CAPITOLUL 1. SANATATEA PUBLICA 1. SSndtatea public’ Objective educationale: [5] 33 inteteaga continutul sAnétatii publice © si defineasca sandtatea public’, domeniileacesteia ‘Sinatatea publica, ca discipling de Invakémént, a aparut in Romania in jurul anului 1980 la Buourest sla Cluj. [in 1942 apare medicina soctalé sub aceasta denumire, la Bucuresti, sub conducerea Prof. Gh. Banu, ir la Cluj , Prof. 1. Moldovan. Orientarea soolii bucurestene a fost cdtre dezvoltarea aspectelor teoretice, conceptuale, in timp ce good clujeand a dezvoltat partea metodoloogica. O alta personalitate a goolii bucurestene de medicina social a fost Prof. Thilea, Obiectul sAnatatii publice’l reprezint& starea de sénétate a grupurilor populationale umane. Scopurile sinatatii publice: promovarea s&natatii [ED ocrotirea snatatii, prin mentinerea sind EE controlul morbiditatii prin combaterea bolilor si aconsecinfelor acestora 5) redobéndirea sinatatii ii si prevenirea bolilor Dupa Winslow , Sanétatea publica este stiinfa si ata de a preveni maadia, de prelungire a vielii si de promovare a sinétaii fizice si mentale si a eficientel prin eforturile organizate ale comunitafii pentru asanerea mediului, lupta contra maadiilor transmisibile, educafia individului in igiena persona, ilor de ingrijiri medicale si comunitare pentru diagnosticul precoce si tratamentul orgenizarea servi oportun al maladiilor si dezvoltarea unui mecanism social care sA asigure fiecérui individ a comunitatii un standard de viat& adecvat mentineriii sinatatii sale”. ‘Sénatatea public’ (dup OMS) este , stiinta care studiaza problemele de sénatale ale unel populalii, starea de snatate a colectivitatii, serviciile de igiena mediului, serviciile generale sanitare si administrarea servidiilor de Ingrijiri. Este strans legata de conceptele medicine’ preventive, medicine! socidle, abordénd in egal eterinara’ . mésurd s&natatea comunitard, sanétatea publi Scanned with CamScannerIn genera, sénétatea publica desemneaz’ in exclusivitate eforturile organizate Si conjugate de socetatii, Sustinute prin legi, programe de prevenire si combetere, institutii si servicii sanitere, socide, educative —in vederea reducerii discomfortului, bolii, incapacitati, invalidit: si adecesetor premature. ‘Sanatatea publica este o stiinta de actiune. Asemenea stiintelor medicale si sinatatea publi se géseste Intr- © continua evolutie — in jurul vaorilor a determinente, incatrate in viziunea ecologic’, sociologic’ cultura $i economic’. ‘Sénatatea publicd este o stint a actiunii comunitare, economice gi sanitare, componenta a dezvoltérii, reprezentnd totodala argumentul major pentru cercetarea masurilor sanogene cu contributia grupurilor ‘sociale gi a tuturor sectoarelor comunitatii, in scopul mentinerii sanatatii, prevenirii si combaterii bolilor si a consecintdor lor. Principalele domonii de sinaatii publice sunt: El biostatistica (B] demografia [5] epidemiologia GE) etica (5) legislatie’ si dreptul (8) aplicarea gtiitelor sociale $i comportamentae la sindtae [ED conducerea serviciilor medico-sociale. Dupai Hanlon, sinatatea publica este, stiinta protelrii oamenilor si sand". anatatea publica reprezinté ansamblul cunostiniaor, deprinderlor si alitsiior popula orientate a menfinerea si Imbundtairea Sinai. Ca ramuré spate intgranta 9 sent publica se run 9 medicina comuniterd, desomnand legatura bilateraa intre medicina comita steiner os ” economic, politic si cultural a s&nétatii comunitatil. Desserenen expr esa 2 medicine’ fexade comunitate pentru probleme comunitresuxepibiledeafoda sn ea. Scanned with CamScanner2.Starea de sanatate si determinantii acestela Obiective educationale: E) si defineasca stare de sdnatate gi factorii care o conditioneaza [3] si cunoascd indicatorii obisnuiti utilizati in aprecierea starii de sanatate ([) si aprecieze starea de sinatate si importanta unor factori asociati SSnatatea manifesta un caracter procesual, evolutiv, datorité caruia definirea sa cunoaste 0 multitudine de variante in concordanta cu dinamica si specificul valorilor culturale, cunostintele acumulate, etc. Cea mai consacrata definitie a sén&t&ii este cea dat de OMS (1948) — ,,Sanatatea reprezinta starea completa de bine din punct de vedere fizic, mintal si social. Ea nu inseamna numai absenfa bolii sau a infirmitatii . Caracteristicile definitie’ sunt urmatoarele: [E) este acceptata de toata lumea cao ,aspiratie” ©) redlizarea ei presupune responsabilizarea societaii EE definitia subliniazé caracterul pozitiv si multiaxial al sinatatii. Criteriile utilizate tin cont de: bunéstarea func{iona, capacitatea orgenismului de a se adapta la conditiile variate de vial si muncé, conditia umend care il face pe individ creativ (criteriu utilizat frecvent de scoda franceza). ‘SSndtatea grupurilor umane reprezinté o sintezd a san’tajil individuale apreciate intr-o viziune sintetica, global ecosistemic’. Evolufia societ@ji, dupa milenii si socole de incertitudini si agresiuni Tn existenta sa planetard, primeste in epoca moder concepluditatea durabilitaii pentru notiunea de sandate, sensul sau prioritar contopindu-se cu atributele de promovere, echilibru si protectie, Séndtatea reprezinté marca bogaie a lumii. Dreptul la sanatate a individului si a colectivitatii umane (parte a aticii séndtaii), reprezint 0 componenta a elicli intregii societafi, determinénd acestela cacrul functional sub principiul echitaii, SSnétatea pe de o patte este o cditate a viel, iar pe de altd parte reprezinta si o masurd a caitail Vieli (A nivelului detrei socio-economic si cultural). OMS structureaza cinci dimensiuni ale cai viel ce trebuie avute in vedere in evaluarea programelor de sentate publica, si anume: () reducerea simptomd or maladie’ [5] inlocuirea anxietaii si a descurajarii prin influxuri de stare de bine i optimism (5) mentinerea und retele de interactiuni sociale pozitive (5) conservarea aptitudinor cognitive EE) aptitudinea dea mundi $i dea pastra un nivel de trai si de munca suficient Scanned with CamScannerStiinja medical a socolului XX1, pe lénga sindtatea individului ebordeaz’ in mod anditic sonsul medico- sodal al sindiail colectivitatilor umano, descriind bine conturet medicina omului sindtos. Sénatatea $f odla sunt abordate astfel in concept global multifactorial, In abordare epidemiologica refinem modelul lui Denver de factori care conditioncaza starea de sindtato, derivat de la un concept a lui Lalonde : 1. factorii biologici (ereditate, caracteristici dernografice ale popula 2, factorii ambientali (factorii mediului fizic si social: factori educational); 3, factorii comportamentali, atitudinile, obiceiurile. Stilul de vil’ depinde de comportamente ‘care, la réndul lor, sunt condifionate de factori sociali, deci stilul de viata este rezultatul factorilor sociai gi ‘al comportamentalor; ici, chimici, socio-culturdi, 4. serviciile de sanatate (preventive, curative, recuperatorii). In figura nr.1.1 este prezentat Modelul epidemiologic al factor ‘sSnaitate dupa Denver. Pahic. ‘Ssteme interne exe care determina starea de Maturizare 3 Imbétrénire Biologie umand Mostenire genetica de sinatate | Fizic Preventiv: Asari Comportamentul | [Riscuriin profesionde timpul liber Obiesur dimentare i consum ‘Se poate vorbi de o interferentd participativa multidisciplinara a contributiilor la starea de bine din punct de vedere minta si social in ceea ce priveste individul si colectivitatea Aceasta abordare reprezinta Moddul integrat al deter minantilor starii de snatate si factorii care Ti pot modifica (adaptat dupa raportul anual dl medicului sef al departamentului de sindtate , Londra1997).. Scanned with CamScannerImbunatatirea O predictie Imbunatatirea sanatatii inteligenta ingrijirilor de sanatate Determinantit Influentedeasupra : sanatatii ingrijirilor desanatate ; | = genetici 1 - stareadesanatate | | - demediu 1 - bolile ' : - stil deviata ! - tratamentde H ! - socio-economici 1 abilitatile ' : | - facilitatile : : Modificati prin: ' ' {= protectie | Modificati prin: i> preventie | - diagnostic precocel } {= promovarea ' screening : 1 snatatii | - rehabilitate i : - implicarea : - implicarea : : publica i pacientului ' HS parteneri cheie - parteneri cheie : Educatie Cercetare | Scanned with CamScannerin 1998 OMS. a cl ieat determinantii starii de sindtate in patru grupe: macroeconomici, factori de mediu, socio-economi i, educationali, La rindul stu fiecare grup include determinanti directi si indirecti. Printre determinan} directi de importanfé majori se regdsesc: stilul de viata (fumat, tip de alimentatie, alcool, utilizare de droguri), conditii de medi fizic si social (accesul la apa potabila, sanitatia, habitatul), comportamente de grup social (violenta in mediul familial, accesul la serviciile de séndtate). Determinantii indirecti cuprind: produsul intern brut, saracia, poluarea, modificarile de clima, migratia, modificari socio — demografice in structura populate, situatiile de criza (dezastrele naturale, conflictele armate, etc.) ‘Sanatatea poate fi definit si cao posibilitate de adaptare armonioas4 la un mediu ambiant complex; boala apare astfel, prin antitezd, ca o imposibilitate de adaptare la multitudinea de condi ambientale: din punct de vedere social va fi deci 0 inadaptabilitate la mediul social, snatatea fiind si expresia stiri de bine din Punct de vedere social. Omul trebuie privit in consecinta ca o fiintd social’ — o entitate biologics, economica, culturali, sociala — dreptul la sndtate facdnd parte indestructibil din justitia sociala, in definirea sandtatii un rol important il prezinta dimensiunea bolii care este perceputa diferit de profesionisti si neprofesionis + pentru neprofesionisti, boala este definita conform perceptiei individului, acesta se defineste bolnay; aceasta este o definitie subiectiva. In unele situatii nu exista concordanta intre subiectiv (perceptia persoanei) si obiectiv (evaluarea medicala). Exprimarea ,bolii” ca perceptie subiectiva in engleza corespunde cuvantului ,illness” + pentru profesionisti criteriile de definire a bolii sunt biomedicale in concordanta cu un ansamblu de semne si simptome. in engleza cuvantul care exprima ,boala” ca diagnostic medical este disease”. * in literatura engleza se intalneste si cuvantul ,,sickness” care se refera la expresia bolii in raport cu normele sociale, Pentru toti acesti termeni in limba romand exist un singur cuvant ,,boald”. Totalitatea serviciilor de sanatate si felul in care acestea sunt furnizate constituie sistemul de sdndtate. Acesta este structurat si organizat diferit in functie de determinanti socio economici si ca expresie a unei optiuni politice, abordarea sin&tajii reprezenténd o cerinj& intersectoriald pentru societate.. Sandtatea Teprezinta investifia de prioritate a capitalului uman, individul si grupul fiind participanti ac modern al sanataji in conceptul Scanned with CamScannerModelul stiintific de definire a sainatatii — »modelul negatiy” are urmatoarele caracteristici; este i i i ‘ivi un model biomedical, sandtatea find privit& ca fiind proprietatea fii persoanei ei biologice si nu a este reductionist — conform acestui concept, afectarea stinitajii nu ia in considerare contextul (bolnavul), ci boala conform modelului mecanicist negativ de sinitate, omul este privit ca o masinarie ce se poate defecta caracterul allopatic din cadrul modelului negativ de sanatate presupune ca fiecare boalé poate beneficia de un anu tratament medicamentos La polul opus se situeaza noul concept, ,modelul pozitiv” al sinatajii cu urmatoarele caracteristic + sinatatea este privita ca o stare de bine din punct de vedere fi: mintal si social, ea nu inseamn& numai absenta bolii sau a infirmitatii + snatatea este o stare de bine din punct de vedere fizic — presupune c& individul munceste, se hrineste, isi desfaisoard activitatea in condifii bune + sanatatea mintal-emotionala este o stare din punct de vedere emotional, insemnand faptul c& omul nu traieste intr-un climat de violen{a, nu este confruntat permanent cu stari ca fricd, deprimare, neliniste, anxietate si are © bund capacitate de a face fata stresului zilnic + starea de bine din punct de vedere social releva abilitatea de a realiza si de a menfine relatiile interumane in societate. intrefinerea relafiilor interpersonale ajuta individul si se integreze in familie, colectivitate, societate * sindtatea este si starea de bine din punct de vedere spiritual; concept care se refer nu numai la credinta religioasa dar gi la obiceiurile, principiile personale care conduc catre un mediu favorabil snatatii Referitor la sindtatea societafii conceptul defineste necesitatea egalitajii sanselor in fata stnatafii. Este imposibil a fi santos intr-o societate bolnava care nu furnizeazi resursele pentru nevoile fizice si emofionale de baz’. Masurarea starii de séndtate se realizeazi cu ajutorul unor indicatorl. Scanned with CamScannerIndicatori ai starii de sinatate Aprecierea eficacitatii si impactului programelor de siinatate prin factori inru sunt posibile prin indicatorii de sandtate sau Hi cu acestia, Indicatorii pot fi clasificati in calegorii legate de politicile de sanatate. Indicatorii wtilizati pentru monitorizarea programului ““Sindtate pentru toft pang in anul 2000" (pe scurt HFA) — (OMS, 1981), sunt clasificati dupa cum urmeazi: + Indicatori de politica sanitara: preocuparea la cel mai alt nivel politic pentru HEA; + alocarea resurselor adeevate pentru asistenfa primard; gradul de echitate in distributia resurselor, gradul de implicare a comunitajii in HPA; + stabilirea celor mai bune masuri organizatorice gi manages HFA; + manifestarea practica a implicarii politice internationale in HFA. Je pentru strategia national + Indicatori economici si sociali : + sporul de populatie ; + bugetul national sau produsul intern brut ; + distributia veniturilor ; + gradul de ocupare al forfei de munca ; + gradul de alfabetizare a populajiei adulte ; + condifiile de locuit, exprimate prin numarul de persoane pe camera ; + consumul de energie pe cap de locuitor. = Indicatori de asigurare ai ingrijirilor de sinatate : + disponibilitate; + accesibilitate fizied; + accesibilitate economica si culturala; * utilizarea servi lor; + indicatori de apreciere a calittyii ingrijirilor. ‘= Indicatori “de acoperire™ Ia nivelul asistenjel primare: + nivelul de cultura medical * accesul Ja apa curent4 in locuinja sau la mic& distanta de aceasta; + facilitaji igienice in locuin{a sau in imediata apropiere a acesteia; = accesul mamelor gi copiilor la serviciile locale de ingrijire; + asistenta calificats la nastere; + procentul de copii vaccina}l tmpotriva bolilor infectioase predominante; + accesibilitatea medicamentelor esenfiale pe tot parcursul anului; © accesul la instituyiile de specialitate; Scanned with CamScanner+ procent ie, de di i, Procentul de populaje, de diverse catego, ce lvereazA in asistena medical primar gi in institutite speci ale. + Indicatorii stan le sinttate: Procentul noilor nascuti cu greutaten la nastere de minim 2500 g; Procentul copiilor cu greutate corespunzitoare varstei si corespunzatoare standardelor; mori de dezvolta re psihio-sociald a copiilor; rata mortalitaii infantile; * rata mortalitajii sub varsta de 5 ani; * rata mortalitajii la populajia tanara; speranja de via la 0 varsta determinatd; mortalitatea mater + mortalitatea specifica; + morbiditatea specifica; + nivelul de incapacitate de munca; indicatorii de patologie mentala si sociala, cum ar fi: rata suicidului, dependenta de droguri, criminalitatea, delicventa juvenila, alcoolismul, fumatul si consumul de tranchilizante. Comparatia dintre rezultatele planificate si cele actuale se foloseste pentru monitorizarea obiectivelor OMS > Sanatatea pentru tofi pana in anul 2000°(SPT) si pentru strategia europeana similara. In cel de-al doilea raport de monitorizare a strategiei sale, OMS a selectat 12 “"Indicatori Global de progres (in cele mai multe cazuri in termenii numarului de tari ce au atins anumite standarde recunoscute: + Gradul de participare la SPT. + Gradul de implicare a comunitaji in ingrijirile de sinatate. + Cheltuirea cu mai mult de 5% din bugetul najional pentru sindtate. = Alocarea unei cotei rezonabile din cheltuielile globale ingrijirilor la nivel local. = Alocarea acelorasi resurse la nivel individual, pentru asistenta primar, in grupuri de populatie gi arii geografice. = Susjinerea internagionala a SPT. + Prezenja clementelor de ingrijri primare de sindtate (PCH): apa potabila, sanitate, vaccinarea {impotriva principalelor boli transmisibile, asistenf& medicalA la mai putin de o ora de mers pe jos, asisten{& calificatd pentru femeile insarcinate si copii; = Standarde minime de alimentatie pentru sugari si copii. Rata mortalitajii infantile, in special sub 50/1000, * Speranta de via} —in special peste 60 ani. * Procentul analfabetilor in populajia adultd barbati/femei, + Produsul nafional brut pe cap de locuitor. Scanned with CamScannerRa a de: i saul asupra dezvoltarii globale (Banca Mondiala, 199: Disease ’ . foloseste indicatorul GBD ~ Global Burden of prin ponderea fc prin ponderen globald a bolii, Acest indicator a fost ealculat pentru principalele regiuni exprim economice ale lumii, inelusiy fostele far sociali nii, inelusiv fostele fai socialiste din Europa, GBD a fost dezvoltat in colaborare cu OMS, pentru a cuantitien pierderile din durata de viaja datorite pierduti», « Disability mbolndvirilor, masurate in «ani de viata djusted life year» (DALY) este 0 unitate folositéi pentru a mésura atat ponderea globalai a bolii, edt si effcacitatea interventi a cum rezulta din reducerea consecinjelor boli. Exprimarea ¢ face in valoarea prezentd a anilor viitori de viajA sindtoasi care sunt pierdufi ca urmare a deceselor Premature sau a imbolnavirilor survenite intr-un an anume. Indicatori de disconfort, boata, incapacitate si handicap Clasificarea International a indicatorilor de afectare a ineapacitijii si handicapului ca suma efectelor anatomice, fiziologice si biologice ale bolii. Incapacitatea este defi ca impactul bolii asupra capacitati de a indeplini diverse acfiuni in mod corespunzitor condifiei umane, Handicapurile sunt impactele primelor doud categorii asupra rolurilor individului in societate si sunt specifice la nivel individual, Clasificarea dimensiunilor incapacitajii include: locomofia, atingerea si intinderea, dexteritatea, vazul, auzul, capacitatea de autoingrijire, contingenfa, comunicarea, comportamentul si funetiaintelectuald. Dimensiunile handicapului acopera funcfiile de supravicjuire: orientare, independenta fizica, mobilitate, ocupatie, integrare sociala si autosusfinerea economica. Metodele de misurare si apreciere a ineapacitaii si handicapului au fost deserise, de eatre Ibrahim (1980). ‘Aceasta considerd necesard addugarea unui indice de securitate clasificarii OMS. Modelul siu IDH (impairement-disability- handicap) ia in considerare efectele pe cinci niveluri = nivel biologic; = nivel anatomic/fiziologic; = nivel de incapacitate; = nivel de handicap; Scanned with CamScanner