MEDIU SI SANATATE. IGIENA APE! 1. Apa si rolul acesteia in organism Apa este constituientul esential al materiei vii, cu rol in desfasurarea tuturor proceselor vitale. La omul adult apa reprezinta 60-65% din greutatea corporal. Cu cat organismul este mai tanar, cu atat continutul de apa este mai mare. Repartitia apei la om la diferite varste: embrionul (3 zile) 97%, fatul (3 luni) 91%, sugarul 70 + 5% iar la adult, precum am amintit mai sus, 60-65%. Apaare rol absorbtia intestinal transportul si eliminarea produsilor metabol termoreglare si homeostazie (echilibrul mediului intern al organismului) mentinerea echilibrului acido-bazic procesele de osmoza procesele de sinteza din organism (hidroliza apei) Necesarul de api Nevoia zilnica de api la adult este de aprox. 2,5 li ca atare, restul fiind apa care intra in compozigia alimentelor si in plus apa metabolica (obfinut in utrma arderilor (300-400 ml). Din organism se elimina aceeasi cantitate de apa (2-2,5 | /zi), astfel: ici vVvvvvwv le apa, din care 1,5 litri il constituie apa = prinurind 1,51 - prin transpiratie: 0,51 - prin respiratie: 0,251 - prin materii fecale 0,251. Bilantul hidric se refera la raportul dintre cantitatea de apa ingerat& si cea consumaté, excretatd. Cele dou cantitati trebuie si fie egale. Sciderea cantitatii de apa din organism provoaca senzafia de sete. Necesarul de apd al unei populafii trebuie sa includa - nevoile gospodaresti ale populatiei ~ nevoia fiziologica 2,5 1/zi - apa pentru prepararea hranei - apa pentru igiena individuala - apa pentru igiena locuintei 1. Nevoile urbanistice: Reprezinta 30 - 80% din consumul de apa al colectivitatii. Cuprinde: = necesarul de apa din institupii necesarul de apa pentru salubrizarea strazilor necesarul de apa in scopuri decorative ale orasului (fantani arteziene) 2. Nevoile industriale: Repezint 40 - 80% din consumul de ap al colectivit’ii. Cuprinde : = consumul de api pentru procesele industriale - nevoile igienico-sanitare ale personalului implicat . Nevoile agrozootehnice: - apa pentru cresterea animalelor - Scanned with CamScanner~ apa pentru udarea serelor $i solariilor > apa pentru spalarea masinilor agricole Prognoza consumului de apa in perspectivai se face pe 0 perioada de 25-30 de ani, pe baza evolusiei probabile, a numérului de locuitori si a evolusiei dezvoltirii industriale. Alegerea surselor de ap& pentru alimentarea centrelor populate se face pe baza criteriilor calitative, cantitative, distanga, pret. 1. Compozitia natural a apei a) Elemente chimice: gazele -oxigen (02) si hidrogen (Hz) iar unele ape mai consin $i dioxid de carbon (C02). ‘© mai bogate fn Oz sunt apele de suprafata © mai bogate in CO2 sunt apele subterane. b) Substanfe minerale: calciu, sodiu, potasiu, magneziu, mangan, fier, etc, sub forma de saruri minerale (cloruri, sulfati, azotati, carbonati, bicarbonati, ioduri, fluoruri). Ex: apele minerale, © mai bogate in saruri minerale: apele subterane (apele minerale) © mai sdrace in siruri minerale: apele de suprafata ©) Organisme si microorganisme acvatice: vizibile cu ochiul liber, cu microscopul sau lupa ‘© mai bogate fn organise acvatice: apele de suprafasa ‘© mai sdrace in organisme acvatice: apele subterane. IIL. Poluarea apei Poluarea apei reprezinti orice modificare a compozitiei sau a cal litatii apei, ca rezultat al activitatilor umane sau in urma unor procese naturale, astfel incat aceasta si devind mai putin adecvata utilizarilor sale. Poluarea apei poate ficlasificata dupa natura substangelor poluante: a. poluare fizicd (datorati apelor termice) b. poluare chimicd (ca rezultat al deversarii reziduurilor petroliere, fenolilor, detergentilor, pesticidelor, substantelor cancerigene sau a altor substante chimice specifice diverselor industrii) © poluare biologicd (rezultati de contaminarea cu bacterii patogene, drojdii patogene, protozoare patogene, viermii paraziti, enterovirusurile, organisme coliforme, bacterii saprofite, fungii, algele, crustaceli etc) 4d. poluare radioactiva. In functie de perioada de timp cat actioneaz agentul poluant, poluarea poate fi permanenti, sistematica, periodic& sau accidental’. Sursele de poluare ale apei Principalele surse sunt: pesticidele si insecticidele, produsele petroliere, metale grele, deseurile, cantitati excestive de ingrasaminte, sedimente, microorganisme care produc infectii etc. Autopurificarea apei Reprezintd capacitatea apel de a elimina diversi poluansi. La apele de suprafasa, procesul de purificare este mai mare comparativ cu apele subterane. - _— Scanned with CamScannerin autopurificarea apei intervin urmatoarele mecanisme: = procese fizice si fizico-chimice (dilusia, sedimentarea) - _radiatiile ultraviolete (UV), care sunt bactericide si bacteriostatice = temperatura apei = diverse reacfii chimice si fizico-chimice (oxidarea, precipitarea, absorbtia) IV. Patologia infectioasa transmisa prin apa Apa este o cale de transmitere pentru o serie de boli infectioase. in condisiile poluarii, apa constituie un important factor de imbolnavire. Bolile transmise prin apa pot avea oricare din cele trei forme de manifestare: epidemica (extindere redusa), endemica (extindere mare) sau sporadica. Forma epidemica: aparitia brusca a unui numar mare de imbolnai sex, profesie, de cele mai multe ori grupate fn jurul unei surse de apa si cu posibilitati de aparigie i, indiferent de varsta, in tot cursul anului. Lipsa agentului patogen din apa analizaté nu trebuie si ne conduca la eliminarea diagnosticului de epidemie hidricd deoarece, de multe ori, pana la aparigia imbolnavirilor (incubatie), germenii au putut fi distrusi Supravietuirea germenilor e favorizata de: apa rece, apa curatd sau ape statatoare. Transmiterea bolilor infectioase hidrice trebuie s4 intruneasca trei condifii: - _ sdexiste un eliminator de germeni (om/animal bolnav sau purtator) - germenii patogeni si fie viabili in apa un timp suficient pentru a produce boala si existe o populatie receptiva (care consum sau utilizeaza apa respectiva contaminat) Clasificarea bolilor infectioase transmise prin ap& Dupi tipul agentului etiologic sau patogen: A. boli bacteriene hidrice sau bacterioze hidrice B. boli virale hidrice sau viroze hidrice C. boli parazitare hidrice sau parazitoze hidrice A. Bacteriozé hidrice Cele mai importante bacterioze hidrice sunt : holera, febra tifoida, dizenteria, leptospiroza, tuberculoza, bruceloza, tularemia, bolile diareice. 1. Holera Este produsa de vibrionul holeric, care rezistd cateva siptamani (10-60 zile ) in apa si se poate transmite prin api in proportie de 90%. Epidemiile de holera sunt adevarate calamitati sociale, cu mortalitate foarte mare. Clinic, se manifesta prin: febra, scaune diareice apoase multiple, varsaturi, deshidratare, fenomene de gastro-enterité, alterarea starii generale. 2. Febra tifoida Este produsé de bacilul tiphic, care are o rezisten in ap de pana la 3 siptimani. Boala este specific umana, germenul fiind eliberat din organism odata cu dejectele provenite de la omul bolnav sau purtator. Patrunderea bacilului tiphic tn organism se face odata cu apa ingerata. In prezent , incidenga boli in zonele endemice este in sctidere datorit’ masurilor de dezinfectie a apei i datorita vaccinarii antitifoidice a populafiel zonelor endemice. Scanned with CamScannerEe 3. Dizenteria (Schigelloza disenteriae) pare Este produsd de bacilul dizenteric sau Shigella disenteriae care rezista in apa 4-7 zile. In prezent, dizenteria este cea mai rispandita bacterioz’ hidric’ datorita receptivitayi Populatiei, fn lipsa unui vaccin adecvat, precum si din cauza disemindrii masive a bacililor dizenterici in mediul extern. 4. Leptospiroza Este produsa de leptospirele patogene din api, dintre care cea mai patogend este leptospira icterohemoragica. Patrunderea in api a leptospirelor se datoreazi contaminarii apei de citre sobolanul de apa (rezervorul natural al leptospirelor) si de cdtre unele animale domestice (porcine, bovine), care elimina prin dejectele lor leptospirele in mediul extern. Leptospirele au o rezistenfi mare in api, de la céteva siptimani la céteva luni (supraviefuiesc 20-40 de zile). Ele pot patrunde in organismul uman si pe cale cutanati, ca in cazul Imbaierii intr-o apa contaminata cu leptospire sau in cazul muncitorilor care lucreazd neprotejafi in subsolurile blocurilor sau institugiilor. Se manifesta prin: mialgii (dureri musculare), alterarea starii generale, febra mare, icter, hemoragii. Este o urgenta medical’, 5. Tuberculoza (TBC) Prezinta si o transmitere hidricd, pe langi cea aerogena predominant. Bacilul Koch (BK) rezista in apd 100-120 de zile, Se poate transmite si indirect, prin laptele unor bovine bolnave, care au biut apa Contaminata cu BK sau au pascut pe pasuni irigate cu ap contaminat’ cu BK. 6. Bruceloza Este o bacteriozi rar transmisa prin apa. Agensii patogeni sunt brucelele, care au o rezistenta in api de 6 - 60 de zile si rezista bine chiar si la dezinfectantele uzuale ale apei. Pot produce cazuri sporadice de boala. 7. Tularemia Este produsd de Pasteurella tularensis, care este eliminat prin dejectiile sobolanilor. Rezista in apa 10 - 40 de zile. 8. Bolile diareice Cuprind o serie de enterocolite, produse de germeni diversi, precum :E . coli, coliformi (enteropatogeni), Yersinia, Campylobacter jejuni, Salmonella etc. Se manifesta clinic prin scaune diareice, varsaturi, colici abdominale, deshidratare. B. Virozele hidricé 1. Poliomielita Este transmisd prin virusul poliomielitic, care are o rezistenf de 120 - 150 de zile in apa 51 este sensibil la clor si alfi dezinfectangi uzuali ai apei. Datoritd vaccinatrii antipoliomielitice, a scdzut incidenta acestei afectiuni. 4. Hepatitele virale Sunt produse de virusurile hepatice A si E, care se transmit prin apa. Rezist tn apa 150 - 200 de zile. Rezista la clor si la dezinfectanfii uzuali ai apei si produc adevarate epidemii hidrice. C-Parazitozele hidrice 1. Dizenteria amoebiana Scanned with CamScannerEste produsa de un parazit care igi elimina dejectile in apa sub forma de chisturi. Chisturile rezistd pana la 50 - 100 de zile in apa rece. inatorii de paraziti in mediul extern sunt: omul bolnav sau purtator, caini, pisici, sobolani. Infestarea omului se produce prin ingerarea apei poluate sau consumul fructelor si zarzavaturilor stropite cu apa infestati. 2. Lambliaza (giardioza) Este produsa de Giardia lamblia, care supraviefuieste in apa 30 - 40 de zile. Parazitul se elimina in mediul extern prin materii fecale de la omul bolnay, sub forma de chisturi. Chisturile de lamblia supravietuiesc luni de zile in apa. Lambliaza este frecventd la copii. 3. Trichomoniaza Este 0 parazitozd produsa de trichomonas vaginalis, ce se transimite prin apa sau prin contact sexual. Agentul patogen (trichomonas vaginalis), in apa calda, peste 30°C, are o rezisten}a mica (cateva ore). ‘Transmiterea bolii se realizeazi in bazinele de inot sau prin contact sexual, fiind favorizata de folosirea in comun a prosoapelor sia obiectelor de igiend personala. 5. Ascaridioza Este 0 parazitoz3 produsa de ascarizi sau viermi care se gisesc in sol si sunt antrenati de api, ajungand in organismul uman. V. Patologia neinfectioasi transmisa prin apa Aceasta patologie este determinat de compozitia chimicd a apei si anume, de bioelementele sau substanfele minerale prezente in apa, fie prin carenfa, fie prin exces. Bolile neinfectioase transmise prin apa sunt: gusa endemica, caria dentara, fluoroza endemic, boli cardiovasculare (BCV) si intoxica 1. Gusa endemicd Este o afectiune cu extindere in masa, determinata de sciderea concentratiei de iod din ‘apa. lodul este constituientul natural al glandei tiroide, flind element esensial al hormonului tiroidian. Carenja de iod (Iz) duce la aparitia gusei endemice, ca urmare a stimularii hipofizare prin insuficienta tiroidiand si astfel glanda tiroida creste in volum rezultand gusa. Gua endemica apare la concentratia iodului in apa sub 5 micrograme/dm? apa. La concentrafii si mai mici (sub 2-3 micrograme/dm? ) apare cretinismul si surdomutitatea, ca forme grave ale gusii endemice. Profilaxia gusei endemice se face prin administrarea de iod jn alimente sub forma de sare iodata sau tablete de iodurd de potasiu, care se administreazi la gravide si la femeile care alapteazi. In funcgie de varst’, aportul de iod ar trebui si fie intre 100 si aproape 300 de micrograme. Regiunile endemice in care populatia prezint aceasta boala se numesc regiuni gusogene. 2. Caria denitara Este produsa prin scaderea concentratiei de calciu, fosfor si fluor in apa de baut, la care se mai adaugi si carenta de vitamine din organism. Factorii predispozanti: consumul exagerat de dulciuri, masticatie defectuoasa, igiena defectuoasi a cavitatii orale, scdderea cantit3sii de fluor din apa. Observasie! Atensie la copili mici, sub 3 ani, nu se foloseste past’ de dingi cu fluor deoarece fluorul inhiba sinteza de ATP in corp, la nivelul mitocondriilor. Ca urmare, coy energie. Scanned with CamScannerJe ta suprafaga smalfului dentar, : sand bacteriile d Fluorul are actiune bactericid’, distrugind bacterti aera anne la prevacid Fluorul nu este un factor cariogen, ci este un factor cario-prevently, actiunilor cari ia nivelul dintelui. ie i Profilaxia care ae se face prin adaugarea de fluor in urmatoarele moduri: ee ale cavitayi orale cu fluorura de sodiu, pasta de dinti cu Muor (Auorurati).tabletcle de ee de sodiu (Auorete), administrate la copii in perioada de deavoltare a dentigiel definitive ete. 3. Fluoroza endemica Este o afectiune mai rar rispanditd, determinat’ de excesul de fluor din apa de bi manifest’ prin pete galben-maronii pe smalful dentar si dinti friabili (care se sfara Profilaxia bolii: se face prin demineralizarea apei de baut si anume prin indepartarea excesului de fluor. Concentratia normala este de 2 miligrame/dm? de apa. 4. Bolile cardiovasculare (BCV) Statisticile arati cd sunt printre principalele cauze ale mortalitapii la nivel mondial. BCV pot fi favorizate de consumul de ape minerale bogate in saruri, S-a constatat c& exist o asociere intre BCV si carenfele de Ca si Mg cat si gradul de duritate al apei potabile,ceea ce creste depunerea pe vasele sangvine a sarurilor minerale - de ex. plicile de aterom (colester calcifiat) care duce la ateroscleroza. Profilaxia: reducerea sarurilor minerale in alimentatie si apa, prin reducerea consumului de ape minerale. 5. Intoxicatiile Sunt boli produse prin consumul accidental al apei ce confine substanfe toxice, precum : nitriti, nitrai, mercur, plumb, cadmiu, pesticide, cianuri, substante radioactive, detergensi, hidrocarburi, Intoxicatia cu nitriji si/sau nitrasi se mai numeste cianoza infantil sau methemoglobinopatia cianogend infantil. Nitritii si nitratii provin din solurile si apele bogate in azot si ajung in fantani. Patrund in organism, intra in combinafii cu hemoglobina (Hbg) si rezult methemoglobina, care nu mai are afinitate pentru oxigen, de unde starea de hipoxi Consecinfa este cianaoza si sindromul de insuficienta respiratorie. Boala poate si apardi la copii de 0-1 ani alimentasi artificial (de accea se recomanda alptatul la sanul mamel). Intoxicatia cu plumb: plumbul provine de la conductele de apa vechi. Simptome: oboseala, paloare, diaree, dureri articulare $i musculare. Intoxicatia cu pesticide: pesticidele organofosforate si organoclorurate provin din ingrasamintele din sol. Efectele acestei intoxicafii pot fi acute sau cronice. Efectele acut dispnee, lipotimie. Efectele cronice: efecte hepatotoxice, efecte neurotoxice, avort spontan sau malformatii congenitale la nou-nascut. cefalee, varsaturi, colici abdominale, transpiratii, contractii musculare, Intoxicatia cu cianuri: este foarte grav deoarece se blocheaza enzimele oxidative la nivel respirator, ducdnd la asfixie si deces. Cianurile ajung fn apa prin poluarea industrial, Intoxicatia cu hidrocarburi are in timp efecte cancerigene. Intoxicatia cu substante radioactive: nu modificd caracteristicile organoleptice ale apei, facandu-le greu de recunoscut. Prin cumulare, aceste substanfe au potential patogen radioactiv important. Intoxicatia cu detergent: efecte indirecte asupra sAndt8fii omulul. Scanned with CamScannerVI. Conditii de potabilitate a apei Pentru afi potabila, apa trebu 1. Conditii organoleptice (gust si miros) Gustul apei este rezultatul consinutului apet in el acestora dau un gust fad, neplacut, care nu satisface senzasia de sete. Oxigenul imprima apei caracterul de prospetime. Excesul de sirur apei, astfel: excesul de fier confer gust metalic, excesul de calclt da un Mg, gust amar, excesul de cloruri confer& gust sérat, excesul de Oz da gust acrisor intepat excesul de H2S (hidrogen sulfurat) da gust gretos, respingaitor. Si indeplineascd anumite condi, astfel: Jemente minerale $i gaze dizolvate. Lipsa { minerale modifica gustul gust salciu, excesul de or iar Mirosul apei Se datoreaz prezentei unor ele substantele organice in descompunere dau apel de H2S si NHs) substantele poluante (pesticide, detergenti)- dau diferitele organisme vegetale ~ dau miros de fara sau mucegat s, astfel: mente naturale sau poluante, in exce: lacut (datorita degajarit un miros nep! un miros caracteristica fizice a. Temperatura: temperatura optima a apet este 7-1 - Aparece - sub 5°C ‘Apa calda - peste 17°C, are un gust neplacut datorita pierderii gazelor b. Turbiditatea adicd opacitatea sau lipsa de transparenfa a apei . Culoarea: apa este incolora d. Radioactivitatea: sa nu fie radioactiva 50C chimice 3. Condit Se analizeaza: - Substante cu actiune nociva (sul ~ Substante indicatoare a poluari ind din poluare, peste CMA); .bstantele toxice provenii : amoniac, nitriti, C02). i apei (substante organice, ¢ 4. Conditii bacteriologice Se cerceteaz’ : _ germenii mezofili - sunt cei ce se dezvolté la 379C. Unit fac parte din microflora proprie, alii sunt supra-adaugati, constituind flora patogen& germenti coliformi si enterococi: sunt indicator! ai poluarii fecale ai apei, deoarece majoritatea bolilor transmise prin apa au ca agenti etiologici germenii eliminati prin tubul digestiv 5. Condigii biologice ‘Apa potabila nu trebui ochiul liber. fe s& contin’ microorganisme acvatice si nici organisme vizibile cu canned with CamScanner