OSD Pas rE; ma Ren LN 71) 2003-2004Institutul Roman de Studii Strategice REVISTA DE ISTORIE SOCIALA VIII-IX 2003-2004 lasi 2006Maria Magdalena Székely Bucate si leacuri de altadata in arhiva de la Falticeni a folcloristului Artur Gorovei se aflé un plic pe care scrie: Rog respectuos pe D-1 Gorovei si nu se supere ci nu am fost in stare pand acum sa transcriu in intregime textul chirilic al rejerelor, pe care i le inapoiez acum in acest plic, ci numai titlurile (scrise cu rosu, sub cele originale). Dacd ne va da D-zeu zile si sinitate, nidajduiesc ca la vara s& pot veni spre meleagurile copilariei mele. Atunci voi avea plicutul prilej s&-I vizitez si pe D-sa, si poate si rigazul s{ migalese putin la desciftarea complect% a insemnérilor culinare ale bunei gospodine, care se vede a fi fost bunica D-sale, Bucuresti, 15 I 1950. G. Nicolaiasa”. Plicul contine trei foi cu textul unor telete, scrise de aceeasi mana (Refera de pesmata de Brasov, Turecur[i], Chitro, Refeta de cozonaci, De durere de sele), o foaie cu transcrierea, de catre G. Nicoliiasa, a retetei De durere de sele si 0 foaie cu o incercare abandonat& de transcriere, de catre Artur Gorovei, a Refetei de pesmata de Brasoy. Acest plic se pastreaza la un loc cu alte rejete culinare, gospodaresti si medicale, cu un pomelnic! si un gromoynic*, formand probabil, eee: Saeapeins? camel joni va! l Vii Petrachi Zoita Prohirita lon cu fiii lor Vasali Alexandru lon Catrina cu fiii lor Dumitrachi cu fiii lor Vasili cu fiii lor lordachi Césandra si tot neamul lor.” (Hattie alba, 12,5 x 10,5 em, cernealil cafenic.) * Gromovnic a tui tractie inpairat, carele au fost Martie, dupa acesti sitmne de zodit. (Hartie albi, 2 Serneald neagrat.) umardtor de stele, se incepe de la luna lui 3 x 19cm, 8 file cusute sub forma de caiet,206 MARIA MAGDALENA SZEKELY din vechime, o unitate. Pe celelalte foi se gasesc retete pentru: Dulcef di chitru, Posmagi dospiti, Aluat franfuztisc, Pléimddeala di cozonaci, Al doilea pldaméddealé di cozonaci, Drojdie de pani, Must pentru mustari (ultima, fara continut; toate scrise de aceeasi mana); Réjatd de ghiudenuri, Rapdté pentru limbi, Rajata pentru muschi, Rape, as zambonuri (scrise de aceeasi mana); Budincd di padispant, Bezdli, Dulcet di nycs Stirbet di chitru, Rodoza[ha]r, Doba di purcel (scrise de aceeasi mana). Acestor Telete culinare li se adaugi o Referd de ceard pentru scdnduri (semnata de cea care a Scris-o, Profira Fotty), trei retete cosmetice : Rdjdti di api di soc, Rajdta de apd si Alta rites 4 cheltueli ci trebui la priféicut apd di soc (fiecare scris4 de alté mana) si un numir & retete medicale, scrise de persoane diferite: Pentrude a pute sti orisicine a da sale altuia (datat& ,,[1]859 mai 12”), Rafaté de balsdm (datata ,,[1]857 ghenari 11 zile” si semnata ,,S. Adam dy[ornic]”), /Elecsir] si [Doftorie]. Alaturi de aceste file, scrise toate in alfabet chirilic, mai exist& céteva, cusute sub forma unui mic caiet, cu text in grafie latin’. Caietul contine numai retete medicale: Pentru rematism sau orbalf, Penin revmatism neranit, Despre sg/t]rcituré sau revmatism, Pentru revmatism, La rematism de cap, Pentru rosafa sau albeaté nasccindé la ochi (toate scrise de aceeasi mani) ; Reet pentru durerea médsdlilor, Pentru tntdrirea dinjélor se fdnerea lor curafi (scrise de aceeasi mani); De dureri di gingini, La dureri di ding sf de gingini (scrise de aceeasi mana), fn total, este vorba despre 21 de refete culinare, dintre care una are numai titlul, 0 Tejet{ casnict, trei retete cosmetice, cinci retete medicale, toate in alfabet chirilic, si 30 de retete medicale in alfabet latin®, scrise de 15 persoane diferite. Unele dintre aceste Te{ete au fost transerise, in intregime sau partial, de Artur Gorovei, pe foi de harte pastrate laolalt’ cu originalele, Nu se stie de cXtre cine, cum gi cand a fost constituit acest mic fond in arhiva rimast de pe urma folcloristului. Adunarea, intr-un singur loc, a refetelor culinare, a rejetelor si Sfaturilor gospodiresti, a refetelor medicale pentru oameni sau animale si gromoynicelor pare a fi caracteristicx intervalului cuprins intre mijlocul veacului @ XVIll-lea si prima jumitate a yeacului al XIX-lea‘, Din acest punct de vedere, structurt fondului de la Falticeni seamanx, de pild%, cu aceea a unor manuscrise miscelanee dia Biblioteca Academiei: cu a manuscrisului 1735, de la mijlocul veacului al XVIU-Iea, ia al cari Cuprins se regusese scrieri Teligioase, morale si istorice, legende, fabule, zodiac, un calendar, un gromovnic, 0 Tefeti culinari si sfaturi medicale’; U * LO ae os 3. Inunele cazuri, sub un singur titlu sunt co ; piate dou, trei, sapte si chiar zece retete diferite: 4. Vezi pentru aceasta gi G.T. Kirilean Gate u, Din cartile vechi ale sinutului Sucevii. Un ¥™ ‘alendar manuscript, 1785-1798 si idem, Catendarul manuscris: din 1825 al lui patos Rt epovicl ot Fulticeni, amandoud reeditate tn idem, Scrieri, 11, editie ingrijit’, note, coment” Si bibliografie de Constantin Bostan, Bucuresti, 1997, pp. 87-96 140-159. ‘ V. si Gabriel St ‘ . eden Strempel, Caralogut manuscriselor romanesti, I, Bucuresti, nt 173511985BUCATE SI LEACURI DE ALTADATA 207 qunusorisului 2807, de la mijlocul aceluiasi secol, constituit din Tugaciuni, un gromoynic i sfaturi medicale®; cu a manuscrisului 1739, din 1778, care cuprinde diverse povesti. canece de stea, oratii de nunta, dar si prevestiri, oracole, un gromoynic, retete meee i descintece’; cu a manuscrisului 5683, din 1798, continand scrieri istorice, dar si un gromovnlc si cateva retete medicale®; cu a manuscrisului 270, din 1799, in care o reteta decerneala sta alaturi, printre altele, de gromoynice, de un zodiac, de retete medicale, de wn talisman de ciuma gi de un descantec de friguri?; cu a manuscrisului 5487, datand de la sfarsitul secolului al XVill-lea, in care se gisesc un calendar, un gromoynic, talismane, farmece, retete medicale, dar si cantari bisericesti!°; cu a manuscrisului 1524, de la inceputul secolului al XIX-lea, care contine diverse scrieri (intre care Divanul lui Dimitrie Cantemir), fragmente de calendar, un gromoynic, descntece, retete medicale si gospodiresti"’; cu a manuscrisului 2118, de la inceputul aceluiasi veac, alc&tuit din preziceri, refete gospodaresti, un calendar, un gromovynic si invataturi despre unitatile de misura; cu a manuscrisului 5866, din 1816, care adun& la un loc un calendar, un gromoynic, 0 rugaciune, precum si retete gospodaresti si medicale’; cu a manuscrisului $42, datat 1819, in care, printre maxime si rug&ciuni in limba greaca, printre cantece de stea si preziceri meteorologice, se afl retete medicale, un calendar si un gromoynic’*; cu a manuscrisului 5706, de prin 1825-1826, pe ale carui file au fost asternute scrieri tligioase, povestiri, sarade, gromoynice, retete medicale, descantece si sfaturi gospoda- rsti®; cu a manuscrisului 2236, din 1826, compus din oracole, omilii, un gromoynic, un zodiac si retete medicale'®; sau cu a manuscrisului 3614, datind din 1828, in care au fost opiate un calendar, prevederi meteorologice, oracole, un zodiac, descantece, molitve si ugiciuni, inceputul unui gromoynic si retete medicale pentru oameni si animale”. eae . Ibidem, nr. 2807, p. 382. » Ibidem, nr. 1739, pp. 48-49. « Ibidem, 1V, Bucuresti, nr. 5683/1992, pp. 371-372. * Ibidem, 1, Bucuresti, nr. 270/1978, p. 76; pentru talismanul de cium’ din acest manuscris, Yezi Tudor Pamfile, Boli si leacuri la oameni, vite si pésdrt dupé datinele si credinjele Poporului romAn, text stabilit, cuyant inainte si not’ asupra editiei de Petre Florea, Bucuresti, "™. 62/1999, p. 116; pentru alte retete, vezi G.T. Kirileanu, Medicind populard, in idem, Seri, 1, p. 138. he $1 Gabriel Strempel, op. cit., IV, nr. 5487, p. 318. Date Padoes, 7 358, ae EB Rel 4 em, IV, nr. 5866, p. 415. Y et dyn, 842, p, 185; pentru acest manuscris, veZ! Tudor Pamfil a 1Gabriel Strempel, op. cit., IV, nr. 5706, P- 378. "bide, UY, nr, 2236, p. 222. “m, Ill, Bucuresti, nr, 3614/1987, p. 191. le, op. cit., pp. 206-208.208 MARIA MAGDALENA SZEKELY Datarea pachetului de retete de la Falticeni este ingreunat4 de faptul c& piesele ny s fost redactate toate in aceeasi perioada si de catre o singur4 persoan4. Folosirea, in Unele retete, a paralelor pentru a indica valoarea anumitor ingrediente, le dateaz4 Oricum inaintea anului 1867, cand au inceput emisiunile de bani, in domnia principelui Caro Retetele medicale cu litere latine, ale caror autori invatasera s4 scrie - dupa cum 9 ara grafia lor — cu litere chirilice, trebuie plasate imediat dupa schimbarea alfabetului, adicg in primii ani ai deceniului al saptelea din secolul al XIX-lea. Vornicul ,S. Adam”, caruia i se datoreaza Réajata de balsém, transcrish in 1857, facea parte, fara indoiala, din familia Adam de la Focsani, din care s-a ridicat Enachj paharnicul. in Arhondologia sa, paharnicul Costandin Sion spune c4 Enache a avut trei fj si o fic, dar il aminteste numai pe unul, anume pe Alecu”, aratat ca spatar la 1846 i clucer la 1855”, mort fara urmasi”’. Poate c& vornicul de la 1857 va fi fost unul dinte fratii lui. Profira Fotty, care semneaz4 Refeta de ceard pentru scdnduri, apartines, probabil prin cdsatorie, unei familii de greci, intemeiaté de Panaite vamesul™, venit in Moldova - dup’ mirturia paharnicului Sion — la 1785*. Fiul acestuia, lordache Fote% 2 ajuns sp&tar si a avut mosia Tomesti din tinutul Botosanilor. A fost insurat cu Ileana*, sora hatmanului Costache Jora”, si a avut trei copii: pe Iancu, nascut prin 18037, »maior in Melitie” la 1836”, cAs&torit cu fata cAminarului Ioan Bercariul si stabilit la Galati”, 18. George Buzdugan, Octavian Luchian, Constantin C. Oprescu, Monede si bancnote romdénesi, Bucuresti, 1977, p. 255. 19. Paharnicul Costandin Sion, Arhondologia Moldovei, text ales si stabilit, glosar si indice & Rodica Rotaru, prefaté de Mircea Anghelescu, postfati, note si comentarii de Stefan S Gorovei, Bucuresti, 1973, p. 12. 20. Marea arhondologie a boierilor Moldovei (1833-1856), intocmité de Mihai-Razvan Ungurea, Tasi, 1997, p. 5. -Mihai-Razvan Ungureanu, ,Izyoare genealogice inedite: yidomostiile deceselor boiers! (1834-1856)”, II, in ArhGen, II (VI), D/1/6, nr. 1-2/1995, p. 186. 22. Alexandru V. Perietzianu-Buziu, ,,Vidomostie de boierii Moldovei aflati in tard la 1829”, It, in ArhGen, II (VI), M.12, nr. 1-2/1995, p. 161. 23. Paharnicul Costandin Sion, op. cit., p. 292. 24, Alexandru V. Perietzianu-Buziu, op. cit., M.12, p. 161. 25. Artur Gorovei, Monografia orasului Botosani, Botosani, 1926, p. 119. 26. Paharnicul Costandin Sion, op. cit., p. 292, 27. Alexandru Y. Perietzianu-Buziu, op. cit., Il, in ArhGen, 1 (V1), L.15, nr. 3-4/1994, P- 306. 28. Marea arhondologie a boierilor Moldovei, p. 120. 29. Paharnicul Costandin Sion, op. cit., p. 292. Cu prilejul vizitei pe care Mihai yoda sword? facut-o la Galati in 1845, aga Iancu Fote i-a diruit domnului Moldovei o medalie de aa numele orasului (Paul Paltinea, [storia orasului Galati de ta origini pand la 1918, 1, Gab 1994, p. 322). Pe acelasi Iancu Fote il regasim in viata comunititii din Galati, fie druind 2BUCATE $I LEACURI DE ALTADATA 209 Dimitrie (Wot, alent, insurat cu fata, necunoscuti cu numele, a yornicului Ilie Zmau (Burchi)*", si pe Costache®, Profira ar putea fi Sofia lui Dimitrie at a lui Costache. poe) consideratii de ordin enealogic, coroborate cu faptul c&% doua dintre retete au fost Seen Rod $i 1859 ar putea conduce la datarea unei parti a lotului de documente spre sfarsitul anilor °50 si in anii °60 ai veacului al XIX-lea. Despre alte reete, G. Nicol&iasa stia ci apartinusera bunicii lui Artur Gorovei, adic% Anicdi, fiica lui Neculai Mortun de la Budenita i a Nastasiei Tonité Rosca, sotia banului Joan Gorovei. Anica a murit in 1856, deci retetele sale trebuie oricum datate inaintea acestui an, Analiza comparativa a scrisului, ca Si particularititile de exprimare tradeazi faptul c& respectivele retete nu au fost copiate chiar de Anica Gorovei, ci de 0 persoani care scria romaneste precum vorbea, intr-o limbi cu evidente influente grecesti. La rindul stu, grafia dovedeste atat c& persoana in cauz% invatase mai intai si scrie greceste siabia apoi romaneste, cu alfabet chirilic, cat si cX ea trebuie si fi fost destul de batrani cand a copiat retetele. Toate aceste constatiri indict drept perioad& de formare a copistului refetelor Anic&i Gorovei ultimele decenii ale yeacului al XVIlI-lea, perioada in care, dup amintirile lui Radu Rosetti, boierii moldoyeni aveau in cast »un didascalos grec, insdrcinat sA familiarizeze pe copiii lui cu frumusetile gramaticii si ale literaturii clinesti, iar vrun calugar de la yro m&nistire, yrun neam sirac calugarit, sau popa din sat ii va fi invatat s%& ceteascX si sa scrie moldoveneste”®*. Observatiile asupra copistului, la care se adauga acelea privind calitatea hartiei pe care au fost scrise retetele, le plaseazi Pe acestea in primele decenii ale secolului al XIX-lea. Pe de alt& parte, folosirea, in reteta /Doftoriei], a yerbului a metahirisi” cu sensul de 4 utiliza”, dateazi respectiva reteta in perioada de maxima intensitate a influentei teogrecesti (a doua jumatate a secolului al XVIll-lea si primele decenii ale secolului al XIX-lea)"™, Tot Ja fel, cuyantul ,analoghie”*» ingiduie asezarea Rdjdtei de ghiudenuri, Incare apare, in acelasi interval cronologic. In Concluzie, retetele din arhiva de la Falticeni s-au strans, de c&tre persoane diferite, Peparcursul mai multor decenii, de la sfarsitul veacului al XVIll-lea pan c&tre anii ’60 ‘i celui de-al XIX-lea. ins’, in cazul special al acestei categorii de izvoare, create pentru Se ER RE att Pentru constructia unei scoli (ibidem, p. 341), fie in caltate de epitrop al spitalulut ee a Galati, 1995, P. 341), dar si implicat in luptele pentru Unire (bidem, pp. 76, 77, 82, 85, 88). fae Goroyei, op. cit., p. 119. sy Costandin Sion, op. cit., p. 292; vezi sip. 31. “Sttur Goroyei, op. cit., p. 119. Pit he Radu Rosetti, Amintiri, 1, Ce-am auzit de la alfii, editie ing Anghelescu, Bu ' » Bucuresti, 1996, p. 35. dis i AAR A , ‘NA. Ursu, Despina Ursu, fmprumutul lexical in procesul lode eIED CITT Se Fj + vezi sip. 73. 4 1, Studia lingvistic si de istorie culturald, Iasi, 2004, p. 333; vezi stP idem, , 40, rijit si prefati de Mircea210 MARIA MAGDALENA SZEKELY a circula, intr-un spatiu larg si pe 0 perioad’ nedeterminata a timp, importanté nu exe datarea copiei, cia refetei originale, de pe care s-au facut copiile. iM in ciuda faptului c& s-au pastrat intr-un numar destul de mare™, retetele - ata cep culinare si gospodaresti, cat si cele medicale — sunt izvoare pe care istoricii nostri ny 36. Vezi, de pilda, Gabriel Strempel, op. cif., I, nr. 2, p. 13; nr. 30 p. 18; nr. 56, p. 25 (pene rejeta glumeata de la f. 262 si pentru rejetele scrise pe leg&tura carjii, vezi Tudor Pamfile, op. cit., nr. 4, pp. 89-90, 95-96; nr. 109, p. 129); nr. 96, p. 34 (pentru retetele scrise » scoarjele manuscrisului, vezi Tudor Pamfile, op. ait., nr. 54, p. 112; nr. 106, p. 128; nr. 264, pp. 178-179); nr. 187, p. 56 (pentru rejeta de la f. 53 si 70v, vezi Tudor Pamfile, op. ait., nr. 133, 142, p. 140; nr. 252 bis, p. 176); nr. 271, p. 77; nr. 273, p. 78; nr. 303, p. 85; nr. 312, p. #7: nr. 340, p. 93; nr. 343, p. 94; nr. 413, p. 105; nr. 468, p- 118; nr. 575, p. 144; nr. $30, p- 182; nr. 839, p. 184; nr. 924, p. 194; nr. 945, p. 199; nr. 1068, p. 217; nr. 1084, p. 222: nr. 1118, 1120, p. 229; nr. 1123, p. 230; nr. 1127, p. 232; nr. 1137, p. 236; or. 1143. p.237; | nr. 1155, p. 242; nr. 1157, p. 243; nr. 1164, p. 246; nr. 1171, p. 247; nr. 1173, p. 248: nr. 1223, p. 259; nr. 1230, p. 261; nr. 1267, p. 272; nr. 1313, p. 287; nr. 1320, p. 291 nr. 1320, p. 292; nr. 1391, pp. 314-315; nr. 1442, p. 332; nr. 1457, pp. 337-338 ; nr. 1471 p- 343; nr. 1502, p. 352; nr. 1516, 1517, p. 356; nr. 1544, p. 364; mr. 1599, p. 379: ibidem, Il, nr. 1607, p. 12; nr. 1620, p. 16; nr. 1626, p. 18; nr. 1722, p. 43; nr. 1740. p. 4: nr. 1787, p. 60; nr. 1817, p. 68; nr. 1820, p. 70; nr. 1834, p. 74; nr. 1837, p. 75; nr. 1839, 1840, p. 76; nr. 1847, p. 80; nr. 1849, p. 81; nr. 1868, p. 86; nr. 1890, p. 93; nr. 197. p. 125; nr. 1980, p. 127; nr. 2033, 2035, p. 146; nr. 2040, p. 148; nr. 2126, p. 181; p- 186; nr. 2150, p. 192; nr. 2151, p. 193; nr. 2182, p. 204; nr. 2183, p. 205; p. 206; nr. 2457, p. 277; nr. 2502, p. 294; nr. 2509, p. 297; nr. 2698, p. 356: or. 27M, p. 371; nr. 2780, p. 373; nr. 2801, p. 380; nr. 2858, pp. 389-390; nr. 2881, p. 395: nr. 2890, p. 398; nr. 2903, pp. 399-400; nr. 2961, 2964, p. 414; nr. 2978, p. 421; ar. 258. p. 422; nr. 3093, p. 453; nr. 3096, p. 455; ibidem, IH, nr. 3102, p. 14; nr. 3127, p. 21: nr. 3137, p. 25; nr. 3146, p. 29; nr. 3153, p. 31; nr. 3162, 3163, p. 34; mr. 3177, p- 3 nr. 3191, p. 44; nr. 3246, p. 61; nr. 3299, p. 76; nr. 3338, p. 91; nr. 3347, p. 95; ar. 3354 p. 98; nr. 3374, p. 104; nr. 3390, p. 110; nr. 3391, p. 111; nr. 3450, p. 129; nr. 3479, p- 1; nr. 3506, p. 150; nr. 3511, p. 153; nr. 3535, p. 161; nr. 3586, p. 182; nr. 3590, p. 183: nr. 3719, p. 219; nr. 3734, p. 225; nr. 3750, p. 229; nr. 3757, p. 231; nr. 3783, pp- 242-243: nr. 3788, p. 244; nr. 3794, pp. 245-246 ; nr. 3806, p. 250; nr. 3811, p, 253; nr. 3916, p. 2 nr. 3944, p. 283; nr. 4104, p. 333; nr. 4139, p. 346; nr. 4214, p. 379; nr. 4252, p- 393: nr. 4273, p. 401; nr. 4277, p. 403; nr. 4301, p. 411; nr. 4353, p. 426; nr. 4378, p- 4 ibidem, IV, nr. 4452, p. 15; nr. 4458, pp. 18-19; nr. 4463, p. 20; nr. 4499, p. 33; af. 4% Pp. 34; nr. 4625, p. 71; nr. 4743, p. 107; or. 4765, p. 113; nr. 4784, p. 118; nr. 4833, P- 133; nr. 4834, p. 134; nr. 4841, Pp. 135-136; nr. 4859, p. 140; nr. 4866, p. 145; nr. 4903. B- 12; ae oe em ein 5109, p. 206; nr, 5187, p, 228; nr. 5188. a eee isis + Pe i nr. 5425, p. 299; nr. 5448, p. 302; eS. + P. 310; nr. » P. 314; nr. 5523, p. 329; mr. 5527, p. 330; nr. 5565, P-*"BUCATE SI LEACURI DE ALTADATA 21 folosesc aproane delocts Petes de orice fel de contaminare ideologica sau politica, impartiale, sincere si obiective, retetele ar trebui s& fie surse de neocolit pentru istoria alimentatiei, paenUnC $i farmaciei in Tirile Romane, precum si pentru istoria mentalititilor si Epes Pentru a pune in evidenta insemnitatea acestei categorii aparte de izvoare istorice, ma voi opri, in analiza de fata, asupra lotului de retete din athiva lui Artur Gorovei, atat a acelora scrise cu litere chirilice, cat si a celor in alfabet latin. In acelasi scop, am adugat si o Rajateé pentru sclintitura, Copiaté pe un Ceaslov tiparit in 1833 si pastrat in biblioteca aceluiasi folclorist. Mai intai, cateva observatii de ordin general. Unitatile de masura folosite in aceste retete sunt: dramul (ca unitate de masa), litra (ca unitate de masd si de volum), ocaua (ca unitate de masi si de volum) si uncia (ca unitate de masa). In unele cazuri nu se specific nici o unitate de masurda, cantitatile find indicate dupa pretul in parale, cu care ingredientele se puteau cumpira de la ,bacalie” sau de la Spiferie. La prepararea mancarurilor se utilizau®: apa de flori, borsul, buturile de mascur®, camea de mascur, ceapa, chitrul*', coaja de ldmaie, cuisoarele, drojdia de bere, faina (uneori, ,piclu”*?), hameiul, ienibaharul, laptele, limba de mascur, maghiranul, matele nr. 5568, p. 344; nr. 5579, p. 346; nr. 5594, p. 350; nr. 5613, p. 353; nr. 5736, p. 388; nr. 5773, p. 397; nr. 5806, p. 403; nr. 5835, p. 408; nr. S911, p. 431. Pentru retetele medicale, vezi si I.C. Cazan, ,,Texte de folclor medical”, in Cercetdri Literare, II, 1936, pp. 55-78. 37. Ele au trezit, in schimb, interesul etnologilor si etnografilor (vezi, de pild’, Mihai Lupescu, Din bucdtéria jéiranului roman, prefati de Radu Anton Roman, studiu introductiy si bibliografie de Maria Rafaili, postfaji de Antoaneta Olteanu, Bucuresti, 2000; Elena Niculiyi-Voronca, Datinele si credinfele poporului roman adunate si asezate in ordine mitologica, I-II, editie ingrijit{ de Victor Durnea, studiu introductiy de Lucia Berdan, Iasi, 1998; 1.-Aurel Candrea, Folclorul medical roman comparat. Privire generald. Medicina magict, studiu introductiy de Lucia Berdan, Iasi, 1999; Tudor Pamfile, op. cit.; G.T. Kirileanu, ,Leacuri si descantece adiogate pe un calendar vechi”, in idem, Scrieri, Il, Pie 97-103; Silvia Ciubotaru, Folclorul medical din Moldova. Tipologie si corpus de texte, lasi, 2005, cu trimiteri la bibliografia de specialitate), precum si al oamenilor co De ae Stoica, De-ale gurii din bétrani, Bucuresti, 1978 ; Album literar gastronomic, editat de revista Viaja Roméneascd, Bucuresti, 1982 ; ibidem, Bucuresti, 1983). : 38. Mariana Net, Carfile de bucate romanesti. Un studiu de mentalitayi, eae Bt : 39, Pentru identificarea unora dintre ingrediente am folosit Dicfionarul al romane (ea contemporane, I-IV, Bucuresti, 1955-1957. Intelesul ea mi-a ramas ins& in continuare ascuns. Termenii necunoscufi i-am reprodus cu caractere cursive. 40. Pore, AL Citrus medica, oe , 2 Pica, Picluitt; faind aleast, trecut de mai multe ori prin siti, V. si Mihai Lupescu, op. cit., P.57,212 MARIA MAGDALENA SZEKELY de pore, mierea, muschii de mascur, nucile, otetul, ouaile, piperul, rozmarinul, sarea, scortisoara, slinina de mascur, tMrata de grau, untul, vinul, zabirul, zeama de hamei 5 zeama de lamaie. in unele retete este mentionata gheata, in altele - silitra®*. Pentru pregitirea cerii de scanduri erau necesare: ,»blaivaisul”™, cleiul, lesia, lutisorul galben, ,miniumul””, ofetul, ,smaltii” si uleiul. in compozitia celor trei retete cosmetice intrau: una dintre speciile de plante* cunoscute drept coada cocosului”, floarea de bob, fragii”, ghioceii®, laptele de capri, maile, miezul de paine sau de franzela, migdalele amare si migdalele dulcj mutitoarea’, ochii de rac, ochii de sare, oudle, pelinul®, piatra acra®, ,piatra cerului”, puiul alb de porumbel sau de gaina, rochita randunicii™, sacazul*, sangele-de-noui-frat” sanzienele”, smirna, spermantetul®, spuma de mare”, ,,trimetinul”®, unguroaica", vinul, zahirul si zahirul de gheata®. i, Sos a eo ee 43. Azotat de potasiu. 44. Bleiweiss. 45. Oxid de plumb. 46. Am pus in note denumirea stiintificd a unora dintre plante, pentru cd denumirea lor popularé folosita in retete nu este intotdeauna suficienté pentru a le identifica, mai cu seama ca multe au, in alte zone geografice, denumiri diferite. De pilda, miasalarul este cunoscut si ca maselarité ridicina dulce - ca iarbi dulce sau ca lemn dulce; rochita randunicii - ca volbura; romanija - ca musetel ; salvia - ca jales; serpinta - ca soaldini ; unguroaica - drept rodul pamantului s.a.m.d- 47. Polygonatum. 48. Vicia faba (Paulina Anastasiu, Atlas botanic cuprinzand 586 de gravuri in culori, grupate in 42 planse duble si un text explicativ, Bucuresti, nr. 10/2005, p. 17, plansa XX). 49, Fragaria vesca (ibidem, nr. 10, p. 16, plansa XVII). 50. Galanthus nivalis (ibidem, nr. 12, p. 10, plansa V), 51. Bryonia dioica (ibidem, nr. 1, p. 24, plansa XL). 52. Artemisia absinthium. 53. Alaun. 54, Conyolvulus arvensis (Paulina Anastasiu, op. cit., nr. 3, p. 22, plansa XXXII). 55. Colofoniu. 56. Sangele-dracului, singele-zmeului; risina de culoare rosie, recoltat& din fructele unut arbore din familia palmierilor. one Galium verum (Paulina Anastasiu, op. cit., nr. 5, p. 24, plansa XXXVIII). 58. Substanti de culoarea albi, cu aspect de ceari, care se extrage din partea cerebral # casalotului. oo Mineral din grupul silicatilor de magneziu, albicios, usor si poros. 60. i AsnEnE, terebentiné; lichid incolor, cu miros patrunzitor, obtinut prin distilarea casi! coniferelor. 61, Arum maculatum (Paulina Anastasiu, op. cit Op. cit. ne. 4, p. V1, 5 62. Zahar candel. oe oeBUCATE SI LEACURI DE ALTADATA 213 Leacurile sunt preparate din: ,,aloi sicatrina”®, anason dulce, anghelica®, balsam, burefi aloi, sau ciatoricos, sau antarinos”, camfor, ceap’, ceari, ,chei”, fiere de castor de Mosc, floarea uneia dintre plantele numite muscata, frunze de tutun‘’, una dintre plantele cunoscute drept gentiand (ghintiana, ghintura)*, ,ogaricé”, piper, rachiu de anason, rachiu de drojdie, rachiu de pine, rachiu de secard, radacina dulce”, rasina, revent”, rum, sabur”!, sémAnt4 de dafin”, sapun, seu de vaca, sineala, smirn’, spirt, sofran”, tiriac”, untdelemn, untura de mascur, vin, ,zece biri, ce s& zice imbiri”” si ,zeluario”. Doctoriile din retetele cu alfabet latin au in compozitia lor: afion’’, apa de colonie, apa de pucioast”, apa de trandafir, bostanasi, camfor, cartofi, ,chind bund”, chiparusi rosii”, cimbrisor de camp”, ,,criclazar”®, cuisoare, faina de grau, fierea paméntului®, floare de nalb& alb’®, floare de romanit&®, floare de soc™, frunze de brusture®, gandaci de turb%®, ,hdrtie fiartd, de la spiterie”, lapte, lemnul cAinelui”’, lesie, mar domnesc, ment’ neagra®, miere, miez de pine, mustar”, ofet, paine, pelin, pelinita”, piatra acra, 63. Aloe socotrina, sabur (Paulina Anastasiu, op. cit., nr. 5, p- 10, plansa V); vezi si infra. 64. Pimpinella anisum (ibidem, nr. 9, p. 20, plansa XXVIII). 65. Angelica archangelica (ibidem, nr. 6, p- 20, plansa XXIX). 66. Pelargonium. 67. Nicotiana tabacum (Paulina Anastasiu, op. cit, nr. 1, p. 23, plansa XXXVI). 68. Gentiana (ibidem, pp. 21-22, plansa XXX). 69. Glycyrrhiza glabra (ibidem, nr. 1, p. 17, plansa XX). 10. Rheum officinale (ibidem, nr. 12, p- 13, plansa XI). 11. Aloe socotrina (ibidem, nr. 5, p. 10, plansa V). 72, Laurus nobilis (ibidem, nr. 4, p. 14, plana XIV). 73. Crocus sativus. 14, Preparat medicinal care contine opiu. 15. Zingiber officinale, ghimber (Paulina Anastasiu, op. cf., nt. 9, p. 12, plansa VIII). 76, Sue extras din macul de gradina si folosit ca narcotic. Hi Ap& mineral& care contine sulf. . Ardei iusi, rosii. 19. Thymus Pais (Paulina Anastasiu, op. cit., nt 7, p- 22, plansa XXXIV). 80. Chiclaz&r, calaican; sulfat feros, de culoare verde cand este cristalizat. # 81. Centaurium erythraea (Paulina Anastasiu, 0P- cit., nr. 7, P- 22, plansa XXX) ). ee Althaea officinalis (ibidem, nt. 5, p- 18, plansa XXIV) Matricharia chamomilla. #4. Sambucus nigra (Paulina Anastasiv, op. cit., nt- 1, P- 24, plansa XXXIX). a Arctium lappa. Cunoscuti drept gindaci de frasin. 87. Ligustrum ae (Paulina Anastasiu, 0p: cit., nr. 9, p- 21, plansa XXXD. 88. Mentha x piperita (ibidem, nr. 5, P- 23, plansa XXXY). 89. Brassica nigra (ibidem, nr. 1, p. 14, plans xv). %9. Absinthium ponticum.SKELY 214 MARIA MAGDALENA SZ! piatr’ vanati?!, rachiu de drojdie, radacina de papadie”, salvie” mare siimantt de misilar’, stpun, sAmburi de miasline, silitra, santana, sovary>, Spint de drojdie, spirt de furnici, spirt de rachiu, serpint”, soparlaiqa’”, tipirig™, unt de Cuigoare, unt de dafin, unt de masilar, unt de naft”, unt de rame™, untdelemn, unturé de maseur, vin si zahar de gheata. Leacurile preparate din aceste ingrediente se prezinta sub forma de decocturi, tinoturi, pudre, prisnite (cataplasme), frictii, bai, inhalatii si gargarisme. in retetele cu scriere latina sunt recomandate tratamentele cu lipitori si cu ,,visicktor" Sare, sare de pentru cazurile de reumatism. Una dintre retete contine si un regim alimentar, in care bolnavului fi sunt ingaduite pdinea de casi, rasolul de pastre sau de vaca, supa cu paine. In prima zi a tratamentului, el trebuie s{ m&nance curechi murat cu fasole facdluite; in cea de-a doua zi: castravei murati; in cea de-a treia zi: crap, iar in cea de-a patra: salata de icre cu ldmiie sj untdelemn gi s& bea o litra de vin yechi. Trebuie s4 manance cAte putin si potrivit de acru. Timp de 40 de zile, bolnavului fi este interzis ,,fruptul alb”, adic& ouiale si lactatele Leacurile se adresau unui numur destul de mare de boli si suferinte!”!, adesea firi legatura intre cle; bitaia de inima!, colica, dropica'®, durerile de dinti, durerile de picioare, durerile de gale’, frigurile'®, greata!™, ,,incuetul”!”, bolile lipicioase’, 91. Sulfat de cupru hidratat, 92. Taraxacum officinale (Paulina Anastasiu, op. cit., nr. 9, p. 25, plansa XLII). 93. Salvia officinalis (ibidem, nr, 2, pp. 22-23, plansa XXXYV). 94. Hyoscyamus niger (ibidem, nr. 6, Pp. 23, plansa XXXVI), 95. Origanum vulgare, 96. Sedum acre. 97. Veronica orchideea. 98. Clorura de amoniu. 99, Specie de catran lichid, transparent si cu un miros patrunzitor, obtinut prin listilarea petrolului, 100, O retet de unt de rame la Silvia Ciubotaru, Op. cit. cdryile vechi ale tinutului Sucevii, P. 91 (,,unsoare din 101. Pentru identificarea unora dintre boli, vezi Ciubotaru, op. cit., pp. 106-241, 102. Palpitatii 103. Hidropizie, 104. Lumbago, 105. Malarie, 106. Indigestic, 107. Constipatie, 108. Boli contagioase, » P. 187; vezi si G.T. Kirileanu, Dl rdme cu care undese peaste”). f si I.-Aurel Candrea, op. cit., pp. 237-241; SilviaBUCATE $I LEACURI DE ALTADATA 215 fimbricii, Iungoarea’™, coe Otrdvirea, sclintitura'", troahy Jnele preparate ce recomandau pentru SES, SaaS desteptarea simfirii, inmultirea vietii, intarirea yirtufii sau pentru oprirea suirii flegmei. Doctoriile Se ve alfabet latin erau destinate durerilor de dingi, durerilor de gingii, orbaltului'™, reumatismului (in mai multe forme) si unor boli ale ochilor - roseati cqualbeata'. Bxistau, de asemenea, si preparate pentru intirirea si igiena dintilor. Prin indicatiile pe care le contin, retetele - fie ele culinare, casnice sau medicale - ingdduie reconstituirea partialA a aspectului unei gospodarii. Retetele cu alfabet chirilic mentioneazi ca vase, ustensile si materiale": basica de bou, blidul, caldarea, ceara, ceasca, ciubarul, cofa, covata si covatica, cutitul, filigeanul'!®, fundul de lemn, gavanosul'””, hartia, ibricelul, lingura de ceai, lingura de mas’, lopitica, masa, oala, peharul, paharul de ceai, paharul de vutc’, pana de gsc’, paharutul, pergamentul, peria, piulita, polonicul, razatoarea, satarul, siculteaja, siniile''’, sfoara, sita, strachina si strichinuta, servetul, sipul''’, tavalele'’, teascul, tingirea si ulcica. In refetele cu scriere latin’ apar: batul, bumbacul, castronul, cali, chiupul, cutitul de lemn, farfurioara, gavanosul de sticlA si gavanoselul, hartia de bacalie, lingura, lingurita, lopatica de lemn, musamaua, oala, petica, rizitoarea, scama de bumbac, sita de tulpan, strachina, sipul, vasul si vasul de metal. Cele 21 de retete culinare nu formeazi o carte de bucate propriu-zisi. Ele nu contin sfaturi pentru prepararea tuturor felurilor de mancare, ci numai a unor mezeluri (Rajan de ghiudenuri, Ragatd pentru limbi, Rapatd pentru muschi, Rajata de zambonuri, Doba di purcel), a unor deserturi (Refeta de pesmata de Brasov, Turecur{i], Rejeta de cozonati, Posmagi dospiti, Aluat franjuzdsc, Pldméddeala di cozonaci, Al doilea plamédealaé di cozonaci, Budincé di padispani, Bezdli), a unor duleeturi si serbeturi (Chitro, Dulcey di chitra, Dulcet di nucd, Sdrbet di chitru, Rodoza{ha]r), a Drojdiet de pani sia Musnulut Pentru mustari. 109. Febra tifoida. 10. Indigestie. UL. Luxatie. U2. Guturai. 13. Erizipel. 14. Leucom. 1S. Aminunte cu privire la aspectul si functionalitatea unora dil cit., pp. 30-53. N6. Ceased pentru cafea, fir toart’. 7. Borean din Tut smaljuit. U8. Tayi, NS. Stictua, 20. Tayi. intre acestea, la Mihai Lupescu, op.216 MARIA MAGDALENA SZEKELY Interesul pentru conservarea produselor din carne si pentru pastrarea lor mai mujy vreme este firesc intr-o epocd lipsita de instalatii frigorifice. De altfel, si cartea de bucate din Tara Romaneasca - databila la sfarsitul celui de-al XVII-lea veac sau la incepury| urmatorului ~ are un capitol intitulat Invédtdturi de a face spéte de ramator, limbi, catrnayi grosi si suptiri"', Conservarea carnurilor se facea in chip identic: prin presare la tease, fierbere, uscare, afumare. Existau insi deosebiri in prepararea mezelurilor. De pilda, fas de reteta pentru limbi de pore, inclusi in cartea munteneascd de bucate, cea de |, Filticeni prevede tinerea acestora, un numéar de zile, in silitra si in ofet amestecat cy rozmarin, abia dup’ aceea purcezdndu-se la punerea sub teasc si la afumare. Comparatia poate merge inci mai departe. Spre deosebire de cartea de bucate de ly curtea Brancoveanului, care cuprinde un capitol cu totul nesemnificativ de Mancari de poame uscate si verzi, in zilele de sec si de dulce”, in retetele de la Falticeni apare un numéar relativ mare de deserturi. Dupa atentia care li se acorda, cozonacii ~ despre care Mihai Lupescu scria c& ,,sunt cunoscuti mai mult in Moldova, Bucovina si Basarabia”™ - par sa fie cei mai importanti. Dintr-un aluat asemanator aceluia de cozonaci se faceau Turecurile (de fapt, Ciurecuri) si Posmagii dospiti'*. Cu siguranti, unele retete de dulciuri erau imprumutate din bucataria apuseana, poate si datoritd vecinatatii Falticenilor cu imparafia austriacd. De exemplu, Aluatul franjuzdsc, Budinca di padispani si Bezilile, asupra cdrora nu este cazul a mai insista, ori Pesmata de Brasov, care se mai prepari si astazi in Ardeal, cu singura deosebire ca i se pun si seminte de chimen">. Dupa moda oriental’, femeile faceau dulceturi si serbeturi. Mai apreciate erau - potrivit marturiei lui Radu Rosetti - dulceturile de nufar, de cirese amare, de nuci si de trandafiri'’, aceasta din urm% cunoscuta si sub numele de rodozahar. in cartea de bucate din Tara Romaneasca se regasesc mai ales dulceturile din naramze, laméai, chitru, dar si din fructe autohtone: agrise rosii si verzi, mure, prune, piersici, agurid&, gutui, cirest, caise sau zarzdre verzi””. Dintre toate acestea, in pachetul de documente de la Falticenl se pastreazi numai retete pentru Dulcey di chitru, Dulcet di nuct si pentru Rodozafhajr. »Eticheta obigsnuita cere ca de indat& ce s- ee ‘a adunat mai mult lume s& se serveasca in vast 121. O lume intr-o carte de bucate, Manuscris din epoca brancoveneascé, transcrierea wextultl Prefafa si postfata de Ioana Constantinescu, cu un studiu introductiv de Matei Cazact Bucuresti, 1997, pp. 157-159, 122. Ibidem, pp. 152-153, 123. Mihai Lupescu, op. cit., p. 114, 124. Elena Niculia-Voronca, Op. cit. romdnesti, editie nouk (Posmagi). 125. Radu Anton Roman, Op. cit,, 126. Radu Rosetti, op, cit,, p. 63. 127. O lume intr-o carte de bucate, pp. 165-166, P » I, p. 286; Radu Anton Roman, Bucate, vinuri st abiceiut » indelung revazuct si mult adaugita, Bucuresti, 2001, P- . Pp. 555-556 (Posmagi de Brasov).BUCATE $I LEACURI DE ALTADATA 217 de argint anes nes ales de petale de trandafir Si, pe lang& ea, apa de baut intr-o ceagca we en . aa — Fenon Kéracsay, un ofiter austriac ajuns in Moldova oes eee In schimb, spunea acelasi autor, ,serbetul se obisnuieste numai in ocazii solemne”™. Sdirberul di chitru apare, in Tetetele de la Falticeni, in doua variante, nu foarte deosebite intre ele. Pentru cresterea aluaturilor, fie eX era vorba despre cozonacii sirbtorilor, fie despre painea zilnic’, era nevoie de drojdie. La vremea in care ea nu se putea cumpara din targ, se prepara in casa. Purta numele de taic&' si in compozitia ei intrau: tiragi, vin, hamei, ceapa si miere. Aluatul obtinut se lasa la dospit si se impirtea in turtite care se uscau pe sobi sau la soare’*!. Reteta de Drojdie de pAni este, de fapt, 0 reteta de taica. Desi dulceturile gi serbeturile continuau s& se bucure de mare popularitate, este evident c&, la sfarsitul secolului al XVIII-lea si in primele decenii ale celui de-al XIX-lea, gospodinele din Moldova incepusera si descopere aluaturile fine si patiseriile. Se pare ca si asezonarea manc&rurilor cunoscuse oarece modific&ri. In preparatele din carne nu se mai puneau zahar sau stafide, nici scortisoara sau apa de flori, Mancdrurile nu mai erau dulei, precum cu o jumatate de veac inainte. Contactele Tarilor Romane cu lumea apuseant - dup& Revolutia Francezi, in vremea ocupatiei rusesti si apoi in timpul domniilor pamantene - avuseser’ urm&ri nemijlocite si asupra modului de viata al tomanilor, Despre una dintre schimbirile produse atunci vorbesc indirect retetele de la Filticeni, confirmand impresiile contelui de Lagarde, dupa dejunul luat, in martie 1813, la Grigore Brancoveanu, ,,cel mai bogat boier din Tara Romaneasca” : ,Nu-ti trimit lista de bucate, dintre care unele erau turcesti, altele nemtesti. Multe romanesti si rusesti Tool eaako decurs de un secol, deprinderile culinare ale romanilor se schimbasera in chip definitiv'®. Cele trei retete pentru prepararea apei de soc nu au nici © indicatie privitoare la rostul si modul de folosire a acesteia. LAmurirea o aduce I.-Aurel Candrea, care citeazd, dupa postelnicul Manolache Drighici (Zconomia ruralé si dumesnicd, Iasi, 1834), 0 retetd cosmetic’ foarte asem&ndtoare ; ,,intdi s& faci api de dedifa (dedifei de pidure si «Oil», a Cirei floare e alb% sau trandafirie) ; al treilea, api de rochifa r ndunelei (care face Hoe albe sau trandafirii); al patrulea, apa de fragi (care € trandafirie), si toate si le pastrezi Te 0 A tail 128. Ciletori stréaini despre Téirile Roméne in secolul al ingrijit de Georgeta Filitti, Beatrice Marinescu, Sei tedactor responsabil Paul Cernovodeanu, Bucuresti, 2004, p. 761. 129. Ibidem. 130, Mihai Lupescu, op. cit., pp. 137, 140. 131. Elena Niculigé-Voronca, op. cit., 1, p. 197. 182, Calétori straini..., p. 569. ; 133, Pentru trecerea de la bucdtiria orientalit la cea oceldentt) Romanian Gastronomy, Laura Beldiman (trad.), Bucurestt, XIX-lea, serie noua, I (1801-1821), volum rban Radulescu-Zoner, Marian Stroia, dental, vezi Matei Cazacu, The Story of 1999, pp. 49-53, 71-83.218 MARIA MAGDALENA SZEKELY pana va inflori socul (ale cArui flori sunt albe); apoi s4 se scoata si apa de soc Ll si a se amestece toate la un loc; [...] sd se adauge apoi «sange a noua frati», un hulyp alh tHiat cu pene cu tot, sacaz, apa de pelin, si astupand caldarea, si se scoatt din ce acestea 0 api foarte folositoare pentru pelifi”!*. Apa de soc era, asadar, un prepary pentru intretinerea pielii. {ntrucat femeile voiau ca tenul lor s4 fie colorat in alb, Toz gj rosu, in compozitia apei de soc intrau, prin analogie a culorilor - conceptie adese, intlnit’ in medicina traditionala' -, materii prime avand aceste culori. Nu este exojy ca unele ingrediente sa fi fost alese si datorit4 unor superstitii legate de ele. Doar doy plante dintre cele amintite in retetele de apd de soc par s& fi avut cu adevdrat un 1) cosmetic: coada cocosului, cu a c&rei zeama ,,se spala pe obraz femeile urate, pentru, se face frumoase”!*, si pelinul, a cdrui apa ,,este bund pentru subtierea obrazului””, in ceea ce priveste retetele medicale, unele indic&’ tratamente a c&ror vechime ese greu de stabilit, folosite de medicina traditionala din intreaga Europa. In aceasti Categorie intra, de pild’, prignitele cu piper pus pe frunze de tutun'*, prignitele cu mustar sau cartofi’, spirtul cu ardei iuti!? si unguentul cu serpinta'’ - toate pentru durerile reumatice -, praful de zahar candel, eventual amestecat cu praf de cuisoare, suflat in ochi impotriva leucomului', folosirea ghimberului pentru atenuarea simptomelor de greati, 1 cuisoarelor, a semintei de masdlar, a pelinului si pelinitei sau a pietrei vinete pentu alinarea durerilor de dinti si gingii'*. Ingredientele unor asemenea leacuri erau, in general, plante sau substante cu propriet&ti cunoscute de timAduitori. Existau inst si remedii nascute din magia imitativa, de exemplu spirtul de furnici si spirtul de gandacid: | turba ca leac pentru durerile reumatice™. Desi aceasti colectie de retete provine dint vreme in care eforturile de dezvoltare - pe cale teoretica si practic’ - a medicinei eu 134. I.-Aurel Candrea, op. cit., p. 310. | 135. Ibidem, p. 304. | 136, Artur Gorovei si M. Lupescu, Botanica poporului roman, Falticeni, 1915, p. 151. t 137, Artur Gorovei, Credingi si superstifii ale Poporului roman, editie ingrijitd si introducere Va Jordan Datcu, Bucuresti, nr. 3113/1995, p. 191. 138. Simion Florea Marian, Botanicti romaneascd, editie ingrijit&, cuvant inainte si note & Antoaneta Olteanu, Bucuresti, 2000, pp. 111-112; Tudor Pamfile, op. cit., p. 215. 139. Silvia Ciubotaru, op. cit., pp. 160-161. 140. Spirtul in care stitusera, timp de noua zile, chiparusi si stimAnta de ciumifai era recomanit pentru dureri de picioare, de méini si pentru junghiuri (Artur Gorovei si M. Lupescu, ?: “ p. 22). Vezi si Tudor Pamfile, op. cit., nr. 201, p. 155; Silvia Ciubotaru, op. cit., P. 192. 141. Artur Gorovei si M. Lupescu, op. cit., p. 130, 142, Tudor Pamfile, op. cit. » P. 207; Silvia Ciubotaru, op. cit., pp. 106-107. 143. Artur Gorovei si M. Lupescu, op. cit., Pp. 74-75; Tudor Pamfile, op. cif., nt. 229, P- 8 nr. 137, p. 139; nr. 139, p. 140; Silvia Ciubotaru, op. cit., p. 158. 144. I.-Aurel Candrea, op. cit., pp. 318-319,