ROMANITATEA ROMANILOR IN VIZIUNEA ISTORICILOR A.CONSTATATA (surse istorice) 7-3. Schulzer) C. DEMONSTRATA (teoria latinitati / Scoala Ardeleana) B. CONTESTATAIAR (teoria roesleriana /R. Roesler) C. DEMONSTRATA IAR (teoria romanitati,vechimii+ continuitatii/istori B. CONTESTATA IAR IAR (de regimul comunist) A. ROMANITATEA ROMANILOR E CONSTATATA (fara niciun interes politic) LL SURSE STRAINE ‘see Vil seeX sex! limparatul Maurciu mentionesra Constantin Vl Porfirogenetul _-Kynnamos mentioneara asemanarea limbii populatii Noré-Dunarene originea roman {limba latina si numaste romani b) maghiare: see Xi see Xill ‘Anonymus imentioneaza pe "blach”alaturidesiavi si _cronicarulSimon de Kézaiimentioneaza pe bulgaritotiacestia find "pastor romanilor”(dupainvazile _vlahiin Panonia in vemea hunlor hunilor, popultia romana e- retras in Italia, dar pSztori si agricutor lor au amas de buna voie in Panonia ) papale: ziceau ca apartenenta noastra la confesiunea ortodoxa nu era legitima "din cauza ori dd) umaniste (XIV-XVI): mentioneaza originea romana in contextul participa tailor rom&ne la lupta anti-otomana e) austriece (XVIL-XVII: “ramsni sunt cei maivechi& cei mat “romni unt ceimai vechi humerasilocuiteidinTransivania _locuitari ai Transinvaniel” see XVI see XVI mentioneaza unitates jo hartape care a marcat etnica/lingvstca/de obiceiuriaroménilor teritoril roménesc sub rnumele unitar de "Daciat b) cronicarii romani: au transferat problema romanitatii romSnilor din sfera traditiel in cea aistoriografiel (aka, au facut primele lucrar scrise despre istoria si originea poporului roman, care pana atunci avea doar istorie orala) Stolnicul Constantin Cantacuzine Miron Costin (storia Tarii Roménesti, hart) Grigore Ureche Dimitrie Cantemir ‘TLR: In sec VIL-XVIII sunt o gramada de surse care atesta ORIGINEA ROMANA + INTAIETATEA poporului roman pe teritoriul N-Dunarean: Strategikon (Vl, bizantin), Gesta Hungarorum (XIl, maghiar) // cronicarii romani (XVII Grigore Ureche, Miron Costin)B. ROMANITATEA ROMANILOR E CONTESTATA (ninteres polit Txt Poumic see XVIII >impunerea dominatiei habsburgice in Transilvania in mod treptat, legitimata prin ~Tratatele Halleriene - Diploma Leopoldina ~Tratatul de Pace de la Karlowitz ‘adica: Imperiul Otoman (10) si Imperiul Habsburgic (IHBG) se bateau de cateva sute de ani. In 1683 10 a incercat sa asedieze Viena (key word: a incercat). Turcii au fost invinsi => inceputul declinului IO. Puterea IO asupra Europei a slabit incet incet=> a pierdut influenta + teritorl in Europa. Pentru ca Transilvania nu mai era pasalac turcesc, IHBG a zis free real estate, si sia “oferit politicas” (impus) “protectia” (dominatia) ‘Noi am zis nu mersi. S-au enervat. Au trimis trupe. Am continuat sa zicem nu mersi. Au trimis mai multe trupe. ‘Am zis OK BINE protejati-ne. < am semnat Tratatele Halleriene cu IHBG in 1686. CONSECINTE: >eram obligati sa participam la lupte impotriva 10 >plateam taxe la HBG >in timpul dominatiei ]HBG in TransiWvania, rom@nii, btw majoritari (~60%): ~ natiune "tolerata” + natiune inferioara fara de natiunile privilegiate din Transitvania (maghiari sas, secui) >opt cat erau ortodocsi, si nu catolici 2. "nu au fost primit in Transilvani (sustin ca de fapt maghiarii au fost prt >(-1700) pentru ca roménil se incapatanau sa nu se asimileze cu populatia maghiara, IHBG i-a mituit religios: IHBG a promis drepturi egale celor care accepta unirea Bisericii Ortodoxe Romane cu Biserica Catolica de la Roma. s-2 format Biserica Greco-Catolic’. >Celor care au aderat fa unirea asta isa oferit o parte din dreptur, printre care accesul fa educatie de calitate (deci, desi ainceput ca. incercare de asimilare fortata a romanilar, regia greco-catolica a devenit izvorul celor mai importante personalitat intelectuale romanesti- inclusiv mai tarziu Scoala Ardeleana >Apoi, romani, acum putin mai educati, sau luat-o in cap si au inceput sa ceara mai mult care cerea drepturi direct catre ‘avem intaietate pe loan Inocentiu Micu Klein (episcop greco-catolic!) a scris 0 gramada de memorii imparatul IHBG (afost printre primi care a folosit argumente istorice in revendicarile de drepturi: teritoriu, suntem majoritari platim cele mai mari take" etc) Lea scris atata incat s-au enervat si Fau exilat(IHBG had way bigger fish to fry at that time). Dupa ce au vazut ca nu merge cu scrisorile, romanii au lat furca si au inceput sa dea direct foc la unguri [AKA miscarea de emancipare nationala din Transilvania / rascoala I = Avenit armata si ta potolt (trasul pe roata). TEORIA IMIGRATIONISTA / F. J. Schulzer ‘este elaborata TEORIA IMIGRATIONISTA de catre FRANZ JOSEF SCHULZER in lucrarea "Istor (incerarca sa justifce stiintife/istoriografic discriminarea romanilor zicand ca, de fapt, nu roménii au fost primi in Transilvania, ci unguril, asa ca e ok ca ungurii sa aiba statut mai bun ca noi, Obviously, ucrarea siteoria sunt politically biased, si nu sunt bazate pe surse corecte). DEI ALE TEORIE! >retragerea populatiei din Dacia laS Dunari in sec Il in timpul retrager >formarea poporului roman laS Dun >imigrarea romanilor la N dunari in transilvania in sec XIl, cand ungurii erau deja aici TLOR >sec XVIEXVIII: puterea 10 incepe sa slabeasca si sa cedeze teritoril europene => IHBG se baga peste Transilvania >romanii sunt tratati cainferiori => incep sa ceara drepturi,libertati, educatie>ungurii au nevoie de un mod de a justifica"stintfic" de ce romanii nu merita drepturi egale => teoria imigratior ROMANITATEA ROMANILOR E DEMONSTRATA STIINTIFIC (ca reactie vs teoria ui Schulzer) >este elaborata TEORIA LATINITATI, de catre istoriei + earturarii Scolii Ardelene (Gheorghe Sincai, Samuel Micu, Petru Maior, lon Budai Deleanu) in lucrarea "Supplex Libellus Valachorum" (-1791) “‘Natiunea roméiné este cu mult cea mai veche dintre natiunile Transilvaniei din vremea noastrd, fntructt este lucru sigur si dovedit, pe temeiul mérturillor istorice, a aseménérilimbii, datinilor si obiceturilor, cd ea isi trage originea de la colonile romane (..) dupé mérturia celui mai vechi scrttor al Ungariei, Anonymus” DEI ALE LUCRARII >ofera argumente istorice despre latinitatea romanilor >revendica drepturi politice pt romani *{normal ca lui IHBG nu +a pasat => F-a respins, n-am primitniciun drept) B. ROMANITATEA ROMANILOR E CONTESTATA (IAR} (in interes politic) SEC XIX CONTEXTUL POLITIC: realizarea dualismului Austro-Ungariei (unirea in 1867) ‘transilvania intra sub dominatia ungariei omanii din transilvania iar sunt “toler => se intensifica politica de discriminare (dar de data asta e prevazuta si de lege~1868) {storicul Robert Roesler reia teoria imigrationista si adauga noi argumente (tot fake) => TEORIA ROESLERIANA (fundamentata de lucrarile "Daci siromanii" 1868 si "Stu roménesti" 1870-72) DEI ALE TEORIE! 2) exterminarea dacilor in rarboaiele daco-romane 101-2, 105-6 b) timpul scurt al stapanirii romane in Dacia (106-271) ("nu e plauzibil safi romanizat o intreaga populatie in 150 yrs ©) parasirea Daciei de catre romani odata cu retragerea aureliana (271/75) 4) formarea pop roman la SUD de Dunare, demonstrata prin >erestinarea sub influenta stavilor >asemanarea limbii roméne cu limba albaneza (care nu e de orig latina) >lipsa elementelor lexicale GERMANE din tb ro (272) ) imigrarea la N Dunarii abia in sec XII! 1) lipsa iavoarelor istorice care atesta prez rom la N Duna inainte de see Xill(...pe bune? **) C. ROMANITATEA ROMANILOR E DEMONSTRATA STIINTIFIC (IAR) XIX-XX >este elaborata TEORIA ROMANITATI, VECHIMMII SI CONTINUITATII ROMANILOR, de catre istorieii romani =A. de Xenopol in lucrarile sale "Teoria lui Roesler" + "Istoria romanilor din Dacia Traiana’ ~ Gh L Bratianu, N. lorga, A Rosetti, ete IDE! ALE TEORIE! 2) originea romana a poporului roma cucerirea Daciei ROMANIZAREA e asigurata prin: >impunerea administratiei romane in Dacia cucerita => devine provincie imperiala romana (106) + reorganizata de succesori in dacia superioara+ daciainferioara - condusa de guvernator care impune Ib latina callboficiala >apararea provinciei Daciei de armata romana (legiuni de elitasitrupe auxiliare) care stationeaza la noi >prin URBANIZARE = ridicarea oraselor pe model roman => devin focare ale romanizari, o propaga spre rural >prin COLONIZARE = aducerea de colonistlatinofoni din lumea romana CONSECINTELE ROMANIZARI formarea poporului daco roman + adoptarea Ib latine; rezultatul unei romat il organizate de | Roman dupab) originea latina a tb romane >60% din structura gramaticala >dar, individualitate fata de celelatte Ib neolatine (fr, it, spn), care e data de- substratul daco-moesic (10%) ~ superstratul sla (30%) ©) continuitatea dacilor la N Duna in timpul stapaniri >confirmata de i2voare: - arheologice (ceramica, arme) + epigrafice(inscripti care mentioneara daci lingvistice (toponime, hidronime, oronime, antroponim: romane (106-271) jume de locuri/ape/oameni etc) 4) continuitatea daco-romanilor la N Dunarii dupa Retragerea Aureliana (271) >dovedita prin iavoare- arheologice = numismatice $ + epigrafice (inscriptiin Ib tat) + crestine (obiecte gasite, de ex cruc // lingvistic, de ex cuvintele cruce, botez, biserica, D-zeu) ©) continuitatea romSnilor la N Dunarii >dovedita de zvoare bizantine, maghiare etc (p2g1) B. ROMANITATEA ROMANILOR E CONTESTATA (IAR IAR) (in interes politic) CONTEXT POLITIC: regimul comunist >in timpul lui Gh. Ghiorghiu-Dej/comunism stalinist: in teorli care justifica stapanirea sovietica, accentueaza rolul slavilor in istoria + formarea poporului roman apo, in regimul Ceausescu/national-comunist: accentueaza rolul dacilor CONSTATATA (surse straine + autohtone) TEORIA IMIGRATIONISTA (SCHULZER) _TEORIA LATINITATII (Scoala Ardeleana) TEORIA ROESLERIANA TEORIA ROMANITATIL, VECHIMI + CONTINUITATH (istorici romani) REG. COMUNISTformares satulul medieval I. AUTONOMII/FORMAREA STATULUI MEDIEVAL (8 becember 2020 0:4 AM TL:DR - TRANSILVANIA // voievodstele ui Glu, Glad, Menumorut (mentionati de anonymus}; unguri se stabilescin Panonia // 6,6,MNM deja mort sau inlocut, primele serne ale influentei ungurilrin Transivania // voievodstele ui Gyla siAntum (tot de anonymus)-G,A intra in canflct cu Ungaria pt mativreligias (nu vor sa se converteasca Ia etoicsm) & economic (volevozi pun tate pe sarea pe care o vand ungarie,ceea ce ungarei nui conving) si sunt amorati sau inlocuit ungurilncep s2cucereasea Transivaniain|S2@XI pt a raspandi cstalisiemul REM regele ungareicolonizearatransivania (caduce ogramada de popeare in transivania) Dra srecul (core orgaizeazapropile forme de adminitratie:"scaune”sarer/secies; >ewvaleriteutoni (219) (ordi religor ilar, crusader sys) motive: pt exploata resursleTransivanie; caval teutoni +2 pus de-2 ungulcapatlor casa protejeze grant de "cuman® (un Popor de ture sin pluscasa jute a catoliczares populate romane (fing ordin religos) procesul de cuceriere @~200 a tic cuceresc/negacisza desfintares autonomilor locale romanesi,lereargonizesea dup modelul ar >in voievodate/cnezate/tar etc => devin “comitate” conduse de un "comite” >totusi, au ramas cateva tari ale romanilor also: vor sa ne extoiczeze, deck >infiinteazabizerica ctolica >aduc cavaleriteuton si cavaleriioani fac caltatea de nobil sa depinds de catoliczare > romani care refuza sa se convertaasca sunt eliminat din viata politica ‘RAI ungurilincearca sa acatransivania principat (stim pt cae mentionat“principele mercurius') dar nu le merge (later @ ‘mentions “voievedul leustachius") => transi ramane vaievadat deacamdata EVOLUTIA TRANSILVANIEI |. intai era voievedat, sub dominatie ungara INEXVI voievodul era vasal Ungarie!, avea aributi: militar, fscale, juridice, administrative Cconducea cu vic-voievod «sft + adunarea generala a nobiimi (car ints inudea romani-> dupaia -au eiminat) in 3526, ungaria este cucerta de Imperul Otoman transit a devenitprincipatautonom, pasaac al 10 ~XVEXVIE Principete era vasa 10 si platearibut fa ales & conduce impreuna cu Dieta (Dieta Transivanie = basically parlamentultransivanilinainte sa existe conceptul de parament inn 4683, 10 pierdeo serie delupte si devine din cen ce mai sib, jar Imperiul Habsburge profita-> se baga pe transivania >i rans intra (teeptat sub dominate habsburgica dupa tupta de fa Viena 663 unde 1H8G au invns grav rau tur IHBG ne ofera™"protectaratu™ (adiea dominate, noi nu prea refuzam, incercam sa pastram relate cu 10 in T6BS au wimisupe sine-am potolt,le-am acceptt protecaratul (documenta legal prin atatele Raleigh) 168) ‘totus n IGBB:razboul franco austriae => deci IHBG a fot nevoit ais slabeasea puterea asuratransivanie si au fost nevoiti sa recurg iar a spproach-ulaiplomatic, nu mai aveau lucul de face treaba cu farta nia e sub suzeranitatea NBG, also un fel de act constitutional, 1 negocit cu noi are zie ca Trans atdcazice cine, cum sicu cine conduc.TL:DR TARA ROMANEASCA {ormat prin unirea autonomillor locale + descalecat context favorabil- economic interna buna; also, criza politica a Ungariel (cael forteaza pe regele Ungarii sa desfintexe autonomile locale din Transivania Tara Romaneasca); il anerveaca pe negru vods pt cai desfintaaza tara > negru vada pleacasi"“descalaca" in 2 voievodate-LITOVO! (most important) siSeneslau; 2 cnerate- loan, Farcs; Tara severinluy (mentanate ce ipo cvlelorioanti2247™) prin aceasta diploma, regele Ungariel da cavaleniorioant tot acest eritoriu (IN AFARA de ca lui tovoi pe care i lasain pace < dar Litovel tot tebea sa plateasca nist trout) tn $247242N9 Litovel ein conflict cu ragele Ungarieiptca nu mal voia sa plateasca nicl tributul ala &voTa safaca.un stat independent = Ltovoi moare in lupta einlocut de frate-su, Bicbat, care e pizda «i accepts sa devina vasalul Ungarie ETAPAI- DESCALECATUL LUI NEGRU VODA, Din cauza ca ungaria is bags pula in autonome locale din Transivania, Negru Voda (care conducea Tara Fagarasului din Transilvania) pleaca sitrece carpatilin sud © stabileste un stat acolo siis extinde avtortatea prin teitorile lea ETAPA Il- UNIFICAREA AUTONOMMILOR LOCALE DE CATRE BASARAB | Basarab | care eravasalUngariei, continua eforturile de @NU maifivasal Ungarie (nl 324 e vasal cuminte in 1330 se bate cu ungurid [Avandin vedere ca Ungaria in riza politica, basarabprofta-eibereaza Basarabia de atari, cuceresteSeverinul dela unguri sii anexeaza a partea li refuza a platextcatrbut > Ungari, care pana atund is almase erga interna si aveau un nou rege Carol Robert de Anjou, se enerveazasivine eu armata pene ei EETAPA Ill- CASTIGAREA INDEPENDENTEL Dec, vine Ungaria peste Basarab, isi da seama ca nu poste sa catige daca se lupta fatain fata > pt ds fa Posada, 1330: i ademeneste pe unguriin munti,incakeste int-un culdar montan stramt sii luruie(armata oman sven gramada de arcas. = azarab costign independents Tari Romanesti ETAPA IV- INTEMEIEREA INSTITU ucmasi lui consolidenza stat: @oicolae alexandru: face ‘Bvladista I visicu: fac bate moneda; in conflict cu ungara pt ca nu vreatribut siieseinvingatar (Sar totusizice ca, ok 0 safle vasal formal, casa primeasca nisteteritori de la unguri[severin™ amlas, fgaras) IMOR DE CATRE URMASII LUI BASARAB ETAPE 1 descalacet Negru Voda 2 unificares de bararab| 3independentala posada 4 intemeiaraa institutilor de urmasi ui BlTL:DR MOLDOVA {ormat prin unirea auton locale + dublu descalecat ‘Autonomil locale: stim doar de cateva, si dear dupa nume ("campul lui dragos', "cori cosminulu, ete) mentionate in dacumente ‘context unguril voiau sa alunge tatar de pe teritorul de a Est de Carpati => formenza o “marci de aparare” (un fel de cette) ETAPA I- DESCALECATUL LUI DRAGOS Dragos (din Tara Maramuresulu) merge sa conduca acea marca de aparar, in SSATSER =a conduce#isiface dinate acolo (dinastia DrSgorestilor) ETAPA I DESCALECATUL LUI BOGDAN mmaitarz, Bogdan (tot din Tara Marmuresulul) e pissed ca unguriildestinteara tar, trece Carptisiajunge in Moldova = acolo participa la rascoalaimpotrva Dragosestilor spre el tronul in 2363484, unificastructuilepoitice si extinde statu, is face siel dinaste (4inastia Musatnlor ETAPA Il- CASTIGAREA INDEPENDENTE1 {1365 - 8ogdan impiesica incerearea Ungarei de #-iimpune dominatia > regele Ungarei(Ludovie| de Anjou) recunoase independenta Moldovei EETAPA IV- INTEMEIEREA INSTITUTIILOR DE URMASII LU! BOGDAN, @tatcu:intemeiaza| (@peteu | musa: pune capital a suceavasitace 0 bate monede; semneazaprimultratat de vasal cu Polonia (primeste protecte militar in caz ca vn iar unguri) ‘@roman :intregeste si extinde statul ETAPE 1 descalacet Drogas 2 descalacet Bogdan 3 independents 1365 4 intemeiraa insttutilor de urmai i Bogdan TL:DR DOBROGEA format prin unirea auton.locale in jurul tarii cavarnei ‘Autonomii locale: ar stim doar din mentiun (‘tara cavarne" et unirea lor in jurul tai cavarnei de catreBalicd si Dobroticy, in contextul confruntarilr vs imperil Bizantin; incorporata in Tara romaneasca de care Mircea cel Batran «pierduta iar, devine paralacturceseINSTITUTII CENTRALE (8 becember 2020 34:24AM DOMNIA -institutie politica centrala caracterstc: sec XIV-XV >electv ereditar (ales, din dinastie) sacralitatea (e investt de Biserica,adica cca e conducator divin) D>putere absoluta (executva legislative jurdieaeceziastica, toate) >suzeranul suprem (boier sunt vasali lui) caracterstc: sec XVL-XVI Sdomn ales detara- dartrebuie cu acordul 10 Dinstrainarea tronului- se alege din afaradinasiel sau chir din fara tari basically in see XVLXVI se fac multe schimbari 10 preia din ce in ce mai malta putere de a mai useless) fapt care anteipeaza secoll fanaiot (XVII rnnitor (care devine din ceince see XV, seco Dneincrederea 10 in domnii pamanteni dn caura politic atiotemane 2 celordinainte (cantemir, brancoveanu) deja erainstabil 10 oricum, si erau a raxboi, dec voiau sa exploateze economia noastra caract sec XVI >domni num din famille grecest bogate din carerulFanar >domnilinstabile, mule, scurta, i chimba dint-o tara in alta (pt ca damn iubit = posible rascoale) >cremerea obligailor fata de 0 - tributul crest, conficmarea damnului de care 0, explaatare aconomica >reducerea atributilor dnului~ numea dregator,judecatorul suprem si protectia biserici, dar cam atat D>eresterea taelar si coruptel- pozitile sunt toate cumparate pt flex de catre baler politica raformatoare- in multe domenii social uric admin legislativa et 2 incheiat fanariotismal prin Smamarile bolero trimis Ia Marla Puteri >ravolta din 1821. condusa de tudor iadimiresca >in 1822, 10 decid sane ase sa avem jamantene (*rore @ letiaV/) BISERICA -institutie centrala xganizata lerathic in: (de susin jos) Smitropali (Tara Rom Ia arges 1358, de nicole alex fil lui basarab | // Moldova- suceava 1307, de petr| musa, ful ui Bogdan) >episcopit Dblserc patriarhale calaborare cu doris pt ca Smitropoliul ivesteste domnul, far damn alage mitropolitl >domnul asigura protectia Bisercisicitoreste Biserci sfatul domnesc - institutie politica centrala >roLcansultativin politica format din dregator (in sec XV fanariat-dragatorla sunt vandute, deci “dregator" devine doar rang boierescin loc de functs) adunarea tari - institutie politica Sformata din: boiarime, taranime bers orazenime, maitarcu in secXVI da sara tarani ("8 aitocratzesea rol alegerea domnului si aprobares politic externe armata {olin aparace -mobilzata in caz de pericol/razboi administratia Sin Tara ramaneasca in judete conduse de "jude //n Moldovan tinuturiconduse de pircélar ust organizata in instante: > nivel ratesc> nivel bolarec/al masie!> nvaljudetean > justia damneascaIV. STATUL ROMAN MODERN 12 January2021 08:33 AM statul roman modern = stat unitar, independent, constitutional >proiectat- in proiecte politice/de Constitutie (sec XVI-XIX) >realizat - prin unirea 1859 (dubla alegere AIC) >consolidat - prin reformele lui cuza + prin alegerea Carol! - prin Constitutia din 1866, independent, legislatie >desavarsit = prin Marea Unire 1918, ADICA: proiecte politice > actiuni de modernizare -> formarea statului modern prin unire CONTEXTUL PROIECTARII STATULUI ROMAN MODERN: 2) concertul european (relatille internationale intre marile puteri, care au proprille interese si care ajung lao intelegere/aliante) ») eriza orientala (criza |. Otoman) agravata de razboaiele Austriei si Rusiei [care erau interesate sa mosteneasca teritorille otomane] CONSECINTE ale crizet orientale asupra spatiului romanesc: 1L pierderi materiale; ocupatii militare straine (otomane sau austriece) 2.pierderiteritoriale - transilvania 1699/banat, oltenia 1718/bucovina 1775 ‘nocupate de IHBG/Austria, Basarabia anexata de rusia 1812 3. schimbarea statutului politico-juridic al principatelor romane ‘nade la autonomie si suzeranitate 1O sec XV-XVIll > instaurarea protectoratului rusiei sec XVIII-1774 (oficial- pacea de la Adrianopol 1828) -> garantia colectiva a Marilor Puteri 1856 (pacea de la paris)sec XVIII *caracteristici/asemanari intre toate proj politice de secol XVIll sunt scrise de boierii din “partida nationala' (0 grupare de boieri cu atitudini anti-otomane si anti-domnie fanariota) sunt adresate marilor puteri (Austria Rusia Prusia), in cadrul Congreselor de Pace care incheiau razb ruso-austro-turce >cereau:~ domnie pamanteana ~ independenta/macar autonomia + protectia marilor puteri 41, Memoriul boierimii pamantene din partida nationala din TRom+Mold pe langa celelalte caracteristici® >in cadrul Congresului de Pace de la Foesani 1772 >cereau:~ domnie pamanteana ~ independenta statulut - protectia marilor puteri 2, Memoriul boierimii pamantene din TRom pe langa celelalte caracteristici® >in cadrul Congresului de Pace de la Sisto 1791 >cereau:~ domnie pamanteana ~ independenta statulut - protectia marilor puteri II- liberteta comertului 1 desfiintarea raialelor (0 rai n teritoriu romanesc stapanit de turci; ex: giurgiu, braila) ‘CONSECINTE ALE MEMORIILOR >au internationalizat problema Principatelor Romane >au dus a restaurarea domniei pamantene in 1822 SEC XIX 1. "Plan sau forma de obladuire republiceasca aristodemocraticeasca" // Moldova // 1802 >elaborat de boierul Dimitrie Sturdza >cerea org statului ca republica, pe principiul separarii puterilor in stat <- acordate boierilor imparttiin 3 divanuri + divanul cel mare (rol executiv) ~ divanul pravilnicesc (rol legislativ) + divanul de jos (rol fiscal) norodului romanese" CTXT: 10 ne stoarce de bani, si nimanui nu it plac domniile fanariote, asa cane revoltam *in 1821, Tudor Viadimirescu colaboreaza cu Eteria (organizatie greaca anti-otomana) “Tudor strange o gramada de oameni din toate clasele sociale (boleri, tarani, negustor, eteria itself etc), ceea ce inseamna ca aliati lui toti vor chesti diferite si uneori contradictorii=> trebuie sa nu alieneze pe nimeni cu programul politic, deciil face super moderat si basic, playing it safe *also, nu se punea cu 1O- atrimis o scrisoare spre sultan zicand ca nu e o revolutie ANTFOTOMANA, ci doar ANT- FANARIOTA; eteristii au aflat de corespondentele cu turcil si bau executat ol >prevedea:~ alegerea domnului pamantean cu acordul Rusiei +10 + sep puterilorin stat, domnul colaboreaza cu Ad. Norodului + reforma administratiei- reducerea nr dregatorilor, reducerea corpurptie! + reforma finantelor- defiint categorllor scutite de dari, desfint vamurilor interne (granite?) - lbertatea comertului - reinfiintarea armatei nationale =>programul NU A FOST APLICAT pt ca revolutia lui Tudor a fost infranta de 10 ‘CONSECINTE >ocupatie militara otomana in TRom+Mold :(>revenire la domniile pamantene in 1822 (dar numiti de 10) :) 3. "Constitutia carvunarilor® // Moldova // 1822 >proiect de constitutie elaborat de mica boierime >prevedea- org Moldovei ca monarhie constitutionala + alegerea domnului pamantean de catre cler + toata obstea boiereasca + sep puterilor in stat intre domn + sfatul boieresc + drepturi + libertati cetatenesti - reforme in administratie + justtie projectul: trimis domnitorului/sturdza - RESPINS :( FAPTE ISTORICE IN SP. ROM IN CTXTUL CRIZE! ORIENTALE 1828-29 - Razboiul ruso-ture ( se impune ocupatia militara rusa (basically: 0 pierde razboiul, deci pierde teritorl, deci pierde principatele romane, deci acum noi apartinem rusilor) -incheiat cu Tratatul de Pace de la Adrianopol 1829, care prevedea pt principate: >recunoasterea de catre 10 a autonomiei sub protectorat rusesc >desfiintarea raialelor >libertatea comertului >numirea domnulut pe viata cu acordul 10 si Rus >modernizarea administratiei prin "regulamentele administrative’ 11828-1834 - principatele sunt conduse de un guvernator rus (cel mai important: Pavel D Kiseleff, 1829-1834) comisiile boieresti de la Bucuresti + lasi (sub indrumare ruseasca) au elaborat Regulamentele Organice >adoptate de Adunarea Obsteasca in 1831 >aplicate in 1831-1832 (adk rusit au convins pe 10 sa ne lase, finally, sa ne facem constitute!) REGULAMENTELE ORGANICE = acte constitutionale care modernizeaza statele, organizandu-le pe principiul separarii puterilor in stat DOMNITORUL ADUNAREA OBSTEASCA ORDINARA TRIBUNALELE ‘ales pe viata de 0 "Ad. Obsteasca Extraordinara’ _>dezbate + adopta legile >atributil: politice, juridice, legislative, militare GUVERNUL ("sfatul Administrativ") DOMNITORUL, prin INALTUL DIVAN DOMNESC >aplica legile >dreptul de veto >prevazuta modernizarea in domeniu!: -administrativ:infintarea arhivelor, a servicillor publice -fiscal: desfiintarea unor categoril scutite de taxa, infintarea bugetului statului, impozitul pe venit si pe proprietati -militar:reinfiintarea armatei CONSECINTE >au contribuit la~ modernizarea Principatelor Romane - uniformizarea instututionala a statelor, pregatindu-le pt Unire a doua proiecte politice ale partidei nationale // TRom // 1838 >"acte de unire si independenta" si" Osebitul act de numire a suveranului roman" >prevedeau- unirea M+ TRom intr un "Regat al Dacie ~independenta + separarea put in stat - drslibertati cetatenesti - votul universal