IGIENA AERULUI Acrul interactioneazi permanent cu organismul si actiunea lui asupra organismlui poate fi nu numai pozitiva, ci gi negativa. Orice deviere in starea aerului Poate influenja atat direct, cét si indirect functiile organismului, dereglindu-i homeostaza. Amestecul de gaze, vapori de api, care se menfine ca un invelig in jurul Pam4ntului este numit atmosferd. indltimea atmosferei este apreciata la cca 50 000 km, dupa care urmeaza spatiul interplanetar. Fizico-chimic atmosfera are o structural neomogeni. Aceasta structura permite impartirea atmosferei in mai multe straturi (de la suprafata Terrei): * Troposfera — se intinde in mediu pana la 10 km de la suprafafa solului, find mai inalti la Ecuator. fn troposfera, factorii fizici prezint& variajii mari i Consecinfe ale acestor variafii sunt depunerile atmosferice, deplasarea maselor de aer, formarea norilor. in troposferi presiunea atmosfericd si temperatura aerului sunt in Permanent scddere. Aici se afl cca 75% din tot volumul aerului atmosferic $i 90% din vaporii de apa. Starea troposferei este permanent influenjata de toate procesele care au loc pe suprafata Pamantului. Astfel, in troposferd. permanent sunt pulberi, gaze toxice, microorganisme. Dupa troposfera urmeaza un strat de pauza - tropopauza. © Stratosfera — se intinde pana la altitudinea de cca 50 km. Aici temperatura aerului cregte cu inalfimea, presiunea atmosferica continua si scada. in stratosferi se giseste stratul de ozon, care se formeaz sub actiunea radiatiilor ultraviolete si protejeazi suprafafa Paméntului de aceleasi radiafii ultraviolete. Stratosfera mai poarté denumirea de hemosferd, datoriti faptului cA aerul se afli predominant in forma moleculara. Dupi acest strat existd stratul de tranzifie - stratopauza. ¢ Mezosfera — Aici temperatura scade, presiunea atmosferica scade. La limita superioara a mezosferei care este apreciaté aproximativ de 100 km, temperatura ajunge -70 — -80 grade. in mezosfera se propaga si sunt reflectate undele radioelectrice. Strat de tranzitie - mezopauza. Aceste 3 straturi caracterizate impreund sunt numite homosfera, deoarece sunt influenfate de activitatea omului. © Termosfera — ionosfera sau heterosfera. Se intinde la inaltimi de tos 2000 km. Aici temperatura creste, presiunea atmosfericd scade datorits aerului rarefiat. Elementele atmosferice aici se afl in forma de ioni, electroni liberi. Dupa termosfera este un strat de tranzitie - termopauza. Scanned with CamScanner© Exosfera — practic nu are limite, . O actiune permanenta asup! in importan{a igienicd a aerului: 1. Prin aer se realizeazi aportul de oxigen gi este indepartat bioxidul de ra organismului o are troposfera, Ea este prezentata carbon. . 2. Prin Proprictatile fizice, acrul influenjeazi procescle de termoreglare a organismului, ____. 3+ Factorii fizici atmosferici determin’ caracteristicile climatice ale diferitelor zone geografice. 4. Straturile de aer au rol de termoprotectie pentru intreg Globul Pamantesc. ; 5. Aerul posed’ 0 conductibilitate termici redusa si aflandu-se in porii materialelor de constructie, imbricimintei, are rol de termoizolator pentru organism. 6. Aerul este rezervor de acumulare al substanjelor chimice toxice de origine tehnogena. 7. Aerul este rezervor de acumulare a germenilor patogeni si deci este factor de transmitere al bolilor infectioase. 8. Este una din sursele de poluare a solului cu substante chimice toxice. 9. Este un mediu natural unde au loc procese de autopurificare. Factorii fizici ai aerului ca umiditatea, temperatura, miscarea, electricitatea, radioactivitatea in marea lor majoritate determina clima, vremea, microclimatul. Studierea actiunii lor asupra organismului atét sanatos, cat si bolnav este necesard pentru folosirea acfiunii lor favorabile si pentru preintampinarea sau diminuarea actiunii lor negative. Clima — reprezinta totalitatea factorilor fizici atmosferici si telurici cum ar fi relieful, vegetafia, suprafete de apa, caracteristici pentru 0 anumita regiune. Factorii dominanti in formarea climei sunt factorii fizici care variaza permanent gi dau nastere fenomenelor meteorologice din troposfera. Caracteristicile generale ale climei sunt: 1. stabilitate in timp — ; ; 2. modificarile sunt posibile numai in perioade lungi de timp (zeci, sute de ani) Dupi situarea geografica, suprafata PamAntului se imparte in 5 zone climaterice de baza: 2 polare 2 temperate 1 tropicala 2 Scanned with CamScannerin cadrul acestor 5 imaterice di r zone climaterice din punct d io-cli ic deosebim 3 tipuri de climat: Pi le vedere bio-climatologic deos 1 excitant sau specific (alpin, de step’) 2. indiferent sau nespecific (de ses, de coline) 3. intermediar (subalpin, marin) — cu clemente excitante gi neexcitante Vremea — totalitatea factorilor fizici atmosferici in momentul dat. Ea se caracterizeaza printr-o mare instabilitate, schimbandu-se uneori de cAteva ori pe zi. Aclimatizare - procesul de adaptare functional si organic’ a organismului la trecerea dintr-un climat in altul sau la expunerea in procesul muncii la factori fizi diferifi de cei inijiali, Este un proces social-biologic de adaptare activa a organismului Ja condifii climatice noi. Realizarea aclimatizarii depinde de: © condifiile de trai alimentatie © rezistenta organismului Procesul de aclimatizare se realizeaz& prin 3 faze: 1. faza initiald (de orientare la factor nou): (© se suprasolicita centrul de termoreglare se modifici metabolismul bazal in SNC predomina procese de inhibitie scade capacitatea de munca se deregleazi somnul © se pot acutiza bolile cronice existente 2. faza de restructurare a stereotipului dinamic: © favorabili — are loc o trecere lind la faza stabilé cu ajutorul unor misuri social-igienice © nefavorabili - apar nevroze de dezadaptare, artralgii, mialgii, cefalee, scade capacitatea de mune’, se acutizeaza bolile cronice. In conditii extrem de nefavorabile, aclimatizarea nici nu are loc. in organism se intensificd modificarile patologice. In astfel de cazuri este recomandati revenirea la clima iniiala. se stabilizeazi_ procesele metabolice si capacitatea de 0000 munca. Temperatura aerului Incalzirea indirect de la suprafaja solului dati de unghiul sub care cad razele solare pe sol, la Ecuator — perpendicular — incdlzire maxim’, in zona polaré — aproape 3 Scanned with CamScanneraralel cu solul — ii ire minima fl2m et 3. Acrl se inizst indirect de asl iar stratul de Incdlzt oe mai incalzit ziua si cel mai rece noaptea. soarclui ean a de la radiajia solara, este maxima la zenit ‘i nul la apusul scart ic datorita puterii de absorbjie a acrului fata de radiatia solara pun a valoarea minima inaintea risiritului, creste progresiv, valoarea maxima in jurul orei 14 (in jurul orei 9 este valoarea medie a zilei) Temperatura influenteaza schimburile de caldura dintre organism si mediu. Omul, organism homeoterm, este adaptat pentru temperaturi intre -50°C gi +50 °C. 1. Compozitia chimicd a aerului Aerul este un amestec de gaze care formeazi straturile inferioare ale atmosferei. Atmosfera este 0 mas gazoasi invizibila. ‘Atmosfera se caracterizeazi prin faptul ci majoritatea atomilor se gasesc in stare gazoasi. Principalele componente se afla in stare libera si intr-un schimb intens cu atomii hidrosferei. In compozitia acrului, pe lang aceste gaze se mai afla: compusi ai acestor gaze, reziduuri industriale, praf, microorganisme. Dintre toate componentele atmosferei, oxigenul si azotul sunt singurele clemente gazoase care se gasesc in toate straturile acesteia. in partea inferioara a atmosferei, aceste gaze se gasesc in stare moleculara. in partea superioara, aceste gaze se gasesc in stare atomica. in compozitia chimicd a aerului, se remarcaai dou categorii de elemente: unele care se afl in mod constant si altele care se gasesc numai in mod accidental: ~ Elementele constante ale aerului, oxigen (20,95%), bioxid de carbon (0,03%), si azot (78,09%), se gisesc in proporfii aproape fixe, pe cnd ozonul (1-2 mg la 100 m), vaporii de api, gazele rare (heliu, argon, neon, xenon etc.), amoniacul, oxidul de carbon (1-15 mg la m’) se gisesc in proporfii variabile. La acestea se adaugi fumul si particulele fine de praf, care au efecte iritative, traumatice ale mucoasei tractului respirator, puténd oficia in acelasi timp rolul de vehiculant al diversilor germeni patogeni. Omul poate supraviefui citeva saptimani fara hran’, céteva zile fari ap’, insé numai cateva minute fara aer. a) OXIGENUL Este elementul care determina in mare masur& proprietifile fizice si chimice ale aerului. Se gaseste in stare liber’ sub form’ moleculara, O2. Reprezinti 20,95% volumetric si 23% din masa. ‘Are 0 foarte mare importan{a biologic’ deoarece este rispunzitor de procesele fundamentale care au loc la nivelul regnului animal si vegetal, Este un constituent 4 Scanned with CamScannerimportant al materiei din organismele vii, indi i iratiei i animale. , indispensabil respiratiei vegetale si Oxigenul menjine reactiile de oxidare care sunt principalele surse de energie in procesele Vitale: Animalele aerobe consumi oxigen pentru oxidarea diferitelor substanfe din organism, in urma acestor reac{ii rezulténd bioxid de carbon si ap’. Energia eliberati in procesul respiratiei produce caldura si alte forme de energie animala. La animalele superioare, oxigenul inspirat prin plimAni patrunde in sdnge, unde cu hemoglobiona, formeazi oxihemoglobina. in cursul circulafiei sanguine, oxihemoglobina ajunge in vasele capilare ale organismului, unde disociazi hemoglobina si oxigenul. ‘Aerul este esential pentru viafa. Cinci minute fri aer provoacd leziuni ireversibile la nivelul celulelor nervoase, cu consecinfe grave asupra sandtajii, amenin{and viata. De ce aerul este att de important? Pentru ci el confine oxigen. Cand inspiram aerul in plimani, oxigenul este transferat in globulele rosii ale singelui, care ill vor duce mai departe la toate celulele organismului. La nivelul acestora, au loc reactii chimice vitale. in urma lor, rezult’ bioxid de carbon, pe care tot globulele rosii il transport la plimani, care-] vor da afara din corp prin expirafie, cici este un produs rezidual. Zilnic, prin pliménii nostri trec 10.000 de litri de aer. Aerul conjine, pe Langa oxigen si hidrogen, azot si, uneori, elemente nocive datoriti poluarii atmosferei paméntului nostru. ‘Acrul, care pitrunde pe cdile respiratorii (nas, gura, trahee, bronhii, bronhiole), este filtrat, umezit si incdlzit la temperatura corpului. La procesul de respiratie compozitia chimicd a aerului si cantitatea de vapori de apa se modifica, acrul expirat fiind practic saturat. Compozifia chimica a aerului in procesul respiratiei: - Azot - inspirat - 78.09; expirat — 78.26 - Oxigen - inspirat— 20.95; expirat — 16-17 - Bioxid de carbon — inspirat - 0.03; expirat — 3-4 In final, el ajunge la alveolele pulmonare, care sunt tapetate cu o refea de vase de sange foarte mici, numite capilare. La nivelul acestor capilare se realizeazi schimbul de gaze - oxigen si bioxid de carbon. Acest schimb se realizeaz& rapid; in aproximaiv un minut, tot sAngele trece prin plamani. Schimburi gazoase respiratorii: . Schimburile de gaze de la nivelul alveolelor sunt determinate de presiunea parfiala a gazelor. Scanned with CamScanner- Compozitia aerului expirat are o concentratie mai mici de Oxigen=16%, CO2=4,5%; Azotul gaz inert — nu participa la schimb de gaze. Cel mai bun aer se afla in apropierea zonelor verzi, a padurilor, langa miari si oceane. Acest aer confine din abundent oxigen si ioni negativi. Oxigenul se poate obtine numai prin respiratie. Ozonul, gaz albastrui cu miros intepator, exerciti influente benefice asupra organismului omenesc. Concentrafia acestui gaz in atmosfera variaza cu altitudinea, in zonele muntoase gasindu-se mari cantitati de ozon, in comparatie cu zonele de ses. Concentratia maxima a ozonului se afla la aproximativ 30-35 km, unde alcatuieste ozonosfera, un adevarat filtru protector al Pamantului. Aerul bogat in ozon, din zona muntoasa, exerciti un efect stimulant asupra organismului, crescdndu-i rezistenta la frig si la actiunea substanfelor toxice, si avand efecte oxidative si bactericide, argumente ce pledeazi pentru cura de aer din zona alpinaa in tratarea diverselor afectiuni ale aparatului respirator, cardio-vascular gi nervos. a Scanned with CamScanner