Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Domnitori

    Uploaded by

    Constanta Cornitel
    9 views8 pages

    Original Title

    domnitori

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    9 views8 pages

    Domnitori

    Uploaded by

    Constanta Cornitel

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 8
    Capitolul 4 0 8 biruiascs ‘mparatului si insusi de maini armatele peoni Achingi ostasiturci destinai incursiunilor {nteritoril inamic rainte de atacul decisiv. ‘Alcdtuiau trupe nerequlate de cavalerie din secolele XVI-XVIL Cuuciada térzie - lupta statelor crestine ‘mpotriva armatelor otomane in secolele XIV-XVI Pesaldc sau eylat - numele provincilor tur esti mari alate sub guvernarea unui pas Beglerbeg — guvernator general al p&rti eurpene (Rumelia) sau asiatice (Anatolia) a Imperiului Otoman. eoeereeenmenmoane Rezisten{a antiotomana a Tarilor Romane in secolele XIV-XV La sfarsitul secolului al XiV4ea, Imperiul Otoran ajunsese pe linia Duns. dupa victorlle impotriva bizantinilor, s&rbilor si bulgariior, ale cBror state sume desfiintate, Jérile Romane deveneau, la réndul lor, obiect al expansiune otomane, care isi propunea, de fapt, s8 ajungé, prin Belgrad si Viena, in inime Europei. In aceste conditii, desi in anumite momente Poarta a incercat = transforme Tarile Romane in pasalécuri, pentru otomani s-a dovedit, in cele d= ‘ura, mai profitabil din punct de vedere economic, dar si politic si militar, 2 permit conservarea autonomiei spatiului roménesc. Aceast’ optiune a deven= cea mai potrivité pentru otomani sith conditle rezistenfei indelungate pe care au intampinato la nord de Dunare. Obiectivul TSrilor Romane era menfinere2 fiintel statale propri, ca si a identitati religioase, scop in care lupta armaté s= onjugat cu tratativele diplomatice, la care s-a recurs atunci cénd disproportiz de mijloace intre ele siinamic era evidents, De altfel, pe tot parcursul Evului Mediu, tipul de r&zboi purtat de Tariie Romine cu otomanii ar putea fi caracterizat drept conflict asimetric", ntrucS= inferioritatea armati fi oblig’ pe romani s& ducd un rézboi de uzur’, ind= lungat, al cérui rezultat final este silirea adversarului s8 accepte 0 pace care le este relativ favorabils Strategia folosité este, de regul8, una defensivé, de aparare a teritoriulul propriu, conjugaté uneori si cu ofensiva, prin care se incearci pitrunderea in teritoriul inamicului pentru ai lovi acestuia unele puncte nevralgice Disproportia de forte ta determinat, de regul8, pe romani s& evite bitalile decisive, preferdnd luptele de harfuire, care Ti Impiedicau pe adversari 8 is valorifice superioritatea in oameni. De asemenea, tactica ,o3mantului ars", prin care se distrugeau recoltele, vegetatia, locuingele, iar populatia se retragea in locuri greu accesibile, avea drept scop crearea unui gol demografico-eco- nomic’, prin care armata invadatoare era lipsit8 de posibilitSti de aprovizionare side obtinere de informatil. Se adéuga nimicirea detasamentelor plecate dug hhran8, ceea ce contribuia la slébitea dusmanului si mai ales la demoralizares acestua. Situaia ndvltorlor putea fi si mai mult inrdutaitd prin atacuri de noapte, de tipul celui reaizat de Viad Tepes impotriva taberei sutanului Mehmed al IHea. ._ Succesul une astfel de tactici nu depinde doar de forta militar pusé in joc, G si de angajarea tuturor factorilor interni, socialpolitic in efortul de ap3rare, precum si de sprijnul extern, din partea marilor puter. Tactica piméntului ars, «a $i infruntarile deschise presupuneau mari sacrfici economice si nu numai, de aceea, marea boierime, care isi vedea dezorganizate domenille si intregul mod de viafS, constient& si de ce inserna rézboiul pentru jarani, a reactionat diferit, in functie de context. Atunci cind pericolul transformari rin pasaléc 1a iminent, boierimea a sprijnit domnia tn efortul militar. Cand p&reau posibile negocieri cu turcii sau cénd pericolul continuari luptei parea mult prea mare, boierimea putea s& prefere o solutie diplomatica. Totusi, boierimea si domnia au acelasi obiectiv, de salvare a identit3ti politice a tari, doar cé mijloacele pe care le folosesc unii sau altii pot fi uneori diferite. In ceea ce priveste sprijinul extern, acesta trebuie plasat in contextul crucia- dei t8rzi, organizat’ de puterile crestine impotriva inaint&rii musulmane in Europa. Disensiunile dintre marile puteri ale epoci, incapacitatea practice a unora dintre ele de a actiona militar au f&cut ca uneori ajutorul cerut de Tarile Romane s8 nu fie la nivelul asteptat, iar acestea sé se regaseascd singure in fata unor forje otomane mult superioare numeric. Rezultatul conflictului multisecular dintre Térile Romane si Poarta Otomand a fost, cu toate concesille cute acesteia, pstrarea fiintei statale, in conditile ‘n care state mai puternice (ale bulgarilor, sarbilor, bizantinilor, ungurilor), dar care s-au gasit pe direcjile principale de expansiune ale turcilor, au disprut de oe harta politics a Europei. In lupta antiotomand din secolele XIV-XV, firile romanesti au avut uneori tendinta de a face front comun, dincolo de hotarele altice de moment. Aceasta se explic& prin ratiuni miltare, diplomatice, prin constiinta incipient& a unei unit3i de neam, limba si interese, dar mai ales prin dorinta de asi apara prin orice mijloace religia, element de identificare mult mai puternic in Evul Mediu decat cel etnic sau lingvistic in(1 386-1418) Jara Roméneasca a fost prima amenintatS de inaintarea otomans, care ‘tindea s8 ajunga la Dunare. in conditille in care statul lui Dobrotici era in pericol S fie cucerit de otomani, Mircea intervine si incorporeaz’ Dobrogea la Jara Fomaneasc. Dupi ce domnul roman Incearca s& ofere ajutor si srbilor, turci eactioneazi si incep s8 organizeze raiduri de prada la nord de Dunare, prin cchingli. Pentru asi asigura spatele i flancurile, Mircea incheie intelegeri lomatice cu Polonia si cu regele Ungariei, Sigismund de Luxemburg. Apoi tanseazi, in 1394, 0 expeditie Impotriva bazelor achingilor, situate la sud de Dundre, pentru ai impiedica s& mai organizeze raiduri de prada. Sultanul aiazid | organizeazi 0 expeditie care avea drept scop eliminarea domnului rij Romanesti. In toamna lui 1394 sau in primavara lui 1395 (sursele sunt cordante in aceast’ privint8), oastea munteand, care se retrasese din fata maint&rll otomane, purtand lupte de harjuire, accept batalia decisiv’ intr-un ‘oc numit in istoriografia noastra Rovine. Mircea a obtinut victoria, dar fortele mane erau in continuare foarte puternice. Pe de alt’ parte, find inléturet icolul transformarii t3ri in pagalac, boierimea nu doreste si mai continue uota si accept& ca don pe un pretendent, Viad, sprijnit de Poarts, Constienti de pericolul reprezentat de inaintarea otomana spre Europa Cen- ‘al, cavalerii occidental, n special burgunzi si germani, condusi de Sigismund Luxemburg, organizeazd tn 1396 Cruciada de la Nicopole, la care particip’ = Mircea cel Batrén, dar ostle crestine sunt infrante de otomani, Capitolul 4 Mircea cel Batrén (resca, manastirea Cozia) 1¢ 1369: prima ciocnire armatadintre romani si otomani in viemea lui Vladislav Viaicu (1364-1377) /¢ 1388: Mircea cel B3tran incorporeaz’ Dobroges la Tara Romaneascd '¢ 1394: expedita lui Mircea cel Batran la sud de Dundre, Impotriva bazelor achingilor /@ 10 octombrie 1394 sau 17 mai 1395: lupta de la Rovine © 1396: cruciada de la Nicopole eee Castelul Huniazilor 2, Despre expeditia otoman’s din 1462 impotriva lui Tepes Dar vlachul (Vlad Tepes) siel ka mutat pe tofi supusi lui in locuri strate de ‘munte si in locuri acoperite de padur; si campurie lea l8sat pusti si vitele de tot felul lea manat mai tnduntrul hotarelor. Tranul (Mehmet al Hea), trecand Danubiul, a strébatut loc mai bine de 7 zile si ma Gisit nimic, nici om, nic cel mal nein- sernnat animal si nici ceva de méncare sau de but. $i ajungand intrun lee frumos asezat c@ 0 livad’ vede mii si mil de pari saditi in pimant incrcati th loc de fruct ‘cu oameni morti si in mijloc pe Chamza (..) tras th teapa. La vederea acestei ame- Pinfér, tranul sa inspaiméntat si noaptea, cand a ttas corturile, fiindu fics, a tras santuti si a ridicat valuri si sta th mijlocul lor, Viachul ins’, sculdnduse disde-dimi ‘eaja i rSnduindusi bine oamenii de sub el, a navalit, cind era tnc& intuneric, si nimerind, in partea dreapt a taberei, 2 intrat deodat’ induntru si pand in ziva a taiat turci fara de numér; si pana ce sa Tuminat de ziu8, multi turei sau ucis intre ei, Cand insa s. facut dimineat’, vachil au intrat in farcurle lor si sau culcat; iar tira- nul sculénduse, plin de rusine, a trecut Danubiul 5a ajuns la Acrianopol Ducas, istoria turco-bizanting (1341-1462) pee Dupa victoria mongola de la Ankara, din 1402, cénd Timur Lenk 7 © prizonier pe Beiazid |, Mircea devine un fel de arbitru al luptelor pentru suc cesiune intre diferitt fii ai iui Baizid, cea ce asigurd t8ri 0 perioad’ de stabiltate si de maxima extensiune teritorial8. Dar, in cele din urmé, tron Imperiului Otoman este cucerit de Mehmed |, care rela politica agres ‘ndreptatd impotriva Tari Romanesti. Dobrogea este cucerité, in 1417 sau poste dupa moartea lui Mircea, in 1420, iar Tara Romaneascé accept’ plata tribe tulu, care th acest moment are semnificafia unei rSscump&rSri a pci si nu de recunoastere a dependentei politice fajé de otomani lancu de Hunedoara (1441-1456) De origine etnicé roméneasc3, dar integrat nobilimii maghiare prin ede catie, religie, orientare politic’, lancu de Hunedoara a fost voievod al Transe Yaniei, regent al Ungare’ si unul dintre campioniiluptei antiotemane la mijloca secolului al XVea. A actionat in contextul th care Imperiul Otoman destésure asaltul final impotriva Constantinopolulu, iar apoi, dup’ cSderea acestuia, ropunea cucerrea Belgradului pentru a-si deschide calea spre inima Europe lancu de Hunedoara 2 urmairit s& foloseascd in lupta impotriva turcilor toa: fortele disponibile, de aceea, in cadrul politicii de cruciad& t&rzie, a implica, 2: turi de Transivania, si Tara Romaneasca si Moldova. In 1442, infrange 0 oaste intrat& in Transilvania i apoi intervine in Tere Roméneasc8. Aici obtine o importanté victorie pe r&ul lalomita sil impune apo c@ domn pe Vlad Dracul. In 1443, organizeazi ,Campania cea lungs” expeditie la sud de Balcani, prin care cucereste orase precum Nis sau Sofia, > incercarea de a dezorganiza fortele otomane pe propriul teritoriu, pentru Intarzia c&t mai mutt noi atacuri ale acestora impotrive Ungariei. La insistentele sale, tn 1444 se organizeaz8, sub conducerea regelui Ungariei si Polonie Viacislav |, Cruciada de la Varna, care sa incheiat ins8 cu un adevarat dezastrs pentru fortele crestine. {in 1453, Mehmed al Iblea cucereste Constantinopolul si vizeaz extindere Imperiului Otoman cétre Europa Central, unde principala sa tint devenes Ungaria. Acesta este contextul in care lancu de Hunedoara reusaste, in 14! S81 opreasca pe cuceritorul Constantinopolului in fata Belgradului, care repre zenta, pentru otomari, cheia Europei Centrale. lancu de Hunedoara a murit in 1456 de cium8, dar lupta lui a reusit si ‘ntérzie intarirea dominatiei otomane asupra spatiulul romanesc $i s& amane cu care a fost desfaguratd aceasta, 2. Comparafi politica externa in timpul lui Mircea cel Batran si Vlad Tepes identificayi elementele de continuitate in privinta obiectivelor si a mijloacelor de lupe’ folosite 3. Evaluati succesele si esecurile din poltica extern’ a Moldovei in timpul lui Stefae cel Mare. 4, Analizati sursa istorid referitoare la expeditia otomand din 1462 Impotriva lu Vad Tepes. Identificati tactica de lupt8 folositi de domnitorul roman, A. fost eficienta? Argumentativa réspunsul. 5. In scrisoarea adresata de Stefan cel Mate principilor crestni (sursa 4) analizat argumentele folosite de dornnitor pentru a obtine ajutorul in lupta antiotomand Comparatile cu cele folosite in solia lui Grigore Jamblac (sursa 3). Discutafi in ‘rupe puterea de convingere a acestor mesaje Mihai Viteazul (1593-1601) Dup& acceptarea plat tibutulu, statutul T&rilor Romane sa agravat con- Seu, in secolul al XVHea, in condifile apogeului puterii turcest tn vremea sulta- +ului Soliman Magnificul (1520-1566) definindu-se regimul dominatiei otomane. Moldova si Tara Romaneasci 'si plstrau, teoretic, dreptul de asi alege domnii, in practicd, acestia sunt numiti sau maziliti de c&tre Poarta Otomana. Dup& srSbusirea Regatului Ungariel tn urma infrangerii de la Mohacs, Tiansilvania se ‘rcanizeaza ca principat eutonom sub suzeranitatea otomand. intregul spatiu, ‘ménesc depindea acum politic de Imperiul Otoman, avand ca obligatialinierea scltii externe la cea turceasci (pe principiul ,prieten prietenilor, dusman Ssmanilor") si plata unor obligati (tibut, pesches, mucarer etc.) mereu in cestere. Spre sférsitul secolului al XVHea, in conditile dificultatilor cunoscute = Imperiul Otoman, tributul cerut Tari Roménesti, plus alte obligatiifinanciare 5 catorii acumulate de domnie ajunseserd la un nivel record, ceea ce tindea s& ‘eenereze colapsul economic al statului. ‘Tnceputurile domniei lui Mihai Viteazul Conform obiceiului din epoc8, Mihai, fost mare ban al Craiove, fi cumpara omnia in 1593. Dar acest semn de fidelitate este superficial. In anul urmator, ‘ecepe colaborerea cu Liga Sfant8, 0 alianté a unor state crestine condus& de S=piratul german Rudolf al IHea de Habsburg, la care aderase si principatul ‘sansilvinean, Lupta antiotoman’ Dedansarea luptei ‘mpotriva Imperiului Otoman sa facut in 1594, prin sciderea creditorilor turc instalafi la Bucuresti th asteptarea recupersrii sumelor =: care 1! imprumutaser3 pe Mihai n vederea cumparrii domniei jn 1594~1595, Mihai lupta cu t3tarii si declanseaz’ o campanie in sudul Dunit. Participarea in comun la Liga Sféntd, dar si nevoile luptei antiotomane 21 impus lui Mihai reglementarea raporturilor cu principele Transivaniei, Scismund Béthory, care fusese recunoscut ca suzeran de domnii moldoveni Feu Aron si Stefan Razvan gi care se dorea conducdtor al luptei comune ‘oottiva turcilor. Negociat de mari boieri in propriul avantaj, la Albatulia se ‘echele la 20 mai 1595 un tratat intre Transiivania si Tara Roméneascé, care i ‘s=nsforma pe domn intr-un simplu loctitor al principelui Transitvanie. jn august 1595, marele vizr Sinan Pasa trece Dunérea cu o armatd evaluat = citca 100 000 de oameni. Domnitorul muntean dispunea de 16 000 de ‘seni, la care se adugau 7 000 condusi de Albert Kirdly, ca ajutor trimis din ensivania. Lupta prin care se incerca oprirea invaziei otomane a avut loc la ‘Bugireni, la 23 august 1595. Roménii au cauzat mari pierderi armatei =cmane, dar nu au putut opri inainterea acesteia. Bucurestiul era ocupat si ‘Srtifcat de turci, Térgovistea, vechea capitalé, de asemenea, iar otomanii ‘pcepeau orgarizarea ari n pagal. in aceste condifi, in toamn’ se declanseazé ofensiva care angrena forte din era Roméneascé, Transivania si Moldova, siindud pe Sinan Pasa s se retraga sere Dunire. La Giurgiu, intre 15 si 20 octombrie, sa dat batdlia care sa soldat 0 mare victorie cresting. Capitolul 4 Mihai Viteazul (frescat aflaia in Catedrala ortodoxa din Alba-Iulia) Moldova semneazi cu principele Transit vaniei un tratat similar celui incheiat cu} Muntenia; Sigismund Bathory devenea suzeranul ambelor {ari roménesti cextracarpatice '¢ 23 august 1595: lupta de la Calugéreni '© 20 octombrie 1595: victoria de a Giur- giu impotriva otomanilor; ostile turcest parses teritoriul de la nord de Dundre. | lanvarie 1597: sutanul otoman trite bi Mihai steagul de recunoastere a domniei © 28 octombrie 1599: victoria de la Ser bar, in urma cBreia Minai Viteazul devine st§panul Transivaniei « apriiemai 1600: campania din Moldova ¢ 18 septembrie 1600: generalul Basta 7 infrange pe Mihai la Mirdslau #13 august 1601: trupele lui Mihai si ale lui Basta 7 infrang pe Sigismund Bathory} la Guruslau, Mihai recupereaz’ contro lul asupra Transilvaniei ¢ 19 august 1601: asasinarea lui Mihai din ordinul lui Basta eee Capitolul 4 Inirarea lui Mihai Viteazul tn Alba-tulia (tablou de D. Stoica) 1. Motivatia implicrirtn lupta antiotoman’ Provincia mea, Tara Romaneasc§, nue mai departe de scaunul tiranului, ce se numeste Constantinopol, decat cale de

    You might also like