauce sau te sparge ca niste doage slabanoage. Ce mai colege blege si dulcege, drace! imi displace c4-s posace si maniace: 173aduna ghemotoace de busuioace la soroace, si parca-s niste pitulice pitice din padurice. Vai! ce ferice de bunice cu fiice unice care stiu sd aplice sau sa strice o elice. $i acum, ba ag zice, ba ag dezice, ba ag duce, ba as aduce, parcai-s nauce, si nu stiu: mai bine toiege, sau ciomege pentru persoane betege si cu cicatrice din bice gi alice? Saptezeci de bibilici nici prea mari gi nici prea mici, zeci de saci cu raci sugaci, lilieci vreo douazeci, niste cuci si cinci bursuci, tofi cu voci de ventriloci, cam poznasi si naravasi, jucausi si batausi, un arici cam tremurici fara nici un fel de-amici, doi boboci cam natantoci nici feroci gi nici precoci si cdtiva buldogi ologi, ii gAsesti far’si gresesti in crfile de povesti, Ja lingvisti si fabulisti, umoristi si moralisti, langa licurici, furnici, turturici $i randunici, varcolaci, gandaci, gansaci si berbeci vreo patruzeci, dar si printre mormoloci in album la zoologi$i aga ai s& gasesti la Pitesti sau la Mircesti, poate-n Husi sau la Buhusi la vreo cinci-sase matusi, maci, macesi $i chiar laptuci, fragi, ciresi, caigi si nuci si dovleci pentru ghiveci pus in beci in veci de veci de un vraci ce umple saci, cand mai greu, cand mai dibaci, cum le faci gi le desfaci placintele si colaci, lipiciosi si lunecosi, aritosi, sfrAmiciosi, pentru copilasi voinici ‘imbracati ici in tunici sau in sepci $i sumanici, in galosi mai cAldurosi dar cam rosi $i nu luxosi, buni la cei pizmasi, trufasi, ~ Ja asa zisii amici c&rora fi-e s le zici: o! suntefi asa frumosi, grasi, burtosi si cam gomosi, ca niste gogosi pufosi! 17. Pentru consoanele ¢- 3 La cina a cerut ciorba cu ceapa si ceafa de cega, ciulama de ciuperci zbArciog sau ciuciulete, o ciosvarta de cerb, un picior de ciuta gi ciolan de girafa, ce mai, curat genocid de specimene cinegetice, dupa care o cinzeaca de cidru sau citronada acida din citrice, lnga 5-10 covrigi cu ciocolata dulce, un ciorchine de cirese dulci si o mana de macese, o ceasca de ceai sau apa rece de a cigmea gi o vorba de duh: cine alege, culege...cirozi:- pentru ambianfi — flori de cicoare, ciuboticd, cimbru, narcise si ghiocei, si alti fulgi erabcei, scdldate de o succinta ciacona vivace sau de un celebru si celest capriciu din cultura cinquecento, totul incununat de ceva cioburi ceramice, ciocnite si ciobite. Acesta e acel Gigel, pe veci get-beget geniu in gestatie, cu cearcane 175,MA ia cu lesin asasin din senin c&ci simt un canin de rechin hain sub un fenomen eterogen in abdomen, cu cil de bacil colibacil, de parca-i un taifun inportun $i nebun! Declin deplin acest destin meschin, apoi imi alin suspin cu vaccin din venin, si in loc de gin, beau ricin cu zizin si pelin, mA spal cu formol sau rivanol si-apoi gol, ma ung cu nmol de ghiol la Techirghiol, si aga senil, debil si dificil, scot un tril in stil subtil cu dactil pueril de facil, cu care scol si un stol de pe-un atol de la pol! Si-acum cand sunt destul dé satul de chiul, ma dau in van cu elan de vulcan sicilian! XXX Ton are veston de molton, un palton maron cu fason in ton, s0gon si capison de sezon, are nifel tighel pe flanel, un fel de model de cortel, « ela fel de chel ca un miel si rebel ca un colonel ce se bate in duel la castel, in timp ce la Muscel e macel in tunel, iar-un pluton sti de planton la bastion, Pentru un motan srman prins intr-un plan viclean de guzgan. 24, Pentru consoana ,I -__Laun calcul clinical maleabil, celula alveolard gi epiteliala a celuilalt colonel, aloca un falcon de pilule linguale pe’ cheltuiala lui, gi, laolalt cu celelalte pilule, fiole si buline in baloane, leucoplastul palatalizat alunecd cu 0 balbaiala de balneolog colonial, chel si debil, cu hulea... sau lalea, gladiole si alte flori de nalba, dalie gi albastrele cu altoiala, clorofilé gi pistil.. cau pistol 179elipsoidal de duel, lung si lat, din celuloid, cu o bila de oje! de un calibru bun la aleluia cu doliu familial si glacial de dalai-lama liberal, altfel plin cu elan de libelula, liliac sau molie in alcool. O stdlceal de dialectolog labill, fara plural gi ghilimele, cu licar lit- eral intr-un asa halal... sau halat de falnel ori 1ana, deloc filial, luat fra cicdlelad si dilema de pe litoral.,: sau lateral gi lineal ca un linoleum liliachiu de foliola de la o folicula din celdlalt liman fluvial si deloc laringal, aflat alandala intr-un dialog local si loial de chelaldialé liliputan’. 22. Pentru terminatiile ,,- ni‘ si, li* ‘Aduni tciuni gi cdrbuni printre bolovani de la vulcani inumani, coceni de sub busteni cu ragini de pini carpatini si licheni de sub troieni pentru reni laponi sau pentru asini alpini din Apenini, si nu de sub smochini plini de banali papagali australi sau de niste pauni nebuni care fac eroziuni pe goruni strabuni. - CAtiva viticoli ridicoli cautd printre radacini de méaracini crocodili docili, batlani gi pelicani dolofani, gascani corsicani, ovini si canini bizantini, sacali infernali, ceva vlajgani de curcani ndzdravani si motani contra gobolani roscovani, cum ar fi niste asasini de spadasini capucini, care sunt rivali glaciali dar loiali. Trec pe sub castani castelani melomani, un fel de bariténi atoni si afoni, ca niste gaini prin ciulini pe la vecini sau y4t4ni de pe la ugi la stani in care stau ciobani si carlani orfani, spani cu cpardni ca niste pani sau somnambuli creduli cu cAciuli, golani huligani si cleptomani, ani de ani dusamni pentru bani si gologani. Amani si iar am4ni de saptam4ni, apoi suni luni cu plecdciuni s4 faci tocmeli fard pacdleli pe bani si iar bani, cu artizani profani gi garlatani, dezbini, imbini si combini clini, pui butoni cu electroni la spioni, faci fantani pentru stpani haps4ni, anini ciorchini pe arini prin buruieni in poieni la Moreni, indemni la poemni pe s&teni ruteni, suspini gi lesini lang crini, parc ai avea plaméni de cdni batrani, Nuvrei rifuuieli de rebeli, minciuni si gargduni de nebuni intre balerini, arlechini si-manechini cabotini, juni bruni cu perciuni, pietoni in pantaloni bretoni, mandarini beduini, sultani musulmani, capitani veterrani din Balcani sau maregali geniali, demni si solemni. Vezi cd sunt utili niste bibliofili senili sau soli benevoli, hamali navali orientali, mosneni doljeni si dundreni sau niste ordgeni de la Campeni, dar24, Pentru consoana ,, r “ Un oarecare carturar cronicar, originar de oriunde, face o infioratoare parafrazare literard, o incercaré de scriere de suprastractura care surprinde printre portrete de prim rang, fara caracterizare, un toreador farsor, un palarier aventurier sau un brancardier curier, si care, presaratf cu grégeli de ortografie, face far refinere dar si fara referire, o peroratie de gargara cu turnurd la saramura si alte lucruri regretabile ca: firimituri, rarunchi, scrimier4, strugure, scorbura. intr-adevar, simfi o cutremurStoare retraire fr intrerupere in harababura ca de carburator cu redresor, trecut la reform de un revizor, cand primprejur primavara isi rasfrange purpura prin ramura fara spre soare-rasare, iar in aerul rarefiat de aurora, alaturi se strecoara # tremura, intr-un furnicar, un greier sprinfar. Prin urmare, era mare fierbere ieri-seara cand un redactor ireverentios contraria cu perseverare, intr-o stare prioritara, un progres ireversibil si ireparabil de reverberatie cu repercusiuni asupra unui trezorier cerebral si sudoripar, proprietar pe starea de procurare, reparare si restaurare a radarelor cu suprapresiune, intr-o revarsare barbarA ca de un supraprodus farserot de burta verde dat prin strecuratoare. Cum parcurgi intreprinzator, tur-retur in interior la intrare, un coridor in restaurare, de prefering& intermediar, cu ferestre largi si calorifere dogoritoare, contrar crarilor racoroase din trecatoarea cu scurtaturA din Rarau esti cu indurare frustrat de 0 cutreierare de dezertor, fara bariere, intr-un februarie in care dirijarea cu suprapret a lucrdrilor de regularizare a raurilor, a repurtat cu spraprofit si oarecum cu rascumparare si contracarare, o deformare rutierA gi feroviard, ca o ingramAdire de crengdturd brumarie cu o scurgere de murmurare ce se prelinge prin crestAtura sau crapatura din curbura curgatoare a Crisurilor. Un director de intreprindere gi secretarul s&u suprarealist, care, fara parere de rau, vreme de un trimestru triara, crear raportarA gi predari borderouri si circulare dup un criteriu cu pricepre, cum e in firea lucrurilor, miéaturard orice urma de corupere din partea creditorilor, cAnd trei mari gurmanzi se pornira de zor s& rumege cu spor un brusture, ca-n curénd in gruimaz sa-i usture; apoi se oprira si vrute-nevrute fara gres murmurara si rostira, cum rostesti cu rabdare o urare spre ceruri, cdnd din varfuri, printre mere acre crefesti, ramurile si réurile in giruri lungi se revarsa terestre fr oprire, ca un izvor secular pe ardtura, 182Lao prima privire, cu o oarecare ugurare, te prinde un miros adormitor sau otravitor de margarete, floarea soarelui sau te fructe $i flori de aur ce rasar, traiesc sau dorm o vara si apoi mor cu fericire sau cu urd, ca fructele stricate de dor, fara rost, prin care durerea arazAtoare fara hotar, porneste spre astre cu incrancenare, prea cutremur&tor ca tradarea sA nu pard ca o parere de aripi tremurate i zgribulite pe trup, printre codri mari ce oresc in urma recunoscatori. Ce mai tura-vura, era trecut de trei cand il crezura prea tanar, dupa parevea lor, si cand suprasaturati pornira in graba c&tre gard. 25, Pentru terminatia ,,- ri“ in zori, intr-un lan de flori, cobori pe c&rari privind in z4ri, cu gandul la ziua de ieri si la alte primaveri. Apoi iar cobori, te screcori prin trecatori reste dealuri si rduri si speri s& scapi de scrdntituri, s& nu faci accidentri la ancheieturi cand strabaji randuri, randuri de scdnduri Treci printre meri, peri si alti pomi fructiferi, deseori auzi greieri sau cum zboara pasari, grauri $i fluturi, apoi vezi tipari bondari si fantari ce-ti sunt adversari, Uite cati oameni mari, ce-i drept cam magari, sunt imbricati in salvari, poartd ochelari vulgari fiindc&-s cam avari; deodat apari, ceri flori in multe culori de la gradinari florari gi apoi iar dispari printre aceiasi oameni mari 7 Arareori sau deseori simfi adieri de dureri cdci tremuri de friguri cAnd cAlatoresti cu trenuri; zbieri si ceri mAngdieri dar nu speri sA scapi de dureri, si atunci inspiri i expiri, adicd respiri in timp ce transpiri de atétea alergari prin gari, sau cdnd te mAsori cu raufAcAtori fiinded ei sunt mai mati si mai tari. z ‘ Te miri din priviri si nu incetezi s4 admiri cocotieri fructiferi ce nu-s de ieri, de-alaltdieri, curate averi pe care ai putea s le oferi in negocieri. Intre doud plecari, veniri si reveniri — cd te si miri de-atdtea pomniri si opriri— cAnd esti pe drumuri cu treburi, desfasori observatori chiori printre creneluri, de cate ori cunosti producatori sau bautori de vinuri. Cutreieri cdnd nu mai treieri, ai vrea s& pleci ca niste porumbei voiajori prin {4ri si marinari calatori pe mari. Scuturi firimituri, mandnci murdturi langa muguri de struguri, ceri ochelari pentru globi oculari fiindc& nu prea stii dacd trebuie s& citesti pori sau peri, mori sau meri, sori sau seri, adori sau aderi, dari sau gri, mari sau nari, hori sau-nori, duri sau suri, veri sau seri, tari ori rari, dar e sigur c& ceri beri in seri, cdtiva pari mari gi tari pentru feciori cu bujori in obr&jori, pe 1a moar - pe la mori, pe sub soare - pe sub sori, cu 0 183yur 9} Youd jtmay 9} ‘Tae, ay." ‘UIA Bo AL YPwadD Ot US TD touq ta ings yeur wor a warps rounyy vaurg vat" *eaeap ‘oyedop 6 avr nu oMTaIA Yo ‘y2aA ‘oy seg sqenoyd ou) “PMPUPTEA, jeaas o uma wun u, ERs ES ae i¥0 weg. oud Te AN ‘nok wyeq 16-88 9 op taza ty — 92016 FE La0pep c00p ‘0[9P ‘2; ‘oavyuad ag F¥qIOA © VOIeCL HAMEL 9p 1% ‘OURAED, ‘1B BS" ‘ava u, wugd ods u, wywouny Muna uy yoo sep “un “ymya eye 1) wan 9p wR wo puyueday vsvoo secon un-od vow puynyD eoqoa ‘Jeap od woUDA ayuya vaNe vreal, mu vresl? dece mu vree!? ‘Haid vino! De-stuncl gi peste mb vin! Dsr de nem! spui . ro. veste, Zi bund intre noi de-e2i ne Sue doer fata felui Vr'o veste, De unde-o lei, dack nu este? ‘Apoi, apoi? Ce a fost apol? Poveste, ‘Tot ex 8B spun? Ghiciti si vol. bomen Basta 1800)°§, 0, CE, Cl, GE, GIS, 7 eee —~ “gd, SCE, SCI, SGE; SGI, $8; §} ——- a SHIGE, ICL IGE, JH, $8 JT oot CES, CEJ, CECI, CEGI, CEGE,CES, CET CIS, Clu, CICE, CIGE, CIGI, CIS, CIT GES, GEJ, GECE, GECI, GEGI, GES, GET GIS, GlJ, GICE, GICI, GIGE, GIS, GIT ---S$,SJ, SCl, SCE, SGE, SGI, ST - Se senate TS, Td, TCE, TCh TGE, TCI, TSE,,,misto” pajistea matusii Sura. In pajistea matusii Sura ¢ un pom. E misto pomul pajistei matusii Sura. Pomul pajistei matusii Sura are un trunchi, E misto trunchiul pomului pajistei matusii Sura. In trunchiul pomului pajistei matusii Sura e o scorbura. E misto scorbura trunchiului pomului pajistei matusii Sura. In scorbura trunchiului pomului pajistei matusii Sura e un cuib. E misto cuibul scorburii trunchiului pomului pajistei matusii Sura. In cuibul scorburii trunchiului pomului pajistei matusii Sura este 0 pitulice, E misto pitulicea cuibului scorburii trunchiului pomului pajistei matusii Sura. Pe pitulicea cuibului scorburii trunchiului pomului pajistei matusii Sura sint pene. Sint misto penele pitulicei cuibului scorburii trunchiului pomului pajistii matusii Sura. In penele pitulicei cuibului scorburii trunchiului pomului pajistei matusii Sura sint purici. Sint misto puricii penelor pitulicei cuibului scorburii trunchiului pomului pajistei matusii Sura. Puricii penelor pitulicei cuibului scorburii trunchiului pomului pajistei matusii Sura au picioruse. Sunt misto piciorusele puricilor penelor pitulicelor cuibului scorburii trunchiului pomului pajistei matusii Sura. Piciorusele puricilor penelor pitulicelor cuibului scorburii trunchiului pomului pajistei matusii Sura au ghiare. Sint misto ghiarele picioruselor puricilor penelor pitulicelor cuibului scorburii trunchiului pomului pajistei matusii Sura. Ghiarele picioruselor puricilor penelor pitulicelor cuibului scorburii trunchiului pomului pajistei matusii Sura au varf. Sunt misto varfurile ghiarelor picioruselor. puricilor penelor pasarilor cuibului scorburii trunchiului pomului pajistei matusij Sura.